Decizie nr. 551 din 9 aprilie 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 33, art. 41, art. 53, art. 54, art. 61 şi art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Sindicatul Independent al Juriştilor din România în Dosarul nr. 86/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că Administraţia Prezidenţială a depus note scrise, în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 86/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31, art. 33, art. 41, art. 53, art. 54, art. 61 şi art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Independent al Juriştilor din România, reclamant în dosarul menţionat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor art. 94 lit. c) din Constituţia României, întrucât conferă Preşedintelui României competenţa de a numi şi de a revoca judecători şi procurori şi dreptul de a numi şi revoca magistraţi în funcţiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor, deşi magistraţii - judecătorii şi procurorii - nu sunt funcţionari publici.

Instanţa de judecată opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 31, art. 33, art. 41, art. 53, art. 54, art. 61 şi art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise ale Administraţiei Prezidenţiale, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31, art. 33, art. 41, art. 53, art. 54, art. 61 şi art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, dispoziţii care au următorul conţinut:

–Art. 31: "(1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(2)Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.

(3)Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

(4)În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunice de îndată Preşedintelui României.

(5)În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului de numire de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.";

–Art. 33: "(1) Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.

(2)Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea.

(3)În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi.

(4)Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător. [...] (11) Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

(12)În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunice de îndată Preşedintelui României.

(13)După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.

(14)Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.

(15)Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.";

–Art. 41: "(1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul «nesatisfăcător» sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

(2)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul «satisfăcător» în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

(3)Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, în condiţiile prezentei legi.

(4)Judecătorul sau procurorul care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.";

–Art. 53: "(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani.

(2)Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.

(3)Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(4)Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.

(5)Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă.

(6)Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.";

–Art. 54: "(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(2)Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.

(3)Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

(4)Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.";

–Art. 61: (1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.

(2)Pentru numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu în faţa secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.

(3)Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţă Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.";

–Art. 65: "(1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:

a)demisie;

b)pensionare, potrivit legii;

c)transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii;

d)incapacitate profesională;

e)ca sancţiune disciplinară;

f)condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune;

g)încălcarea dispoziţiilor art. 7;

h)nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14);

i)neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).

(2)Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(3)Trecerea în rezervă sau în retragere a judecătorilor şi procurorilor militari se face în condiţiile legii, după eliberarea din funcţie de către Preşedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcţie se face după trecerea în rezervă sau, după caz, în retragere.

(4)Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.

(5)În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa judecătorului sau procurorului este necesară.

(6)Judecătorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează să fie respinsă.

Art. 134 alin. (1) din Constituţia României prevede atribuţia Preşedintelui României de a-i numi în funcţie pe judecători şi pe procurori, cu excepţia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

În aplicarea acestor prevederi, legiuitorul are libertatea de a reglementa competenţa Preşedintelui României de a-i numi în funcţie, inclusiv în funcţii de conducere, şi de a-i revoca pe toţi magistraţii la care textul constituţional se referă.

Participarea Preşedintelui României la constituirea în acest mod a autorităţii judecătoreşti concordă în egală măsură cu principiul echilibrului puterilor în stat, consacrat prin art. 1 alin. (4) din Constituţia României, şi nu este de natură să afecteze în vreun fel independenţa judecătorilor, instituită prin dispoziţiile art. 124 alin. (3) din Constituţie, şi exercitarea de către procurori a atribuţiilor lor, cu respectarea principiilor legalităţii şi imparţialităţii prevăzute în art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 33, art. 41, art. 53, art. 54, art. 61 şi art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Sindicatul Independent al Juriştilor din România în Dosarul nr. 86/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 aprilie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae