Hotărâre
Hotărîre nr. 103 din 29 februarie 1992
pentru aprobarea regulamentului-cadru orientativ de funcţionare a consiliilor locale
- Emitent
- Guvernul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 47 din 23 martie 1992
Textul actului · 70 de articole
100%
pentru aprobarea regulamentului-cadru orientativ de funcţionare a consiliilor locale
În temeiul art. 21 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991 privind administraţia publică locală,
Guvernul României hotărăşte:
Se aprobă regulamentul-cadru orientativ de funcţionare a consiliilor locale, cuprins în anexa la prezenta hotărîre.
PRIM-MINISTRU
THEODOR STOLOJAN
Contrasemnează:
Secretari de stat
în Departamentul pentru
Administraţia Publică Locală,
Doru Viorel Ursu
Mircea Teodor Vaida
REGULAMENT-CADRU ORIENTATIV
privind funcţionarea consiliilor locale
În conformitate cu prevederile Legii nr. 69/1991 privind administraţia publică locală, prefectul convoacă consiliile locale în şedinţa de constituire, precum şi primării aleşi, în termen de 20 de zile de la data alegerilor.
Prin grija secretarului consiliului vor fi prezentate celui mai în vîrsta consilier şi celor care îl asista dosarele consilierilor, inclusiv ale supleanţilor de pe lista, înaintate de comisia electorală de circumscripţie. Dosarele vor fi însoţite de opţiunile scrise ale consilierilor aleşi ce ocupa funcţii care devin, potrivit legii, incompatibile cu exercitarea mandatului de consilier.
Pentru validarea mandatelor de consilieri, consiliile locale aleg dintre membrii lor o comisie de validare compusa dintr-un număr impar de consilieri, între 3 şi 7, după cum urmează: la consiliile comunale, comisia de validare este compusa din 3 consilieri, la cele orăşeneşti din 5, iar la consiliile municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, din 7 consilieri.
Componenta comisiei de validare va reflecta, pe cît posibil, configuraţia politica a consiliului.
Comisia de validare funcţionează pe întreaga durata a mandatului consiliului.
Desemnarea de candidaţi pentru comisia de validare se face de gruparile de consilieri care reprezintă aceleaşi partide sau coalitie de partide, precum şi grupul independentilor.
Cel mai în vîrsta consilier supune la vot candidaturile depuse, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului de consilieri care au făcut propunerile.
Prin vot secret consiliul hotărăşte asupra fiecărei propuneri, alegerea membrilor comisiei de validare facindu-se prin votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor săi.
Comisia de validare alege din rindul membrilor săi un preşedinte şi un secretar, respectîndu-se procedura de vot menţionată la art. 5 alin. 3.
Procedura prevăzută la art. 4 şi 5 cu privire la desemnarea candidaţilor pentru comisia de validare se aplică în mod corespunzător şi în cazul desemnării preşedintelui de şedinţa, a viceprimarilor, a membrilor comisiilor pe domenii de specialitate, precum şi în alte asemenea situaţii.
După constituirea comisiei de validare se procedează la prezentarea dosarului cu rezultatul validării primarului. În cazul în care primarul a candidat şi pentru funcţia de consilier şi a obţinut mandatul, dosarul va fi însoţit de opţiunea scrisă a acestuia pentru una din cele doua funcţii.
Dacă opţiunea exprimată este pentru funcţia de primar, ulterior va fi prezentat spre validare mandatul supleantului pentru funcţia de consilier, devenită astfel vacanta.
După validarea mandatelor şi constituirea legală a consiliului, consilierii depun jurămîntul conform legii.
Consilierii care refuza să depună jurămîntul sînt consideraţi demisionaţi de drept, aceasta consemnindu-se în procesul-verbal al şedinţei, urmînd să fie desemnat, în termenul cel mai scurt, supleantul de pe lista sau se vor lua măsurile de completare a consiliului, prevăzute de lege, după caz.
Primarul depune în faţa consiliului jurămîntul prevăzut în art. 18 din Legea nr. 69/1991 privind administraţia publică locală.
După constituirea legală a consiliului se alege preşedintele de şedinţa, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Consiliile locale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti aleg viceprimarii.
Propunerea de candidaţi poate fi facuta de către primari sau consilieri.
Viceprimarii se aleg prin vor secret.
Este declarat ales viceprimar consilierul care a obţinut votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul consilierilor prezenţi.
În situaţia în care nu s-a întrunit aceasta majoritate se organizează un al doilea tur de scrutin, în aceeaşi şedinţa, la care vor participa candidaţii situaţi pe primele doua locuri. Este declarat ales consilierul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
În caz de balotaj se va proceda la un nou tur de scrutin, la care vor participa numai candidaţii care s-au aflat în aceasta situaţie. Va fi declarat ales candidatul care a obţinut cele mai multe voturi.
Viceprimarii aleşi depun jurămîntul prevăzut la art. 18 din Legea nr. 69/1991 şi li se aplică în mod corespunzător, prevederile art. 39 alin. 2 din lege.
Mandatul viceprimarilor are o durată de 4 ani şi expira o dată cu cel al primarului.
În funcţie de specificul local şi nevoile activităţii sale, consiliul local organizează comisii de specialitate în domeniile: buget şi finanţe; drepturile omului, culte şi probleme ale minorităţilor; ecologie şi protecţia mediului; administraţie publică locală, amenajarea teritoriului şi urbanism; sănătate, cultura, învăţămînt; munca şi protecţie socială; juridic; relaţii cu cetăţenii.
Prevederile art. 6 se aplică în mod corespunzător.
Preşedintele comisiei asigura reprezentarea acesteia în raporturile sale cu consiliul şi cu celelalte comisii. El conduce şedinţele comisiei, poate propune ca la lucrările acesteia sa participe şi alte persoane din afară ei, dacă interesele efectuării lucrării respective o cer; are acces, ca reprezentant al comisiei, la lucrările celorlalte comisii ce examinează lucrări care prezintă importanţa pentru comisia pe care o conduce; îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament.
Secretarul comisiei asigura redactarea actelor (rapoarte, avize, procese-verbale etc.) şi efectuează numărarea voturilor exprimate în cadrul şedinţelor acesteia.
Convocarea şedinţelor comisiei se face de către preşedintele acesteia, cu cel puţin 3 zile înainte.
Participarea consilierilor la şedinţele comisiei este obligatorie.
În caz de absenta nejustificată la şedinţa comisiei, consilierul în cauza nu primeşte indemnizaţia de şedinţa. Dacă absentele continua, preşedintele comisiei poate propune consiliului înlocuirea acestuia.
Şedinţele comisiei nu sînt publice. Comisia poate hotărî ca la dezbaterile sale să fie prezente şi alte persoane interesate sau reprezentanţi ai presei.
Comisia poate invita sa participe la şedinţele sale şi alţi specialişti. De asemenea, la şedinţe au dreptul sa participe consilieri care au făcut propuneri ce stau la baza lucrărilor acesteia (autori de proiecte de hotărîri, amendamente, de anchete), precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, funcţionari specialişti din serviciile publice locale.
Persoanele prevăzute la alin. 1 şi 2 pot fi ascultate în cadrul şedinţei comisiei, dar nu au dreptul de a participa la vot.
Preşedintele comisiei va urmări ca, cel puţin o dată pe luna, înaintea şedinţei consiliului, o zi să fie consacrată exclusiv activităţii în comisie.
Preşedintele comisiei desemnează unu sau mai mulţi raportori din rindul membrilor comisiei.
Aceştia vor redacta raportul sau avizul comisiei, care va fi supus aprobării acesteia, prin vot.
Rapoartele şi avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lîngă opinia majorităţii membrilor comisiei, şi părerea contrară, motivată, a celorlalţi consilieri din comisie.
Comisia lucrează valabil în prezenta a 2/3 din numărul membrilor săi şi adopta hotărîri cu jumătate plus unu din numărul celor prezenţi.
Votul în comisie este, de regula, deschis. În anumite situaţii, hotărîte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret.
Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiei se încheie procese-verbale. Acestea pot fi puse la dispoziţia altor persoane decît membrilor comisiei numai cu încuviinţarea preşedintelui acesteia, afară de cazul în care şedinţa a fost publică.
Comisiile de specialitate avizează proiectele de hotărîri, efectuează anchete, hotărăsc asupra altor probleme trimise de consiliu spre avizare şi întocmesc rapoarte pe care le prezintă consiliului.
Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea sau respingerea proiectului de hotărîre sau a actului examinat.
Raportul astfel întocmit va fi difuzat consilierilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de hotărîre în şedinţa consiliului.
Dacă în urma dezbaterilor din şedinţa intervin modificări importante pentru conţinutul proiectului, preşedintele de şedinţa solicita, prin votul consilierilor, supunerea proiectului reexaminarii de către comisie şi compartimentul de specialitate al serviciilor administraţiei publice locale.
La cererea unei treimi din numărul membrilor săi, consiliul va putea hotărî organizarea unei comisii de ancheta cu respectarea prevederilor prezentului regulament.
Comisia de ancheta prezintă raportul sau în şedinţa consiliului, în urma verificărilor făcute pentru stabilirea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.
La începutul fiecărei şedinţe a consiliului local, cel mai în vîrsta dintre consilierii prezenţi asigura alegerea preşedintelui de şedinţa.
Preşedintele de şedinţa are următoarele atribuţii:
a)supune votului consilierilor, componenta nominală a comisiilor consiliului;
b)asigura menţinerea ordinii şi respectarea regulamentului în timpul şedinţelor;
c)anunta rezultatul votării şi hotărîrile adoptate;
d)semnează hotărîrile adoptate de consiliu;
e)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau stabilite de consiliu.
În cazul în care preşedintele ales pentru şedinţa respectiva a consiliului nu-şi poate îndeplini atribuţiile, se procedează la alegerea unui alt consilier pentru aceasta funcţie, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament.
Secretarul consiliului participa la şedinţele acestuia, fără drept de vot, şi are următoarele atribuţii, în afară celor prevăzute de lege:
a)efectuează apelul nominal şi tine evidenta participării la şedinţe a consilierilor;
b)noteaza rezultatul votului şi informează preşedintele asupra cvorumului necesar pentru adoptarea fiecărei hotărîri ce se adoptă de consiliu;
c)supraveghează sau întocmeşte stenogramele şi procesele-verbale, urmînd ca acestea să fie semnate, sigilate şi parafate de persoanele prevăzute de lege; tine evidenta proceselor-verbale ale şedinţelor în dosare speciale;
d)urmăreşte ca la deliberarea şi adoptarea unor hotărîri sa nu ia parte consilierii care se încadrează în dispoziţiile art. 31 din Legea administraţiei publice locale, informind pe preşedinte şi făcînd cunoscută sancţiunea prevăzută de lege;
e)întocmeşte şi înaintează primarului proiectul ordinii de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului.Secţiunea a II-a Desfăşurarea şedinţelor consiliului local
Proiectul ordinii de zi cuprinde proiectele de hotărîri, rapoarte ale comisiilor de specialitate, întrebări, interpelări, petiţii sau alte probleme propuse de primar sau de consilieri.
Proiectele de hotărîri, discutate şi avizate de comisiile de specialitate, însoţite de raportul de specialitate al compartimentului de resort al serviciilor administraţiei publice locale, se înscriu pe ordinea de zi, cu respectarea prevederilor legale şi ale prezentului regulament.
Consilierii sînt obligaţi să fie prezenţi la lucrările consiliului şi să se înscrie în registrul de prezenta, păstrat de secretarul consiliului.
Consilierul care nu poate lua parte la şedinţa, din motive independente de voinţa sa, va trebui sa comunice aceasta secretarului consiliului.
La dezbateri nimeni nu poate lua cuvintul decît dacă îi este dat de preşedinte.
Preşedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvint, în funcţie de obiectul dezbaterilor.
Consilierul este obligat ca în cuvintul lui să se refere exclusiv la problema pentru care s-a înscris la cuvint.
Preşedintele de şedinţa va da cuvintul oricînd unui consilier pentru a răspunde într-o problemă de ordin personal.
Prevederile alin. 1 se aplică şi în cazul în care se cere cuvintul în probleme privitoare la regulament.
Preşedintele consiliului poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia consiliului.
Cererea de încheiere a dezbaterii se aproba cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul consilierilor prezenţi.
Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atît de către cel care are cuvintul, cît şi de cei din sala de şedinţa.
Se interzice dialogul între vorbitori şi persoanele aflate în sala.
În cazul în care desfăşurarea şedinţei este perturbata, preşedintele poate întrerupe şedinţa şi dispune eliminarea din sala a persoanelor, altele decît consilierii, care împiedica în orice mod desfăşurarea normală a şedinţei consiliului.
Dreptul la iniţiativa pentru unele proiecte de hotărîri aparţine primarului şi consilierilor.
Proiectele de hotărîri trebuie însoţite de o expunere de motive şi redactate în forma prevăzută de lege.
Proiectele de hotărîri se înscriu în ordinea de zi a şedinţelor prin menţionarea titlului şi a iniţiatorului.
Ele se aduc la cunoştinţa consilierilor, în termenele prevăzute de lege, prin grija secretarului.
Proiectele de hotărîri se transmit spre dezbatere comisiilor de specialitate ale consiliului.
De asemenea, aceste proiecte şi alte propuneri vor fi transmise şi compartimentelor de specialitate ale serviciilor administraţiei publice locale.
Initiatorul proiectului sau al propunerilor poate să-şi retragă proiectul sau propunerile pînă la înscrierea acestora pe ordinea de zi.
După examinarea proiectului sau propunerilor, comisia de specialitate a consiliului şi compartimentul de specialitate din cadrul serviciilor administraţiei publice întocmesc cîte un raport cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau propunerilor examinate.
Rapoartele, însoţite de avizele necesare, se transmit secretarului consiliului, care va lua măsurile corespunzătoare pentru asigurarea cunoaşterii lor de către primar şi de către consilieri.
Proiectele de hotărîri şi propunerile, avizate şi însoţite de rapoartele serviciilor de specialitate, se supun dezbaterii şi votului consiliului în şedinţa pe a carei ordine de zi au fost introduse.
Dezbaterea proiectului de hotărîre sau a propunerilor este precedată de prezentarea de către initiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum şi raportul de specialitate.
Raportul de specialitate este prezentat de şeful serviciului respectiv.
Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerilor, preşedintele consiliului da cuvintul consilierilor în ordinea înscrierii la cuvint.
Dezbaterile proiectelor de hotărîri şi a propunerilor sînt generale şi pe articole.
Consilierii pot lua cuvintul pentru a-şi exprima punctul de vedere şi a propune modificări.
Preşedintele consiliului poate supune spre aprobare sistarea discuţiilor asupra căreia consiliul se pronunţa prin vot.
Votul consilierilor este personal şi poate fi deschis sau secret.
Votul deschis se exprima public prin ridicarea miinii sau prin apel nominal.
Consiliul hotărăşte, la propunerea preşedintelui de şedinţa, ce modalitate de vot va folosi, afară de cazul în care prin lege sau regulament se stabileşte o anumită procedura de vot.
Votarea prin apel nominal se face în modul următor: preşedintele explica obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra". Secretarul consiliului da citire numelui şi prenumelui consilierului, fiecare consilier răspunde "pentru" sau "contra" şi semnează.
După terminarea apelului se repeta numele şi prenumele consilierilor care nu au răspuns.
Pentru votul secret se folosesc buletine de vot.
Buletinele de vot se introduc într-o urna, iar la numărarea voturilor nu se iau în calcul acele buletine de vot pe care nu a fost exprimată opţiunea.
Hotărîrile şi alte acte sau propuneri se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul consilierilor prezenţi, în afară de cazul în care prin lege sau regulament se dispune altfel.
Pentru adoptarea hotărîrilor este necesară prezenta a cel puţin jumătate plus unu din numărul consilierilor.
Dacă în sala de şedinţe nu sînt prezenţi jumătate plus unu din numărul consilierilor, preşedintele amina votarea pînă la întrunirea acestui număr.
Proiectele de hotărîri sau propunerea respinsă de consiliu nu pot fi readuse în discuţia acestuia în cursul aceleaşi şedinţe.
Consilierul se bucura de protecţia acordată de lege.
Schimbările survenite în activitatea consilierului, în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunoştinţa consiliului în cel mult 10 zile de la data apariţiei acestora.
După validarea alegerilor, consilierului i se eliberează legitimatia de membru al consiliului.
Pentru participarea la şedinţele consiliului şi ale comisiilor pe domenii de specialitate, consilierul primeşte o indemnizaţie de şedinţa în cuantumul stabilit de consiliu.
Consilierul are dreptul, după caz, la diurna de deplasare şi plata cheltuielilor de transport şi de cazare pentru activităţile legate de exercitarea mandatului.
Participarea consilierilor la şedinţele consiliului şi ale comisiilor pe domenii de specialitate este obligatorie.
Nici un consilier nu poate lipsi de la şedinţele consiliului sau comisiei din care face parte decît în cazul în care a obţinut aprobarea consiliului sau din motive temeinice.
Consilierul care absentează nemotivat la 2 şedinţe consecutive poate fi sancţionat, potrivit prezentului regulament.
Consilierul poate demisiona prin cerere scrisă adresată preşedintelui de şedinţa, urmînd a se aplică prevederile legale.
Încălcarea de către un consilier a obligaţiilor ce-i revin în exercitarea mandatului constituie abatere şi se sancţionează potrivit legii prezentului regulament.
La aplicarea sancţiunilor se va ţine seama de gravitatea abaterii, frecventa acesteia şi condiţiile producerii ei.
În exercitarea atribuţiilor sale cu privire la menţinerea ordinii şi respectarea regulamentului în timpul şedinţei, preşedintele de şedinţa poate aplica următoarele sancţiuni:
a)chemarea la ordine;
b)retragerea cuvintului.
Consiliul poate hotărî cu 2/3 din numărul membrilor săi aplicarea următoarelor sancţiuni, consilierilor care, în exercitarea mandatului au savirsit abateri de la prevederile legii şi prezentului regulament:
a)avertisment;
b)eliminarea din sala de şedinţa;
c)revocarea din funcţia încredinţată de consiliu.
Pentru abateri deosebit de grave prevăzute de lege, consiliul poate propune, cu votul a 2/3 din numărul membrilor săi, aplicarea măsurilor prevăzute la art. 35 din Legea nr. 69/1991.
Fiecare consilier poate adresa întrebări primarului, viceprimarului, secretarului consiliului, precum şi celorlalţi şefi ai serviciilor administraţiei publice locale.
Prin intrebare se solicita informaţii cu privire la un fapt necunoscut.
Cei întrebaţi vor răspunde, de regula, imediat sau, dacă nu este posibil, la următoarea şedinţa.
Interpelarea consta într-o cerere prin care se solicita explicaţii în legătură cu un fapt cunoscut. Cel interpelat are obligaţia de a răspunde în termenele prevăzute de art. 64 alin. 3.
Consilierii pot consulta acte sau dosare ale consiliului şi pot primi informaţii la sediul autorităţii publice locale sau, după caz, ale serviciilor publice ale acestora.
Informaţiile se pot cere şi comunică şi în scris.
Orice cetăţean are dreptul de a se adresa cu petiţii consiliului local.
Petitiile se înscriu într-un registru, primesc un număr, consemnindu-se elementele principale cu privire la petent şi obiectul lor.
Secretarul consiliului transmite petiţia autorităţii competente, spre analiza şi soluţionare.
Petitionarului i se aduce la cunoştinţa soluţia adoptată, în termenul prevăzut de lege.
Semestrial, consiliul analizează modul de soluţionare a petitiilor primite.
Secretarul consiliului, precum şi serviciile administraţiei publice locale asigura consilierilor asistenţa de specialitate.
Adoptarea şi modificarea regulamentului propriu se fac pe baza prezentului regulament-cadru orientativ de funcţionare a consiliului, cu votul a 2/3 din rindul membrilor săi.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.