Metodologie - CADRU din 7 octombrie 2011

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

Prezenta metodologie reglementează cadrul general, instituţional, conceptual şi procedural, prin care se realizează şcolarizarea la domiciliu şi înfiinţarea de grupe/clase în spitale.

Articolul 2

(1)Obiectul prezentei metodologii îl constituie organizarea şcolarizării la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale, ca forme de educaţie adaptate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2)Beneficiarii acestor forme de educaţie adaptate sunt copii/elevi nedeplasabili, cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade mari de spitalizare, cu sau fără alte deficienţe asociate, care, temporar sau permanent, nu pot frecventa şcoala de masă.

(3)Prezenta metodologie reglementează cu privire la:

a)cadrul legislativ privind şcolarizarea la domiciliu şi înfiinţarea de grupe/clase în spitale;

b)factorii implicaţi în şcolarizarea la domiciliu şi înfiinţarea şi funcţionarea unor grupe/clase în spitale;

c)organizarea procesului instructiv-educativ la domiciliu şi în spitale;

d)evaluarea elevilor şcolarizaţi la domiciliu şi în spitale.

(4)Scopul şcolarizării la domiciliu şi în spitale este acela de a le acorda elevilor aflaţi în imposibilitatea frecventării şcolii de masă şansa de a atinge un nivel de educaţie corespunzător particularităţilor individuale, premisă a unei bune integrări sociale şi profesionale.

(5)Specificul educaţiei la domiciliu şi în spitale este reprezentat de adaptarea desfăşurării procesului instructiv-educativ la posibilităţile de educaţie individuală ale fiecărui copil şi la mediul în care se desfăşoară acest proces.

(6)Obiectivele urmărite prin şcolarizarea la domiciliu, respectiv prin înfiinţarea de grupe/clase în spitale sunt:

a)asigurarea continuităţii şcolarizării, care să permită elevului să promoveze anul de studiu în curs sau să participe la evaluările organizate pentru finalizarea unui nivel de învăţământ;

b)crearea şi dezvoltarea unei bune relaţii de comunicare între mediul şcolar şi cel al copiilor, elevilor şi tinerilor şcolarizaţi la domiciliu/spital;

c)asigurarea cadrului de acţiune comună a cadrelor medicale şi a cadrele didactice implicate în recuperarea şi educaţia elevilor.

Articolul 3

Prezenta metodologie operează cu un ansamblu de concepte, principii, termeni şi expresii specifice, definit în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Capitolul IIŞcolarizarea la domiciliu

Secţiunea 1Factori implicaţi

Articolul 4

Beneficiază de şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată, copiii/elevii nedeplasabili, cu boli cronice, cu sau fără alte deficienţe asociate, şi elevii aflaţi în stare de convalescenţă de lungă durată, după afecţiuni/traumatisme care au necesitat sau nu intervenţii chirurgicale, tratamente spitaliceşti etc.

Articolul 5

Categoriile de deficienţe (afectări) pentru care se va avea în vedere şcolarizarea la domiciliu, structurate tipologic conform Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului nr. 725/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, sunt următoarele:

a)afectări (deficienţe) ale sistemului nervos şi funcţiilor mentale globale;

b)afectări ale structurilor şi funcţiilor senzoriale;

c)afectări ale structurii laringelui şi funcţiilor sale;

d)afectări ale structurii şi funcţiilor sistemelor cardiovascular, respirator şi imunitar;

e)afectări ale structurii şi funcţiilor sistemelor digestiv, metabolic şi endocrin;

f)afectări ale structurii şi funcţiilor aparatului urinar;

g)afectări ale structurii şi funcţiilor aparatului locomotor şi corespunzătoare mişcării şi ale muşchilor;

h)afectări ale structurii pielii, anexelor şi funcţiilor tegumentului;

i)afectări legate de boala canceroasă;

j)afectări multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante;

k)afectări ale organismului legate de transplantul de organe.

Articolul 6

Evaluarea stării de sănătate a elevilor în vederea şcolarizării la domiciliu se realizează la cererea părinţilor/tutorelui legal instituit, în baza unui dosar individual, depus la comisia de expertiză din cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumite în continuare C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., care va conţine:

a)cerere-tip (către comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.);

b)dosar medical, conţinând: certificat/raport medical, cu recomandare explicită pentru şcolarizarea la domiciliu, eliberat de un medic de specialitate; fişa medicală sintetică; fişa de evaluare psihologică;

c)certificat de orientare şcolară, eliberat de Comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. după examinarea dosarului depus în acest sens de către părinte/tutore legal instituit;

d)documente de identitate (certificat de naştere al elevului; copia buletinului de identitate/cărţii de identitate al/a părinţilor);

e)dosar educaţional, cuprinzând rezultatele evaluărilor precedente (fişa de evaluare continuă), respectiv foaia matricolă a elevului, raportul de monitorizare a elevului de către C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., portofoliu, acolo unde este cazul;

f)raportul de anchetă socială.

Articolul 7

(1)În urma obţinerii certificatului de orientare şcolară, părintele/tutorele legal instituit se adresează C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., în vederea arondării elevului la o unitate şcolară care va organiza şcolarizarea la domiciliu (în general unitatea şcolară aflată în proximitatea domiciliului), denumită în continuare unitate şcolară rezidenţială.

(2)Unitatea şcolară desemnată de C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. pentru organizarea şcolarizării copilului la domiciliu elaborează şi supune spre aprobare inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumit în continuare I.S.J/I.S.M.B., planul educaţional individualizat şi propunerile privind cadrul didactic/cadrele didactice care asigură instruirea elevului la domiciliu.

Articolul 8

(1)Monitorizarea perioadei de şcolarizare la domiciliu revine în totalitate unităţii şcolare rezidenţiale.

(2)Reevaluarea gradului de handicap şi a orientării şcolare a copiilor se face cu 30 de zile înainte de expirarea certificatului de orientare şcolară sau, după caz, la cererea părintelui/ reprezentantului legal.Secţiunea a 2-a Organizarea procesului instructiv-educativ

Articolul 9

(1)Copiii şcolarizaţi la domiciliu beneficiază de planuri educaţionale personalizate, denumite în continuare planuri individuale de şcolarizare la domiciliu, elaborate pe baza programelor şcolare adaptate de către cadrele didactice de specialitate din unitatea şcolară organizatoare a şcolarizării la domiciliu şi avizate de C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. (2) Durata orei de curs pentru învăţământul primar este de 45 de minute, iar pentru învăţământul gimnazial şi liceal este de 50 de minute.

(3)Numărul maxim de ore/săptămână este de 4 ore pentru învăţământul primar şi de 6 ore pentru învăţământul gimnazial şi liceal.

Articolul 10

(1)Categoriile de personal încadrat pentru activitatea de predare în programul de şcolarizare la domiciliu sunt următoarele:

a)profesor pentru învăţământul primar;

b)învăţător de sprijin;

c)profesor de specialitate pentru învăţământul gimnazial;

d)profesor de sprijin pentru învăţământul gimnazial;

e)profesor de specialitate pentru învăţământul liceal;

f)profesor de sprijin pentru învăţământul liceal.

(2)Profesorul pentru învăţământul primar este încadrat cu 4 ore/săptămână/elev, repartizate pe arii curriculare astfel:

1.clasa pregătitoare şi clasele I-II: limba şi literatură română şi limba maternă - 1,5 ore/săptămână, matematică - 1,5 ore/săptămână, cunoaşterea mediului - o oră/săptămână;

2.clasele III-IV: limba şi literatura română şi limba maternă - o oră/săptămână, limba modernă - 0,5 ore/săptămână, matematică - o oră/săptămână, istorie - 0,5 ore/săptămână, geografie - 0,5 ore/săptămână, ştiinţele naturii - 0,5 ore/săptămână.

Aceste ore pot fi retribuite în regim de plată cu ora.

(3)Învăţătorul de sprijin este încadrat cu 4 ore/săptămână/ elev, în regim de plată cu ora.

(4)Profesorul de specialitate pentru învăţământul gimnazial este încadrat în regim de plată cu ora, după cum urmează: limba şi literatura română - 1,5 ore/săptămână, matematică - 1,5 ore/săptămână, istorie - 0,5 oră/săptămână, geografie - 0,5 oră/săptămână, limbi moderne - o oră/săptămână, ştiinţele naturii - 0,5 ore/săptămână.

(5)Profesorul de sprijin pentru învăţământul gimnazial este încadrat cu 5 ore/săptămână/elev, în regim de plată cu ora.

(6)Profesorul de specialitate pentru învăţământul liceal este încadrat în regim de plată cu ora, după cum urmează: limba şi literatura română - 2 ore/săptămână, limbi moderne - 2 ore/ săptămână, discipline de specialitate - 2 ore/săptămână.

(7)Profesorul de sprijin pentru învăţământul liceal, încadrat cu 6 ore/săptămână/elev, în regim de plată cu ora.

(8)Se normează câte două ore/săptămână pentru terapii specifice (psiholog, kinetoterapeut, psihopedagog, logoped), conform certificatului de încadrare în grad de handicap şi/sau de orientare şcolară.

(9)În realizarea procesului educativ la domiciliu pot fi implicate şi alte persoane (elevi, studenţi, etc.), pe bază de voluntariat, pentru activităţi educative complementare şi socializare.

Articolul 11

(1)Pentru perioada şcolarizării la domiciliu, comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. elaborează şi transmite unităţilor şcolare desemnate pentru şcolarizare la domiciliu certificatele de orientare şcolară şi profesională, planurile individuale de şcolarizare la domiciliu, asigură asistenţa psihoeducaţională a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, monitorizează procesul instructiv-educativ-recuperatoriu şi de integrare.

(2)I.S.J./II.S.M.B. aprobă, în consiliul de administraţie, propunerile C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. privind unităţile şcolare desemnate să asigure şcolarizarea la domiciliu, monitorizează procesul instructiv-educativ-recuperatoriu şi de integrare a elevilor, avizează şi monitorizează încadrarea cu personal didactic a unităţilor de învăţământ care asigură şcolarizarea la domiciliu şi comunică hotărârea unităţii şcolare rezidenţiale în vederea asigurării personalului didactic şi a organizării procesului educativ.

(3)Unităţile şcolare desemnate pentru şcolarizare la domiciliu înscriu elevii în registrul matricol, corespunzător clasei specificate în certificatul de orientare profesională eliberat de Comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., cu menţiunea "Şcolarizat la domiciliu, conform deciziei I.S.J./I.S.M.B. cu nr. ...", şi asigură încadrarea corespunzătoare pentru organizarea procesului educativ la domiciliu şi aplicarea planului individual de şcolarizare la domiciliu.

(4)Fiecare elev şcolarizat la domiciliu va fi cuprins în catalogul clasei corespunzătoare nivelului său de studii, făcându-se specificarea la menţiuni: "Şcolarizat la domiciliu pe baza aprobării I.S.J./I.S.M.B. nr.

din data ...".

(5)Registrul matricol se completează pe baza rezultatelor consemnate în catalog.

(6)Pe baza aprobării I.S.J./I.S.M.B., consiliul de administraţie al unităţii şcolare va emite decizia pentru numirea cadrului/cadrelor didactic/didactice ce va/vor asigura şcolarizarea la domiciliu pe perioada specificată de I.S.J./I.S.M.B.

Articolul 12

(1)Anual, între I.S.J./I.S.M.B., C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. şi unitatea şcolară desemnată să asigure şcolarizare la domiciliu se vor încheia protocoale de colaborare pentru fiecare elev aflat în această situaţie.

(2)Protocoalele de colaborare vor cuprinde obiectivul, atribuţiile factorilor implicaţi în şcolarizarea la domiciliu şi proceduri clare de comunicare.

Articolul 13

(1)Planul individual de şcolarizare la domiciliu şi planificarea pe baza curriculumului adaptat sunt elaborate de către cadrul didactic/cadrele didactice de specialitate, în baza planului de servicii personalizat, şi avizate de specialiştii din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. (2) Efectuarea orelor de curs se justifică prin consemnarea în condica de prezenţă a unităţii şcolare rezidenţiale, conform unei diagrame de prezenţă cu semnătura părintelui.Secţiunea a 3-a Evaluarea elevilor şcolarizaţi la domiciliu

Articolul 14

(1)Cadrele didactice desemnate pentru şcolarizarea la domiciliu vor efectua evaluări predictive, formative şi sumative, în conformitate cu planificările semestriale.

(2)Pentru toate tipurile de evaluare, la toate nivelurile, se acordă câte 4 ore semestrial.

(3)La disciplinele la care se susţine lucrare scrisă semestrială pe baza programei adaptate, planificarea acesteia se va face cu cel puţin 30 de zile înainte de susţinere.

Articolul 15

(1)Toţi elevii şcolarizaţi la domiciliu beneficiază de plan remedial individualizat, ca urmare a rapoartelor de evaluare anuală, elaborate de cadrele didactice implicate în şcolarizarea la domiciliu.

(2)Pe baza rapoartelor de evaluare anuală, C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E elaborează planul remedial individualizat.

Capitolul IIIÎnfiinţarea de grupe/clase în spitale

Secţiunea 1Factori implicaţi

Articolul 16

(1)Elevii cu boli cronice, tulburări neurologice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni beneficiază de înfiinţare de grupe/clase în cadrul unităţii sanitare în care sunt internaţi.

(2)Procesul instructiv-educativ desfăşurat în grupele/clasele din spitale se va desfăşura în funcţie de specificul bolii, perioada de spitalizare, de diagnosticul/prognosticul bolii şi de anul de studiu în care este înscris elevul în anul şcolar respectiv.

(3)Pe timpul şcolarizării în clasele/grupele din unităţile spitaliceşti, elevii au acces la toate resursele de reabilitare/recuperare psihointelectuală, medicală şi socială, la alte servicii de intervenţie specifice/necesare şi disponibile în comunitate sau în unităţi specializate.

Articolul 17

Categoriile de deficienţe (afectări), încadrate în categoria bolilor cronice, pentru care se va avea în vedere înfiinţarea de grupe/clase în spitale sunt următoarele:

a)afecţiuni metabolice;

b)afecţiuni rare, sistemice, genetice, autoimune;

c)afecţiuni oncologice;

d)afecţiuni infecţioase;

e)afecţiuni nefrologice;

f)afecţiuni neurologice;

g)patologie psihiatrică.

Articolul 18

Evaluarea stării de sănătate a elevilor în vederea înfiinţării de grupe/clase în spitale se face prin diagnosticul medicului curant, pe baza foii de observaţie, cu recomandarea de înscriere în grupele/clasele înfiinţate în unităţi spitaliceşti.

Articolul 19

Serviciile de şcolarizare în spitale sunt organizate de instituţii care aparţin Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului:

a)I.S.J/I.S.M.B.;

b)C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.;

c)centrele şcolare pentru educaţie incluzivă (C.S.E.I.);

d)unităţi şcolare desemnate de I.S.J./I.S.M.B (învăţământ de masă, învăţământ special) şi de instituţii care aparţin Ministerului Sănătăţii:

e)spitalele de pediatrie, pentru boli cronice pediatrice;

f)centrele pentru sănătate mintală (C.S.M.), prevenţie primară şi prevenţie secundară pentru copii/tineri cu patologie psihiatrică şi neurologică.

Articolul 20

(1)Elevilor cu deficienţe de învăţare, adaptare, integrare, tulburări de limbaj, înscrişi în clase/grupe organizate în unităţi spitaliceşti, li se asigură servicii educaţionale de sprijin şi asistenţă psihopedagogică suplimentare, organizate, de asemenea, în spital.

(2)Serviciile oferite copiilor/elevilor în clasele/grupele din unităţile spitaliceşti sunt asigurate prin intermediul C.S.E.I.

Articolul 21

(1)Propunerea de orientare/înscriere în clasă se face de către medicul/managerul de caz pe baza diagnosticului medical şi a scrisorii medicale care să ateste necesitatea rămânerii în regim de spitalizare a copilului/elevului pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, la solicitarea părintelui sau a reprezentantului legal.

(2)Orientarea şcolară şi înscrierea elevilor în clase/grupe organizate în unităţi spitaliceşti se fac pe baza următoarelor documente:

a)scrisoare medicală, care să ateste necesitatea prelungirii perioadei de spitalizare pe o durată mai mare de 4 săptămâni;

b)solicitarea părintelui sau a reprezentantului legal.

(3)Decizia de orientare/înscriere se ia de către comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., cu acordul părintelui sau al reprezentantului legal.

(4)Înscrierea elevilor în clase/grupe din unităţi spitaliceşti se face într-un registru-catalog, în baza certificatului eliberat de către comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., pe baza următoarelor documente:

a)certificat de expertiză şi orientare şcolară;

b)planul medical de recuperare a elevului;

c)alte documente necesare primirii drepturilor pe perioada spitalizării.

Articolul 22

Propunerea de orientare/reintegrare în şcoala de provenienţă sau de continuare a procesului instructiv-educativ în clase/grupe din spital se face de către managerul de caz împreună cu medicul curant, cu acordul părintelui sau al reprezentantului legal.

Secţiunea a 2-aOrganizarea procesului instructiv-educativ în spitale

Articolul 23

(1)Activităţile de predare-învăţare-evaluare sunt organizate în conformitate cu prevederile planului-cadru în vigoare pentru învăţământul de masă, învăţământul special sau învăţământul special integrat.

(2)Anual, pe baza unei analize de nevoi referitoare la numărul de copii/elevi care în anul şcolar anterior au necesitat şcolarizarea în spital, spitalele fac propuneri de înfiinţare a claselor/grupelor către C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. (3) C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. înaintează solicitările către I.S.J./I.S.M.B. (4) Solicitările vor fi formulate şi transmise până la finalul lunii octombrie a fiecărui an, în vederea aprobării posturilor şi a normării acestora pentru anul şcolar următor.

(5)Inspectoratul şcolar judeţean aprobă înfiinţarea claselor/grupelor şi normează cadrele didactice pe posturile aferente, pentru spitalele care solicită funcţionarea claselor/grupelor în acest regim.

(6)Înfiinţarea unei clase/grupe în spitale este posibilă pentru un număr de cel puţin 6 şi nu mai mult de 12 elevi spitalizaţi, care pot beneficia, conform legii, de acest tip de şcolarizare (variabil în funcţie de diagnostic, tip de deficienţă conform Hotărârii Guvernului nr. 1.251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat).

(7)Cadrele didactice încadrate pe posturi în clase/grupe din spitale au dreptul să participe la toate etapele mişcării personalului didactic, conform metodologiei aflate în vigoare, urmând calendarul aprobat anual prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(8)Încadrarea personalului didactic se face în conformitate cu prevederile legislative în vigoare, în funcţie de curriculumul utilizat:

a)profesor pentru învăţământul preşcolar - 25 de ore/ săptămână, pentru 6-12 elevi;

b)profesor pentru învăţământul primar - 20 de ore/ săptămână, pentru 6-12 elevi;

c)profesor psihopedagog - 16 ore/săptămână, pentru 6-12 elevi;

d)profesor pentru aria curriculară limbă şi comunicare - 16 ore/săptămână, pentru 6-12 elevi;

e)profesor pentru aria curriculară matematică şi ştiinţe - 16 ore/săptămână, pentru 6-12 elevi;

f)profesor de educaţie specială - 20 de ore/săptămână, pentru 6-12 elevi.

(9)Încadrarea personalului didactic pentru şcolarizarea în spitale se face şi prin completare de normă sau în regim de plată cu ora.

(10)Clasele/Grupele din spital vor fi organizate ca învăţământ simultan, după cum urmează:

a)învăţământ preşcolar;

b)învăţământ primar: clasa pregătitoare, clasele I-III şi clasele II-IV;

c)învăţământ gimnazial: clasele V-IX.

(11)Cadrele didactice repartizate în spital vor beneficia de cursuri de instruire cu privire la specificul activităţii unităţii spitaliceşti, organizate şi aprobate de conducerea spitalelor în care îşi desfăşoară activitatea.

Articolul 24

(1)Pentru o comunicare interinstituţională eficientă se încheie protocoale de colaborare între:

a)I.S.J./I.S.M.B. şi C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., pentru înfiinţarea claselor/grupelor; se normează cadrele didactice pe posturile aferente, pentru spitalele care solicită funcţionarea acestei forme educaţionale;

b)C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. şi C.S.E.I. în vederea eliberării certificatului de orientare şcolară pentru acest tip de educaţie - temporar sau permanent;

c)C.S.E.I. şi spitalele unde funcţionează grupe/clase de elevi, pentru furnizare de servicii;

d)C.S.E.I. şi şcolile în care sunt înscrişi elevii, pentru furnizare de servicii şi evidenţa situaţiei şcolare.

(2)Protocoalele de colaborare vor cuprinde obiectivul, atribuţiile factorilor implicaţi în activitatea grupelor/claselor din spital şi proceduri clare de comunicare între factorii implicaţi.

Articolul 25

(1)Programele şcolare sunt elaborate pe niveluri de învăţământ - preşcolar, primar, gimnazial, profesional, la toate disciplinele de învăţământ.

(2)În clasele/grupele care utilizează planul-cadru valabil în şcoala de masă se aplică programele şcolare şi manualele corespunzătoare acestuia.

(3)În activitatea curentă cu elevii cu deficienţă mintală se lucrează conform programelor şcolare pentru învăţământul special, corespunzătoare tipului de deficienţă; sunt vizate diferenţierea şi individualizarea demersului educaţional prin planuri educaţionale individuale, prin adaptări curriculare.

(4)Parcurgerea conţinuturilor de învăţare pe perioada şcolară se realizează de fiecare cadru didactic prin proiectare didactică şi, după caz, prin realizarea şi aplicarea unor programe de intervenţie personalizată.

(5)Programul instructiv-educativ şi de recuperare se desfăşoară în intervalul orar 09,00-16,00, în prima parte a zilei derulându-se activităţi instructiv-educative iar în a doua parte, activităţi de recuperare.

Articolul 26

(1)Înscrierea elevilor în clasele/grupele din spitale se realizează la cererea scrisă a părinţilor/tutorelui legal instituit, în baza unui dosar depus la C.S.E.I., care gestionează clasele/grupele din spitale şi care va conţine următoarele documente:

a)cerere-tip;

b)scrisoarea medicală;

c)certificat de orientare şcolară, eliberat de comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.;

d)documente de identitate (certificat de naştere al elevului; copia buletinului de identitate/cărţii de identitate al/a părinţilor);

e)dosar educaţional, cuprinzând situaţia şcolară şi evaluarea educaţională până la momentul solicitării, eliberate de şcoala de provenienţă a elevului.

(2)Documentele în care se ţine evidenţa elevilor de către şcoala de rezidenţă sunt registrul de evidenţă şi catalogul.

(3)La internare, şcoala care îl are în evidenţă primeşte adeverinţa de şcolarizare în spital, conform formularului-tip prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(4)La externare, şcoala care îl are în evidenţă primeşte situaţia şcolară/foaia matricolă, în funcţie de perioada şcolarizării în clasa/grupa din unităţile spitaliceşti, conform formularului-tip prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Articolul 27

Documentele justificative pentru cadrele didactice sunt:

a)condica de prezenţă, care va fi semnată în spitalul unde se şcolarizează elevii internaţi;

b)situaţia centralizată a prezenţei cadrelor didactice la activitatea din spital, care va fi prezentată pentru pontaj de către profesorul coordonator desemnat de către consiliul de administraţie al C.S.E.I.Secţiunea a 3-a Evaluarea elevilor şcolarizaţi în spitale

Articolul 28

(1)Evaluarea achiziţiilor/competenţelor elevilor se face potrivit normelor în vigoare valabile pentru învăţământul de masă, prin probe/teste scrise/orale.

(2)Notarea elevilor se realizează conform nivelului de şcolarizare, pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv a modului de pregătire adaptat situaţiei particulare a elevilor spitalizaţi; ritmicitatea notării variază în funcţie de numărul de ore săptămânal alocat fiecărei discipline.

(3)Notele/Calificativele se înregistrează în catalog; la externare, elevul primeşte adeverinţa cu situaţia şcolară şi foaia matricolă (după caz).

Articolul 29

(1)La înscrierea elevilor în grupa/clasa din spital, C.S.E.I. solicită şcolii de proveninţă o evaluare pedagogică a elevului, în care apar precizări legate de situaţia pedagogică a acestuia până la internarea lui în spital.

(2)Elevii care la externare nu au situaţia şcolară încheiată la toate disciplinele de învăţământ din planul-cadru sunt declaraţi amânaţi şi pot susţine evaluarea în semestrul sau anul şcolar următor, conform prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Articolul 30

(1)Planul remedial pentru fiecare elev internat şi şcolarizat în grupa/clasa din spital, eliberat de C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., poate fi reconsiderat în urma evaluărilor parţiale şi adaptat în funcţie de evoluţia şcolară şi a stării de sănătate ale elevului.

(2)Evaluările parţiale se fac după consultarea medicului curant, în funcţie de starea şi evoluţia sănătăţii elevului pacient.

Capitolul IVDispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 31

Finanţarea serviciilor reglementate de prezenta metodologie se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin instituţia care furnizează servicii de şcolarizare, indiferent de locul de domiciliu al elevilor.

Articolul 32

(1)C.S.E.I. este unitate specială de învăţământ, cu personalitate juridică. Gestionarea patrimoniului şi activitatea financiară a unităţii speciale de învăţământ şi a unităţilor pentru învăţământul de masă se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare pentru învăţământul special.

(2)Spaţiile în care clasele/grupele îşi desfăşoară procesul instructiv-educativ şi de recuperare sunt asigurate de către spitale, iar dotarea materială necesară asigurării calităţii procesului instructiv-educativ şi de recuperare este asigurată de I.S.J.

Articolul 33

La sfârşitul fiecărui an şcolar, conform protocoalelor încheiate, I.S.J./I.S.M.B. va face o evaluare a eficienţei activităţii desfăşurate în grupele/clasele din spitale, cu scopul îmbunătăţirii colaborării dintre instituţiile implicate.

Articolul 34

Prezenta metodologie intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Anexa 1

───────

la metodologia-cadru

────────────────────

CONCEPTE, PRINCIPII, TERMENI ŞI EXPRESII SPECIFICE

1.Concepte şi principii:

–integrare şcolară - procesul de adaptare a copilului la cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu membrii grupului şcolar (clasa) şi de desfăşurare cu succes a prestaţiilor şcolare;

–învăţământ (educaţie) la domiciliu - instruirea la domiciliu, asigurată de cadre didactice specializate, pentru copii în incapacitate (temporară sau permanentă) de a frecventa unităţile reţelei şcolare de masă din cauza unor probleme de sănătate;

–adaptare curriculară - corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu cerinţe educative speciale, din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia. Aceasta se realizează de către cadrele didactice de sprijin/itinerante sau de cadrele didactice de la clasa respectivă;

–educaţie incluzivă - procesul permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi;

–şcoala incluzivă - unitatea de învăţământ preuniversitar în care se asigură condiţiile educaţiei nediscriminatorii pentru toţi copiii;

–centru şcolar pentru educaţie incluzivă - instituţia şcolară care, pe lângă organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare, îşi construieşte şi alte direcţii de dezvoltare instituţională: formare/informare în domeniul educaţiei speciale, documentare/cercetare/experimentare, precum şi servicii educaţionale pentru/în comunitate;

–centru de educaţie, centru de zi, centru de pedagogie curativă - unităţi de învăţământ organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau de organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ce au ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficienţe;

–centru judeţean de resurse şi asistenţă educaţională - unitate conexă cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care desfăşoară servicii de asistenţă psihopedagogică pentru părinţi, copii, cadre didactice şi care coordonează, monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean, activitatea şi serviciile educaţionale oferite de centrele şcolare pentru educaţie incluzivă, centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice, centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, mediatorii şcolari;

–servicii de educaţie alternativă desfăşurate în incinta unităţilor spitaliceşti - o formă de şcolarizare alternativă, temporară a elevilor şi tinerilor care suferă o internare pe perioada şcolarizării, înscrişi în unităţi şcolare de masă sau speciale care nu reuşesc fără ajutor medical şi terapii specifice să îşi desfăşoare normal activitatea educaţională în şcoala de provenienţă;

–centru de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi - unitatea spitalicească ce are ca obiectiv prevenţia primară şi prevenţia secundară a grupelor de vârstă ce sunt corespondente perioadei de şcolarizare (preprimar, primar şi gimnazial) prin forme alternative de intervenţie specifică, medicală şi psihopedagogică.

2.Termeni şi expresii specifice:

–deficienţă - absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (anatomice, fiziologice sau psihice) a individului, ce rezultă în urma unei maladii, a unui accident ori a unei perturbări şi care îl împiedică să participe normal la activitate în societate;

–incapacitate - limitări funcţionale cauzate de disfuncţionalităţi (deficienţe) fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motrică sau cognitivă) ori un comportament;

–handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficienţe sau a unei incapacităţi şi care limitează ori împiedică îndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de societate;

–dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ. "Dizabilitate" este termenul generic pentru afectări, limitări ale activităţii şi restricţii de participare - conform CIF*);

Notă *) CIF reprezintă Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii - document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Geneva, 2001.

–cerinţe educative speciale (CES) - necesităţi educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei, adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburări/dificultăţi de învăţare, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc.);

–incluziune - procesul de pregătire a unităţilor de învăţământ pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membrii comunităţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora;

–afectare - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice (inclusiv funcţiile mintale). Prin noţiunea de "anormalitate" se înţelege variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) şi această noţiune trebuie utilizată exclusiv în acest sens, conform CIF*);

Notă *) CIF reprezintă Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii - document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Geneva, 2001.

–funcţionare - termen generic pentru funcţiile organismului, structurile corpului, activităţi şi participare. Ele denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali în care se regăseşte (factori de mediu şi personali), conform CIF;

–activitate - executarea unei sarcini sau acţiuni de către un individ; reprezintă funcţionarea la nivel individual, conform CIF;

–participare - implicarea unei persoane într-o situaţie de viaţă; reprezintă funcţionarea la nivelul societăţii, conform CIF;

–boli cronice - boli care au o evoluţie lentă, ale căror simptome se instalează treptat, în evoluţie acţionând distructiv asupra organismului. De asemenea, bolile cronice presupun control şi tratament permanent;

–afecţiuni neurologice - afecţiuni care includ o largă varietate de boli ale sistemului nervos central şi periferic, congenitale sau dobândite, acute ori cronice;

–afecţiuni psihice - un grup de tulburări ce cauzează o severă disfuncţie în gândire, afectivitate şi în relaţiile sociale. Pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă (copii, adolescenţi, adulţi) şi pot apărea în orice familie. Persoanele care prezintă boli psihice pot fi în general cu intelect normal, deşi în unele cazuri datorită bolii creierul nu funcţionează la nivelul performanţelor optime;

–afecţiuni metabolice - orice tulburare care cauzează disfuncţii ale acţiunii metabolice (tulburare care implică o modificare în metabolismul normal de: glucide, lipide, proteine, apă şi acizi nucleici) din organism, ducând la pierderea controlului asupra homeostaziei. Afecţiunile metabolice se evidenţiază prin diverse sindroame şi boli;

–afecţiuni rare - bolile rare care pun în pericol viaţa sau provoacă o invaliditate cronică, fiind cu o prevalenţă scăzută şi necesitând eforturi speciale pentru a le rezolva;

–afecţiuni sistemice - orice boală caracterizată printr-o atingere inflamatorie şi imunologică a ţesutului conjunctiv şi prin difuziunea leziunilor;

–afecţiuni genetice - apar datorită unor modificări survenite la nivelul genelor sau cromozomilor, transmise ereditar;

–afecţiuni autoimune - apar atunci când ţesuturile sunt în mod eronat atacate de propriul sistem imunitar al organismului. Are loc o acţiune anormală a sistemului imun: limfocitele sau anticorpii atacă fără motiv unele organe pe care le recunosc ca non-self. Aceste afecţiuni pot fi ereditare, dar pot fi determinate şi de acţiunea unor factori de mediu ce conduc la scăderea sistemului imunitar;

–afecţiuni oncologice - afecţiuni având ca element comun proliferarea celulară anarhică ce determină în general formarea unei tumori care se dezvoltă spontan şi prin extensie locală şi la distanţă. Evoluţia poate fi lentă sau rapidă, în raport cu unele particularităţi biologice ale tumorii şi cu răspunsul organismului;

–boli infecţioase - sunt cauzate de pătrunderea în organism a agenţilor patogeni, cum ar fi: bacterii, virusuri, paraziţi sau fungi; bolile se pot transmite direct ori indirect de la un organism la altul. În anumite cazuri bolile infecţioase pot fi asimptomatice;

–persoană nedeplasabilă - persoană aflată în imposibilitatea de a se deplasa atât în interiorul, cât şi în exteriorul unui spaţiu;

–normalizare - redresare, aducere sau revenire la starea apropiată de valoarea întâlnită cel mai des;

–prevenţie primară - acţiunile care se fac în vederea păstrării sănătăţii mintale a copilului în familie, şcoală şi societate;

–prevenţie secundară - intervenţiile specializate educaţionale, psihologice sau medicale în vederea restabilirii sănătăţii mintale a copilului în familie, şcoală şi societate;

–principiul dezvoltării - se referă la faptul că toţi copiii/elevii cu handicap sunt capabili de creştere, învăţare şi dezvoltare, indiferent de severitatea handicapului, aceştia posedând un anumit potenţial de progres, stimularea "însuşirilor umane" constituind obiectivul fundamental al programului educativ de recuperare;

–principiul dezinstituţionalizării - se referă la creşterea independenţei asistaţilor în vederea plasării în mijlocul comunităţilor care îşi dezvoltă serviciile pentru a putea asigura menţinerea acestora;

–principiul drepturilor şi şanselor egale - presupune atât satisfacerea egală a necesităţilor individuale, cât şi eliminarea unor obstacole sociale, asigurând dreptul la participare şi integrare şcolar-socială egală a copiilor/elevilor cu deficienţe, care se realizează prin includerea lor într-un mediu educaţional mai puţin restrictiv;

–planul de servicii personalizat (PSP) - permite planificarea şi coordonarea resurselor şi serviciilor personalizate; el implică un proces continuu, revizuit şi modificat periodic. PSP fixează obiective generale şi stabileşte priorităţile pentru a răspunde necesităţilor globale ale individului. PSP se desfăşoară un timp mai îndelungat (anual);

–programul de intervenţie personalizat (PIP) - constituie o etapă sau o parte a PSP, este un instrument de lucru permanent pentru unul sau mai mulţi membri ai echipei care îşi coordonează intervenţiile în direcţia realizării scopurilor stabilite în PSP pentru elevul cu CES. PIP precizează modalităţile de intervenţie prin care se ating scopurile vizate.

Anexa 2

───────

la metodologia-cadru

────────────────────

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

..........................................

..........................................

(adresa)

Servicii educaţionale din cadrul

..........................................

..........................................

(numele şi adresa spitalului/secţiei)

Nr. ................./....................

ADEVERINŢĂ DE ŞCOLARIZARE

Către ....................................

(şcoala unde elevul este înscris)

Elevul(a) ....... din clasa ....... a şcolii dumneavoastră va efectua activităţile instructiv-educative, conform curriculumului ......., începând cu data de ........, pe termen nelimitat.

Drept urmare, vă rugăm ca elevul(a) ........... din clasa ........ să nu fie notat(ă) absent în catalog până la primirea confirmării de încetare a activităţii şcolare în clasele/grupele din cadrul clinicii mai sus menţionate şi a situaţiei şcolare existente în documentele noastre şcolare.

Directorul Centrului Şcolar Medic-şef,

pentru Educaţie Incluzivă, .................

..........................

Anexa 3

───────

la metodologia-cadru

────────────────────

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

.........................................

.........................................

(adresa)

Servicii educaţionale din cadrul

.........................................

.........................................

(numele şi adresa spitalului/secţiei)

Nr. ............./.......................

SITUAŢIE ŞCOLARĂ

Numele şi prenumele elevului .................................

Şcoala de provenienţă ........................................

A frecventat cursurile şcolii noastre în perioada ...........,

după programa ................................................

Medic şef de secţie, Manager de caz, Directorul Centrului Şcolar

...................... ................. pentru Educaţie Incluzivă,

..........................