Decizie nr. 1.048 din 11 decembrie 2012

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Lioara Alexandriuc, Didina Balcan, Viorica Borş, Eugenia P. Burlacu, Ileana Costea, Valentin Cuciurean, Melentina Epure, Viorica Funduianu, Ileana Gr. Grămadă, Natalia Harabagiu, Ileana I. Holeiciuc, Aneta Jauca, Otilia Mihai, Maria Niculiţă, Maria Palade, Corneliu Popovici, Eugenia Răţoi, Didina Sfichi şi Viola Văcuş în Dosarul nr. 11.446/86/2011 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.225D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Viorica Borş a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 11.446/86/2011, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată de Lioara Alexandriuc, Didina Balcan, Viorica Borş, Eugenia P. Burlacu, Ileana Costea, Valentin Cuciurean, Melentina Epure, Viorica Funduianu, Ileana Gr. Grămadă, Natalia Harabagiu, Ileana I. Holeiciuc, Aneta Jauca, Otilia Mihai, Maria Niculiţă, Maria Palade, Corneliu Popovici, Eugenia Răţoi, Didina Sfichi şi Viola Văcuş cu prilejul soluţionării recursului formulat de Casa Judeţeană de Pensii Suceava împotriva Sentinţei nr. 2.793 din 23 decembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Suceava - Secţia civilă în Dosarul nr. 11.446/86/2011.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează, în esenţă, următoarele critici:

1.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisă cu încălcarea art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât nu a existat o lege specială de abilitare şi nici nu a fost justificată de existenţa unei situaţii extraordinare.

2.Dispoziţiile actului normativ criticat încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi pe cel al preeminenţei legii, întrucât lipsesc de efect hotărâri judecătoreşti irevocabile privind dreptul la pensia de serviciu. Totodată, textele de lege criticate nu abrogă prevederile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, care continuă să reglementeze în paralel acordarea pensiilor de serviciu, fiind înfrânte astfel normele de tehnică legislativă prevăzute în Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative care reglementează condiţiile abrogării dispoziţiilor unei legi. De asemenea, consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 6, 6 1, 20, 21 şi 30 din Legea nr. 24/2000 întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu este în prealabil evaluată sub aspectul impactului economic şi social.

3.Textele de lege criticate sunt contrare art. 11 şi 148 din Constituţie, întrucât încalcă dispoziţiile art. 17, 21, 25 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi prevederile Directivelor 86/378/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială şi 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 de modificare a Directivei 86/378/CEE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială. De asemenea, sunt încălcate şi prevederile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 15 şi 17 din Convenţie şi art. 23 din Carta socială europeană.

4.Prevederile art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt retroactive, fiind contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, arată că decizia privind pensia de serviciu a intrat în circuitul civil, iar securitatea raporturilor juridice impune ca dispoziţiile legale să nu se aplice unor situaţii existente înainte de intrarea lor în vigoare. În sprijinul acestei susţineri, invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la condiţiile în care statul poate lipsi o persoană de un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la neretroactivitate.

5.Textele de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât instituie o reglementare diferită de cea aplicabilă persoanelor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

6.Prevederile de lege criticate încalcă dreptul de proprietate şi dreptul la pensie, realizând, în fapt, o naţionalizare a dreptului la pensie.

Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, sens în care invocă Decizia nr. 871/2010 a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse de părţi la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, dispoziţii potrivit cărora:

–Art. 1: "(1) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2)Drepturile de pensie revizuite potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă se plătesc de la data de întâi a lunii următoare expirării termenului de revizuire prevăzut la alin. (1).

(3)Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi revizuite şi la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual.

(4)Drepturile de pensie revizuite la cererea beneficiarului se plătesc de la data prevăzută la alin. (2), dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii în termenul prevăzut la alin. (3).

(5)În situaţia în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii peste termenul prevăzut la alin. (3), drepturile de pensie se vor plăti începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii, dar nu mai devreme de termenul prevăzut la alin. (2).";

–Art. 2: "Pentru revizuirea pensiilor menţionate la art. 1 se utilizează metodologia de calcul prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.";

–Art. 3: "Plata drepturilor restante, constând în diferenţa dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării şi cel obţinut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 şi până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, se va realiza în termenele prevăzute la art. 1 alin. (1), (4) şi (5), după caz."

Autorii excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 108 alin. (3) referitor la emiterea ordonanţelor Guvernului în temeiul unei legi de abilitare, art. 115 alin. (4) privind condiţiile în care poate fi emisă o ordonanţă de urgenţă, art. 1 alin. (4) şi (5) privind separaţia puterilor în stat şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 148 privind integrarea României în Uniunea Europeană, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. De asemenea, sunt invocate următoarele prevederi internaţionale: art. 17, 21 şi 25 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Directiva 86/378/CEE şi Directiva 96/97/CE , art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Primul Protocol la Convenţie, art. 15 şi 17 din Convenţie şi art. 23 din Carta socială europeană.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 108 alin. (3) din Constituţie, întrucât adoptarea unei legi speciale de abilitare reprezintă o condiţie pentru emiterea ordonanţelor simple, iar nu şi a ordonanţelor de urgenţă, aşa cum de altfel reiese şi din conţinutul art. 115 alin. (1) din Constituţie, referitor la ordonanţele simple.

Totodată, aşa cum Curtea a statuat prin Decizia nr. 214 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, nu pot fi reţinute nici criticile referitoare la încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, având în vedere că, "în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, existenţa unei situaţii extraordinare este motivată de Guvern prin trei elemente interdependente, consecinţe ale intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, şi anume: lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situaţii asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum şi necesitatea stabilirii unei etapizări a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivităţii şi egalităţii, în scopul stabilirii în mod just şi echitabil a drepturilor de pensie, astfel încât persoanele îndreptăţite să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale."

Prin urmare, având în vedere împrejurarea că, prin aplicarea metodologiei de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, emisă în aplicarea Legii nr. 119/2010, în practică, s-a ajuns la emiterea unor decizii de stabilire a cuantumului pensiilor neconforme cu situaţia veniturilor realizate pe parcursul vieţii profesionale a destinatarilor măsurilor de recalculare, precum şi faptul că era necesară remedierea acestei situaţii într-un termen cât mai scurt, pentru a se asigura valorificarea în mod just şi în conformitate cu principiul contributivităţii a drepturilor de pensie a unor largi categorii socioprofesionale, Curtea a constatat că această împrejurare avea natura unei situaţii extraordinare.

Cât priveşte condiţia ca situaţia extraordinară să impună, totodată, o intervenţie legislativă urgentă, Curtea, prin aceeaşi decizie, a reţinut că adoptarea măsurilor în cauză printr-o ordonanţă de urgenţă a fost modalitatea cea mai rapidă şi eficientă pentru a pune la adăpost drepturile constituţionale ocrotite prin art. 47 din Constituţie şi pentru a evita încălcarea lor.

2.Referitor la încălcarea principiului separaţiei în stat, Curtea, prin aceeaşi decizie amintită mai sus, a arătat că "actul normativ criticat instituie însă o nouă procedură administrativă de calcul al pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Deşi au vizat, în esenţă, acelaşi obiectiv, respectiv recalcularea pensiilor de serviciu conform principiului contributivităţii, Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt acte normative distincte, procedurile instituite fiind, de asemenea, separate şi succesive."

Prin urmare, Curtea a reţinut că Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecătoreşti, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă şi justă a pensiilor persoanelor menţionate în dispoziţiile art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010.

Cât priveşte respectarea cerinţelor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cerinţe referitoare la abrogarea actelor normative, Curtea reţine că, anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, a abrogat în mod expres art. 68, art. 68^1 alin. (2) şi art. 68^2 - 68^4 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, textele de lege criticate nu creează un paralelism legislativ şi nici nu abrogă în mod implicit dispoziţiile menţionate ale Legii nr. 567/2004, aşa cum susţin autorii excepţiei de neconstituţionalitate.

Referitor la critica vizând încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie din perspectiva nerespectării dispoziţiilor Legii nr. 24/2000, Curtea constată că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de lipsa fundamentării şi a motivării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sub aspectul necesităţii îndepărtării componentei necontributive a pensiei de serviciu. Or, Curtea apreciază că aceste critici se referă, mai degrabă, la dispoziţiile Legii nr. 119/2010 - act normativ care nu constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate -, acestea fiind cele care au dispus recalcularea pensiilor de serviciu potrivit principiului contributivităţii, cu renunţarea la componenta necontributivă a acestor pensii. La emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, act normativ distinct, nu putea fi avută în vedere aceeaşi fundamentare referitoare la necesitatea conversiei pensiilor de serviciu în pensii contributive, motivele emiterii acesteia trebuind a fi căutate în necesitatea instituirii unei noi proceduri de revizuire a pensiei de serviciu, după ce aceasta fusese anterior reglementată, în parte, de Legea nr. 119/2010 şi detaliată în cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010. În nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, se arată, însă, că "În termenul prevăzut de Legea nr. 119/2010 nu au fost identificate documentele necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, lucru care a avut un impact negativ asupra valorificării dreptului la pensie a beneficiarilor acestei legi, în sensul că, pentru cei care nu au prezentat acte care să dovedească veniturile obţinute, în funcţie de care s-a recalculat pensia de serviciu, s-a utilizat salariul minimbrut pe economie. În urma procesului de recalculare, beneficiarii pensiilor de serviciu au acţionat în judecată casele judeţene de pensii solicitând suspendarea/anularea deciziilor individuale de recalculare a drepturilor de pensii de serviciu emise conform Legii nr. 119/2010 şi în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, act normativ care reglementează procedura de recalculare a pensiilor de serviciu acordate în baza unor legi speciale." Astfel, s-a arătat că "este necesară instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivităţii şi egalităţii, scopul fiind acela de a stabili în mod just şi echitabil drepturile de pensie pe care persoanele vizate de prezenta ordonanţă de urgenţă sunt îndreptăţite să le primească, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale."

Având în vedere cele arătate, Curtea constată că sunt lipsite de temei criticile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.

3.În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor internaţionale invocate de autorii excepţiei, Curtea constată că autorii excepţiei nu-şi motivează susţinerile. În schimb, invocând încălcarea art. 15 alin. (2), art. 16, 44 şi 47 din Constituţie, arată argumentele pentru care consideră că au fost încălcate principiul neretroactivităţii legii civile, principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, dreptul de proprietate şi dreptul la pensie, aspecte la care se referă şi dispoziţiile internaţionale amintite.

Asupra acestor critici, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 214/2012, arătând că pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Sa arătat, de asemenea, că acordarea acestui supliment a urmărit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de "bun", ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.

De asemenea, Curtea a reţinut că dreptul la pensie este reglementat în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat.

Cât priveşte tratamentul juridic diferit instituit între diferitele categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu sub aspectul condiţiilor de recalculare a pensiei, Curtea, prin Decizia nr. 1.587 din 13 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, a arătat, în esenţă, că instituirea unor tratamente juridice diferite poate fi justificată de existenţa unor situaţii obiectiv diferite, iar că în stabilirea diferitelor cerinţe de calcul al pensiei o importanţă semnificativă o au condiţiile specifice în care diversele categorii socioprofesionale au desfăşurat activitatea. Astfel, dispoziţiile mai favorabile aplicabile cadrelor militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor voluntari, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, sub aspectul acordării dreptului la pensie, sunt justificate de natura activităţii desfăşurate, care creează condiţiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vătămare corporală şi chiar de ameninţare a vieţii.

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*1),

*1) A se vedea opinia separată de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Lioara Alexandriuc, Didina Balcan, Viorica Borş, Eugenia P. Burlacu, Ileana Costea, Valentin Cuciurean, Melentina Epure, Viorica Funduianu, Ileana Gr. Grămadă, Natalia Harabagiu, Ileana I. Holeiciuc, Aneta Jauca, Otilia Mihai, Maria Niculiţă, Maria Palade, Corneliu Popovici, Eugenia Răţoi, Didina Sfichi şi Viola Văcuş în Dosarul nr. 11.446/86/2011 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea