Rezoluţia msc.337(91) din 30 octombrie 2012

Rezoluţia msc.337(91) din 30 octombrie 2012 · Legislație

Comitetul de siguranţă maritimă,

Amintind articolul 28 (b) al Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale referitor la funcţiile comitetului,

amintind, de asemenea, rezoluţiile A.343(IX) şi A.468(XII) prin care Adunarea Organizaţiei a adoptat Recomandarea privind metodele de măsurare a nivelurilor de zgomot în posturile de ascultare şi, respectiv, Codul privind nivelurile de zgomot la bordul navelor,

recunoscând necesitatea stabilirii limitelor obligatorii ale nivelului de zgomot în încăperile de maşini, compartimentele de comandă, atelierele de lucru, încăperile de locuit şi alte încăperi de la bordul navelor, ţinând seama de experienţa acumulată în ceea ce priveşte controlul zgomotului şi nivelurile admisibile de expunere odată cu adoptarea Rezoluţiei A.468(XII),

notând regula II-1/3-12 din Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS), aşa cum a fost amendată (denumită în continuare Convenţia), adoptată prin Rezoluţia MSC.338(91), privind protecţia împotriva zgomotului,

notând, de asemenea, faptul că regula mai sus menţionată II-1/3-12 prevede ca navele să fie construite astfel încât să se reducă zgomotul la bord şi să se protejeze personalul împotriva zgomotului, conform Codului privind nivelurile de zgomot la bordul navelor (denumit în continuare Cod),

luând în considerare, la cea de-a nouăzeci şi una sesiune a sa, recomandarea făcută la cea de-a cincizeci şi şasea sesiune a sa de către Subcomitetul pentru proiectarea navelor şi echipament,

1.adoptă Codul privind nivelurile de zgomot la bordul navelor, al cărui text este prevăzut în anexa la prezenta rezoluţie;

2.invită guvernele contractante la Convenţie să noteze că acest cod va intra în vigoare la 1 iulie 2014, odată cu intrarea în vigoare a regulii II-1/3-12 din Convenţie;

3.solicită secretarului general să transmită tuturor guvernelor contractante la Convenţie copii certificate ale prezentei rezoluţii şi ale textului codului, conţinute în anexă;

4.solicită în plus secretarului general să transmită copii ale acestei rezoluţii şi ale anexei tuturor membrilor Organizaţiei care nu sunt guverne contractante la Convenţie.

Anexă

la Rezoluţia MSC.337(91)

CODUL

privind nivelurile de zgomot la bordul navelor

INTRODUCERE

Capitolul 1Generalităţi

1.1.Domeniu de aplicare

1.2.Scop

1.3.Aplicare

1.4.Definiţii

Capitolul 2Echipamentul de măsurare

2.1.Specificaţiile echipamentului

2.2.Utilizarea echipamentului

Capitolul 3Măsurare

3.1.Generalităţi

3.2.Cerinţe pentru personal

3.3.Cerinţe de operare la probele de mare

3.4.Cerinţe de operare a navei în port

3.5.Condiţii de mediu

3.6.Proceduri de măsurare

3.7.Determinarea expunerii la zgomot

3.8.Calibrare

3.9.Incertitudini de măsurare

3.10.Puncte de măsurare

3.11.Măsurători în încăperile de maşini

3.12.Măsurători în încăperile de navigaţie

3.13.Măsurători în încăperile de locuit

3.14.Măsurători în încăperile nelocuite în mod normal

Capitolul 4Niveluri ale presiunii acustice maxime acceptabile

4.1.Generalităţi

4.2.Limite ale nivelului de zgomot

4.3.Raport de inspecţie privind măsurarea zgomotului

Capitolul 5Limite privind expunerea la zgomot

5.1.Generalităţi

5.2.Conservarea auzului şi utilizarea protecţiilor auditive

5.3.Limite de expunere a navigatorilor la niveluri ridicate de zgomot

5.4.Limita nivelului de zgomot echivalent continuu pe o perioadă de timp de 24 ore

5.5.Program de conservare a auzului

Capitolul 6Izolarea acustică între încăperile de locuit

6.1.Generalităţi

6.2.Indicele de izolare acustică

6.3.Montarea materialelor

Capitolul 7Protecţia auditivă şi informaţii de avertizare

7.1.Generalităţi

7.2.Cerinţe pentru protecţiile auditive

7.3.Selectarea şi utilizarea protecţiilor auditive

7.4.Indicatoare de avertizare

Apendice 1 MODEL DE RAPORT DE INSPECŢIE PRIVIND MĂSURAREA ZGOMOTULUIApendice 2 RECOMANDARE PRIVIND INCLUDEREA SURSELOR DE ZGOMOT ÎN SISTEMELE DE MANAGEMENT AL SIGURANŢEIApendice 3 METODE RECOMANDATE PENTRU ATENUAREA ZGOMOTULUIApendice 4 PROCEDURA SIMPLIFICATĂ PENTRU DETERMINAREA EXPUNERII LA ZGOMOT

Introducere

1.Codul privind nivelurile de zgomot la bordul navelor (denumit în continuare Codul) a fost elaborat în scopul asigurării standardelor internaţionale pentru protecţia împotriva zgomotului, reglementat prin regula II-1/3-12 din Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS), aşa cum a fost amendată. Deşi Codul este considerat, în mod legal, ca un instrument obligatoriu în temeiul Convenţiei SOLAS, anumite prevederi din Cod au totuşi un caracter de recomandare sau un caracter informativ (a se vedea paragraful 1.1.3).

2.Prezentele reguli, recomandări şi note au scopul de a asigura administraţiilor instrumentele pentru promovarea mediilor, care salvează auzul la bordul navelor. Totuşi, aceasta este o temă dinamică, care se ocupă de mediile umane şi tehnice în care acestea interacţionează. De la caz la caz, regulile şi recomandările vor evolua, în mod necesar, ca urmare a progresului diferitelor tehnologii, precum şi a regulilor practice de management al siguranţei. Din acest motiv, administraţiile sunt încurajate să transfere experienţa şi informaţiile primite de la organizaţiile recunoscute, operatorii de nave şi proiectanţii de echipament în scopul îmbunătăţirii acestui cod.

3.Codul a fost elaborat ţinând seama de navele convenţionale de pasageri şi de marfă. În timp ce anumite tipuri şi dimensiuni de nave au fost scutite de aplicarea sa, se recunoaşte faptul că punerea sa în aplicare la navele care diferă în mod semnificativ de tipurile convenţionale de nave referitor la proiectare sau operaţiuni ar putea necesita o analiză specială.

4.Organizaţia a adoptat o recomandare cu privire la metodele de măsurare a nivelurilor de zgomot în posturile de ascultare [Rezoluţia A.343(IX)], pe care acest cod nu intenţionează să o înlocuiască. Această recomandare se referă la interferenţa dintre zgomotul de la bordul navei şi recepţia corespunzătoare a semnalelor sonore externe de navigaţie şi, deşi metodele de măsurare a nivelurilor de zgomot în conformitate cu prevederile Recomandării şi Codului diferă, aceste documente vor fi considerate compatibile deoarece prezentul cod analizează, în primul rând, efectul zgomotului asupra sănătăţii şi confortului. Va fi necesar să se acorde atenţie existenţei compatibilităţii între cerinţele generale şi cerinţele privind percepţia auditivă a semnalelor de navigaţie.

Capitolul 1Generalităţi

1.1.Domeniu de aplicare

1.1.1.Codul are ca scop asigurarea standardelor pentru prevenirea apariţiei nivelurilor potenţial periculoase de zgomot la bordul navelor şi pentru furnizarea standardelor privind un mediu acceptabil pentru navigatori. Aceste standarde au fost elaborate pentru navele de pasageri şi navele de marfă. Întrucât unele mărimi de nave şi anumite tipuri de servicii de nave au fost scutite de aceste cerinţe, se recunoaşte faptul că punerea completă în aplicare a Codului la navele care diferă în mod semnificativ de navele convenţionale va necesita o analiză specială. Codul este destinat să servească drept bază pentru un standard de proiectare, care aplicat în mod corespunzător pe baza concluziilor satisfăcătoare de la probele pe mare, are ca rezultat emiterea unui raport de inspecţie cu privire la zgomot. Conformitatea permanentă cu planul operaţional se bazează pe ipoteza că echipajul va fi instruit cu privire la principiile de protecţie personală şi de menţinere a măsurilor de atenuare. Acestea s-ar putea impune în baza proceselor şi practicilor dinamice puse în aplicare conform capitolului IX din Convenţia SOLAS.

1.1.2.Cerinţele şi recomandările sunt pentru:

.1 măsurători ale nivelurilor şi expunerilor la zgomot;

.2 protejarea navigatorilor împotriva riscului de pierdere a auzului din cauza zgomotului în condiţiile când nu este posibil să se limiteze zgomotul la un nivel care nu este potenţial periculos;

.3 limitele privind nivelurile de zgomot maxime acceptabile pentru toate spaţiile în care navigatorii au în mod normal acces; şi

.4 verificarea izolaţiei acustice între încăperile de locuit.

1.1.3.Deşi acest cod este considerat din punct de vedere legal ca un instrument obligatoriu în temeiul Convenţiei SOLAS, următoarele prevederi ale prezentului cod au un caracter de recomandare, sunt opţionale sau informative:

–paragrafele 1.3.2 şi 1.3.3;

–paragrafele 3.4.2 şi 3.4.3;

–capitolul 5;

–secţiunea 6.3;

–secţiunea 7.3;

–apendicele 2;

–apendicele 3;

–apendicele 4.

1.2.Scop

Scopul Codului este acela de a limita nivelurile de zgomot şi de a reduce expunerea navigatorilor la zgomot pentru ca:

.1 să se asigure condiţii de muncă în siguranţă, având în vedere necesitatea comunicării verbale şi auzirii alarmelor acustice, precum şi necesitatea unui mediu în care deciziile raţionale să poată fi executate în posturile de comandă, în încăperile de navigaţie şi pentru echipament radio şi în încăperile de maşini cu personal de cart;

.2 să se protejeze navigatorii de nivelurile excesive de zgomot, care pot duce la pierderea auzului din cauza zgomotului; şi

.3 să se asigure navigatorului un grad acceptabil de confort în încăperile de odihnă şi recreere şi în alte spaţii şi, de asemenea, să se asigure condiţiile pentru recuperare ca urmare a efectelor expunerii la niveluri ridicate de zgomot.

1.3.Aplicare

1.3.1.Codul se aplică navelor noi cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 1.600.

1.3.2.Prevederile specifice referitoare la nivelurile potenţial periculoase de zgomot, la atenuarea zgomotului şi la echipamentul individual de protecţie, conform Codului, pot fi aplicate navelor existente cu tonajul brut egal sau mai mare de 1600, în măsura în care este rezonabil şi practic, după cum consideră Administraţia.

1.3.3.Codul poate fi aplicat navelor noi cu un tonaj brut mai mic de 1.600, în măsura în care este rezonabil şi practic, după cum consideră Administraţia.

1.3.4.Codul nu se aplică:

.1 ambarcaţiunilor cu sustentaţie dinamică;

.2 ambarcaţiunilor de mare viteză;

.3 navelor de pescuit;

.4 navelor de montat ţevi;

.5 macaralelor plutitoare;

.6 unităţilor mobile de foraj marin;

.7 iahturilor de agrement care nu sunt destinate activităţilor comerciale;

.8 navelor de război şi navelor de transportat trupe;

.9 navelor care nu sunt propulsate prin mijloace mecanice;

.10 sonetelor; şi

.11 dragelor.

1.3.5.Codul se aplică navelor aflate în port sau pe mare care au navigatori la bord.

1.3.6.Derogări de la anumite cerinţe pot fi acordate în condiţii speciale de către Administraţie, dacă se demonstrează cu documente că respectarea conformităţii nu este posibilă, în pofida luării măsurilor tehnice corespunzătoare şi rezonabile de reducere a zgomotului. O astfel de derogare nu va include cabinele decât în cazuri excepţionale. Dacă derogarea este acordată, trebuie să se asigure că îndeplinirea obiectivului acestui cod s-a realizat şi că limitele expunerii la zgomot trebuie să fie considerate în conformitate cu capitolul 5.

1.3.7.În cazul navelor proiectate şi utilizate pentru voiajuri scurte sau pentru alte servicii care necesită perioade scurte de exploatare, după cum consideră Administraţia, paragrafele 4.2.3 şi 4.2.4 pot fi aplicate numai atunci când nava este în port, cu condiţia ca perioadele cu astfel de condiţii să fie suficiente pentru odihna şi recreerea navigatorilor.

1.3.8.Codul nu este destinat să se aplice cabinelor pentru pasageri şi altor încăperi pentru pasageri, cu excepţia cazului în care acestea sunt încăperi de lucru şi sunt indicate de prevederile Codului.

1.3.9.În cazul reparaţiilor, modificărilor şi transformărilor de importanţă majoră şi al echipării navelor existente, trebuie să se asigure că zonele în care au fost făcute schimbări îndeplinesc cerinţele prezentului cod pentru nave noi, în măsura în care Administraţia consideră că este rezonabil şi practic.

1.3.10.Codul se referă numai la surse de zgomot provenit de pe navă, cum ar fi zgomotul de la maşini şi motoare de propulsie, dar nu include zgomotul produs de vânt/valuri/gheaţă, alarme, sistemele de comunicare cu publicul etc.

1.4.Definiţii

În scopul aplicării Codului se utilizează următoarele definiţii. Definiţii suplimentare sunt date în alte secţiuni ale Codului.

1.4.1.Încăperi de locuit: cabine, birouri ale navei (pentru managementul afacerilor navei), spitale, săli de mese, spaţii de recreere (cum ar fi saloane, camere pentru fumători, cinematografe, săli de sport, biblioteci şi săli de jocuri şi de agrement) şi spaţii de agrement în aer liber utilizate de către navigatori.

1.4.2.Indice aparent ponderat de reducere acustică, R'(w): o valoare numerică singulară exprimată în decibeli (dB), care descrie gradul de eficienţă generală de izolare acustică în situ a pereţilor, uşilor sau planşeelor (a se vedea standardul ISO 717-1: 1996, aşa cum a fost amendat prin 1: 2006).

1.4.3.Nivel acustic echivalent continuu ponderat A, L(Aeq) (T): nivel de presiune acustică ponderat A al unui sunet staţionar continuu care, într-un interval dat de timp de măsurare T, are aceeaşi presiune acustică medie pătratică ca a unui sunet considerat ce variază în timp. Acesta este exprimat în decibeli A [dB (A)] şi se calculează cu următoarea formulă:

T P(a)[t]²

1 ⌠\'28 ───────── dt,

L(Aeq,T) = 10 log ── ⌡\'290 ²

T P(0)

unde: T = timpul de măsurare;

p(a)[t] = presiunea acustică instantanee ponderată A;

p(0) = 20м Pa (nivel de referinţă al presiunii acustice).

1.4.4.Nivel de presiune acustică sau nivel de zgomot ponderat A: cantitate măsurată de un sonometru în care răspunsul în frecvenţă este ponderat conform curbei de ponderare A (a se vedea standardul 61672-1 din publicaţia IEC).

1.4.5.Nivel acustic echivalent continuu ponderat C, L(Ceq) (T): nivelul de presiune acustică ponderat C al unui sunet staţionar continuu care, într-un interval dat de timp de măsurare T, are aceeaşi presiune acustică medie pătratică ca a unui sunet considerat ce variază în timp. Acesta este exprimat în decibeli C [dB (A)] şi se calculează cu următoarea formulă:

T P(c)[t]²

1 ⌠\'28 ───────── dt,

L(Ceq,T) = 10 log ─── ⌡\'29 ²

T 0 P(0)

unde: T = timpul de măsurare;

p(c)[t] = presiunea acustică instantanee ponderată C;

p(0) = 20 м Pa (nivel de referinţă al presiunii acustice).

1.4.6.Nivel acustic de vârf ponderat C, L(Cpeak): nivelul de presiune acustică instantanee maximă. Aceasta este exprimată în decibeli C [dB (C)] şi se calculează cu următoarea formulă:

P(peak)²

L(Cpeak) = 10 log ───────── ,

P(0)

unde: P(peak) = presiunea acustică instantanee maximă ponderată C;

p(0) = 20 м Pa (nivel de referinţă al presiunii acustice).

1.4.7.Nivel de presiune acustică sau nivel de zgomot ponderat C: cantitatea măsurată de un sonometru în care răspunsul în frecvenţă este ponderat conform curbei de ponderare C (a se vedea standardul 61672-1 din publicaţia IEC).

1.4.8.Spaţii cu echipaj permanent: spaţiile în care prezenţa continuă sau prelungită a navigatorilor este necesară pentru perioade normale de funcţionare.

1.4.9.Barjă macara: o navă echipată cu macarale instalate permanent, care sunt destinate în principal pentru efectuarea operaţiunilor de ridicare.

1.4.10.Nivelul de expunere zilnică la zgomot [L(ex,24h)]: reprezintă nivelul echivalent de expunere la zgomot pentru o perioadă de timp de 24 de ore.

L(ex,24h) = L(Aeq,T) + 10 log[T/T(0)],

unde: T este durata efectivă la bord;

T(0) este durata de referinţă de 24 h.

Nivelul total de presiune acustică echivalent continuu ponderat A [L(Aeq,T)] trebuie să fie calculat prin utilizarea diferitelor niveluri de zgomot [L(Aeq,T(i)] şi perioadele de timp asociate, cu următoarea formulă:

┌ ┐

│1 n 0,1L(Aeq,T(i) │

L(Aeq,T) = 10 log │─ Σ [T(i) x 10 ] │ ,

│T i=1 │

└ ┘

unde: L[Aeq,T(i)] este nivelul de presiune acustică echivalent continuu ponderat A, exprimat în decibeli, mediat pe intervalul T(i)

T = Σ T(i)

i=1

L(ex,24h) = L(Aeq,24h) atunci când la bord sunt navigatorii pe o perioadă de timp de 24 de ore.

1.4.11.Dragă: o navă care efectuează operaţiuni de extragere a sedimentelor de pe fundul apei şi care are instalat permanent la bord echipamentul de excavare.

1.4.12.Posturile de serviciu: acele încăperi în care se află echipamentul principal de navigaţie, echipamentul radio al navei sau sursa de energie de avarie sau acele încăperi în care se află centralizat echipamentul de monitorizare sau control al incendiului şi, de asemenea, acele încăperi folosite pentru bucătării, oficii principale, magazii de provizii (cu excepţia oficiilor izolate şi a dulapurilor de serviciu), încăperi pentru poştă şi încăperi de valori, ateliere, altele decât acelea care fac parte din încăperile de maşini şi alte încăperi similare.

1.4.13.Nave cu sustentaţie dinamică: o navă care este operabilă pe apă sau deasupra apei şi care are caracteristici diferite de acelea ale navelor convenţionale de deplasament. În cadrul acestei definiţii generale, o navă care prezintă una dintre următoarele caracteristici de mai jos este considerată a fi o navă cu sustentaţie dinamică:

.1 greutatea sau o parte semnificativă a sa este echilibrată printr-un mod de operare bazat pe alte forţe decât forţele hidrostatice;

.2 nava este aptă să opereze la viteze astfel încât funcţia v radical g(L) este egală sau mai mare de 0,9, unde v este viteza maximă, L este lungimea la linia de plutire şi g este acceleraţia datorită gravitaţiei, toate aceste mărimi fiind exprimate în unităţi compatibile.

1.4.14.Navă existentă: o navă care nu este o navă nouă.

1.4.15.Navă de pescuit: o navă care este utilizată în scopuri comerciale pentru prinderea peştelui, balenelor, focilor, morselor şi a altor resurse vii ale mării.

1.4.16.Pierderea auzului: pierderea auzului se evaluează în raport cu un prag auditiv de referinţă definit în mod convenţional în standardul ISO 389-1 (1998). Pierderea auzului corespunde diferenţei dintre pragul auditiv al subiectului examinat şi pragul auditiv de referinţă.

1.4.17.Protecţie auditivă: un dispozitiv purtat pentru a reduce nivelul de zgomot care ajunge la urechi. Căştile antizgomot pasive împiedică ajungerea zgomotului în urechi. Căştile antizgomot active generează un semnal care anulează zgomotul ambiental din căşti.

1.4.18.Sonometru integrator: un sonometru conceput sau adaptat pentru a măsura nivelul mediei pătratice în timp a presiunii acustice ponderate A şi C.

1.4.19.Încăperi de maşini: orice încăpere care conţine maşini cu abur sau motoare cu combustie internă, pompe, compresoare de aer, căldări, recipiente de combustibil lichid, maşini electrice importante, staţii de alimentare cu ulei, propulsoare, instalaţii frigorifice, instalaţii de stabilizare, maşina cârmei, instalaţii de ventilaţie şi aer condiţionat etc. şi accesul la aceste încăperi.

1.4.20.Unitate mobilă de foraj în larg: o navă care poate fi angajată în efectuarea operaţiunilor de foraj pentru explorarea sau exploatarea resurselor subsolului marin, cum ar fi hidrocarburi lichide sau gazoase, sulf ori sare.

1.4.21.Aripile punţii de navigaţie: acele părţi ale punţii de navigaţie a navei care se extind spre bordurile navei.

1.4.22.Navă nouă: navă pentru care se aplică acest cod, în conformitate cu regula II-1/3-12.1 din Convenţia SOLAS.

1.4.23.Zgomot: în sensul Codului, orice sunet care poate duce la slăbirea auzului, care poate fi dăunător pentru sănătate sau care poate fi periculos ori supărător în alte privinţe.

1.4.24.Pierderea auzului din cauza zgomotului: o pierdere de auz care îşi are originea în celulele nervoase din interiorul melcului urechii ca urmare a efectelor zgomotului.

1.4.25.Nivel de zgomot: a se vedea nivelul de presiune acustică ponderat A (1.4.4).

1.4.26.Expuneri ocazionale: acele expuneri care de obicei au loc o dată pe săptămână sau cu o frecvenţă mai mică.

1.4.27.Sonetă: o navă care efectuează operaţiuni pentru a instala piloni pe fundul mării.

1.4.28.Navă pentru montare conducte: o navă care este în mod special construită pentru montarea conductelor submarine sau utilizată în cadrul acestor operaţiuni.

1.4.29.Condiţii de port: condiţii în care toate maşinile necesare numai pentru propulsie sunt oprite.

1.4.30.Niveluri de zgomot potenţial periculoase: acele niveluri la care şi de la care persoanele expuse la ele fără protecţie riscă să îşi piardă auzul din cauza zgomotului.

1.4.31.Reparaţii, modificări şi transformări de importanţă majoră înseamnă o transformare a unei nave care modifică substanţial dimensiunile, capacitatea de transport sau puterea maşinilor, care schimbă tipul de navă, care modifică nava în alte privinţe astfel încât, dacă ar fi fost o navă nouă, ar fi devenit obiectul prevederilor relevante.

1.4.32.Sunet: energia care este transmisă prin unde de presiune în aer sau în alte materiale şi este cauza obiectivă a senzaţiei auditive.

1.4.33.Nivel de presiune acustică L(p) sau SPL: nivel de presiune acustică, exprimat în decibeli (dB), al unui sunet sau zgomot, care se calculează cu următoarea formulă:

p²

L(p) = 10 log ── ,

p(0)

unde: p = presiunea acustică, exprimată în Pascali;

p(0) = м20 ma (nivel de referinţă al presiunii acustice).

1.4.34.Voiajuri de scurtă durată: voiajuri în care nava se află, în general, în marş, pe rute cu durate suficient de mari pentru ca navigatorii să aibă nevoie de somn sau de durate mari de repaus după serviciu.

1.4.35.Indice ponderat de reducere acustică, Rw: o valoare numerică unică, exprimată în decibeli (dB), care descrie performanţa generală de izolare fonică (în laborator) a pereţilor, uşilor sau pardoselilor (a se vedea standardul ISO 717-1: 1997, aşa cum a fost modificat prin 1: 2006).

Capitolul 2Echipament de măsurare

2.1.Specificaţiile echipamentului

2.1.1.Sonometre

Măsurarea nivelurilor de presiune acustică se efectuează utilizând un sonometru integrator de precizie, care este conform cerinţelor din acest capitol. Astfel de sonometre trebuie să fie fabricate conform normelor pentru tipul/clasa 1 prevăzute în standardul 61672-1 (2002-05)*1) din publicaţia IEC, după caz, sau conform unui standard echivalent considerat acceptabil de către Administraţie*2).

2.Filtre de octavă

ci când este utilizat singur sau în combinaţie cu un sonometru, după caz, un filtru de octavă trebuie să fie conform cu standardul 61260 (1995)*3) din publicaţia IEC sau un standard echivalent considerat acceptabil de către Administraţie.

*1) Recomandări pentru sonometre.

*2) Sonometrele de tip/clasă 1, fabricate conform standardului 651/804 din publicaţia IEC, pot fi utilizate până la 1 iulie 2016.

*3) Filtre de bandă de octavă şi de fracţiuni de bandă de octavă.

2.2.Utilizarea echipamentului

2.2.1.Calibrarea

Calibratoarele acustice trebuie să respecte standardul 60942 (2003-01) din publicaţia IEC şi trebuie să fie aprobate de către producătorul sonometrului utilizat.

2.2.2.Verificarea sonometrului şi a calibratorului

Calibratorul şi sonometrul vor fi verificate cel puţin o dată la 2 ani de către un laborator naţional standard sau un laborator competent acreditat în conformitate cu standardul ISO 17025 (2005), aşa cum a fost modificat prin rectificarea 1: 2006.

2.2.3.Ecranul microfonului pentru protecţia împotriva vântului

Microfonul trebuie să fie protejat împotriva vântului de un ecran atunci când se efectuează citiri ale măsurătorilor în exterior, de exemplu pe aripile pasarelei de navigaţie sau pe punte şi sub punte în cazul în care există curenţi semnificativi de aer. Ecranul de protecţie împotriva vântului nu trebuie să afecteze nivelul de măsurare a sunetelor similare cu mai mult de 0,5 dB (A) în condiţiile în care "nu există vânt".

Capitolul 3Măsurare

3.1.Generalităţi

3.1.1.La finalizarea construcţiei navei sau cât mai curând posibil după aceea, măsurarea nivelurilor de zgomot în toate spaţiile specificate în capitolul 4 trebuie să fie efectuată în condiţiile de operare specificate în secţiunile 3.3 şi 3.4 şi trebuie să se înregistreze în mod corespunzător, aşa cum s-a prevăzut în secţiunea 4.3.

3.1.2.Măsurătorile nivelului acustic echivalent continuu ponderat A, L(Aeq) (T) trebuie să fie făcute cu scopul asigurării conformităţii cu prevederile capitolului 4.

3.1.3.Măsurătorile nivelului acustic echivalent continuu ponderat C, L(Ceq) (T) şi nivelului acustic de vârf ponderat C, L(Cpeak) trebuie să se facă în spaţii în care L(Aeq) (T) este mai mare de 85 dB (A) cu scopul de a determina protecţia auditivă corespunzătoare conform metodei HML (a se vedea capitolul 7 şi apendicele 2).

3.2.Cerinţe pentru personal

3.2.1.Pentru a asigura o calitate acceptabilă şi comparabilă a rezultatelor şi rapoartelor privind măsurătorile, institutele sau experţii care efectuează măsurători trebuie să facă dovada competenţei lor referitor la măsurătorile de zgomot.

3.2.2.Persoana care efectuează măsurătorile trebuie să aibă*4):

*4) Instituţiile de măsurători care dispun de un sistem de management al calităţii conform ISO 17020/25 sunt considerate a îndeplini aceste cerinţe.

.1 cunoştinţe cu privire la măsurarea zgomotului şi a nivelului acustic, precum şi la utilizarea echipamentelor;

.2 instruire cu privire la procedurile specificate în prezentul cod.

3.3.Cerinţe de operare la probele de mare

3.3.1.Măsurătorile trebuie să fie făcute cu nava în stare încărcată sau în stare de balast. Cursul navei trebuie să fie cât mai drept posibil. Condiţiile reale din timpul măsurătorilor trebuie să fie înregistrate în raportul de inspecţie.

3.3.2.Măsurătorile de zgomot trebuie să fie făcute la viteza normală de exploatare şi, dacă nu se specifică altfel în prevederile de mai jos, la nu mai puţin de 80% din puterea maximă continuă (MCR). Propulsorul cu pas reglabil şi elicea Voith-Schneider, dacă există, trebuie să fie în poziţia normală de navigaţie pe mare. Pentru tipuri speciale de nave şi pentru nave cu configuraţie specială privind propulsia şi puterea, cum ar fi sistemele diesel-electrice, Administraţia poate ca, în colaborare cu şantierul naval şi armatorii, să ia în considerare parametrii de proiectare sau parametrii reali de operare ai navei atunci când se aplică cerinţele de la paragrafele 3.3.1 şi 3.3.2.

3.3.3.Toate maşinile, instrumentele de navigaţie, echipamentele radio şi echipamentele radar etc. aflate în mod normal în funcţiune în condiţii normale de navigaţie şi la niveluri corespunzătoare de zgomot, inclusiv în condiţii de reglaj silenţios, trebuie să funcţioneze pe toată perioada de măsurare. Cu toate acestea, în perioada luării acestor măsurători nu va avea loc nici emiterea semnalelor intense de ceaţă, nici efectuarea de operaţiuni cu elicopterul.

3.3.4.Măsurătorile în încăperile care conţin diesel-generatoarele de urgenţă, pompele de incendiu sau alte echipamente de urgenţă care ar putea fi utilizate în mod normal numai în caz de urgenţă sau pentru încercări trebuie să fie efectuate atunci când echipamentul este în funcţiune. Măsurătorile nu sunt destinate pentru determinarea conformităţii cu limitele maxime ale nivelurilor de zgomot, ci sunt o referinţă la protecţia personală a navigatorilor care desfăşoară activităţi de întreţinere, reparaţii şi încercări în aceste încăperi.

3.3.5.Echipamentul de ventilaţie mecanică, de încălzire şi de aer condiţionat trebuie să funcţioneze în condiţii normale, ţinând cont de faptul că capacitatea lor trebuie să fie în conformitate cu condiţiile de proiectare.

3.3.6.În general uşile şi ferestrele trebuie să fie închise.

3.3.7.Încăperile trebuie să fie dotate cu toate echipamentele necesare. Măsurătorile pot fi efectuate în spaţii fără mobilierul uşor, dar nu se permite absenţa acestuia din spaţiile respective. Ulterior pot fi făcute reverificări sau reexaminări, cu includerea mobilierului uşor.

3.3.8.Navele echipate cu propulsor prova, stabilizatori etc. pot fi supuse unor niveluri ridicate de zgomot, atunci când aceste echipamente sunt în funcţiune. Pentru propulsoare, măsurătorile trebuie efectuate la 40% din puterea propulsorului şi viteza navei trebuie să fie adecvată pentru funcţionarea propulsorului. Măsurătorile trebuie să fie efectuate în poziţiile din jurul acestor echipamente atunci când sunt în funcţiune şi în încăperile de locuit adiacente, precum şi la posturile serviciu. Dacă aceste echipamente sunt destinate pentru funcţionare continuă, de exemplu stabilizatorii, măsurătorile trebuie să se efectueze pentru asigurarea conformităţii cu prevederile capitolului 4. Dacă aceste sisteme sunt destinate doar pentru uz temporar scurt, de exemplu, în timpul manevrelor portuare, măsurătorile sunt relevante doar pentru asigurarea conformităţii cu capitolul 5 privind expunerea la zgomot.

3.3.9.În cazul navelor cu poziţionare dinamică (DP), care sunt destinate utilizării în condiţii normale de lucru, măsurători suplimentare de zgomot în cadrul modului de funcţionare DP trebuie să se efectueze în posturile de comandă, posturile de lucru, precum şi în încăperile de locuit, pentru a se asigura că limitele maxime ale nivelului de zgomot în aceste încăperi nu sunt depăşite. Administraţia, societăţile de clasificare, şantierele navale şi proiectanţii DP, după caz, trebuie să convină asupra unui proces care să simuleze operarea sistemului de împingere DP în condiţii în care menţinerea aproximativă pe poziţie necesită 40% din puterea maximă de împingere sau mai mult în condiţiile nominale de mediu în care nava este exploatată.

3.4.Cerinţe de operare a navei în port

3.4.1.Măsurătorile specificate la paragrafele 3.4.2, 3.4.3 şi 3.4.4 se referă la nava aflată în condiţii de port.

3.4.2.În cazul în care zgomotul provenit de la echipamentele de manipulare a mărfurilor de la bordul navei atinge niveluri maxime în posturile de serviciu şi în încăperile de locuit afectate de funcţionarea acestora trebuie să fie efectuate măsurători. Zgomotul provenit din surse externe navei trebuie să fie neglijat, aşa cum s-a indicat la paragraful 3.5.3.

3.4.3.În cazul în care nava este destinată transportului de vehicule şi zgomotul în timpul încărcării şi descărcării provine de la vehicule, nivelul de zgomot în încăperile de marfă şi durata expunerii trebuie să fie luate în considerare în conformitate cu prevederile capitolului 5. Aceste niveluri de zgomot provenite de la vehicule pot fi estimate, în mod teoretic, de către şantierul naval şi armatori în cooperare cu Administraţia.

3.4.4.Măsurătorile trebuie să fie efectuate în încăperile de maşini conţinând maşini care operează în condiţii de port dacă prevederile paragrafului 5.3.5 în ceea ce priveşte protecţia auzului sunt respectate în locul prevederilor paragrafului 4.2.1 în timpul efectuării întreţinerii, reviziei sau în condiţii similare de port.

3.5.Condiţii de mediu

3.5.1.Citirile obţinute ca urmare a efectuării măsurătorilor pot fi afectate dacă adâncimea apei este mai mică decât de 5 ori pescajul sau dacă există suprafeţe mari reflectorizante în apropierea navei. Ca urmare, aceste condiţii trebuie să fie menţionate în raportul de inspecţie privind măsurarea zgomotului.

3.5.2.Condiţiile meteorologice, cum ar fi vântul şi ploaia, precum şi starea mării trebuie să fie astfel încât să nu influenţeze măsurătorile. Vântul nu trebuie să depăşească forţa 4 şi înălţimea valurilor nu trebuie să depăşească 1 m. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să se indice condiţiile reale în care au fost efectuate măsurătorile.

3.5.3.Trebuie să se verifice dacă zgomotul provenit din surse acustice externe de zgomot, cum ar fi de la oameni, de la activităţi de divertisment, de la construcţii şi reparaţii, nu influenţează cumva nivelul de zgomot de la bordul navei în locurile în care sunt efectuate măsurătorile. Dacă este necesar, valorile măsurate pot fi corectate pentru zgomotul de fond continuu, în conformitate cu principiul de însumare a energiei.

3.6.Proceduri de măsurare

3.6.1.În timpul măsurării nivelului de zgomot, în încăperea în cauză trebuie să fie prezenţi doar navigatorii necesari pentru operarea navei şi persoanele care efectuează măsurătorile.

3.6.2.Citirile măsurătorilor privind nivelul presiunii acustice, exprimate în decibeli, trebuie să fie efectuate folosind un filtru de ponderare A [dB (A)] şi de ponderare C [dB (C)] şi, dacă este necesar, de asemenea, în benzi de octavă de la 31,5 la 8000 Hz.

3.6.3.Citirile măsurătorilor privind nivelul de zgomot trebuie să fie efectuate cu sonometru integrator de nivel al zgomotului utilizând media spaţială (aşa cum s-a descris la paragraful 3.13.1) şi pe o perioadă de timp până când citirile sunt stabile sau de cel puţin 15 s, pentru a reprezenta valoarea medie a variaţiilor datorate operării neregulate sau variaţiilor câmpului acustic. Citirile măsurătorilor trebuie să fie efectuate numai la cel mai apropiat decibel. În cazul în care prima zecimală a citirii în dB este 5 sau mai mare, citirea se face la cel mai apropiat număr întreg mai mare.

3.7.Determinarea expunerii la zgomot

În plus faţă de măsurătorile continue ale nivelului de zgomot, nivelul de expunere la zgomot al navigatorilor (a se vedea capitolul 5) trebuie să fie determinat conform standardului ISO 9612: 2009. O procedură simplificată bazată pe standardul ISO 9612 şi un loc de muncă legat de expunerea la zgomot sunt prevăzute în apendicele 4.

3.8.Calibrare

Sonometrul trebuie să fie calibrat cu calibratorul menţionat la paragraful 2.2.1, înainte şi după efectuarea măsurătorilor.

3.9.Incertitudini de măsurare

Incertitudinea măsurătorilor la bordul navelor depinde de mai mulţi factori, de exemplu, de tehnicile de măsurare şi de condiţiile de mediu. Măsurătorile efectuate în conformitate cu acest cod, cu câteva excepţii, au ca rezultat, în reproductibilitate, deviaţia standard a nivelului echivalent continuu ponderat A de presiune acustică, egală sau mai mică de 1,5 dB.

3.10.Puncte de măsurare

3.10.1.Locuri de măsurare

În cazul în care nu se prevede altfel, microfonul utilizat la efectuarea măsurătorilor trebuie să se situeze la o înălţime faţă de punte cuprinsă între 1,2 m (persoană în poziţie şezând) şi 1,6 m (persoană în poziţie stând în picioare). Distanţa dintre două locuri de măsurare trebuie să fie de cel puţin 2 m, iar în încăperile mari, care nu conţin maşini, măsurătorile trebuie să fie efectuate la intervale nu mai mari de 10 m în toată încăperea, inclusiv locurile cu nivel maxim de zgomot. În niciun caz nu trebuie să se efectueze măsurători mai aproape de 0,5 m faţă de pereţii unei încăperi. Microfoanele trebuie să fie amplasate în locurile indicate în paragraful 3.10.3 şi secţiunile 3.11-3.14. Măsurătorile trebuie să fie efectuate în locurile în care lucrează personalul, inclusiv în posturile de comunicare.

3.10.2.Posturi de serviciu

Nivelul de zgomot trebuie să fie măsurat în toate locurile în care se desfăşoară activităţi. Măsurători suplimentare trebuie să se efectueze în încăperile care conţin posturi de serviciu dacă se consideră că variaţiile nivelului de zgomot apar în imediata apropiere a posturilor de serviciu.

3.10.3.Orificii de admisie şi de evacuare

La măsurarea nivelului de zgomot, microfonul nu trebuie, acolo unde este posibil, să fie amplasat în interiorul unghiului de 30° în raport cu direcţia curentului de gaz şi nici la o distanţă mai mică de 1 m în raport cu marginea orificiului de admisie sau de evacuare al motoarelor, instalaţiilor de ventilaţie, de aer condiţionat şi de răcire şi cât mai departe posibil de suprafeţele reflectante.

3.11.Măsurători în încăperile de maşini

3.11.1.Măsurătorile trebuie să fie efectuate în principalele posturi de lucru şi de comandă ale navigatorilor din încăperile de maşini şi în compartimentele de comandă adiacente, dacă este cazul, o atenţie deosebită fiind acordată posturilor de telefon şi locurilor unde comunicarea orală şi auzirea semnalelor sonore sunt importante.

3.11.2.În mod normal, măsurătorile nu se vor efectua la mai puţin de 1 m faţă de maşinile în stare de funcţionare sau faţă de punţi, pereţi sau alte suprafeţe mari sau faţă de prize de aer. În cazul în care acest lucru nu este posibil, măsurătoarea trebuie să fie efectuată într-un loc situat la jumătatea distanţei dintre maşină şi suprafaţa reflectantă adiacentă.

3.11.3.Măsurătorile zgomotului produs de maşinile care constituie o sursă de sunet trebuie să fie efectuate la distanţa de 1 m faţă de aceste maşini. Măsurarea trebuie să se facă la o înălţime cuprinsă între 1,2 m şi 1,6 m deasupra punţii, platformei sau căii de evacuare, după cum urmează:

.1 la o distanţă de 1 m faţă de toate sursele de sunet şi la intervale nu mai mari de 3 m în jurul acestor surse, cum ar fi:

–turbine sau motoare principale de la fiecare nivel;

–reductoare principale;

–turbosuflante;

–purificatoare;

–alternatoare şi generatoare electrice;

–platforma caldarinei cu ardere;

–ventilatoare cu tiraj forţat şi/sau indus;

–compresoare;

–pompe de marfă (inclusiv motoarele sau turbinele lor de antrenare).

Pentru a evita un număr inutil de mare şi nepractic de măsurători şi înregistrări în cazul motoarelor mari şi al încăperilor de maşini unde nivelul presiunii acustice măsurat în dB (A) la intervalele menţionate mai sus nu variază în mod semnificativ, nu este necesar să se înregistreze măsurătorile din fiecare loc. Totuşi, măsurători complete în locurile reprezentative şi în locurile cu nivel maxim al presiunii acustice trebuie să fie efectuate şi înregistrate, sub rezerva ca cel puţin 4 măsurători să fie înregistrate la fiecare nivel;

.2 la posturile locale de control, de exemplu, postul principal de manevrare sau de manevrare de urgenţă de pe motorul principal şi compartimentele de comandă ale maşinilor;

.3 în toate celelalte locaţii care nu sunt specificate în alineatele .1 şi .2 şi în care, în mod normal, personalul ar putea efectua inspecţia, reglajul şi întreţinerea de rutină;

.4 în locurile de pe toate rutele de acces utilizate în mod normal, cu excepţia cazului în care se intră sub incidenţa poziţiilor deja menţionate mai sus, la intervale nu mai mari de 10 m şi

.5 în compartimentele din interiorul încăperilor de maşini, de exemplu, ateliere de lucru. În scopul de a restrânge numărul de măsurători şi înregistrări, numărul de înregistrări poate fi redus ca la alineatul .1, sub rezerva efectuării unui număr total de cel puţin 4 măsurători (inclusiv cele specificate în acest paragraf), care vor fi înregistrate la fiecare nivel al încăperii de maşini până la puntea superioară.

3.12.Măsurători în încăperile de navigaţie

Măsurătorile trebuie să fie efectuate în ambele aripi ale punţii de navigaţie, dar se vor efectua numai atunci când aripa punţii de navigaţie ce urmează să fie măsurată este în bordul navei aflat sub vânt.

3.13.Măsurători în încăperile de locuit

3.13.1.Una dintre măsurători trebuie să fie efectuată în mijlocul încăperii. Microfonul trebuie să fie mutat încet în plan orizontal şi/sau vertical, pe o distanţă de 1 m (+/- 0,5 m, luându-se în considerare criteriul de măsurare de la paragraful 3.10.1). Măsurători suplimentare trebuie să fie efectuate şi în alte locuri dacă apar diferenţe importante, şi anume mai mari de 10 dB (A) în nivelul acustic din interiorul camerei, în mod special în apropierea poziţiei capului unei persoane care se află în poziţie şezând sau culcată.

3.13.2.Numărul de cabine măsurate nu trebuie să fie mai mic de 40% din totalul numărului de cabine. Cabinele care sunt în mod evident afectate de zgomot, şi anume cabinele adiacente maşinilor sau carcaselor acestora, trebuie să fie luate în considerare întotdeauna.

3.13.3.Pentru navele cu un număr mare de cabine pentru echipaj, cum ar fi navele de pasageri/de croazieră, se poate accepta reducerea numărului de locuri de măsurare. Cabinele selectate pentru măsurători trebuie să fie reprezentative pentru grupul de cabine ce urmează a fi testat, prin selectarea acelor cabine din imediata apropiere a surselor de zgomot, după cum consideră Administraţia.

3.13.4.Pe puntea deschisă, măsurătorile trebuie să fie efectuate în toate zonele destinate recreerii.

3.14.Măsurători în încăperile neocupate în mod normal

3.14.1.În plus faţă de încăperile menţionate în secţiunile 3.10-3.13, trebuie să fie efectuate măsurători în toate locaţiile cu niveluri de zgomot deosebit de ridicate, unde navigatorii pot fi expuşi, chiar şi pentru perioade relativ scurte de timp, şi în locaţiile în care maşinile funcţionează în mod intermitent.

3.14.2.În scopul de a limita numărul de măsurători şi înregistrări nu este necesar ca nivelurile de zgomot să fie măsurate în încăperile neocupate în mod normal, în magazii, în zonele de punte şi în alte încăperi care sunt situate la distanţă faţă de sursele de zgomot.

3.14.3 În magaziile de marfă, microfonul trebuie să fie amplasat în cel puţin 3 locuri din magaziile unde personalul îşi desfăşoară activitatea.

Capitolul 4Niveluri ale presiunii acustice maxime acceptabile

4.1.Generalităţi

4.1.1.Limitele specificate în această secţiune trebuie să fie considerate ca niveluri maxime şi nu ca niveluri dorite. Acolo unde este posibil, este de dorit ca nivelul de zgomot să fie mai mic decât nivelurile maxime specificate.

4.1.2.Înainte ca nava să fie pusă în serviciu, limitele specificate la paragraful 4.2 trebuie să fie evaluate prin măsurători ale nivelului acustic echivalent continuu pentru încăperea în cauză. În camere mari, cu multe locuri de măsurare, înregistrările din fiecare loc trebuie să se compare cu limitele indicate în această secţiune.

4.1.3.Personalul care intră în încăperi cu niveluri nominale de zgomot mai mari de 85 dB (A) trebuie să fie obligat să poarte protecţii auditive în timp ce se află în aceste încăperi (a se vedea capitolul 5). Limita de 110 dB (A) indicată în paragraful 4.2.1 presupune purtarea protecţiilor auditive care asigură protecţia şi îndeplinesc cerinţele de protecţie auditivă din capitolul 7.

4.1.4.Limitele sunt specificate pentru nivelul de presiune acustică ponderat A (a se vedea paragrafele 1.4.4 şi 1.4.24).

4.2.Limite ale nivelului de zgomot

Limite pentru nivelurile de zgomot [dB (A)] sunt specificate pentru diferite încăperi, după cum urmează:

Denumirea camerelor şi încăperilor navei	Mărimea navei
Denumirea camerelor şi încăperilor navei	Tonaj brut 1600-10000	Tonaj brut ≥ 10000
4.2.1 Încăperi de lucru (a se vedea 5.1)
Încăperi de maşini*5)	110	110
Compartimente de comandă a maşinilor	75	75
Ateliere, altele decât acelea care fac parte din compartimentele de maşini	85	85
Încăperi de lucru*6) nespecificate (alte zone de lucru)	85	85
4.2.2 Încăperi de navigaţie
Puntea de navigaţie şi camerele hărţilor	65	65
Posturi de veghe, incluzând aripile punţii de navigaţie*7) şi ferestrele	70	70
Încăperi pentru echipament radio (cu echipamente radio care funcţionează, dar nu produc semnale audio)	60	60
Încăperi pentru echipament radar	65	65
4.2.3 Încăperi de locuit
Cabine şi infirmerii*8)	60	55
Săli de mese	65	60
Săli de recreere	65	60
Zone de recreere în aer liber (zone exterioare de recreere)	75	75
Birouri ale navei	65	60
4.2.4 Încăperi de serviciu
Bucătării care nu conţin echipamente în funcţiune pentru procesarea mâncării	75	75
Oficii de bucătărie şi cambuze	75	75
4.2.5 Încăperi neocupate, în mod normal
Încăperi menţionate în secţiunea 3.14	90	90

*5) Dacă nivelurile maxime de zgomot sunt depăşite atunci când maşinile sunt în funcţiune (funcţionarea este permisă numai dacă este acordată derogare în conformitate cu paragraful 1.3.6), staţionarea trebuie să fie limitată la perioade foarte scurte de timp sau să nu fie permisă deloc. Zona trebuie să fie marcată în conformitate cu secţiunea 7.4.

*6) Spre exemplu, zonele de lucru de pe punţile deschise, care nu sunt încăperi de maşini, şi zonele de lucru de pe punţile deschise în care comunicarea este importantă.

*7) Se face referire la Recomandarea privind metodele de măsurare a nivelului de zgomot în posturile de ascultare [Rezoluţia A.343 (IX)], care este de asemenea aplicată.

*8) Infirmerii: camere de tratament cu paturi.

4.3.Raport de inspecţie privind măsurarea zgomotului

4.3.1.Trebuie să fie întocmit un raport pentru fiecare navă cu privire la măsurarea zgomotului. Acest raport trebuie să conţină informaţii cu privire la nivelurile de zgomot în diferite spaţii de la bord. Raportul trebuie să indice citirile măsurătorilor efectuate în fiecare loc de măsurare specificat. Locurile trebuie să fie marcate pe un plan general de amenajare sau pe desenele încăperilor de locuit anexate la raport sau trebuie să fie identificate în alt mod.

4.3.2.Modelul raportului de inspecţie privind măsurarea zgomotului este prezentat în apendicele 1.

4.3.3.Raportul de inspecţie privind măsurarea zgomotului trebuie să fie disponibil întotdeauna la bord şi să fie accesibil pentru echipaj.

Capitolul 5Limite privind expunerea la zgomot

5.1.Generalităţi

5.1.1.Limitele nivelului de zgomot prevăzute în capitolul 4 sunt stabilite astfel încât, dacă acestea sunt respectate, navigatorii nu vor fi expuşi la un L(ex) (24) mai mare de 80 dB (A), şi anume într-o perioadă de timp de o zi sau de 24 ore expunerea la zgomot echivalent continuu nu va depăşi 80 dB (A). Pentru o navă nouă, respectarea acestor criterii trebuie să fie verificată pe baza măsurătorilor nivelurilor de zgomot efectuate la probele de mare prin calcularea expunerii la zgomot prevăzute pentru fiecare categorie a membrilor de echipaj, în conformitate cu metoda indicată în secţiunea 3.7.

5.1.2.În încăperile cu niveluri de presiune acustică mai mare de 85 dB (A) trebuie să fie utilizată o protecţie auditivă corespunzătoare sau să se limiteze durata de expunere, aşa cum s-a prevăzut în această secţiune, pentru a se asigura că este menţinut un nivel de protecţie echivalent.

5.1.3.Fiecare navă căreia i se aplică aceste reglementări trebuie să includă în sistemul său de management al siguranţei o secţiune cu privire la politica companiei privind protecţia auditivă, limitele de expunere şi efectuarea instruirii cu privire la aceste aspecte, care va fi înregistrată în evidenţele sale de instruire.

5.1.4.Se va avea în vedere instruirea navigatorilor cu privire la aceste aspecte, aşa cum s-a indicat în apendicele 2. Niciun membru al echipajului nu trebuie să fie expus fără a fi protejat la valori de vârf mai mari de 135 dB (C).

5.2.Conservarea auzului şi utilizarea protecţiilor auditive

În scopul respectării criteriilor de expunere din această secţiune, este permisă utilizarea protecţiilor auditive prevăzute în capitolul 7. Chiar şi atunci când sunt necesare protecţii auditive în scopul îndeplinirii cerinţelor Codului, evaluări de risc, un program de conservare a auzului, precum şi alte măsuri pot fi implementate de către Administraţie.

5.3.Limite de expunere a navigatorilor la niveluri ridicate de zgomot

Navigatorii nu trebuie să fie expuşi la zgomot al cărui nivel şi durată sunt superioare acelora indicate în figura 5.1 şi paragrafele 5.3.1-5.3.5.

5.3.1.Expunerea maximă cu protecţie (zona A, figura 1)

Niciun navigator, chiar şi atunci când poartă protecţii auditive, nu trebuie să fie expus la niveluri de zgomot de peste 120 dB (A) sau la un L(eq) (24) mai mare de 105 dB (A).

5.3.2.Expunere ocazională (zona B, figura 1)

În zona B trebuie să fie permise numai expuneri ocazionale şi trebuie să fie utilizate protecţii auditive cu o atenuare cuprinsă între 25 şi 35 dB (A).

5.3.3.Expunere ocazională (zona C, figura 1)

În zona C trebuie să fie permise numai expuneri ocazionale şi trebuie să fie utilizate protecţii auditive cu o atenuare de cel puţin 25 dB (A).

5.3.4.Expunerea zilnică (zona D, figura 1)

Dacă navigatorii muncesc în mod obişnuit (expunere zilnică) în încăperi cu un nivel de zgomot situat în zona D, trebuie să se utilizeze protecţii auditive cu o atenuare de până la cel puţin 25 dB (A) şi pot fi luate în considerare evaluarea riscului şi un program de conservare a auzului.

5.3.5.Expunerea maximă fără protecţie (zona E, figura 1)

Pentru expunerile cu o durată mai mică de 8 ore, navigatorii fără protecţie auditivă nu trebuie să fie expuşi la niveluri de zgomot de peste 85 dB (A). Atunci când navigatorii rămân pentru mai mult de 8 ore în încăperi cu un nivel ridicat de zgomot, nivelul L(eq) (24) de 80 dB (A) nu trebuie să fie depăşit. Prin urmare, pentru cel puţin o treime din fiecare perioadă de 24 de ore, fiecare navigator trebuie să se afle într-un mediu cu un nivel de zgomot mai mic de 75 dB (A).

!Imagine

Zone de desfăşurare de activitate zilnică şi ocazională

Notă

Pentru a lucra în zonele A-D, sunt necesare protecţii auditive ce limitează zgomotul la un nivel sub 85 dB (A). Pentru a lucra în zona E, protecţiile auditive nu sunt obligatorii, însă trebuie să existe acces la acestea în cazul în care nivelul zgomotului depăşeşte 80 dB (A) pentru o perioadă mai mare de 8 ore.

5.4.Limita nivelului de zgomot echivalent continuu pe o perioadă de timp de 24 ore

Ca o alternativă la conformitatea cu prevederile secţiunii 5.3 (figura 1), niciun navigator neprotejat nu trebuie să fie expus la un nivel de zgomot echivalent continuu pe o perioadă de timp de 24 ore mai mare de 80 dB (A). Durata de expunere zilnică a fiecărei persoane în încăperi care necesită utilizarea protecţiilor auditive nu trebuie să depăşească 4 ore în mod continuu sau 8 ore în total.

5.5.Program de conservare a auzului

5.5.1.Un program de conservare a auzului poate fi prevăzut pentru navigatorii care lucrează în încăperi cu L(Aeq) > 85 dB (A) pentru a fi instruiţi cu privire la pericolele datorate zgomotului şi utilizarea protecţiei auditive, precum şi pentru a monitoriza acuitatea auzului. Câteva din elementele unui program de conservare a auzului sunt următoarele:

.1 teste iniţiale şi periodice audiometrice, administrate de către o persoană instruită şi o persoană calificată în mod corespunzător, după cum consideră Administraţia;

.2 instruirea persoanelor expuse cu privire la pericolele implicate de expunerea la zgomot cu durată prelungită şi de mare intensitate şi cu privire la utilizarea corespunzătoare a protecţiilor auditive (a se vedea apendice 2);

.3 menţinerea actualizată a dosarului cu rezultatele măsurătorilor audiometrice;

.4 analiza periodică a măsurătorilor şi controlul acuităţii auditive a persoanelor având brusc o pierdere importantă a acuităţii auditive.

5.5.2.Un element opţional al unui program de conservare a auzului este controlul nivelului echivalent continuu de zgomot pe o perioadă de timp de 24 ore, la care sunt expuse persoanele care lucrează în încăperi cu nivel ridicat de zgomot. Acest control necesită calcularea nivelului echivalent continuu de zgomot pe o perioadă de timp de 24 ore. Dacă acest nivel din cadrul perioadei de timp de 24 ore nu respectă limitele prevăzute, durata de expunere trebuie să fie controlată sau trebuie să fie utilizate protecţii auditive atunci când este necesar pentru ca expunerea persoanelor să se facă în cadrul acestor limite.

Capitolul 6Izolarea acustică dintre încăperile de locuit

6.1.Generalităţi

Trebuie să se aibă în vedere izolarea acustică dintre încăperile de locuit pentru ca odihna şi recreerea să fie posibile chiar dacă în încăperile adiacente se desfăşoară activităţi, ca, de exemplu, muzică, discuţii, manipularea încărcăturii etc.

6.2.Indicele de izolare acustică

6.2.1.Proprietăţile pereţilor şi punţilor din zonele de locuit cu privire la izolarea sunetelor transmise prin aer trebuie să corespundă cel puţin următoarelor valori ale indicelui ponderat de reducere a zgomotului [R(w)], în conformitate cu standardul ISO 717-1:1996, aşa cum a fost amendat (1:2006), partea 1*9):

*9) Standardul ISO 717-1 - Acustică - Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii - partea 1: Izolarea la sunetele transmise prin aer, precum şi amendamentele sale publicate în 2006.

Între cabine: R(w) = 35

Între sala de mese, camere de recreere, spaţii publice

şi zone de agrement şi cabine şi spitale: R(w) = 45

Între coridor şi cabină: R(w) = 30

Între cabine cu uşa de comunicare: R(w) = 30.

6.2.2.Proprietăţile de izolare a sunetului prin aer trebuie să fie determinate prin încercări de laborator, în conformitate cu standardul ISO 10140-2:2010, după cum consideră Administraţia.

6.3.Montarea materialelor

6.3.1.Montarea materialelor şi construcţia încăperilor de locuit trebuie făcute cu grijă. În timpul probelor pe mare, dacă montarea materialelor ridică suspiciune, atunci trebuie să fie efectuate măsurători la bordul navelor pe un eşantion reprezentativ din fiecare tip de pereţi, planşee, uşi, aşa cum s-a prevăzut la paragraful 6.2.1. şi după cum consideră Administraţia.

6.3.2.Indicele aparent ponderat de reducere a zgomotului acustică R'(w) trebuie să respecte cerinţele paragrafului 6.2.1, cu o toleranţă de până la 3 dB.

*)10 Standardul ISO 140-4 - Acustică - Măsurarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii - Partea 4: măsurători în situ a izolaţiei între încăperi la sunetele transmise prin aer.

Capitolul 7Protecţia auditivă şi informaţii de avertizare

7.1.Generalităţi

Dacă utilizarea mijloacelor pentru controlul sunetului la sursă nu reduce nivelul de zgomot în oricare încăpere specificată la paragraful 4.1.3, navigatorii care sunt obligaţi să intre în astfel de încăperi trebuie să fie dotaţi în mod individual cu protecţie auditivă eficientă. Asigurarea protecţiilor auditive nu trebuie să fie considerată ca o substituire a controlului eficient al zgomotului. Apendicele 3 rezumă metodele actuale de reducere a zgomotului, care pot fi aplicate la bordul navelor noi.

7.2.Cerinţe pentru protecţiile auditive

7.2.1.Protecţiile auditive individuale trebuie să fie alese astfel încât acestea să elimine sau să reducă riscul pentru acuitatea auditivă la un nivel acceptabil, în conformitate cu paragraful 7.2.2. Operatorul navei trebuie să depună toate eforturile pentru asigurarea purtării protecţiilor auditive şi trebuie să fie responsabil pentru verificarea eficienţei măsurilor luate în conformitate cu prevederile din prezentul cod.

7.2.2.Protecţiile auditive trebuie să fie de un tip care să poată reduce nivelurile de presiune acustică la limita de 85 dB (A) sau mai puţin (vezi secţiunea 5.1). Alegerea protecţiilor auditive corespunzătoare trebuie să fie în conformitate cu metoda HML descrisă în standardul ISO 4869-2: 1994 (a se vedea explicaţiile şi exemplul din apendicele 2). Tehnologia de anulare a zgomotului poate fi utilizată dacă casca sau căştile au o performanţă echivalentă cu protecţiile auditive, în condiţii de nealimentare.

7.2.2.1.Specificaţiile pentru căştile de anulare a zgomotului trebuie definite conform specificaţiilor confirmate de producător.

7.3.Selectarea şi utilizarea protecţiilor auditive

Navigatorii vor fi instruiţi cu privire la utilizarea corectă a protecţiilor auditive, aşa cum sunt prevăzute sau utilizate la bord, în conformitate cu apendicele 2.

7.4 Indicatoare de avertizare

Dacă nivelul de zgomot în încăperile de maşini (sau alte încăperi) este mai mare de 85 dB (A), intrările în aceste încăperi trebuie să aibă indicatoare de avertizare care să cuprindă un simbol şi un semn suplimentar în limba de lucru utilizată la bordul navei, aşa cum s-a prevăzut de către Administraţie (a se vedea mai jos un exemplu de indicator de avertizare şi semne în limba engleză). Dacă doar o mică parte a încăperii are astfel de nivel de zgomot, încăperea sau încăperile sau echipamentele în cauză trebuie să aibă un indicator de avertizare amplasat la nivelul ochilor, fiind vizibil din toate direcţiile de acces.

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Semne la intrarea în compartimentele cu zgomot (exemple în limba română) │

├───────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┤

│80-85 dB (A) │NIVEL RIDICAT DE ZGOMOT - A SE UTILIZA PROTECŢII │

│ │AUDITIVE │

├───────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤

│85-110 dB (A) │ZGOMOT PERICULOS - A SE UTILIZA ÎN MOD OBLIGATORIU │

│ │PROTECŢII AUDITIVE │

│110-115 dB (A) │ATENŢIE: ZGOMOT PERICULOS - A SE UTILIZA ÎN MOD │

│ │OBLIGATORIU PROTECŢII AUDITIVE - NUMAI SCURTĂ STAŢIONARE│

│>115 dB (A) │ATENŢIE: NIVEL DE ZGOMOT EXCESIV DE RIDICAT - A SE │

│ │UTILIZA ÎN MOD OBLIGATORIU PROTECŢII AUDITIVE - NU SE │

│ │PERMITE O STAŢIONARE MAI MARE DE 10 MINUTE. │

└───────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┘

!Imagine

Semne la intrarea în compartimentele cu zgomot

Apendicele 1

Model de raport de inspecţie privind măsurarea zgomotului

1.Caracteristicile navei

.1 Numele navei

.2 Portul de înmatriculare

.3 Numele şi adresa armatorului, a operatorului sau a agentului

.4 Numele şi adresa constructorului navei

.5 Locul construcţiei

.6 Numărul IMO

.7 Tonajul brut

.8 Tipul navei

.9 Dimensiunile navei - lungime

–lăţime

–înălţime

–pescajul maxim (corespunzător liniei de încărcare de vară)

.10 Deplasamentul navei la pescajul maxim

.11 Data punerii chilei

.12 Data livrării navei

2.Caracteristicile maşinilor

.1 Motorul de propulsie

Producător:

Tip:

Numărul de motoare:

Puterea maximă continuă nominală: kW

Turaţia nominală de funcţionare prevăzută la arbore: rpm

Puterea nominală în exploatare: kW

.2 Motor diesel auxiliar

Producător:

Tip:

Numărul de motoare:

Putere: kW

.3 Reductor principal:

.4 Tipul elicei (elice cu pas fix, elice cu pas variabil, elice Voith-Schneider):

Numărul elicelor:

Numărul palelor:

Turaţia prevăzută a arborelui portelice: rpm

.5 Altele (în cazul configuraţiilor speciale de

propulsie şi putere)

.6 Ventilaţia în compartimentul maşinilor

Producător:

Tip:

Numărul de unităţi:

Diametrul ventilatorului: m

Turaţia ventilatorului: rpm/viteza variabilă (Da/Nu):

Debitul: mc/oră

Presiunea totală: (Pa)

3.Aparate de măsură şi personal

.1 Aparate de măsură:

Aparate de măsură	Marca	Tipul	Nr. de serie
Sonometru
Microfon
Filtru
Ecran de vânt
Calibrator
Alte echipamente

.2 Calibrarea sonometrului:

Data:

Calibrare:

Ora de început:

Ora de sfârşit:

Autoritatea competentă care efectuează inspecţia:

.3 Identificarea persoanelor/firmelor care efectuează măsurătorile

4.Condiţii existente în timpul măsurătorii

.1 Data măsurătorii:

Ora de început:

Ora de sfârşit:

.2 Poziţia navei în timpul măsurătorii:

.3 Starea de încărcare a navei:

.4 Condiţii existente în timpul măsurătorii

Pescaj prova:

Pescaj pupa:

Adâncimea apei sub chilă:

.5 Condiţii meteorologice

Forţa vântului:

Starea mării:

.6 Viteza navei:

.7 Turaţia efectivă a arborelui portelice: rpm

.8 Pasul elicei:

.9 Turaţia motoarelor de propulsie: rpm

.10 Puterea motoarelor de propulsie: kW

.11 Numărul motoarelor de propulsie în funcţiune:

.12 Numărul motoarelor diesel auxiliare în funcţiune:

.13 Numărul turbogeneratoarelor în funcţiune:

.14 Tip de regim de ventilaţie în sala maşinilor (rapid, lent, variabil):

.15 Încărcarea maşinilor (% puterea maximă continuă):

.16 Alte echipamente auxiliare în funcţiune:

Echipamente de ventilaţie, de încălzire şi de aer condiţionat în funcţiune.

5.Date privind măsurătorile

Limite de zgomot Nivelul presiunii acustice măsurate

dB (A) L(Aeq) dB (A)

L(Ceq) dB (C)

L(Cpeak) dB (C)

Notă

Măsurarea nivelului presiunii acustice L(Ceq) şi L(Cpeak) trebuie să fie efectuată numai dacă se depăşeşte limita de 85 dB (A) şi sunt necesare protecţii auditive.

Încăperi de lucru

Încăperi de maşini

Compartimente de comandă a maşinilor

Ateliere

Zone de lucru nespecificate

Încăperi de navigaţie

Puntea de navigaţie şi camere de cart

Posturi de veghe, inclusiv aripile şi ferestrele punţii de navigaţie

Compartimentele pentru echipament radio

Compartimentele pentru echipament radar

Încăperi de locuit

Cabine şi infirmerii

Săli de mese

Săli de recreere

Zone de recreere în aer liber

Birouri ale navei

Încăperi de serviciu

Bucătării care nu conţin echipamente în funcţiune pentru pregătirea mâncării

Oficii de bucătărie şi cambuze

Încăperi neocupate în mod normal

6.Principalele măsuri de atenuare a zgomotului (Se menţionează măsurile luate.)

7.Observaţii (Indicaţi orice excepţie prevăzută de Cod.)

............................ .................................

Numele .....................

Adresa .....................

.................. .................. .................

Loc Data Semnătura

Anexă

Pagini pentru analiza în frecvenţă

Analiza în frecvenţă pentru anumite zone poate avea ca rezultat o predicţie cu mai multă acurateţe şi corectitudine privind nivelul de zgomot şi va ajuta la detectarea benzilor de frecvenţă specifice care depăşesc limitele stabilite în capitolul 4. Instrucţiuni suplimentare pot fi găsite în standardul ISO 1996-2:2007.

Apendicele 2

Recomandare privind includerea surselor de

zgomot în sistemele de management al siguranţei

1.Instrucţiuni pentru navigatori

1.1.Navigatorii trebuie să fie instruiţi asupra pericolelor cauzate de expunerea la zgomot ridicat şi prelungit şi asupra riscurilor legate de pierderea auzului ca urmare a acestui zgomot. Instructajul trebuie să fie făcut întregului personal navigant de la momentul iniţial al angajării în muncă şi, ulterior, periodic, pentru cei care lucrează în mod regulat în spaţii cu un nivel de zgomot de peste 85 dB (A). Instructajul, aşa cum s-a prevăzut în Cod, trebuie să includă:

.1 limitele de expunere la zgomot şi utilizarea indicatoarelor de avertizare;

.2 tipurile protecţiilor auditive prevăzute, puterea lor de atenuare aproximativă şi utilizarea şi aplicarea lor corectă pe corpul uman, precum şi efectele produse asupra comunicaţiilor normale atunci când se poartă o astfel de protecţie pentru prima oară;

.3 politicile şi procedurile companiei legate de protecţia auditivă şi, după caz, orice program de monitorizare ce poate fi disponibil pentru personalul navigant care lucrează în spaţiile ce sunt supuse avertizărilor de zgomot; şi

.4 instrucţiuni privind posibilele semne de pierdere a auzului, cum ar fi ţiuit în urechi, lipsa auzului sau senzaţia de ureche înfundată şi tehnicile ce trebuie să fie urmate atunci când apar aceste simptome.

1.2.Navigatorii respectivi trebuie să primească acest instructaj deoarece este necesar pentru utilizarea şi întreţinerea corectă a utilajelor şi a atenuatoarelor sau amortizoarelor de zgomot, în vederea eliminării producerii de zgomot inutil.

2.Responsabilitatea operatorilor de nave

1.1.Operatorul navei este responsabil de asigurarea mijloacelor pentru reducerea zgomotului şi controlul aplicării şi menţinerii acestora, astfel încât să fie respectate cerinţele Codului.

2.2.În cazul în care nivelurile de zgomot, în oricare încăpere, depăşesc limita de 85 dB (A), armatorii trebuie să se asigure că:

.1 încăperea este identificată şi prevederile relevante din Cod sunt aplicate;

.2 comandantul navei şi ofiţerii superiori ai navei cunosc importanţa controlului privind accesul în încăperile cu zgomot şi importanţa utilizării protecţiei auditive adecvate;

.3 sunt asigurate protecţii auditive corespunzătoare şi suficiente din punct de vedere cantitativ în cazul distribuirii individuale tuturor membrilor echipajului în cauză; şi

.4 comandantul navei şi ofiţerii superiori ai navei, precum şi orice ofiţer de siguranţă al navei cunosc importanţa necesităţii instruirii şi informării corespunzătoare ce va fi efectuată la bordul navei.

2.3.În cazul în care instrumentele manuale, de bucătărie şi alt echipament portabil produc niveluri de zgomot de peste 85 dB (A) în condiţii normale de lucru, armatorii trebuie să se asigure că informaţiile privind avertizarea asupra zgomotului au fost asigurate.

3.Responsabilitatea personalului navigant

Navigatorii trebuie să cunoască responsabilitatea ce le revine pentru asigurarea că:

.1 toate măsurile luate pentru controlul zgomotului sunt aplicate;

.2 orice echipament defect pentru controlul zgomotului este raportat persoanelor responsabile conform sistemului de management al siguranţei navei;

.3 protecţiile auditive corespunzătoare sunt întotdeauna purtate atunci când se intră în zonele în care utilizarea acestora este prevăzută de indicatoarele de zgomot şi că acestea nu sunt purtate în aceste încăperi, chiar şi pentru perioade scurte de timp; şi

.4 protecţiile auditive prevăzute pentru utilizare nu sunt deteriorate sau utilizate în mod greşit şi sunt menţinute într-o stare de igienă corespunzătoare.

4.Alegerea protecţiilor auditive

4.1.Alegerea protecţiilor auditive corespunzătoare trebuie să fie efectuată în conformitate cu metoda HML, aşa cum s-a descris în standardul ISO 4869-2:1994. Pentru a îndruma pe operatorii de nave şi pe navigatori în alegerea corectă a protecţiei auditive, o scurtă descriere a metodei HML şi a modului de utilizare a acesteia este indicată mai jos.

4.2.Metoda HML este o evaluare care se stabileşte în conformitate cu standardul ISO 4869-2:1994, "Estimarea nivelurilor efective de presiune acustică ponderată - A, atunci când sunt utilizate protecţii auditive". Utilizarea valorilor H, M şi L necesită atât cunoaşterea valorilor nivelurilor de presiune acustică ponderată - A [L(Aeq)] şi ponderată - C [L(Ceq)] a zgomotului, cât şi a valorilor HML pentru respectiva protecţie auditivă, valori care vor fi asigurate de către producătorul protecţiei auditive.

4.2.1.Valorile HML ale protecţiei auditive exprimă gradul de atenuare a zgomotului pe care aceasta îl oferă la zgomot cu frecvenţe înalte, medii şi joase. Valorile H şi M sunt utilizate la calcularea nivelului de protecţie în cadrul expunerii la zgomote care au energia primară în domeniul frecvenţelor medii şi înalte. Acesta este cazul în care nivelurile măsurate L(Ceq) şi L(Aeq) diferă între ele cu 2 dB sau mai puţin.

4.2.2.Valorile M şi L ale protecţiei auditive sunt utilizate la calcularea nivelului de protecţie în cadrul expunerii la zgomote care au componente semnificative de frecvenţă joasă şi pentru care nivelurile măsurate L(Ceq) şi L(Aeq) diferă cu mai mult de 2 dB în acele încăperi în care este necesară utilizarea protecţiei.

4.3.Un exemplu de utilizare simplă a metodei HML:

!Imagine

În cazul unei nave date, nivelul acustic măsurat în încăperea de maşini este de 110 dB (A), 115 dB (C). Protecţiile auditive selectate în acest caz trebuie să aibă următoarele caracteristici de atenuare, conform producătorului:

H = 35 dB, M = 30 dB, L = 20 dB.

.1 Se notează valorile L şi M ale protecţiilor auditive pe o linie verticală începând de la nivelul real de zgomot [110 dB (A)].

.2 Se stabileşte dacă zgomotul are componente de frecvenţă înaltă/medie. Dacă diferenţa L(Ceq) - L(Aeq) este mai mare de 2 dB, atunci zgomotul are componente de frecvenţă joasă (L) şi dacă L(Ceq) - L(Aeq) este mai mic de 2 dB, zgomotul are componente de înaltă şi medie frecvenţă (M).

.3 Dacă sunetul are componente de frecvenţă înaltă/medie [L(Ceq) - L(Aeq) ≤ 2], se urmăreşte linia diagonală de la valoarea M şi se citeşte nivelul de zgomot în interiorul protecţiilor auditive. În acest caz, nivelul zgomotului în interiorul protecţiilor auditive este de 80 dB(A), ceea ce înseamnă că atenuarea realizată de protecţiile auditive este suficientă pentru o perioadă de lucru mai mare de 8 ore pe zi.

.4 Dacă sunetul are componente de frecvenţă joasă [L(Ceq) - L(Aeq) >2] se urmăreşte linia diagonală de la valoarea L şi se citeşte nivelul de zgomot în interiorul protecţiilor auditive. În acest caz, nivelul de zgomot în interiorul protecţiei auditive este mai mare de 85 dB(A), ceea ce înseamnă că protecţiile auditive nu sunt suficient de bune chiar şi doar pentru 8 ore de lucru. Se va alege o protecţie auditivă care are valoarea L mai mare de 25 dB.

4.4.Calculare prin metoda HML - Principii şi exemple

Determinarea fezabilităţii unei protecţii speciale într-un anumit mediu cu zgomot poate fi, de asemenea, calculată. Valorile H, M şi L pot fi utilizate pentru estimarea L'A (mărimea ponderată - A a nivelului de zgomot în ureche) pentru o protecţie specială într-o anumită situaţie de zgomot.

.1 Se calculează L(Ceq) - L(Aeq) (Trebuie măsurate valorile L(Aeq) şi L(Ceq)). Toate aparatele de măsură a nivelului de sunet de clasă 1 pot măsura ponderea A sau ponderea C.

.2 Dacă L(Ceq) - L(Aeq) este ≤ 2 dB, atunci nivelul de reducere a zgomotului predictibil (PNR) se calculează utilizând ecuaţia:

H - M

PNR = M - [ ───── * (L(Ceq) - L(Aeq) - 2)]

Dacă L(Ceq) - L(Aeq) este > 2 dB, PNR este calculat utilizând ecuaţia:

M - L

PNR = M - [ ───── * (L(Ceq) - L(Aeq) - 2)]

.3 Apoi, PNR este scăzut din nivelul total real de zgomot, ponderat A în urechi cu protecţia L'A:

L'A = L(Aeq) - PNR

Exemplu:

Protecţia auditivă are H = 35 dB, M = 25 dB, L = 20 dB

Nivelul de zgomot în încăperea de maşini:

L(Aeq) = 108,7 dB(A)

L(Ceq) = 109,0 dB(C)

L(Ceq) - L(Aeq) = 0,3 dB

PNR = 25 - [(35 - 25)/4] * (0,3 - 2) = 29,3 dB

L'A = 108,7 - 29,3 = 79,4 dB (A)

În acest caz, nivelul de zgomot în interiorul protecţiilor auditive este sub 80 dB (A), ceea ce înseamnă că atenuarea zgomotului în interiorul protecţiilor auditive este suficientă pentru o perioadă de lucru de peste 8 ore pe zi.

Apendicele 3

Metode recomandate pentru atenuarea zgomotului

1.Generalităţi

1.1.În vederea obţinerii unei reduceri a zgomotului la bordul navelor, în conformitate cu limitele prevăzute în capitolele 4 şi 5 din Cod, se va acorda o atenţie sporită mijloacelor de reducere a zgomotului. Acest apendice are ca scop furnizarea informaţiilor necesare în faza de proiectare a navei referitoare la acest aspect.

1.2.Măsurile privind controlul zgomotului, luate în faza de proiectare şi construcţie a navei, trebuie să fie supervizate de personal instruit în tehnicile de control al zgomotului.

1.3.Măsuri specifice ce pot fi luate pentru a controla nivelul zgomotului sau a reduce expunerea navigatorilor la zgomot periculos sunt indicate în secţiunile 2-10 din prezentul apendice.

Este de subliniat faptul că nu va fi necesară implementarea, totală sau parţială, la toate navele a măsurilor recomandate în acest apendice. Acest cod nu asigură informaţii tehnice detaliate necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor de control al zgomotului în faza de construcţie a navei sau pentru a decide ce măsuri sunt adecvate în cazuri speciale.

1.4.La aplicarea măsurilor de control al zgomotului trebuie să se verifice că normele şi reglementările referitoare la structura navei, locuire şi alte aspecte legate de siguranţă nu sunt încălcate, iar utilizarea materialelor fonoabsorbante nu prezintă pericol pentru incendiu, siguranţă sau sănătate şi nici chiar acele materiale care din construcţie sunt foarte subţiri sau se pot aplica pe suprafeţe nu ar putea prezenta pericol de natură să poată compromite fie evacuarea, fie drenarea apei din încăperi.

1.5.Necesitatea controlului zgomotului va fi avută în vedere în stadiul de proiectare a navei, atunci când se va decide asupra diferitelor tipuri de motoare şi maşini care vor fi instalate la bordul navei, asupra metodei de instalare şi aşezare a acestora în raport cu alte încăperi şi asupra izolaţiei acustice şi amplasării încăperilor de locuit.

1.6.Având în vedere metoda utilizată în mod normal pentru construcţia navei, este foarte probabil ca zgomotul produs de maşini şi elice, care ajunge în încăperile de locuit şi în alte încăperi situate în afara încăperilor de maşini, să fie de tipul celui generat de structurile navei.

1.7.În cazul stabilirii măsurilor care permit efectuarea în mod eficient şi economic a controlului zgomotului de la instalaţiile de maşini de la bordul navelor existente, ar putea fi necesară măsurarea zgomotului produs prin determinarea nivelului de presiune acustică ponderat - A, completată de o analiză de frecvenţă.

2.Izolarea surselor de zgomot

2.1.În cazul în care este posibil, toate motoarele sau maşinile care produc niveluri de zgomot peste limitele stabilite în secţiunea 4.2 din Cod trebuie să fie instalate în compartimente care nu necesită supraveghere permanentă (a se vedea paragraful 6.1 din acest apendice).

2.2.Cabinele de locuit trebuie să fie aşezate, atât din punct de vedere vertical, cât şi orizontal, cât mai departe posibil de sursele de zgomot, cum ar fi elicele sau motoarele de propulsie.

2.3.Atunci când este practic posibil, poziţionarea încăperilor maşinilor trebuie să fie făcută în exteriorul suprastructurilor şi rufurilor care au amenajate încăperi de locuit. În cazul în care acest lucru nu este posibil, trebuie să fie prevăzute, dacă se poate, culoare de trecere între încăperile maşinilor şi încăperile de locuit.

2.4.Trebuie să se ţină seama, atunci când este posibil, de faptul ca amplasarea încăperilor de locuit să se facă în rufuri pe punte şi nu în suprastructuri care se extind până la bordul navei.

2.5.Atunci când este posibil, trebuie de asemenea avută în vedere separarea încăperilor în care funcţionează maşinile de încăperile de locuit, de alte încăperi nelocuite, cum ar fi toalete sau spălătorii.

2.6.Pereţi despărţitori corespunzători, pereţi transversali, punţi etc. pot fi necesare pentru a împiedica transmiterea zgomotului. Este important ca acestea să aibă o construcţie corespunzătoare şi să fie amplasate în raport cu sursa de zgomot şi în aşa fel încât să fie atenuată frecvenţa sunetului.

2.7.În cazul în care o încăpere, cum ar fi încăperea de maşini, urmează să fie separată între o zonă cu zgomot mare (în care nu trebuie să existe permanent echipaj) şi o zonă cu mai puţin zgomot (în care trebuie să existe mereu echipaj), este preferabil să existe o separare completă a încăperii*11).

*11) În aceste cazuri, poate fi necesară asigurarea supravegherii instalaţiei prin montarea alarmelor în compartimentele mai puţin zgomotoase şi asigurarea mijloacelor de evacuare astfel încât navigatorii să poată părăsi aceste compartimente în condiţii de siguranţă.

2.8.Este recomandat ca în anumite încăperi să se utilizeze materiale fonoabsorbante pentru prevenirea creşterii nivelului de zgomot ca urmare a fenomenului de reverberaţie din pereţii despărţitori, pereţii transversali, punţi etc.

3.Atenuatoare de zgomot pentru sistemele de evacuare şi admisie a aerului

3.1.Sistemele de evacuare ale motoarelor cu ardere internă, sistemele de admisie a aerului în încăperile de maşini, în încăperile de locuit şi alte spaţii trebuie să fie aranjate în aşa fel încât debitul de aer care trece prin orificiile de evacuare să fie situate la distanţă faţă de locurile frecventate de navigatori.

3.2.Atunci când este necesar, trebuie să fie montate amortizoare, echipamente de anulare a zgomotului sau atenuatoare de zgomot.

3.3.Pentru a reduce la minim nivelurile de zgomot în încăperile de locuit este necesar, în mod normal, să se reducă zgomotul de tipul celui produs de structura navei, prin izolarea sistemelor de evacuare şi a anumitor conducte şi a ţevilor de legătură faţă de carcasele motoarelor sau pereţii transversali etc.

4.Maşini închise în incinte

4.1.În încăperile în care există permanent echipaj sau în încăperile în care navigatorii ar putea să desfăşoare pe perioade destul de lungi activităţi de întreţinere sau revizii capitale şi în cazul în care nu este posibil a se realiza separarea încăperilor, aşa cum s-a prevăzut la secţiunea 2 din acest apendice, se va lua în considerare instalarea de incinte fonoabsorbante sau a unor incinte parţiale în jurul motoarelor sau maşinilor care produc niveluri de presiune acustică peste limitele prevăzute în secţiunea 4.2 din Cod.

4.2.În cazul în care nivelul de zgomot produs de motoarele sau maşinile instalate în încăperile menţionate la paragraful 4.1 de mai sus, se situează în limitele criteriilor indicate la paragraful 5.3.1 din Cod şi zona A din figura 5, este esenţial să se ia măsuri de reducere a zgomotului.

4.3.Atunci când sunt prevăzute incinte fonoabsorbante, este important ca acestea să acopere în întregime sursa de zgomot.

5.Reducerea zgomotului în pupa corpului

Pentru a reduce influenţa zgomotului în pupa corpului navei, în special în încăperile de locuit, încă din faza de proiectare a corpului navei în zona pupa trebuie să se aibă în vedere problemele legate de producerea zgomotului în pupa navei, de elice etc.

6.Izolarea postului de lucru al operatorului

6.1.În majoritatea încăperilor de maşini ar fi de dorit şi recomandabil să se protejeze navigatorii aflaţi în activitate sau în cart prin asigurarea unui compartiment de comandă sau a unei alte încăperi similare izolată fonic (a se vedea paragraful 2.1 din acest apendice).

6.2.În sălile maşinilor unde trebuie să se supravegheze permanent funcţionarea acestora, pentru nave de mici dimensiuni şi la nave existente, unde nivelurile de zgomot sunt superioare limitei de 85 dB(A), este necesar să fie prevăzut la postul de comandă sau la postul de manevră un adăpost antizgomot, unde navigatorii de cart stau majoritatea timpului de lucru.

În încăperile de maşini cu supraveghere permanentă de la bordul navelor mici şi al navelor existente, unde nivelurile de zgomot depăşesc limita de 85 dB (A), ar fi de dorit ca în postul de comandă sau la postul de guvernare să se asigure un adăpost antizgomot, în care persoana de cart să îşi poată petrece cea mai mare parte a timpului.

7.Controlul creşterii zgomotului în încăperile de locuit

7.1.Pentru a reduce nivelul zgomotului în încăperile de locuit, poate fi necesară luarea în considerare a izolării fonice a rufurilor care conţin aceste încăperi, faţă de restul structurii navei, cu suporţi elastici.

7.2.De asemenea, se poate lua în considerare utilizarea unor îmbinări flexibile la pereţii transversali, căptuşeli şi plafoane, precum şi instalarea de pardoseli flotante în interiorul încăperilor de locuit.

7.3.Se pot utiliza perdele pentru acoperirea hublourilor sau ferestrelor şi covoare în încăperile de locuit pentru a se asigura absorbţia zgomotului.

8.Alegerea maşinilor

8.1.Zgomotul produs de fiecare subansamblu al maşinilor ce va fi instalat pe navă trebuie să fie luat în considerare încă din etapa proiectării. Zgomotul poate fi redus prin utilizarea unei maşini care produce mai puţin zgomot ce se propagă prin aer, fluide sau structura sa.

8.2.Producătorilor trebuie să li se solicite să furnizeze informaţii asupra zgomotului produs de maşinile lor şi, de asemenea, metode recomandate de instalare pentru a reduce la minim nivelurile de zgomot.

9.Inspecţie şi întreţinere

Toate subansamblurile maşinilor, echipamentelor şi încăperile de lucru conexe trebuie să fie inspectate periodic în cadrul sistemului de management al siguranţei la bordul navei pentru a identifica orice caracteristici de protecţie/reducere a zgomotului. Dacă în urma unei astfel de inspecţii se constată defecte la mijloacele de protecţie la zgomot sau alte defecte care produc zgomot excesiv, acestea vor fi remediate cât mai curând posibil.

10.Izolarea la vibraţii

10.1.Ori de câte ori este necesar, maşinile vor fi poziţionate pe suporturi elastice selectate cu atenţie. Pentru a asigura o izolare eficientă la vibraţii, suporturile trebuie să fie instalate pe o bază suficient de rigidă.

10.2.În cazul în care nivelul zgomotului structural (propagat prin structură) provenit de la maşinile auxiliare, compresoare, componente hidraulice, generatoare de curent, ventilatoare, conducte de evacuare şi amortizore de zgomot este inacceptabil în încăperile de locuit şi pe puntea de navigaţie, se va avea în vedere utilizarea suporturilor elastice.

10.3.Trebuie acordată atenţie în cazul motoarelor închise în incinte împotriva zgomotului, ca acestea să fie montate pe suporţi elastici, iar conductele de alimentare, tamburii şi cablurile de alimentare să fie montate cu racorduri flexibile.

Atunci când sunt prevăzute incinte fonoabsorbante, se poate lua în considerare montarea maşinilor pe un suport elastic, iar conductele, coloanele şi cablurile de alimentare care deservesc aceste maşini vor fi montate cu racorduri flexibile.

11.Predicţia zgomotului

11.1.Încă din faza de proiectare a navelor noi, proiectantul/şantierul naval poate estima prin calcule evaluări atestate sau prin alte metode nivelul zgomotului preconizat că va exista în anumite zone ale navei unde nivelul de zgomot poate depăşi nivelurile acceptabile prevăzute în capitolul 4.

11.2.Predicţiile de zgomot menţionate la paragraful 11.1 vor fi utilizate încă din faza de proiectare a navei pentru a identifica acele zone ale navei unde se vor lua în considerare măsurile de reducere a zgomotului, astfel încât limitele nivelului de zgomot prevăzute în secţiunea 4.2 din Cod să fie respectate.

11.3.Predicţiile de zgomot şi toate măsurile de reducere a zgomotului planificate încă din faza de proiectare a navei vor fi însoţite de documente, în special în cazurile în care, conform previziunilor de zgomot, este de aşteptat ca respectarea oricăror limite de zgomot prevăzute în secţiunea 4.2 din Cod să întâmpine dificultăţi, în ciuda iniţiativelor tehnice rezonabile.

12.Echipament pentru anularea zgomotului

12.1.Anularea zgomotului, cunoscută şi ca antizgomot, este procesul care constă, în principal, în anularea zgomotelor repetitive de joasă frecvenţă (sub 500 Hz), cum ar fi acelea generate de motoare şi echipamente rotative, prin introducerea unui semnal antizgomot care este egal cu semnalul de zgomot, dar defazat cu 180 de grade faţă de acesta. Antizgomotul este introdus în mediul înconjurător astfel încât să întâlnească zgomotul în zona care interesează. Apoi, aceste două semnale se anulează reciproc, eliminând efectiv o importantă cantitate de energie degajată de zgomot în mediul înconjurător.

12.2.Există câteva aplicaţii ale acestei tehnologii. Acestea includ:

.1 Amortizoare de zgomot active, care şi-au dovedit utilitatea în alte moduri de transport pentru reducerea zgomotului la sistemele de evacuare a gazelor de la motoarele cu ardere internă, compresoare şi pompe de vid, fără inconvenienţele cauzate de producerea contrapresiunii.

.2 Suporturi active, care pot limita vibraţiile de la motoarele rotative pentru a îmbunătăţi confortul, a micşora uzura pieselor în mişcare şi, în acelaşi timp, pentru a reduce zgomotul acustic generat de vibraţii.

.3 Zone liniştite, fără zgomot care, în mod curent, includ sisteme de liniştire cu locuri de şedere şi cabine silenţioase, pentru diferite moduri de transport; în alte încăperi există posibilitatea amenajării de cuşete antizgomot active pentru odihna şi recuperarea navigatorilor;

.4 Căşti antifonice, care asigură o protecţie mai bună a auzului decât antifoanele pasive, inclusiv la frecvenţele joase. Căştile antifonice active pot permite, de asemenea, comunicarea, prin permiterea conversaţiei normale, şi îmbunătăţirea siguranţei la locul de muncă.

12.3.Se recomandă ca informaţiile privind experienţa dobândită din utilizarea acestor sisteme active de reducere a zgomotului să fie transmise Organizaţiei pentru o mai bună evaluare a parametrilor lor de funcţionare.

13.Zonelor de recuperare după expunerea la zgomot

13.1.Introducerea în construcţia navelor a zonelor de recuperare după expunerea la zgomot poate fi utilizată ca o opţiune de proiectare la construcţia navelor cu un tonaj brut mai mic de 1.600 sau a spărgătoarele de gheaţă. De asemenea, zonele de recuperare după zgomot pot fi luate în considerare în cazul prevederii lor în construcţii specifice de nave care au de efectuat operaţiuni foarte zgomotoase (de exemplu, operaţiuni efectuate în aer/cu elicopterul sau operaţiuni efectuate pe vreme nefavorabilă cu echipamente de poziţionare dinamică) pe perioade de timp mai mari decât cele normale pentru activitatea maritimă de rutină. Utilizarea acestor zone va fi parte integrantă din principiile de exploatare în condiţii de siguranţă a navei conform Codului ISM.

13.2.Zonele de recuperare după expunerea la zgomot vor fi prevăzute în cazul în care nu există nicio altă soluţie tehnică sau organizatorică fezabilă pentru reducerea zgomotului excesiv produs de sursele de zgomot.

Apendicele 4

Procedura simplificată pentru determinarea expunerii la zgomot

1.Generalităţi

1.1.Pentru a se asigura că navigatorii nu vor fi expuşi la un nivel de zgomot L(ex)(24) mai mare de 80 dB(A), acest apendice furnizează informaţiile necesare asupra unei proceduri simplificate de determinare a expunerii la un anumit nivel de zgomot.

1.2.Determinarea expunerii la zgomot trebuie făcută în mod normal în conformitate cu prevederile standardului ISO 2009.

1.3.O metodă simplificată pentru determinarea nivelului de zgomot în timpul probelor pe mare sau staţionării în port şi un profil de activitate pentru membrii echipajului sunt descrise în continuare:

2.Analiza tipului de activitate/stabilirea profilului locului de muncă şi a orelor de repaus în afara programului de lucru

2.1.Cu ajutorul listei de echipaj, vor fi definite diferite categorii (grupe) de posturi.

Exemple:

–comandant de navă

–şef mecanic

–electrician

–bucătar

–etc.

2.2.Pentru fiecare categorie de post, trebuie să fie definite, în mod individual, un profil de activitate. Profilul de activitate va fi legat de locul desfăşurării activităţii la bordul navei.

Exemple:

–timonerie

–birouri ale navei

–compartimentul de comandă a maşinilor

–ateliere

–compartimentul maşinilor

–bucătăria

–etc.

2.3.Pentru fiecare categorie de post, timpul de lucru va fi împărţit în segmente (i) care corespund încăperii de lucru. O evaluare similară va fi făcută pentru perioadele de repaus (segmentele se bazează pe estimări făcute de armatorul navei/operatorul navei/angajatorul).

Exemplu:

O zi completă pentru un electrician se poate împărţi în următoarele segmente:

i = 1	Atelier	= T(1) = 5 ore
i = 2	Compartimentul de comandă a maşinilor	= T(1) = 2 ore
i = 3	Birouri ale navei	= T(1) = 2 ore
i = 4	Compartimentul maşinilor	= T(1) = 1 oră
i = 5	Repaus în afara programului de lucru	= T(1) = 14 ore
Total		= T(total) = 24 ore

3.Determinarea nivelului estimat de expunere la zgomot

3.1.Nivelul de expunere la zgomot poate fi calculat pe baza raportului privind măsurătorile de zgomot, a timpului estimat şi a orelor de repaus în afara programului de lucru pentru fiecare categorie de activitate. Se presupune că limitele de zgomot pentru cabine şi spaţiile de recreere prevăzute de prezentul cod nu vor fi depăşite. Se recomandă, în conformitate cu acest cod, să se utilizeze protecţii auditive bine selectate. Se presupune că nivelul maxim de zgomot la lucrătorii care poartă protecţii auditive nu depăşeşte limita de 85 dB(A).

3.2.Contribuţia locală a fiecărui zgomot este calculată folosind următoarea formulă:

L(ex.24h,i) = L(Aeq,i) + 10 log[T(i)/T(0)],

în care: T(i) - perioada efectivă de timp de staţionare în fiecare încăpere de la bordul navei;

T(0) - perioada de timp de referinţă 24 h;

L(Aeq,i) - nivelul acustic echivalent continuu, ponderat - A, pentru încăperea respectivă.

3.3.Nivelul de expunere la zgomot ponderat - A se calculează prin luarea în considerare a contribuţiei zgomotului din fiecare încăpere, după cum urmează:

n L(ex.24h,i)

L(ex.24h) = 10log * ( Σ 10 ────────────)

i=1 10

Exemplu:

Foaia de rezultate

Categoria de activitate	Electrician	Locul/încăperea
Categoria de activitate	Electrician	Puntea de comandă	Birouri ale navei	Compartimentul de comandă a maşinilor	Ateliere	Compartimentul maşinilor	Bucătărie	În afara orelor programului de lucru
Nivelul acustic echivalent continuu, pe curba ponderată - A L(Aeq,I) [dB(A)]		64	63	75	84	85	72	60
Durata de staţionare în aceste încăperi T(1) [h]		0	2	2	5	1	0	14
Contribuţia zgomotului L(ex,24h,I) [dB]		0	52,2	64,2	77,2	71,2	0	57,7
Nivelul de expunere la zgomot pe curba ponderată - A L(ex,24h) [dB]	78,3

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Textul actului

Anexă

Capitolul 1Generalităţi

Capitolul 2Echipamentul de măsurare

Capitolul 3Măsurare

Capitolul 4Niveluri ale presiunii acustice maxime acceptabile

Capitolul 5Limite privind expunerea la zgomot

Capitolul 6Izolarea acustică între încăperile de locuit

Capitolul 7Protecţia auditivă şi informaţii de avertizare

Capitolul 1Generalităţi

Capitolul 2Echipament de măsurare

Capitolul 3Măsurare

Capitolul 4Niveluri ale presiunii acustice maxime acceptabile

Capitolul 5Limite privind expunerea la zgomot

Capitolul 6Izolarea acustică dintre încăperile de locuit

Capitolul 7Protecţia auditivă şi informaţii de avertizare

Anexă