Decizie nr. 697 din 31 mai 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Dumitru Coman în Dosarul nr. 2.391/315/2010 al Judecătoriei Târgovişte, precum şi de către Mircea Emilian Luţescu în Dosarul nr. 4.409/315/2010 al aceleiaşi instanţe.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor nr. 3.471D/2010 şi nr. 3.862D/2010, având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 3.862D/2010 la Dosarul nr. 3.471D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.391/315/2010, şi Încheierea din 14 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.409/315/2010, Judecătoria Târgovişte a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Dumitru Coman şi Mircea Emilian Luţescu în cauze civile având ca obiect pretenţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în concret, că în reglementarea actuală a textului de lege criticat nu se face distincţie între persoanele care sunt membri ai unei asociaţii şi persoanele care locuiesc în acelaşi imobil (bloc), dar care fie sunt afiliaţi în alte forme de asociere, fie înţeleg să îşi exercite drepturile şi obligaţiile individual. În acest sens, apreciază că textul de lege criticat impune o exercitare comună a drepturilor şi obligaţiilor, printr-o indiviziune forţată, fapt pentru care şi instanţele de judecată, în practică, omit să solicite asociaţiilor de proprietari - în calitatea acestora de reclamanţi - actul de adeziune pentru a-şi dovedi calitatea procesuală. Aşa fiind, autorii excepţiei arată că "este greu de acceptat faptul că cei majoritari pot decide pentru minoritari, în sensul că decizia privind cheltuielile onorate de administrarea unui imobil este opozabilă tuturor proprietarilor, indiferent de apartenenţa sau dorinţa lor", iar prin acest mod de reglementare textul de lege criticat nu asigură echitatea şi protecţia proprietarului faţă de acţiunea exercitată abuziv de către alţi proprietari.

Judecătoria Târgovişte consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 1.155/2007, prin care s-a statuat că, sub aspectul participării la cheltuielile comune, nu are relevanţă dacă persoana este sau nu membru al unei asociaţii de proprietari, întrucât această obligaţie rezultă din starea de indiviziune forţată cu privire la părţile comune în care se află toţi proprietarii. De asemenea, oricare dintre proprietari, fie că este sau nu membru al asociaţiei, are dreptul, potrivit art. 26 din Legea nr. 230/2007, de a ataca în justiţie hotărârile prin care îi sunt prejudiciate interesele.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului arată că prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 sunt constituţionale, precizând totodată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că, în anumite situaţii, legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmăresc protecţia unor interese de ordin general şi care, în perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, nu reprezintă modalităţi înscrise în conceptul de liberă asociere. Or, asociaţia de proprietari se află tocmai într-o asemenea situaţie juridică. Această categorie de asociaţii a fost creată prin lege în vederea realizării unui scop de interes general, şi anume administrarea în bune condiţii a clădirilor cu mai multe apartamente, luându-se în seamă totodată şi interesele locatarilor legate de realizarea unei bune convieţuiri, inclusiv pentru stabilirea cheltuielilor comune etc. Conţinutul normativ al articolului criticat are caracter dispozitiv, lăsând proprietarului libertatea de a deveni sau nu membru al asociaţiei, fără constrângeri legale sau de altă natură care să îl forţeze să adere la asociaţie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, prevederi care au următorul conţinut: "Asociaţia de proprietari are drept scop administrarea şi gestionarea proprietăţii comune care, pe lângă drepturi, impune obligaţii pentru toţi proprietarii."

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 30 referitoare la libertatea de exprimare, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi celor ale art. 40 care consacră dreptul de asociere.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate din prisma criticii formulate, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 1.155/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 28 ianuarie 2008, că nu are relevanţă calitatea de a fi sau nu membru al unei asociaţii de proprietari sub aspectul participării la cheltuielile comune, această obligaţie rezultând din starea de indiviziune forţată cu privire la părţile comune în care se află toţi proprietarii.

De altfel, în art. 2 din Legea nr. 230/2007 se prevede că, datorită stării de indiviziune forţată, proprietarii au obligaţia să ia măsuri cu privire la drepturile şi obligaţiile comune ce le revin tuturor asupra proprietăţii comune. Aşa fiind, existenţa unor spaţii în proprietate comună şi perpetuă, imposibilitatea încheierii unor contracte individuale cu marii furnizori de utilităţi de către toţi proprietarii, indiferent că sunt sau nu membri ai asociaţiei de proprietari, sunt elemente care impun constituirea unei structuri organizate, care să acţioneze în numele şi pentru interesul comun.

Totodată, Curtea observă că, din cuprinsul textului art. 26 din Legea nr. 230/2007, rezultă indubitabil dreptul oricărui proprietar/coproprietar dintr-un imobil cu destinaţie de locuinţe (unde s-a constituit o asociaţie alcătuită doar dintr-o parte din numărul total al proprietarilor de spaţii locative) de a ataca în justiţie hotărârea adunării generale a asociaţiei, dacă aceasta este de natură să producă daune intereselor proprietarilor.

Aşa fiind, pentru argumentele mai sus menţionate, Curtea apreciază că nu poate fi reţinută contrarietatea reglementării criticate cu normele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Dumitru Coman în Dosarul nr. 2.391/315/2010 al Judecătoriei Târgovişte, precum şi de către Mircea Emilian Luţescu în Dosarul nr. 4.409/315/2010 al aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 mai 2011.

PREŞEDINTELE

CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora