Lege nr. 20 din 13 decembrie 1984

Înfăptuirea obiectivelor prevăzute în Programul de faurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism, a hotărîrilor Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Roman, a programelor speciale privind ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, reducerea consumurilor materiale şi energetice, valorificarea superioară a tuturor resurselor şi creşterea mai accentuata a productivitatii muncii, impun perfecţionarea activităţilor de tipizare, standardizare şi normare tehnica - factori esentiali în promovarea progresului tehnico-ştiinţific, în sporirea eficientei întregii activităţi economice.

Tipizarea, standardizarea, normarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie trebuie să asigure modernizarea continua a producţiei, introducerea şi generalizarea tehnologiilor avansate, creşterea performantelor constructiv-functionale şi a fiabilitatii produselor, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, recuperarea şi valorificarea tuturor resurselor refolosibile.

Totodată, perfecţionarea activităţilor de tipizare, standardizare şi normare asigura concentrarea şi integrarea producţiei, precum şi specializarea întreprinderilor, în vederea folosirii cu maximum de randament a capacităţilor productive, valorificării superioare a resurselor materiale şi energetice, reducerii costurilor de fabricaţie, organizării mai bune a producţiei şi a muncii.

Pentru îmbunătăţirea activităţii de elaborare a normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum, precum şi pentru întărirea controlului şi asigurarea respectării riguroase a acestor norme de către toate unităţile din economie, se instituie, pe lîngă Consiliul de Miniştri, ca organ de specialitate, Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate.

În scopul asigurării cadrului juridic necesar perfecţionării activităţii în aceste domenii,

Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Ridicarea permanenta a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, lucrărilor şi serviciilor, corespunzător celor mai bune performanţe obţinute în ţara şi pe plan mondial, constituie o obligaţie de baza a ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale, centralelor, unităţilor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, întreprinderilor, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii din industrie, agricultura, construcţii transporturi şi celelalte ramuri ale economiei naţionale.

Articolul 2

Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele, întreprinderile, unităţile de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi de proiectare sînt obligate sa elaboreze şi să aplice, în condiţiile prezentei legi, norme de tipizare, standarde şi norme tehnice de consum pe baza celor mai bune rezultate obţinute în activitatea de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică, proiectare şi producţie, care să asigure ridicarea continua a calităţii producţiei şi competitivitatii produselor, folosirea eficienta a resurselor materiale şi energetice, creşterea productivitatii muncii, reducerea costurilor de producţie.

Articolul 3

Proiectarea, omologarea şi introducerea în fabricaţie de produse şi tehnologii noi se realizează numai prin utilizarea de materii prime, materiale, piese, subansamble, produse şi instalaţii tipizate, cu respectarea prescripţiilor de calitate şi a celorlalte prevederi din standarde şi în condiţiile încadrării stricte în limitele stabilite prin normele tehnice de consum şi de recuperare a resurselor refolosibile.

Se interzic proiectarea, omologarea şi introducerea în fabricaţie sau în exploatare de produse şi tehnologii noi cu consumuri specifice mai mari decît ale produselor sau tehnologiilor pe care le înlocuiesc.

Articolul 4

În realizarea obiectivelor de investiţii, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, unităţile de proiectare şi întreprinderile sînt obligate sa utilizeze tehnologiile, instalaţiile şi liniile tehnologice tipizate, proiectele tip de construcţii, celelalte prescripţii şi normative tehnice şi să asigure, pe aceasta baza, diminuarea continua a costurilor şi duratei de execuţie, reducerea consumurilor materiale şi energetice, creşterea productivitatii muncii, a calităţii şi eficientei economice a lucrărilor.

Articolul 5

Planificarea producţiei fizice, repartizarea, contractarea şi livrarea materiilor prime, materialelor, combustibililor, energiei, a tuturor produselor, precum şi folosirea acestora în întreaga economie naţionala, se efectuează numai pe baza normelor de consum aprobate, cu respectarea nomenclatoarelor de materiale şi produse tipizate şi în stricta conformitate cu caracteristicile tehnico-calitative şi cu celelalte prevederi din standarde.

Articolul 6

Pe data prezentei legi se înfiinţează Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, organ de specialitate al Consiliului de Miniştri, care răspunde de perfecţionarea continua a normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum, precum şi de aplicarea şi controlul respectării acestor norme în întreaga economie naţionala.

Capitolul 2Tipizarea produselor, construcţiilor şi tehnologiilor

Articolul 7

Tipizarea produselor, construcţiilor şi tehnologiilor se aplică în mod unitar în toate ramurile şi sectoarelor de activitate şi trebuie să asigure reducerea numărului de sortimente, tipuri şi dimensiuni de materiale, subansamble şi produse finite, precum şi modernizarea tehnologiilor de fabricaţie, în scopul realizării de noi produse cu caracteristici tehnico-functionale şi calitative superioare, diminuării consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, creşterii productivitatii muncii şi ridicării eficientei în întreaga economie naţionala.

Articolul 8

Proiectarea, introducerea în fabricaţie şi executarea în întreaga economie naţionala a materialelor, produselor, maşinilor, instalaţiilor, utilajelor, liniilor tehnologice şi construcţiilor se fac numai cu respectarea nomenclatoarelor şi proiectelor tip stabilite potrivit prezentei legi.

Tipizarea produselor trebuie realizată în strinsa legătură cu tipizarea tehnologiilor de producţie, a liniilor şi instalaţiilor tehnologice, asigurind extinderea posibilităţilor de utilizare a materialelor, pieselor şi subansamblelor tipizate la o gama cît mai larga de produse.

Articolul 9

Activitatea de tipizare trebuie să asigure:

a)reducerea numărului de mărci şi a tipodimensiunilor produselor din oţel şi alte metale, extinderea domeniului lor de folosinţă, limitarea folosirii marcilor superioare numai la produsele la care cerinţele tehnico-economice justifica aceasta, creşterea eficientei utilizării metalului în economia naţionala;

b)optimizarea nomenclatoarelor de materiale chimice, articole din mase plastice şi cauciuc, fibre şi fire sintetice, coloranti, pesticide şi alte produse chimice, în vederea creşterii gradului de valorificare a materiilor prime şi satisfacerii, în condiţii de eficienta economică ridicată, a cerinţelor economiei naţionale;

c)realizarea de linii tehnologice, sisteme de maşini şi utilaje într-o conceptie modulară şi multifuncţională, prin unificarea constructivă a elementelor şi subansamblelor, dezvoltindu-se fabricatia de componente tipizate pentru toate subramurile industriei construcţiilor de maşini, electrotehnica şi electronică;

d)tipizarea mijloacelor de măsura şi control în raport cu gradul de solicitare a aparaturii respective, cu cerinţele concrete ale diferitelor ramuri ale economiei naţionale, în vederea optimizarii sistemelor de măsura şi control şi a folosirii lor rationale în unităţile de producţie;

e)perfecţionarea proiectelor tip de construcţii şi tehnologii, simplificarea soluţiilor constructive, elaborarea de noi proiecte care să asigure creşterea eficientei şi reducerea consumurilor energetice şi de materiale;

f)îmbunătăţirea continua a nomenclatoarelor de materiale tipizate pentru construcţii şi instalaţii, a caracteristicilor tehnice şi calitative ale acestora, prin perfecţionarea tehnologiilor de producţie, care să asigure diminuarea consumurilor materiale şi energetice, reducerea materiilor prime din import, crearea de materiale inlocuitoare cu eficienta sporită;

g)folosirea în activitatea de întreţinere şi reparaţii din toate ramurile economiei naţionale a materialelor, pieselor şi subansamblelor tipizate, asigurindu-se, concomitent cu efectuarea reparaţiilor, modernizarea liniilor şi instalaţiilor tehnologice;

h)reducerea tipurilor şi categoriilor de ambalaje, a materialelor din care sînt confectionate, în scopul diminuării greutatii acestora, utilizării de materiale ieftine, recuperabile, în condiţii care să asigure păstrarea calităţii, integritatea şi conservarea produselor, aplicarea tehnologiilor moderne de transport şi manipulare.

Introducerea în circuitul economic a oricăror categorii de ambalaje se poate face numai cu respectarea normelor de tipizare aprobate şi dacă se asigura prin această măsură creşterea eficientei economice în activitatea de producţie şi de circulaţie a mărfurilor.

Articolul 10

Normele de tipizare cuprind nomenclatoarele de produse tipizate, nomenclatoarele de linii şi instalaţii tehnologice tipizate, precum şi proiectele tip de construcţii şi tehnologii.

Normele de tipizare se aproba prin decret al Consiliului de Stat.

Articolul 11

Conţinutul cadru al normelor de tipizare şi condiţiile de elaborare ale acestora sînt prevăzute în anexa nr. 1.

Capitolul 3Standardizarea

Articolul 12

Pentru ridicarea permanenta a parametrilor tehnici şi calitativi ai produselor şi a gradului lor de competitivitate la nivelul celor mai bune realizari obţinute pe plan naţional şi internaţional, în întreaga economie se aplică standarde care conţin prescripţii, reguli şi metode în scopul generalizarii şi folosirii unitare de soluţii optime în domeniul producţiei materiale şi în alte domenii.

Standardizarea trebuie să conducă la:

a)perfecţionarea activităţii de conceptie şi proiectare, folosirea optima a capacităţilor de producţie, buna organizare a producţiei şi muncii, economisirea mijloacelor materiale, creşterea productivitatii muncii, promovarea larga a progresului tehnico-ştiinţific în economia naţionala;

b)stabilirea de condiţii tehnice de calitate, constructive, functionale şi de fiabilitate, de metode de analiza, încercări şi control calitativ la nivelul celor mai bune realizari obţinute în ţara şi în străinătate;

c)valorificarea superioară a resurselor materiale şi energetice prin ridicarea performantelor aparatelor, maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, ale tuturor produselor;

d)utilizarea de noi materiale care să înlocuiască materialele scumpe şi din import;

e)recuperarea şi valorificarea superioară a resurselor materiale şi energetice refolosibile;

f)stabilirea de parametri tehnico-funcţionali şi de metode de verificare în concordanta cu prevederile din documentele internaţionale de standardizare şi cu cerinţele dezvoltării activităţii de comerţ exterior şi cooperare economică şi tehnica internationala;

Articolul 13

În activitatea de standardizare se elaborează standarde de stat, standarde de ramura şi standarde de întreprindere care se aproba de către:

a)Consiliul de Stat, pentru standardele de importanţa deosebită, nominalizate în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială; celelalte standarde de stat se aproba de Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, prin Institutul român de standardizare;

b)organele de conducere colectivă ale ministerelor şi celorlalte organe centrale coordonatoare de ramura, pentru standardele de ramura;

c)organele de conducere colectivă ale centralei sau, după caz, ale organului ierarhic superior al întreprinderii elaboratoare, pentru standardele de întreprindere; pentru piesele, subansamblele sau ansamblele realizate în cadrul cooperării în producţie standardele de întreprindere se aproba de centrala în subordinea căreia funcţionează unitatea care coordonează fabricarea produsului final, cu avizul unităţilor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică de profil.

Articolul 14

Conţinutul cadru al standardelor, precum şi condiţiile de elaborare şi aplicare ale acestora, sînt prevăzute în anexa nr. 2.

Capitolul 4Normarea tehnica a consumurilor şi a reparaţiilor

Articolul 15

Utilizarea materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, a celorlalte resurse materiale în activităţile productive din întreaga economie se realizează numai pe baza normelor tehnice de consum.

Normele tehnice de consum se stabilesc pe unitatea de produs fizic, pe bază de tehnologii noi sau reproiectate, care asigura reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, realizarea de noi materiale şi produse cu calităţi tehnico-functionale şi de fiabilitate ridicate, valorificarea superioară a tuturor resurselor materiale şi energetice.

Articolul 16

Pentru reducerea consumurilor şi creşterea gradului de valorificare a resurselor materiale şi energetice, se va acţiona, în principal, în următoarele direcţii:

a)în industria extractiva se vor extinde tehnologiile mecanizate care asigura reducerea consumului de lemn, metal şi alte materiale pentru sustineri, creşterea gradului de recuperare a substanţelor utile din zăcăminte, valorificarea resurselor recuperabile din halde, iazuri, zguri metalurgice;

b)în industria energiei electrice şi termice se vor lua măsuri pentru creşterea randamentelor şi reducerea consumurilor tehnologice la producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice, precum şi pentru îmbunătăţirea funcţionarii tuturor grupurilor energetice;

c)în industria metalurgica se vor introduce tehnologii moderne care asigura consumuri reduse de cocs, feroaliaje, combustibili şi energie, creşterea coeficientului de scoatere de produse finite din metal, intensificarea recuperării şi valorificării materialelor refolosibile;

d)în industria constructoare de maşini se va asigura proiectarea, reproiectarea şi fabricarea de produse cu parametri funcţionali competitivi, consumuri reduse de materiale, combustibili, energie şi grad ridicat de utilizare a metalului, prin îmbunătăţirea principiilor functionale, reducerea greutatii, simplificarea operaţiilor de întreţinere şi reparaţii, tipizarea şi miniaturizarea reperelor şi subansamblelor componente, extinderea automatizarii şi robotizării;

e)în industria chimica vor fi asimilate sortimente cu caracteristici calitative superioare şi se va asigura perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, îmbunătăţirea randamentelor instalaţiilor, reducerea consumului de combustibili şi energie; în sectoarele prelucratoare, se va extinde fabricatia produselor cu greutăţi specifice reduse pe unitatea de volum, suprafaţa sau de lungime; se va largi utilizarea resurselor refolosibile îndeosebi din cauciuc, mase plastice, substanţe utile din ape reziduale, lesii, namoluri, halde, aplicindu-se noi tehnologii de valorificare superioară, complexa a acestora;

f)în industria exploatării şi prelucrării lemnului va creşte gradul de valorificare a masei lemnoase, prin diminuarea grosimii cherestelelor şi placilor, obţinerea de suprafeţe utile mai mari, valorificarea complexa a subproduselor rezultate din tăieri, fasonari şi prelucrari, reducerea gabaritelor şi greutatii produselor finite, corespunzător functionalitatii acestora;

g)în industria celulozei şi hirtiei se va asigura reducerea gramajelor la hîrtii şi cartoane, îmbunătăţirea planurilor de croire a confecţiilor şi ambalajelor din hîrtii şi carton, creşterea gradului de utilizare a materialelor refolosibile;

h)în industria materialelor de construcţii va fi extinsă producţia de materiale eficiente, cu caracteristici superioare şi consumuri reduse de materii prime, combustibili şi energie, se vor generaliza tehnologiile cu uscare naturala, iar prefabricatele vor fi realizate în soluţii constructive uşoare şi cu grad ridicat de finisare;

i)în industria uşoară se va asigura reducerea greutatii specifice a tesaturilor, articolelor de sticlarie şi geamurilor, extinderea inlocuitorilor şi materialelor refolosibile, creşterea coeficienţilor de utilizare a materiilor prime şi materialelor;

j)în transporturi se va asigura reducerea consumurilor de carburanţi prin optimizarea fluxurilor, încărcarea la capacitate a mijloacelor, folosirea autovehiculelor cu remorci;

k)în agricultura se vor lua măsuri pentru respectarea riguroasă a tehnologiilor de efectuare a lucrărilor agricole, folosirea complexa şi la maximum a tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole, întreţinerea şi repararea corespunzătoare a acestora, micşorarea consumurilor energetice la sistemele de irigaţii, utilizarea judicioasă a ingrasamintelor, insecticidelor, pesticidelor, încadrarea în normele de furajare stabilite, eliminarea oricăror forme de risipa şi pierderi;

l)în activitatea de producţie a ambalajelor se vor lua măsuri pentru reducerea greutatii acestora, utilizarea de materiale ieftine, recuperabile, limitarea la strictul necesar a dimensiunilor, mărirea duratelor de serviciu, micşorarea cheltuielilor de întreţinere, crearea de noi materiale şi tipuri de ambalaje cu consumuri specifice reduse şi eficienta economică ridicată; unităţile socialiste răspund de gospodărirea şi întreţinerea ambalajelor pe toată durata normata de serviciu, precum şi de folosirea intensiva, cu maxima eficienta, a materialelor de ambalare şi ambalajelor alocate prin plan.

Se interzice scoaterea din circuitul economic a ambalajelor înainte de îndeplinirea duratelor de serviciu şi a ciclurilor de utilizare normate;

m)în toate sectoarele economiei se va acţiona permanent pentru reducerea tuturor categoriilor de consumuri materiale şi energetice, creşterea eficientei utilizării acestora, valorificarea în proporţie sporită a resurselor materiale refolosibile, în condiţiile ridicării calităţii şi fiabilitatii produselor.

Articolul 17

Normele tehnice de consum se stabilesc şi după caz, se reexamineaza anual.

Pentru a asigura luarea din timp a tuturor măsurilor de perfecţionare a tehnologiilor şi de reproiectare a produselor, normele de consum pe unitate de produs se stabilesc cu un an înainte de perioada de aplicare.

Articolul 18

Proiectarea de produse şi tehnologii noi şi modernizarea celor existente se fac cu respectarea consumurilor specifice stabilite prin notele de comanda şi a prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice.

În notele de comanda se prevede realizarea noilor produse şi tehnologii la parametri tehnico-funcţionali şi calitativi superiori, cu consumuri specifice şi costuri de fabricaţie mai reduse decît ale celor existente şi cu respectarea stricta a normelor de tipizare, standardelor şi prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice.

Notele de comanda se aproba de către:

a)Consiliul de Miniştri, pentru principalele produse şi tehnologii noi şi reproiectate nominalizate în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială;

b)organele de conducere colectivă ale ministerelor coordonatoare de ramura, pentru celelalte produse noi şi reproiectate nominalizate în planul naţional unic şi la nivelul ministerelor şi celorlalte organe centrale;

c)organele de conducere colectivă ale centralelor sau, după caz, ale organului ierarhic superior al unităţii elaboratoare, pentru alte produse.

Articolul 19

Introducerea în procesul de fabricaţie de produse şi tehnologii se poate face numai după aprobarea documentaţiei de execuţie, care trebuie să cuprindă obligatoriu şi normele tehnice de consum, coeficienţii de utilizare a materialelor, randamentele energetice şi alţi indicatori de consum specifici produsului sau tehnologiei.

Articolul 20

Normele tehnice privind consumurile materiale şi energetice se aproba de către:

a)Consiliul de Stat, pentru principalele produse nominalizate în secţiunea de producţie industriala a planului naţional unic;

b)organele de conducere colectivă ale ministerelor coordonatoare de ramura, pentru celelalte produse nominalizate în secţiunea de producţie industriala a planului naţional unic;

c)organele de conducere colectivă ale centralelor sau, după caz, ale organului ierarhic superior al unităţii elaboratoare, pentru alte produse decît cele de la lit. a) şi b).

Articolul 21

În scopul utilizării şi gospodăririi în condiţii de maxima eficienta a fondurilor fixe, al evitării avariilor şi intreruperilor accidentale, întreprinderile, centralele, ministerele, celelalte organe centrale şi locale sînt obligate sa ia măsuri pentru întreţinerea, revizia şi repararea fondurilor fixe în conformitate cu planurile şi programele stabilite şi cu respectarea normelor tehnice de reparaţii.

Articolul 22

Normele tehnice de reparaţii trebuie să asigure mărirea ciclului de funcţionare între reparaţii, reducerea la minimum a duratei reparaţiilor şi a stationarii în reparatie, diminuarea continua a costului lucrărilor de reparaţii.

În funcţie de importanţa şi categoriile fondurilor fixe la care se referă, normele tehnice de reparaţii sînt cu caracter republican, de ramura şi de întreprindere.

Normele tehnice de reparaţii cu caracter republican se aproba de Consiliul de Miniştri, cele de ramura de către ministerul coordonator de ramura, iar cele de întreprindere de către centrala.

Normele tehnice de reparaţii se revizuiesc şi se completează ca urmare a punerii în funcţiune de noi tipuri de maşini, utilaje, instalaţii, clădiri şi alte construcţii, a rezultatelor obţinute în exploatare sau a îmbunătăţirii tehnologiilor de execuţie a reparaţiilor.

Articolul 23

Conţinutul cadru al normelor tehnice de consum şi de reparaţii, al notelor de comanda şi prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice, precum şi condiţiile de elaborare şi aprobare ale acestora sînt prevăzute în anexa nr. 3.

Capitolul 5Atribuţii şi raspunderi în domeniul tipizarii, standardizarii, normarii tehnice a consumurilor materiale şi energetice, ridicării calităţii şi nivelului tehnic al produselor Secţiunea I Consiliul de Miniştri

Articolul 24

Consiliul de Miniştri răspunde de înfăptuirea, în întreaga economie, a politicii partidului şi statului privind ridicarea calităţii şi nivelului tehnic al producţiei, tipizarea şi standardizarea, normarea tehnica a consumurilor materiale şi energetice, în care scop adopta măsuri pentru:

a)creşterea permanenta a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, pe baza celor mai bune rezultate obţinute în cercetarea ştiinţifică şi în proiectare;

b)perfecţionarea continua a activităţii de tipizare şi de standardizare astfel ca prin aceasta să se asigure creşterea sistematica a calităţii produselor, reducerea consumurilor şi a costurilor de producţie, generalizarea rezultatelor obţinute în creşterea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică;

c)normarea tuturor consumurilor materiale şi energetice, reducerea normelor de consum, asimilarea de noi produse şi tehnologii, valorificarea integrală a resurselor refolosibile.

Articolul 25

Consiliul de Miniştri controlează respectarea stricta de către ministere, celelalte organe centrale şi locale, centrale, întreprinderi, toate unităţile socialiste, a programelor de ridicare a calităţii şi nivelului tehnic al produselor, a normelor de tipizare, standardelor, normelor şi normativelor de consum, de recuperare, refolosire şi de reparaţii aprobate şi ia măsuri pentru înlăturarea oricăror neajunsuri constatate.

Secţiunea a 2-aConsiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate

Articolul 26

Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate are următoarele atribuţii şi raspunderi principale:

a)asigura coordonarea şi îndrumarea unitară, în întreaga economie, a activităţii de tipizare şi standardizare, de normare tehnica a consumurilor materiale şi energetice, precum şi de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor şi tehnologiilor;

b)stabileşte măsuri pentru continua imbunatatire a normelor de tipizare şi a standardelor, în vederea promovării de noi soluţii, care să conducă la ridicarea calităţii produselor şi creşterea eficientei activităţii economice;

c)asigura elaborarea în întreaga economie, pe baze ştiinţifice, a normelor tehnice privind consumurile materiale şi energetice în scopul reducerii sistematice a acestora, al valorificării superioare a tuturor categoriilor de resurse;

d)controlează modul cum se respecta normele de tipizare, standardizare, normele tehnice de consum şi de reparaţii de către toate unităţile de cercetare, proiectare şi execuţie;

e)controlează şi ia măsuri pentru elaborarea şi îndeplinirea programelor de imbunatatire a calităţii produselor şi a indicatorilor prevăzuţi în plan, de către ministere, celelalte organe centrale şi locale; controlul tehnic de calitate se exercită prin Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor şi celelalte organe tehnice de control, potrivit legii.

Articolul 27

Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate este format din reprezentanţi ai ministerelor, celorlalte organe centrale, conducatori ai institutelor centrale, oameni de ştiinţa şi specialişti de înaltă calificare din producţie, cercetare şi învăţămînt.

Componenta Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate se aproba prin decret prezidential.

Articolul 28

În subordinea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate se organizează Direcţia pentru tipizare, standardizare şi normare tehnica a consumurilor care răspunde de elaborarea, împreună cu organele prevăzute de lege, a normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum, de urmărirea şi controlul aplicării acestora în întreaga economie.

Secţiunea a 3-a Atribuţiile şi răspunderile Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe

Articolul 29

Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie are, în domeniul tipizarii, standardizarii, normarii tehnice a consumurilor şi calităţii, următoarele atribuţii principale:

a)răspunde de cuprinderea în plan şi de realizarea obiectivelor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic care asigura ridicarea permanenta a nivelului tehnic-calitativ al produselor, promovarea şi generalizarea tehnologiilor avansate, reducerea consumurilor materiale şi energetice, creşterea gradului de utilizare a resurselor refolosibile;

b)îndrumă şi controlează activitatea ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale, a unităţilor de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi de proiectare în realizarea sarcinilor ce le revin pentru elaborarea şi aplicarea normelor de tipizare şi a standardelor;

c)răspunde şi controlează activitatea de elaborare şi aplicare a normelor tehnice de consum în unităţile de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, pentru toate categoriile de resurse materiale şi energetice.

Articolul 30

Comitetul de Stat al Planificarii are, în domeniul tipizarii, standardizarii, normarii tehnice a consumurilor şi calităţii, următoarele atribuţii principale:

a)răspunde la fundamentarea planului pe baza normelor şi normativelor de consum, a normelor de recuperare şi reconditionare, a standardelor şi nomenclatoarelor de produse tipizate, a normelor de reparaţii ale fondurilor fixe;

b)răspunde, împreună cu Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, de elaborarea şi definitivarea normativelor de consumuri materiale şi energetice care se aproba prin planul naţional unic; participa la elaborarea şi definitivarea normelor de tipizare şi avizează standardele care se aproba de către Consiliul de Stat;

c)controlează şi ia măsuri, pe parcursul realizării planului, pentru respectarea standardelor şi normelor de tipizare, încadrarea consumurilor materiale şi energetice în normativele şi indicatorii de valorificare aprobaţi prin plan.

Articolul 31

Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe are, în domeniul tipizarii, standardizarii, normarii tehnice a consumurilor şi reparaţiilor, următoarele atribuţii principale:

a)controlează şi ia măsuri pentru încadrarea în consumurile normate şi sistarea aprovizionarii în cazurile de încălcare a normelor de consum, de risipa şi utilizare naţionala a resurselor;

b)răspunde de elaborarea, în condiţiile legii, a normelor şi normativelor de consum şi coeficienţilor de utilizare;

c)participa la elaborarea şi definitivarea normelor de tipizare, precum şi a standardelor de stat din domeniul sau de activitate;

d)controlează şi ia măsuri pentru pregătirea şi execuţia reparaţiilor şi reviziilor fondurilor fixe, în conformitate cu normele tehnice de reparaţii aprobate. Secţiunea a 4-a Atribuţiile şi răspunderile ministerelor economice, celorlalte organe centrale şi locale

Articolul 32

Ministerele, celelalte organe centrale şi locale asigura desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de tipizare, standardizare, normare tehnica a consumurilor şi de asigurare a calităţii din unităţile subordonate, în care scop:

a)răspund la respectarea stricta a normelor de tipizare, a standardelor şi normelor tehnice de consum în activitatea de proiectare, planificare, producţie şi investiţii;

b)adopta măsuri pentru încadrarea unităţilor din subordine în consumurile normate, promovarea şi generalizarea soluţiilor de reducere a acestora;

c)organizează pregătirea şi realizarea reparaţiilor şi reviziilor fondurilor fixe în stricta concordanta cu normele aprobate;

d)elaborează şi răspund de realizarea programelor pentru ridicarea nivelului tehnic şi îmbunătăţirea continua a calităţii produselor.

Direcţiile tehnice din ministere şi celelalte organe centrale şi locale asigura îndeplinirea sarcinilor ce revin acestora în elaborarea normelor de tipizare, standardelor şi a normelor tehnice de consum şi reparaţii. Definitivarea acestor norme şi standarde se face cu avizul consiliilor tehnico-economice, pe baza hotărîrii organelor de conducere colectivă.

Articolul 33

Pentru buna desfăşurare pe ramuri a activităţilor de tipizare, standardizare, normare tehnica a consumurilor şi de ridicare a calităţii produselor se organizează comisii de specialitate pentru:

–industria chimica;

–metalurgie;

–construcţia de maşini;

–construcţia de maşini-unelte, electrotehnica şi electronică;

–industria lemnului şi materialelor de construcţii;

–transporturi şi telecomunicaţii;

–energie electrica şi termica;

–industria miniera;

–industria petrolului şi gazelor;

–geologie;

–industria uşoară;

–agricultura şi industria alimentara;

–silvicultura;

–construcţii civile şi industriale.

Articolul 34

Comisiile de specialitate se organizează pe lîngă ministerele coordonatoare de ramura şi sînt conduse de ministru.

Componenta comisiilor de specialitate se aproba de Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, faţă de care comisiile răspund de întreaga lor activitate.

Articolul 35

Comisiile de specialitate de ramura au următoarele atribuţii principale:

a)răspund de elaborarea lucrărilor de tipizare, de standardizare şi de normare tehnica a consumurilor materiale şi energetice din cadrul ramurii; analizează propunerile pentru tipizarea şi standardizarea materialelor, produselor, tehnologiilor şi construcţiilor şi le supun spre examinare şi aprobare organelor prevăzute de lege;

b)controlează respectarea stricta a normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum la fabricarea tuturor produselor din ramura;

c)stabilesc măsuri ce se impun în cadrul ramurii pentru innoirea şi modernizarea produselor şi tehnologiilor, pentru reducerea corespunzătoare a consumurilor;

d)controlează aplicarea măsurilor pentru asimilarea şi introducerea în producţie a materialelor, componentelor, subansamblelor, maşinilor şi instalaţiilor tipizate şi standardizate. Secţiunea a 5-a Atribuţiile şi răspunderile institutelor centrale, centralelor industriale, întreprinderilor

Articolul 36

Institutele centrale şi unităţile de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică au, în domeniul tipizarii, standardizarii şi normarii tehnice a consumurilor, următoarele atribuţii principale:

a)răspund de elaborarea normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum pe baza celor mai bune rezultate obţinute în activitatea de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică, proiectare şi producţie;

b)răspund de calitatea soluţiilor tehnice din documentaţiile elaborate, de perfecţionarea continua a produselor din profilul lor de activitate;

c)acorda asistenţa tehnica centralelor şi întreprinderilor pentru aplicarea măsurilor de reducere continua a consumurilor materiale şi energetice.

Articolul 37

Centralele industriale răspund de întreaga activitate de tipizare, standardizare, normare tehnica a consumurilor şi de ridicare a calităţii produselor în unităţile componente sau subordonate, în care scop:

a)asigura elaborarea normelor de tipizare şi a standardelor, potrivit sarcinilor ce le revin, precum şi normarea tuturor categoriilor de consumuri materiale şi energetice;

b)aplica măsurile de reducere a consumurilor şi asigura o stricta disciplina în utilizarea resurselor de materii prime, materiale, combustibili şi energie;

c)efectuează reparaţiile şi reviziile fondurilor fixe cu respectarea riguroasă a normelor aprobate;

d)iau măsuri pentru fabricarea şi livrarea produselor conform prevederilor privind calitatea din standarde, caiete de sarcini, documentaţii tehnice şi contracte.

Articolul 38

Întreprinderile şi celelalte unităţi de producţie răspund nemijlocit în domeniul lor de activitate pentru:

a)elaborarea standardelor stabilite prin plan şi respectarea stricta a prevederilor din normele de tipizare şi din standarde;

b)normarea integrală a consumurilor materiale şi energetice, respectarea tuturor consumurilor normate, reducerea la minimum a consumurilor netehnologice de energie şi combustibili şi utilizarea într-o măsura cît mai mare a resurselor materiale şi energetice refolosibile;

c)livrarea produselor numai după marcarea lor potrivit prescripţiilor din standarde de către unitatea producătoare; se interzice marcarea produsului cu simbolul şi numărul standardului pe baza căruia a fost executat, dacă produsul nu corespunde integral prevederilor standardului;

d)introducerea în fabricaţie de serie a produselor noi şi modernizate numai după omologarea acestora şi adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea calităţii;

e)pregătirea corespunzătoare şi efectuarea reviziilor şi reparaţiilor în conformitate cu normele aprobate.

Capitolul 6Dispoziţii finale

Articolul 39

Normele tehnice de ramura şi de întreprindere, precum şi normativele tehnice de reparaţii în vigoare îşi menţin valabilitatea pînă la elaborarea de noi standarde, respectiv norme tehnice de reparaţii, în condiţiile prezentei legi.

Articolul 40

Prevederile acestei legi se aplică în mod corespunzător şi organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti.

Articolul 41

Nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în această lege atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Articolul 42

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 43

Prezenta lege intră în vigoare după 30 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

Pe aceeaşi dată se abroga Decretul Consiliului de Stat nr. 274/1979 privind înfiinţarea Comisiei de partid şi de stat pentru problemele de tipizare şi standardizare pe economie şi a comisiilor de ramura, art. 78 din Legea nr. 14/1971 cu privire la gospodărirea resurselor materiale, a fondurilor fixe şi aprovizionarea tehnico-materială, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1899/1960 privind acţiunea de stat pentru standardizare în Republica Socialistă România, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Anexa 1

Conţinutul cadru al normelor de tipizare, elaborarea şi aplicarea acestora

I. Conţinutul cadru al normelor de tipizare

1.Nomenclatoarele de produse tipizate stabilesc sortimentele, tipurile şi dimensiunile de produse admise a se proiecta şi executa în producţie; pentru materialele tipizate se vor preciza şi principalele domenii de utilizare.

2.Nomenclatoarele de linii şi instalaţii tehnologice tipizate stabilesc capacitatile unitare de producţie, principalele consumuri specifice maxime de materii prime, materiale, combustibili şi energie, precum şi nivelul minim al productivitatii muncii.

3.Proiectele tip de construcţii şi tehnologii stabilesc, după caz, fluxul tehnologic, suprafeţele şi principalele dimensiuni ale obiectelor de construcţii, soluţiile constructive, consumurile limita de materiale de construcţii şi instalaţii, precum şi limita maxima a preţului de deviz pentru lucrările de construcţii-montaj.

II. Elaborarea şi aplicarea normelor de tipizare

2.Normele de tipizare, însuşite de către consiliile tehnico-economice ale ministerelor şi avizate de organele prevăzute de lege, se definitiveaza de către comisiile de specialitate de ramura.

3.Normele de tipizare se supun spre aprobare de Consiliul de Miniştri, la propunerea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate.

4.Normele de tipizare se examinează anual în vederea actualizării şi îmbunătăţirii lor şi se aplică în condiţiile aprobate.

Anexa 2

Conţinutul cadru al standardelor, elaborarea şi aplicarea acestora

I. Conţinutul cadru al standardelor

1.Standardele de stat - STAS - cuprind, în principal, reglementări referitoare la:

a)materii prime, materiale, combustibili şi energie, precum şi produse industriale şi agricole, cu pondere însemnată în economia naţionala;

b)subansamble şi piese de uz general, precum şi alte elemente ale maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor;

c)lucrări de construcţii;

d)prescripţii şi reguli cu caracter general privind lucrările de proiectare, metrologie, terminologie şi clasificari; controlul calităţii produselor şi alte prescripţii de larga utilizare;

e)protecţia vieţii, a bunurilor materiale şi a mediului înconjurător.

2.Standardele de ramura - STR - cuprind, în principal, reglementări referitoare la:

a)materii prime, materiale, combustibili şi energie, produse sau componente specifice ramurii ori domeniului şi pentru care nu sînt în vigoare standarde de stat sau pentru care prin standarde de stat s-au stabilit numai condiţii principale;

b)selectii de sortimente, tipuri, articole, formate, marimi, dimensiuni şi alte prescripţii din standardele de stat, în scopul rationalizarii unor activităţi.

3.Standardele de întreprindere - ŞTI - cuprind, în principal, reglementări referitoare la:

a)selectii de sortimente, tipuri, articole, formate, marimi, dimensiuni şi alte prescripţii din standardele de stat sau de ramura, în scopul rationalizarii unor activităţi;

b)scule, dispozitive, verificatoare, semifabricate şi alte produse care se fabrica în scopul folosirii numai în procesul de producţie al unităţii, precum şi, după caz, tehnologii de fabricaţie specifice unităţii respective;

c)subansamble sau piese realizate în cadrul cooperării în producţie executate în unitate, dacă acestea nu sînt reglementate prin standarde de stat sau standarde de ramura.

4.Prescripţiile înscrise în standardele de ramura trebuie să respecte prevederile din standardele de stat, iar prescripţiile din standardele de întreprindere pe cele din standardele de stat şi de ramura.

Prevederile din standarde trebuie să fie corelate cu cele din standardele internaţionale.

În cazuri justificate, prescripţiile din standardele de stat şi din standardele de ramura pot avea caracter experimental, pe o perioadă limitată, sau caracter de recomandare.

II. Elaborarea şi aplicarea standardelor

1.Standardele de stat şi cele de ramura se elaborează de unităţile de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, de proiectare, producţie sau învăţămînt, stabilite prin planurile anuale, cu participarea obligatorie a unităţilor producătoare şi beneficiare interesate şi a organelor de avizare prevăzute de lege.

Standardele de întreprindere se elaborează de unitatea interesată, iar în cazul în care privesc ansamble, subansamble sau piese realizate pe baza cooperării în producţie, de către unitatea producătoare împreună cu unitatea care coordonează fabricarea produsului final.

Proiectele de standarde însuşite de consiliile tehnico-economice se avizează de către organele prevăzute de lege.

Standardele de stat se supun aprobării Consiliului de stat la propunerea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, iar standardele de stat care se aproba potrivit prezentei legi de Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, se supun aprobării la propunerea comisiilor de ramura.

2.Standardele se examinează anual în vederea revizuirii sau reconfirmarii.

3.Standardele de stat sînt obligatorii la nivelul economiei naţionale, standardele de ramura la nivelul ramurilor sau domeniilor de activitate la care se referă, iar cele de întreprindere numai în cadrul unităţii elaboratoare.

4.Pentru produsele cu caracter de unicat sau de artizanat, piesele de schimb ale utilajelor sau instalaţiilor din import, producţia şi lucrările experimentale şi în alte situaţii similare, părţile pot stabili prin contract, în caiete de sarcini sau documentaţii, prevederi de natura celor din standarde şi norme de tipizare, pe baza cărora să execute şi să livreze produsele contractate.

Anexa 3

Conţinutul cadru al normelor tehnice de consum şi de reparaţii, notelor de comanda pentru produse şi tehnologii, prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice, precum şi elaborarea şi aprobarea acestora

I. Conţinutul cadru al normelor tehnice de consum

1.Normele tehnice de consum pe produs stabilesc consumurile maximale de materii prime, materiale, combustibili şi energie raportate la unitatea de produs, pentru fiecare sortiment, tip sau varianta constructivă, corespunzător tehnologiei folosite.

2.Coeficienţii tehnici de utilizare stabilesc proporţia minima în care materialele utilizate se regăsesc în produsele finite pentru fiecare sortiment, tip sau varianta constructivă, corespunzător tehnologiei folosite.

II. Normele tehnice de reparaţii cuprind:

1.ciclul minim de funcţionare între data punerii în funcţiune a unui fond fix şi efectuarea primei reparaţii sau între doua reparaţii succesive, exprimat în ani, ore de funcţionare sau kilometri parcursi, stabilit în condiţiile asigurării unui grad ridicat de fiabilitate, atît a ansamblului, cît şi a elementelor componente, precum şi a respectării întocmai a normelor tehnice de exploatare;

2.durata limita de execuţie a reparaţiilor, exprimată în zile lucrătoare;

3.costul maxim al reparatiei, exprimat în procente din valoarea de înlocuire a fondului fix, în condiţiile folosirii tuturor pieselor şi subansamblelor care pot fi refolosite ca atare sau prin reconditionare.

III. Notele de comanda pentru produse şi tehnologii fundamentează necesitatea şi eficienta acestora şi cuprind, pentru determinarea consumurilor materiale şi energetice, următoarele:

1.principalii parametri tehnico-funcţionali şi calitativi ai produsului sau tehnologiei, inclusiv greutatea neta, care trebuie să fie îmbunătăţită faţă de ai celor existente;

2.principalele consumuri specifice materiale şi energetice la fabricarea şi, după caz, în exploatarea produsului sau tehnologiei, care trebuie să fie mai reduse decît ale celor existente;

3.soluţiile de valorificare şi cantităţile estimate de resurse materiale şi energetice refolosibile;

4.estimarea costurilor de producţie, din care limitele maxime ale cheltuielilor materiale, care trebuie să fie mai reduse decît ale celor existente.

Notele de comanda se elaborează cu respectarea stricta a normelor de tipizare, standardelor şi prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice.

În notele de comanda se prezintă comparatii cu produsele şi tehnologiile similare din ţara şi străinătate privind parametrii tehnico-funcţionali şi calitativi, consumurile specifice materiale şi energetice şi costurile de fabricaţie.

IV. Prescripţiile de utilizare a resurselor materiale şi energetice cuprind, în principal:

1.prescripţii privind domeniile de utilizare a diferitelor grupe de materii prime şi materiale şi de folosire a materialelor inlocuitoare;

2.restrictii şi interdicţii de folosire a materialelor scumpe sau din import.

V. Elaborarea notelor de comanda

1.Notele de comanda se elaborează de unităţile beneficiare, producătoare sau de cercetare-proiectare, după caz.

Notele de comanda din competenţa Consiliului de Miniştri se supun aprobării la propunerea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, iar cele din competenţa organelor de conducere colectivă ale ministerelor coordonatoare de ramura, la propunerea comisiilor de specialitate de ramura.

2.Pentru lucrările de construcţii-montaj, limitele de consum la principalele materiale se stabilesc prin documentaţiile tehnico-economice de aprobare a lucrărilor de investiţii, potrivit legii.

VI. Elaborarea şi aprobarea prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice

1.Prescripţiile tehnico-economice de utilizare se aproba de Consiliul de Miniştri, la propunerea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, pe baza documentaţiilor elaborate de ministerele coordonatoare de ramura, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie.

2.Pentru metale preţioase, staniu, nichel, molibden, wolfram, vanadiu şi alte asemenea resurse, cantităţile maxime admise spre a fi consumate, stabilite conform prescripţiilor tehnico-economice de utilizare, se aproba trimestrial pe titulari de plan, prin decret al Consiliului de Stat.

VII. Elaborarea şi aplicarea normelor tehnice de reparaţii

1.Normele tehnice de reparaţii cu caracter republican se elaborează de ministerele şi organele centrale coordonatoare de ramura, cu avizul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi sînt obligatorii pentru toate unităţile, indiferent de subordonare.

2.Normele tehnice de reparaţii de ramura se elaborează de ministerele şi organele centrale coordonatoare de ramura, cu avizul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, pentru fondurile fixe din ramura coordonata, necuprinse în normele republicane, sau pentru fondurile fixe cuprinse în normele republicane dar care funcţionează în condiţii specifice, diferite de cele normale avute în vedere la elaborarea acestora şi sînt obligatorii pentru toate unităţile din ramura, indiferent de subordonare.

3.Normele de întreprindere privind reparaţia fondurilor fixe se elaborează pentru fondurile fixe necuprinse în normele tehnice de reparaţii cu caracter republican sau de ramura, de către unităţile economice care deţin fondul fix şi care sînt obligate să le înainteze spre aprobare centralei ierarhic superioare.