Decizie nr. 422 din 25 mai 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f), art. 300^2 şi art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Andrei Dumitrel Mocanu şi Gigi Cristinel Şerban în Dosarul nr. 1.309/P/2005 al Judecătoriei Galaţi.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, deoarece, pe de o parte, dispoziţiile art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală nu sunt criticate sub aspectul neconstituţionalităţii lor, ci din perspectiva noţiunii de recidivist, iar pe de altă parte, cât priveşte dispoziţiile art. 300^2 şi art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, autorii excepţiei se limitează numai la invocarea normelor constituţionale pretins încălcate, ceea ce contravine art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierile din 18 ianuarie 2006 şi 22 februarie 2006, pronunţate în Dosarul nr. 1.309/P/2005, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f), art. 300^2 şi art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Andrei Dumitrel Mocanu şi Gigi Cristinel Şerban în dosarul menţionat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în ceea ce priveşte art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, că încalcă art. 16 şi art. 23 alin. (11) din Constituţie, privind egalitatea în drepturi, respectiv prezumţia de nevinovăţie, prin aceea că "o persoană este considerată recidivistă mai înainte de a se pronunţa o hotărâre judecătorească definitivă". Referitor la art. 300^2 şi art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, se susţine că acestea contravin prevederilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 16 şi 24, privind egalitatea în drepturi, respectiv dreptul la apărare, fără a se indica motivele şi modalitatea în care se produce această încălcare.

Judecătoria Galaţi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală este inadmisibilă, deoarece nu are legătură cu cauza dedusă judecăţii. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 300^2 şi art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală în raport cu dispoziţiile art. 16 şi 24 din Constituţie, apreciază că aceasta este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, fiind conforme cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 148 alin. 1 lit. f), art. 300^2 şi art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:

–Art. 148 alin. 1 lit. f): "Măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi numai în vreunul din următoarele cazuri: [...] f) inculpatul este recidivist;";

–Art. 300^2: "În cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160^b.";

–Art. 303 alin. 6: "Instanţa suspendă, prin încheiere motivată, judecata şi în cazul în care a fost ridicată o excepţie de neconstituţionalitate. Suspendarea se dispune până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiei. Dacă inculpatul este arestat, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 300^2, iar dacă faţă de acesta s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau măsura obligării de a nu părăsi ţara, se aplică, în mod corespunzător, art. 145 şi 145^1. Încheierea este supusă recursului în termen de 5 zile de la data pronunţării."

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, referitor la dispoziţiile art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, că acestea încalcă art. 16 şi art. 23 alin. (11) din Constituţie, privind egalitatea în drepturi, respectiv prezumţia de nevinovăţie, prin aceea că "o persoană este considerată recidivistă mai înainte de a se pronunţa o hotărâre judecătorească definitivă". Cât priveşte prevederile art. 300^2 şi art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, autorii excepţiei arată că acestea încalcă prevederile art. 16 şi 24, privind egalitatea în drepturi, respectiv dreptul la apărare, fără însă a se indica motivele şi modalitatea în care se produce această încălcare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea reţine următoarele:

I. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, în raport cu normele constituţionale care consacră egalitatea în drepturi şi prezumţia de nevinovăţie, Curtea constată că aceasta nu poate fi reţinută. Astfel, reglementând, printre cazurile în care poate fi luată măsura arestării preventive, şi pe acela în care inculpatul este recidivist, legea nu îl consideră pe inculpat deja vinovat de săvârşirea infracţiunii - lucru care nu este posibil de stabilit decât prin hotărâre judecătorească de condamnare rămasă definitivă -, ci prevede numai o condiţie pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului. De asemenea, se constată că textul de lege criticat se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, în concordanţă cu principiul egalităţii în drepturi.

II. Referitor la prevederile art. 300^2 şi art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorii excepţiei nu formulează niciun motiv prin care să susţină neconstituţionalitatea textelor de lege criticate, ci se limitează doar la indicarea textelor constituţionale pretins încălcate.

Curtea reţine că, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale pot fi făcute în formă scrisă şi motivate. Coroborând acest text de lege cu prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, rezultă că de esenţa controlului de constituţionalitate este exercitarea acestuia numai în limitele sesizării. Prin urmare, Curtea Constituţională nu se poate substitui părţii cu privire la invocarea unor motive de neconstituţionalitate, raportând dispoziţiile legale criticate la textele constituţionale indicate de către autor. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f), art. 300^2 şi art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Andrei Dumitrel Mocanu şi Gigi Cristinel Şerban în Dosarul nr. 1.309/P/2005 al Judecătoriei Galaţi.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 mai 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu