Lege nr. 233 din 5 decembrie 2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 3, literele c)-e), k) şi p) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

c)adopţie internă - adopţia în care atât adoptatorul sau familia adoptatoare, cât şi adoptatul au reşedinţa obişnuită în România;

d)adopţie internaţională - adopţia în care adoptatorul sau familia adoptatoare şi copilul ce urmează să fie adoptat au reşedinţa obişnuită în state diferite, iar, în urma încuviinţării adopţiei, copilul urmează să aibă aceeaşi reşedinţă obişnuită cu cea a adoptatorului;

e)atestat - documentul eliberat, în condiţiile prezentei legi, care certifică existenţa abilităţilor parentale ale solicitantului, precum şi îndeplinirea garanţiilor morale şi condiţiilor materiale necesare creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a copilului;

...............................................................................................

k)familie extinsă - rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv;

...............................................................................................

p)stat primitor - statul în care are reşedinţa obişnuită adoptatorul sau familia adoptatoare în cazul adopţiei internaţionale şi în care se deplasează adoptatul în urma încuviinţării adopţiei.

2.După articolul 3 se introduc două noi articole, articolele 3^1 şi 3^2 , cu următorul cuprins:

Art. 3^1. – În înţelesul prezentei legi, prin reşedinţă obişnuită în România a adoptatorului/familiei adoptatoare se înţelege situaţia:

a)cetăţenilor români sau cetăţenilor români cu multiplă cetăţenie, după caz, care au domiciliul în România, care au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de atestare; la stabilirea continuităţii nu sunt considerate întreruperi absenţele temporare care nu depăşesc 3 luni şi nici cele determinate de şederea pe teritoriul altui stat ca urmare a existenţei unor contracte de muncă impuse de derularea unor activităţi desfăşurate în interesul statului român, precum şi ca urmare a unor obligaţii internaţionale asumate de România;

b)cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European sau străinilor care au drept de rezidenţă permanentă ori, după caz, drept de şedere permanentă pe teritoriul României.

Art. 3^2. – În înţelesul prezentei legi, prin reşedinţă obişnuită în România a copilului se înţelege situaţia:

a)copiilor cetăţeni români cu domiciliul în România care au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare introducerii cererii de încuviinţare a adopţiei;

b)copiilor cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi ai statelor membre ale Spaţiului Economic European sau străini care au drept de rezidenţă permanentă ori, după caz, drept de şedere permanentă pe teritoriul României şi care au locuit în mod efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare introducerii cererii de încuviinţare a adopţiei.

3.După articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 7^1, cu următorul cuprins:

Art. 7^1. – (1) Două persoane nu pot adopta împreună, nici simultan şi nici succesiv, cu excepţia cazului în care sunt soţ şi soţie.

(2)Cu toate acestea, o nouă adopţie poate fi încuviinţată atunci când:

a)adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat; în acest caz, adopţia anterioară se consideră desfăcută pe data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a noii adopţii;

b)adopţia anterioară a încetat din orice alt motiv;

c)copilul adoptat are un singur părinte, necăsătorit, iar acesta se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu o persoană de sex opus, necăsătorită, care nu este rudă cu acesta până la gradul al patrulea, şi declară prin act autentic notarial că noul adoptator a participat direct şi nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 5 ani.

(3)În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. c), dispoziţiile legale privitoare la adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv, precum şi cele privitoare la nume, domiciliu, drepturile şi obligaţiile dintre părinţi şi copii, exercitarea autorităţii părinteşti, drepturile succesorale, actele de identitate aplicabile pentru copilul născut în afara căsătoriei cu filiaţia stabilită faţă de ambii părinţi se aplică în mod corespunzător.

(4)Ori de câte ori prin prezenta lege sau prin alte dispoziţii legale se face trimitere la situaţia copilului adoptat de către soţul părintelui firesc sau adoptiv, trimiterea se consideră a fi făcută şi la situaţia prevăzută la alin. (2) lit. c).

(5)Condiţia vizând existenţa relaţiei stabile şi a convieţuirii se verifică de către instanţa judecătorească învestită cu judecarea cererii privind încuviinţarea adopţiei şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă.

4.După articolul 13 se introduc două noi articole, articolele 13^1 şi 13^2, cu următorul cuprins:

Art. 13^1. – (1) Persoana care a fost condamnată definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri nu poate adopta.

(2)Persoana ori familia al cărei copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti nu poate adopta.

(3)Interdicţia se aplică şi persoanelor care doresc să adopte singure, ai căror soţi sunt bolnavi psihic, au handicap mintal sau se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2).

(4)Copilul din afara căsătoriei, recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi copilul a cărui paternitate a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii, pot fi adoptaţi de către soţia tatălui numai dacă filiaţia este confirmată prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN.

(5)În cazul adopţiei copilului de către soţia celui care a recunoscut copilul născut în afara căsătoriei, instanţa judecătorească va admite cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă paternitatea este confirmată prin rezultatul expertizei filiaţiei prevăzute la alin. (4). Cheltuielile determinate de efectuarea expertizei sunt suportate de către adoptator. În situaţia în care adoptatorul nu dispune de resursele financiare necesare, acestea vor fi suportate din bugetul de stat.

Art. 13^2. – (1) Instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia dată în condiţiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă.

(2)Se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă în mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimţământului.

5.Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 14. – Părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, tutorele acestuia trebuie să consimtă la adopţie în mod liber şi necondiţionat, numai după ce au fost informaţi în mod corespunzător asupra consecinţelor exprimării consimţământului şi asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a încuviinţării adopţiei. Direcţia în a cărei rază teritorială locuiesc în fapt părinţii fireşti sau, după caz, tutorele este obligată să asigure consilierea şi informarea acestora înaintea exprimării consimţământului la adopţie şi să întocmească un raport în acest sens.

6.După articolul 14 se introduc trei noi articole, articolele 14^1-14^3, cu următorul cuprins:

Art. 14^1. – Nu poate fi adoptat copilul ai cărui părinţi fireşti nu au împlinit 14 ani.

Art. 14^2. – Părintele minor care a împlinit 14 ani îşi exprimă consimţământul asistat de către ocrotitorul său legal.

Art. 14^3. – (1) Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie să îndeplinească garanţiile morale, precum şi condiţiile materiale necesare creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a copilului.

(2)Îndeplinirea garanţiilor şi condiţiilor prevăzute la alin. (1), precum şi existenţa abilităţilor parentale se certifică de către autorităţile competente prin eliberarea atestatului prevăzut la art. 19 alin. (4), cu ocazia evaluării realizate potrivit prevederilor prezentei legi.

7.La articolul 18, teza a II-a a alineatului (2) se abrogă.

8.La capitolul III, titlul secţiunii 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Secţiunea 1Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în vederea obţinerii atestatului

9.Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 19. – (1) Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare reprezintă procesul prin care se realizează identificarea abilităţilor parentale, se analizează îndeplinirea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare, precum şi pregătirea acestora pentru asumarea, în cunoştinţă de cauză, a rolului de părinte.

(2)Odată cu evaluarea prevăzută la alin. (1) vor fi analizate şi caracteristicile psihologice, sociale şi medicale ale celorlalţi membri ai familiei sau altor persoane care locuiesc împreună cu solicitantul, precum şi opinia acestora cu privire la adopţie.

(3)Evaluarea se realizează pe baza solicitării adoptatorului sau familiei adoptatoare de către direcţia de la domiciliul acestora şi trebuie să aibă în vedere:

a)personalitatea şi starea sănătăţii adoptatorului sau familiei adoptatoare, viaţa familială, condiţiile de locuit, aptitudinea de creştere şi educare a unui copil;

b)situaţia economică a persoanei/familiei, analizată din perspectiva surselor de venit, a continuităţii acestora, precum şi a cheltuielilor persoanei/familiei;

c)motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreşte să adopte;

d)motivele pentru care, în cazul în care numai unul dintre cei 2 soţi solicită să adopte un copil, celălalt soţ nu se asociază la cerere;

e)impedimente de orice natură relevante pentru capacitatea de a adopta.

(4)În cazul unui rezultat favorabil al evaluării, direcţia va elibera atestatul de persoană sau familie aptă să adopte, care se constituie ca anexă la dispoziţia directorului general/executiv al direcţiei.

(5)Modelul-cadru al atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, precum şi modelul şi conţinutul unor formulare, instrumente şi documente utilizate în procedura adopţiei se aprobă prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

(6)Atestatul eliberat de direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază adoptatorul sau familia adoptatoare este valabil pentru o perioadă de un an. Valabilitatea acestui atestat se prelungeşte de drept până la încuviinţarea adopţiei, în situaţia în care a fost introdusă pe rolul instanţei judecătoreşti cererea de încredinţare în vederea adopţiei, precum şi în situaţia în care persoana/familia atestată are deja încredinţaţi, în vederea adopţiei, unul sau mai mulţi copii.

(7)Valabilitatea atestatului se prelungeşte la solicitarea persoanei/familiei, prin dispoziţia directorului general/executiv al direcţiei, până la încuviinţarea adopţiei, în situaţia în care s-a finalizat procedura de potrivire şi a fost întocmit raportul privind potrivirea practică dintre copil şi familia adoptatoare.

(8)Atestatul poate fi retras în următoarele situaţii:

a)în situaţia în care se constată faptul că persoana/familia adoptatoare a ascuns sau a furnizat informaţii false cu ocazia realizării evaluării;

b)când se constată faptul că nu mai sunt îndeplinite condiţiile în baza cărora a fost eliberat atestatul;

c)în situaţia în care se constată implicarea directă a persoanei/familiei atestate în identificarea unui copil potenţial adoptabil; această dispoziţie nu se aplică în situaţia în care se constată că persoana/familia atestată este rudă până la gradul al patrulea cu copilul;

d)la propunerea Oficiului, atunci când constată că eliberarea atestatului a fost în mod vădit netemeinică sau nelegală;

e)la cererea motivată a persoanei sau familiei atestate.

(9)Valabilitatea atestatului încetează de drept:

a)ca urmare a expirării;

b)ca urmare a modificării configuraţiei familiei atestate, prin decesul unuia dintre membrii familiei sau prin divorţ;

c)în cazul căsătoriei sau decesului persoanei atestate;

d)după încuviinţarea adopţiei, odată cu rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei, când atestatul şi-a produs în integralitate efectele pentru care a fost eliberat.

10.După articolul 19 se introduc şapte noi articole, articolele 19^1-19^7, cu următorul cuprins:

Art. 19^1. – (1) În situaţia în care solicitantul locuieşte în fapt la adresa de reşedinţă, soluţionarea cererii de evaluare se realizează de către direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază acesta.

(2)Direcţia în a cărei rază teritorială îşi are stabilită reşedinţa solicitantul are obligaţia de a furniza direcţiei în a cărei rază teritorială domiciliază solicitantul datele necesare în vederea realizării evaluării, la solicitarea acesteia.

Art. 19^2. – (1) Rezultatele evaluării prevăzute la art. 19 se consemnează într-un raport final de evaluare a capacităţii de a adopta a solicitantului, care conţine şi propunerea privind eliberarea sau neeliberarea atestatului. Raportul se întocmeşte în maximum 120 de zile de la depunerea cererii de evaluare şi se comunică solicitantului.

(2)În cazul unui rezultat favorabil al evaluării, direcţia emite dispoziţia privind eliberarea atestatului.

(3)În cazul unui rezultat nefavorabil al evaluării, adoptatorul sau familia adoptatoare poate formula contestaţie în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea raportului prevăzut la alin. (1).

(4)În cazul în care rezultatul evaluării nu este contestat în termenul prevăzut la alin. (3), direcţia emite dispoziţia privind neeliberarea atestatului.

Art. 19^3. – (1) Contestaţia prevăzută la art. 19^2 alin. (3) se depune şi se înregistrează la direcţia care a realizat evaluarea, aceasta având obligaţia ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea contestaţiei, să o transmită spre soluţionare Oficiului. Contestaţia se transmite însoţită de copia dosarului persoanei/familiei în cauză.

(2)Contestaţia se soluţionează de către Oficiu în termen de 30 de zile de la înregistrare.

Art. 19^4. – (1) În soluţionarea contestaţiei, Oficiul analizează documentaţia transmisă de către direcţie, solicită orice alte date/documente suplimentare relevante pentru soluţionarea acesteia de la direcţie, contestatar sau de la alte persoane fizice ori juridice sau poate dispune efectuarea unor verificări proprii asupra cazului.

(2)În situaţia în care Oficiul apreciază contestaţia ca fiind întemeiată, formulează în atenţia direcţiei următoarele recomandări şi propuneri:

a)completarea procesului de evaluare cu noi informaţii sau documente relevante;

b)realizarea unei noi evaluări sociale şi/sau psihologice de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale care au încheiat convenţii cu Oficiul;

c)eliberarea atestatului în situaţiile în care se constată că sunt îndeplinite condiţiile legale de eliberare a acestuia şi propunerea cuprinsă în raportul prevăzut la art. 19^2 alin. (1) este în mod vădit netemeinică sau nelegală.

(3)Oficiul poate respinge contestaţia formulată ca fiind nefondată, tardivă sau introdusă de o persoană fără calitate ori neîmputernicită să formuleze contestaţie.

(4)Rezultatul soluţionării contestaţiei se comunică atât direcţiei, cât şi contestatarului.

Art. 19^5. – (1) În urma comunicării rezultatului soluţionării contestaţiei de către Oficiu, direcţia poate decide următoarele:

a)menţinerea propunerii formulate în raportul prevăzut la art. 19^2 alin. (1) şi emiterea dispoziţiei privind neeliberarea atestatului;

b)completarea procesului de evaluare cu noi informaţii sau documente relevante;

c)realizarea unei noi evaluări sociale şi/sau psihologice, în condiţiile prevederilor art. 19^4 alin. (2) lit. b);

d)eliberarea atestatului.

(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), în emiterea dispoziţiei privind eliberarea/neeliberarea atestatului se vor lua în considerare concluziile rezultate ca urmare a noilor evaluări sociale sau psihologice realizate.

Art. 19^6. – În cazul în care se realizează o nouă evaluare în condiţiile art. 19^5 alin. (1) lit. c), costurile implicate de aceasta se suportă de către contestatar.

Art. 19^7. – Dispoziţia privind neacordarea/retragerea atestatului de persoană/familie aptă pentru adopţie poate fi atacată, în termen de 15 zile de la data comunicării, la instanţa competentă în materia adopţiei de la domiciliul adoptatorului.

11.La articolul 20, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

a)pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;.

12.Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 22. – (1) Planul individualizat de protecţie, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, are ca finalitate adopţia internă dacă:

a)după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii fireşti ai copilului şi rudele până la gradul al patrulea ale acestuia nu pot fi găsite ori nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie;

b)după instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi în termen de 60 zile nu şi-au retras această declaraţie. Direcţia are obligaţia înregistrării acestor declaraţii, precum şi a celor prin care părinţii şi rudele până la gradul al patrulea revin asupra declaraţiilor iniţiale;

c)copilul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi. În acest caz, adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al acestuia.

(2)În termenul prevăzut la alin. (1) lit. a), direcţia are obligaţia să facă demersurile necesare identificării şi contactării părinţilor fireşti/rudelor copilului până la gradul al patrulea, să îi informeze periodic pe aceştia asupra locului în care se află efectiv copilul şi asupra modalităţilor concrete în care pot menţine relaţii personale cu copilul, precum şi asupra demersurilor necesare în vederea reintegrării sau integrării.

13.După articolul 22 se introduc două noi articole, articolele 22^1 şi 22^2, cu următorul cuprins:

Art. 22^1. – (1) În situaţia copilului pentru care s-a instituit plasamentul la o rudă până la gradul al patrulea, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia internă numai în situaţia în care a trecut minimum un an de la data instituirii măsurii de protecţie şi managerul de caz apreciază că este în interesul copilului deschiderea procedurii adopţiei interne.

(2)În situaţia copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia internă numai dacă există acordul expres al copilului în acest sens şi interesul copilului justifică deschiderea procedurii de adopţie internă.

Art. 22^2. – (1) Dosarul copilului pentru care s-a stabilit adopţia internă, ca finalitate a planului individualizat de protecţie, se transmite compartimentului de adopţii şi postadopţii din cadrul direcţiei, în vederea luării în evidenţă a cazului şi sesizării instanţei judecătoreşti de la domiciliul copilului, pentru deschiderea procedurii adopţiei interne.

(2)Direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul va sesiza instanţa judecătorească de la domiciliul copilului pentru încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne în termen de 30 de zile de la luarea în evidenţă a cazului de către compartimentul de adopţii şi postadopţii.

(3)Judecarea cererilor referitoare la deschiderea procedurii adopţiei interne a copilului se face cu citarea părinţilor fireşti ai copilului sau, după caz, a tutorelui şi a direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului.

14.Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 23. – (1) Încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne se face numai dacă:

a)planul individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă;

b)sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 22 sau, după caz, cele prevăzute la art. 22^1;

c)părinţii copilului sau, după caz, tutorele îşi exprimă consimţământul la adopţie, în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 13^2, precum şi prevederile legale care reglementează situaţiile speciale privind consimţământul părinţilor se aplică în mod corespunzător.

(2)Direcţia are obligaţia să facă dovada efectuării corespunzătoare a demersurilor prevăzute la art. 22 alin. (2).

(3)În situaţia copilului pentru care s-a instituit tutela, încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne se face la solicitarea direcţiei în a cărei rază teritorială domiciliază copilul, numai dacă instanţa constată îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. c) şi apreciază că deschiderea procedurii adopţiei interne este în interesul superior al copilului.

(4)În cazul admiterii cererii de deschidere a procedurii adopţiei interne, în dispozitivul hotărârii judecătoreşti se va face menţiune despre constatarea existenţei consimţământului ambilor părinţi, al unui singur părinte, al tutorelui sau, după caz, despre suplinirea consimţământului în condiţiile art. 13^2 şi se va încuviinţa deschiderea procedurii adopţiei interne.

(5)Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care instanţa admite cererea direcţiei produce următoarele efecte:

a)drepturile şi obligaţiile părinteşti ale părinţilor fireşti sau, după caz, cele exercitate de persoane fizice ori juridice se suspendă şi vor fi exercitate de către preşedintele consiliului judeţean sau, după caz, de către primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială domiciliază copilul;

b)drepturile şi obligaţiile părinteşti exercitate la momentul admiterii cererii de către preşedintele consiliului judeţean, primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială domiciliază copilul sau, după caz, de tutore se menţin.

(6)Efectele hotărârii judecătoreşti prevăzute la alin. (5) încetează de drept dacă, în termen de 2 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, direcţia nu a identificat o persoană sau o familie corespunzătoare pentru copil.

(7)Prin excepţie de la prevederile alin. (6), efectele hotărârii se prelungesc până la încuviinţarea adopţiei, în cazul copiilor cu părinţi necunoscuţi, precum şi în cazul în care s-a finalizat procedura de potrivire practică şi a fost întocmit raportul de potrivire practică.

(8)În situaţia prevăzută la alin. (6), direcţia este obligată să revizuiască planul individualizat de protecţie a copilului şi să solicite instanţei judecătoreşti, în funcţie de finalitatea acestuia, încuviinţarea unei noi proceduri de deschidere a adopţiei.

15.La articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 24. – (1) Dacă, ulterior rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei, dispare cauza care, potrivit legii, a făcut imposibilă exprimarea de către unul dintre părinţi a consimţământului la adopţie, împotriva hotărârii se poate face cerere de revizuire.

16.La articolul 26, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2)Efectuarea unei noi anchete sociale care să vizeze situaţia actuală a părinţilor fireşti, precum şi potenţialul de reintegrare a copilului în familia biologică este obligatorie. Efectuarea anchetei sociale şi întocmirea raportului sunt de competenţa direcţiei în a cărei rază teritorială locuieşte părintele firesc.

(3)Dispoziţiile art. 13^2 sunt aplicabile în mod corespunzător.

17.Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 27. – În cazul în care, după suspendarea prevăzută la art. 25, părintele care s-a aflat în imposibilitatea de a-şi exprima consimţământul se opune adopţiei şi nu sunt motive pentru aplicarea prevederilor art. 13^2, cererea de încredinţare a copilului în vederea adopţiei sau, după caz, de încuviinţare a adopţiei se repune pe rol la solicitarea direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului şi se respinge.

18.Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 29. – Dispoziţiile prezentei secţiuni nu sunt aplicabile în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv şi în cazul adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu.

19.După articolul 29 se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 2^1-a, cuprinzând articolele 29^1-29^4, cu următorul cuprins:

Secţiunea a 2^1a

Potrivirea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare

Art. 29^1. – (1) Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei prin care se identifică şi selectează cea mai potrivită persoană/familie atestată ca fiind aptă să adopte, care răspunde nevoilor identificate ale copilului şi se stabileşte compatibilitatea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare.

(2)Potrivirea se realizează acordându-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse şi altor persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

(3)Procesul de potrivire include o componentă teoretică şi una practică.

Art. 29^2. – (1) Potrivirea teoretică se iniţiază de Oficiu pentru copiii aflaţi în evidenţa sa şi care urmează să fie încredinţaţi în vederea adopţiei, prin identificarea şi selectarea din Registrul naţional pentru adopţii a persoanelor/familiilor atestate care răspund în cea mai mare măsură nevoilor copiilor.

(2)Lista persoanelor/familiilor prevăzute la alin. (1) se transmite de Oficiu pentru continuarea demersurilor de potrivire direcţiei de la domiciliul copilului.

(3)Selecţia celei mai potrivite persoane/familii care urmează să parcurgă etapa potrivirii practice se realizează de către compartimentul de adopţii şi postadopţii din structura direcţiei, numai din lista prevăzută la alin. (2).

Art. 29^3. – (1) Metodologia de potrivire teoretică şi practică dintre copil şi persoana/familia atestată ca aptă să adopte se elaborează de către Oficiu şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2)Criteriile pe baza cărora se realizează potrivirea teoretică se elaborează de către Oficiu şi se aprobă prin ordin al secretarului de stat al acestuia.

Art. 29^4. – (1) La finalul procedurii de potrivire, compartimentul de adopţii şi postadopţii din cadrul direcţiei întocmeşte un raport de potrivire, în care sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare, precum şi propunerea vizând sesizarea instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.

(2)După întocmirea raportului de potrivire, direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului sesizează, în maximum 5 zile, instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei. Cererea de încredinţare în vederea adopţiei adresată instanţei va fi însoţită în mod obligatoriu de lista prevăzută la art. 29^2 alin. (2).

20.Articolele 31 şi 32 se abrogă.

21.La articolul 33, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

(3)Hotărârile prin care se soluţionează cererile de încredinţare în vederea adopţiei sunt executorii de la data pronunţării.

(4)Direcţia de la domiciliul adoptatorilor are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la punerea în executare a hotărârii prin care s-a dispus încredinţarea în vederea adopţiei, să transmită o copie a acestei hotărâri autorităţilor competente să elibereze documentele de călătorie pentru adoptat.

22.La articolul 34, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 34. – (1) Încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesară în următoarele cazuri:

a)pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;

b)pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv;

c)pentru adopţia copilului pentru care a fost deschisă procedura adopţiei interne şi acesta se află în plasament la unul dintre soţii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puţin 2 ani;

d)pentru adopţia copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puţin 2 ani de la data instituirii tutelei.

23.La articolul 35, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Dreptul de a reprezenta copilul în actele juridice sau, după caz, de a încuviinţa actele pe care acesta le încheie, precum şi dreptul de a administra bunurile copilului se exercită de către preşedintele consiliului judeţean sau primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială domiciliază persoana sau familia căreia i-a fost încredinţat copilul în vederea adopţiei. Dreptul de administrare poate fi delegat, în mod excepţional, către persoana sau familia căreia i s-a încredinţat copilul pentru efectuarea unor acte speciale, în interesul copilului, care vor fi expres menţionate în cuprinsul documentului prin care se acordă delegarea.

24.La articolul 36, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3)În situaţiile prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. c) şi d), direcţia are obligaţia să realizeze un raport cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, ce va fi transmis instanţei de judecată învestite cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.

25.Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 38. – Dacă, în situaţia prevăzută la art. 37 alin. (1), instanţa judecătorească dispune revocarea măsurii încredinţării, se reia procesul de potrivire.

26.Articolul 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 40. – (1) Cererea de încuviinţare a adopţiei poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare în situaţia adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi, în cazul adopţiei copilului, de către soţul părintelui firesc sau adoptiv. În toate celelalte cazuri cererea de încuviinţare a adopţiei va fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcţia de la domiciliul acestora la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei sau, după caz, la împlinirea termenelor prevăzute pentru adopţia copilului aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. c) şi d).

(2)Cererea de încuviinţare a adopţiei este însoţită de următoarele acte:

a)certificatul de naştere al copilului, în copie legalizată;

b)certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică;

c)atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;

d)hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare în vederea adopţiei;

e)certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie legalizată;

f)certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată;

g)cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;

h)certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;

i)hotărârea judecătorească irevocabilă de deschidere a procedurii adopţiei interne a copilului;

j)raportul de consiliere şi informare a părinţilor fireşti în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc;

k)documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopţiei copilului de către soţia părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;

l)declaraţia notarială pe propria răspundere prevăzută la art. 7^1 alin. (2) lit. c).

27.La articolul 41, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 41. – (1) Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei se face cu citarea direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, a direcţiei care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei interne şi a persoanei ori familiei adoptatoare.

(2)Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu se face cu citarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare şi a adoptatului, iar judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv se face cu citarea adoptatorului şi a părinţilor fireşti ai adoptatului.

28.La articolul 42, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3)Instanţa poate invita, la aceeaşi dată, direcţia competentă potrivit art. 22^2 alin. (2) şi direcţia competentă potrivit art. 40 alin. (1).

(4)În cazul în care părinţii se prezintă personal în faţa instanţei şi îşi exprimă refuzul de a mai consimţi la adopţie, instanţa suspendă soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei. Declaraţia părinţilor fireşti împreună cu încheierea de suspendare se comunică direcţiei competente potrivit art. 22^2 alin. (2), care va formula o cerere de revizuire a hotărârii de deschidere a procedurii adopţiei. Dispoziţiile art. 24 şi 25 se aplică în mod corespunzător.

29.La articolul 43, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)În termen de 5 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a încuviinţat adopţia, direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului va înştiinţa, în scris, părinţii fireşti despre aceasta, precum şi autorităţile române competente să elibereze documentele de identitate sau de călătorie pentru adoptat.

30.Articolul 44 se abrogă.

31.Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 45. – (1) Adopţia internaţională a copilului cu reşedinţa obişnuită în România de către o persoană/familie cu reşedinţa obişnuită în străinătate poate fi încuviinţată numai pentru copiii care se află în evidenţa Oficiului şi numai în următoarele situaţii:

a)adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne;

b)adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este şi cetăţean român;

c)adoptatorul este soţ al părintelui firesc al copilului a cărui adopţie se solicită.

(2)Adopţia prevăzută la alin. (1) lit. b) este permisă numai pentru copiii pentru care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopţiei interne şi nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România sau una dintre persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a), într-un termen de 2 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopţiei interne.

32.Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 46. – Cererea de încuviinţare a adopţiei se transmite instanţei judecătoreşti de către Oficiu după finalizarea demersurilor administrative prealabile prevăzute în prezentul capitol.

33.Articolul 47 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 47. – (1) Adopţia internaţională are efectele prevăzute de lege şi presupune deplasarea copilului pe teritoriul statului primitor, în urma încuviinţării adopţiei de către instanţa judecătorească română.

(2)Efectele adopţiei internaţionale, precum şi efectele în cazul anulării adopţiei internaţionale asupra cetăţeniei adoptatului sunt prevăzute de Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată.

34.Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 48. – (1) În cazul adopţiilor internaţionale în care adoptatul are reşedinţa obişnuită în străinătate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are reşedinţa obişnuită în România, cererile de adopţie ale solicitanţilor se transmit autorităţilor străine competente, numai prin intermediul Oficiului.

(2)Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în situaţia prevăzută la alin. (1) se realizează potrivit prevederilor secţiunii 1 a cap. III.

35.La articolul 49, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 49. – (1) Cererile persoanelor sau familiilor care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul altui stat, parte a Convenţiei de la Haga, şi care doresc să adopte un copil din România sunt transmise Oficiului prin intermediul autorităţii centrale competente din statul respectiv sau al organizaţiilor sale acreditate.

36.La articolul 51 alineatul (1), literele c)-e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

c)cazierele judiciare ale persoanelor care doresc să adopte şi al soţului care nu se asociază la adopţie;

d)raportul medical întocmit separat pentru fiecare adoptator şi, după caz, raportul medical privind bolile psihice ale soţului care nu se asociază la adopţie;

e)actul din care să rezulte că există garanţiile că adoptatul are posibilitatea să între şi să locuiască permanent în statul primitor, precum şi că adoptatul are faţă de adoptator şi rudele acestuia aceeaşi situaţie legală ca şi aceea a unui copil biologic al adoptatorului.

37.După articolul 51 se introduc patru noi articole, articolele 51^1-51^4 , cu următorul cuprins:

Art. 51^1. – (1) Selecţia şi potrivirea copilului cu adoptatorul sau familia adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în străinătate se realizează de către Oficiu, în conformitate cu metodologia elaborată de acesta şi aprobată prin hotărâre a Guvernului.

(2)Persoana sau familia selectată are obligaţia să se deplaseze în România şi să locuiască efectiv pe teritoriul ţării pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile consecutive, care vor fi utilizate în scopul relaţionării cu copilul.

(3)La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului va întocmi şi va transmite Oficiului un raport cu privire la relaţionarea dintre copil şi persoana sau familia selectată.

Art. 51^2. – Oficiul va notifica autorităţilor centrale competente sau organizaţiilor acreditate din statul primitor selectarea adoptatorului sau familiei adoptatoare.

Art. 51^3. – Odată cu notificarea prevăzută la art. 51^2, Oficiul va solicita autorităţii centrale competente sau organizaţiei acreditate din statul primitor să îi comunice următoarele:

a)acordul adoptatorului sau familiei adoptatoare cu privire la selecţia prevăzută la art. 51^1;

b)acordul cu privire la continuarea procedurii de adopţie.

Art. 51^4. – Prevederile art. 51^2 şi 51^3 lit. a) nu se aplică în situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. a) şi c).

38.La articolul 52, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 52. – (1) Cererea de încuviinţare a adopţiei, însoţită de documentele prevăzute la art. 49-51 şi art. 51^1 alin. (3), se înaintează de către Oficiu instanţei judecătoreşti.

..............................................................................................

(4)Oficiul are obligaţia de a se asigura că adoptatul va beneficia în ţara străină de aceeaşi situaţie legală ca şi aceea a unui copil biologic al adoptatorului; la pronunţarea asupra cererii de încuviinţare a adopţiei instanţa judecătorească va avea în vedere şi documentul care atestă îndeplinirea acestei obligaţii.

39.Articolul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 53. – Pe baza hotărârii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei, Oficiul eliberează, la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile, un certificat care atestă că adopţia este conformă cu normele Convenţiei de la Haga.

40.Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 54. – Deplasarea adoptatului din România în statul în care adoptatorul sau familia adoptatoare are reşedinţa obişnuită este posibilă numai atunci când hotărârea de încuviinţare a adopţiei este irevocabilă. Adoptatul se deplasează numai însoţit de adoptator sau de familia adoptatoare, în condiţii de siguranţă corespunzătoare nevoilor adoptatului.

41.Articolul 55 se abrogă.

42.La articolul 56, alineatul (5) se abrogă.

43.După articolul 57 se introduc două noi articole, articolele 57^1 şi 57^2, cu următorul cuprins:

Art. 57^1. – Persoanele adoptate au dreptul de a-şi cunoaşte originile şi propriul trecut şi beneficiază de sprijin în realizarea demersurilor vizând contactarea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice.

Art. 57^2. – (1) Persoanele adoptate au dreptul să solicite şi să obţină informaţii care atestă adopţia, precum şi informaţii cu caracter general vizând traseul instituţional şi istoricul personal care nu dezvăluie identitatea părinţilor fireşti. Dezvăluirea adopţiei poate fi făcută numai în cazul persoanelor care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu.

(2)Părinţii fireşti sau rudele biologice ale persoanelor adoptate pot obţine informaţii cu caracter general vizând persoana adoptată numai dacă există acordul expres al acesteia sau, după caz, al persoanei sau familiei adoptatoare.

(3)Furnizarea informaţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către Oficiu.

44.La articolul 58, alineatele (1), (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 58. – (1) Adoptatorii sunt obligaţi să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai mici, cu sprijinul specialiştilor din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii al direcţiei.

..............................................................................................

(3)Identitatea părinţilor fireşti ai adoptatului poate fi dezvăluită înainte de dobândirea de către acesta a capacităţii depline de exerciţiu numai pentru motive medicale, de către Oficiu, la cererea oricăruia dintre adoptatori, a adoptatului, soţului sau descendenţilor acestuia ori a reprezentantului unei instituţii medicale sau a unui spital.

..............................................................................................

(5)Instanţa citează direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul adoptatului, Oficiul, precum şi orice altă persoană a cărei ascultare poate fi utilă pentru soluţionarea cererii şi va putea admite cererea dacă, potrivit probelor administrate, constată că accesul la informaţiile solicitate nu este dăunător integrităţii psihice şi echilibrului emoţional ale solicitantului şi dacă adoptatul în cauză a beneficiat de consiliere adecvată.

45.La articolul 58, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

(6)Persoanele adoptate care deţin informaţii asupra identităţii părinţilor fireşti se pot adresa direct Oficiului pentru realizarea demersurilor vizând contactarea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice.

46.După articolul 58 se introduc două noi articole, articolele 58^1 şi 58^2, cu următorul cuprins:

Art. 58^1. – Metodologia privind accesul adoptatului la informaţii vizând originile sale şi propriul trecut, precum şi accesul părinţilor fireşti sau al rudelor biologice ale persoanelor adoptate la informaţii cu caracter general vizând persoana adoptată se elaborează de Oficiu şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 58^2. – Informaţiile relevante referitoare la adopţie, la originea copilului, în special cele cu privire la identitatea părinţilor fireşti, precum şi datele asupra istoricului medical al copilului şi familiei sale se păstrează minimum 50 de ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii de încuviinţare a adopţiei.

47.După articolul 63 se introduce un nou articol, articolul 63^1, cu următorul cuprins:

Art. 63^1. – Adopţia încetează prin desfacere sau ca urmare a anulării ori a constatării nulităţii sale, în condiţiile legii.

48.Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 64. – Cauzele privind încetarea adopţiei se judecă cu citarea:

a)adoptatorului sau, după caz, a familiei adoptatoare;

b)adoptatului care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;

c)direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul adoptatului şi a Oficiului.

49.Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 66. – Hotărârile judecătoreşti privitoare la încetarea adopţiei, rămase irevocabile, se comunică Oficiului de către direcţie în vederea efectuării menţiunilor necesare în Registrul naţional pentru adopţii.

50.La articolul 67, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 67. – (1) Instanţele judecătoreşti române sunt competente să judece cererile prevăzute de prezenta lege dacă cel puţin una dintre părţi are reşedinţa obişnuită în România.

(2)Instanţele judecătoreşti române sunt exclusiv competente să judece cererile prevăzute de prezenta lege dacă copilul care urmează a fi adoptat are reşedinţa obişnuită în România şi este cetăţean român sau apatrid.

51.La articolul 69, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

(2)Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile. Hotărârea judecătorească se redactează şi se comunică părţilor în maximum 10 zile de la pronunţare.

52.După articolul 69 se introduce un nou articol, articolul 69^1, cu următorul cuprins:

Art. 69^1. – Oficiul acţionează pentru apărarea drepturilor şi interesului superior al copiilor ce fac obiectul procedurilor de adopţie, scop în care poate introduce cereri şi poate formula apărări în toate cauzele ce intră sub incidenţa prezentei legi.

53.La articolul 70, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)La judecarea cererii referitoare la deschiderea procedurii adopţiei interne a copilului, a cererii de încredinţare în vederea adopţiei, a cererii de desfacere a adopţiei, precum şi a cererii privind nulitatea adopţiei, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie, iar la încuviinţarea adopţiei copilului care a împlinit vârsta de 10 ani acestuia i se va solicita consimţământul.

54.La articolul 70, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:

(2^1)În cazul în care ascultarea copilului nu este obligatorie, acestuia i se solicită opinia, în măsura în care este posibil.

55.La articolul 71, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Registrul conţine datele referitoare la adoptatorul sau familia adoptatoare, cu cetăţenie fie română, fie străină, precum şi cele referitoare la copiii pentru care a fost deschisă procedura adopţiei interne, pentru cei pentru care a fost pronunţată o hotărâre judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei, de încuviinţare a adopţiei, de desfacere a adopţiei sau de declarare a nulităţii acesteia.

56.Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 72. – (1) În scopul întocmirii şi organizării de către Oficiu a evidenţei prevăzute la art. 71, direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului transmite Oficiului copii ale următoarelor documente:

a)hotărârea judecătorească prin care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei naţionale;

b)hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei;

c)hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei;

d)hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii sau, după caz, de desfacere a adopţiei;

e)dispoziţia privind eliberarea/neeliberarea atestatului şi, după caz, atestatul;

f)raportul final de evaluare a capacităţii de a adopta a solicitantului;

g)raportul final de închidere a cazului prevăzut la art. 72^2 alin. (3);

h)alte documente necesare organizării evidenţei prevăzute la art. 71, care se stabilesc prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

(2)Documentele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) se transmit în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti, cele prevăzute la lit. e) şi f) în termen de 5 zile de la data emiterii dispoziţiei, iar raportul final prevăzut la lit. g) în termen de 5 zile de la întocmire.

(3)Documentul prevăzut la alin. (1) lit. e) va fi însoţit de toate informaţiile cu privire la persoanele sau familiile pentru care s-a emis atestatul.

(4)În cazul adopţiei persoanei majore, precum şi în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv, sentinţele de încuviinţare a adopţiei se comunică din oficiu de către instanţa competentă şi Oficiului.

57.După articolul 72 se introduce un nou capitol, capitolul VIII^1, cuprinzând articolele 72^1-72^6, cu următorul cuprins:

Capitolul VIII^1Monitorizare şi activităţi postadopţie

Art. 72^1. – Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă.

Art. 72^2. – (1) În cazul adopţiei interne, monitorizarea postadopţie se realizează de către direcţia de la domiciliul copilului, care are obligaţia întocmirii unor rapoarte trimestriale pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.

(2)În perioada de monitorizare postadopţie, adoptatorii au obligaţia de a colabora cu direcţia pentru a înlesni realizarea rapoartelor trimestriale şi de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori la modificările intervenite în structura familiei.

(3)La încheierea perioadei de monitorizare postadopţie, direcţiile întocmesc un raport final de închidere a cazului, pe care au obligaţia să îl transmită Oficiului. În situaţia în care, ulterior încuviinţării adopţiei, prenumele copilului adoptat este schimbat pe cale administrativă, raportul va fi însoţit şi de copia actului care a stat la baza schimbării prenumelui.

Art. 72^3. – (1) În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare îşi stabileşte domiciliul/reşedinţa în raza teritorială a altei direcţii decât cea care a iniţiat procedura de monitorizare, aceasta are obligaţia de a notifica direcţiei în a cărei rază teritorială se află noul domiciliu/noua reşedinţă a adoptatorului/familiei adoptatoare necesitatea preluării obligaţiei de monitorizare postadopţie.

(2)În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare, împreună cu copilul adoptat, îşi stabileşte domiciliul/reşedinţa în altă ţară, direcţia de la domiciliul acestuia/acesteia realizează continuarea monitorizării postadopţie cu sprijinul Oficiului. În aceste cazuri, la solicitarea direcţiei, Oficiul facilitează obţinerea rapoartelor trimestriale prin contactarea serviciilor sociale competente publice sau private din statul în care adoptatorul/familia adoptatoare şi-a stabilit domiciliul/reşedinţa.

Art. 72^4. – (1) În cazul adopţiei internaţionale a copilului cu reşedinţa obişnuită în România de către o persoană/familie cu reşedinţa obişnuită în străinătate, Oficiul are obligaţia să urmărească evoluţia acestuia şi a relaţiilor lui cu părintele sau părinţii săi adoptivi cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei, prin intermediul autorităţii centrale competente sau al organizaţiei acreditate ori autorizate din statul primitor.

(2)În scopul îndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin. (1), Oficiul trebuie să solicite realizarea monitorizării postadopţie şi transmiterea de rapoarte trimestriale autorităţii centrale competente sau organizaţiei acreditate şi autorizate din statul primitor.

(3)În cazul adopţiei internaţionale a unui copil cu reşedinţa obişnuită în străinătate de către o persoană/familie cu reşedinţa obişnuită în România, obligaţia monitorizării postadopţie revine direcţiei în a cărei rază teritorială locuiesc adoptatorii. Durata perioadei de monitorizare postadopţie poate fi mai mare de 2 ani, dacă legea ţării de provenienţă a copilului o cere. Rapoartele întocmite în această perioadă se vor înainta Oficiului.

Art. 72^5. – (1) Activităţile postadopţie se realizează planificat şi vizează acordarea de suport şi asistenţă de specialitate adoptatului şi adoptatorilor, care să răspundă nevoilor identificate în timpul perioadei de monitorizare postadopţie sau semnalate direct de către cei adoptaţi ori de către persoana/familia adoptatoare.

(2)Obligaţia realizării activităţilor prevăzute la alin. (1) revine direcţiei de la domiciliul solicitantului. Aceste activităţi pot fi realizate şi de către organisme private, precum şi de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie, care au încheiat convenţii cu Oficiul.

(3)Modelul-cadru al convenţiilor prevăzute la alin. (2), precum şi la art. 19^4 alin. (2) lit. b) se aprobă prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

(4)Activităţile postadopţie pot consta în:

a)informare şi consiliere pentru copii şi părinţi;

b)organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacităţilor parentale;

c)constituirea de grupuri de suport pentru copii şi părinţi;

d)sprijinirea adoptatorilor în vederea informării copilului cu privire la adopţia sa.

Art. 72^6. – (1) Pe perioada monitorizării postadopţie, participarea la activităţile prevăzute la art. 72^5 alin. (4) este obligatorie pentru adoptatori dacă rapoartele întocmite pe această perioadă consemnează o propunere motivată în acest sens. O astfel de propunere poate fi formulată în situaţiile în care se apreciază că există riscul compromiterii relaţiei dintre părinţi şi copilul/copiii adoptaţi ori ar putea determina, în timp, eşecul adopţiei.

(2)În situaţia în care adoptatorii, în mod nejustificat, refuză să dea curs propunerii formulate potrivit alin. (1) sau refuză să informeze copilul cu privire la adopţia sa, responsabilul de caz propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopţie peste termenul minim prevăzut la art. 72^2 alin. (1).

58.La articolul 73, alineatele (2)-(4) se abrogă.

59.La articolul 75, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3)În situaţia în care se constată nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2), Oficiul este obligat să solicite instanţei judecătoreşti dizolvarea persoanei juridice implicate.

(4)Serviciile şi activităţile care pot fi derulate de către organismele private în cadrul adopţiei interne, precum şi metodologia de autorizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

60.După articolul 75 se introduc două noi articole, articolele 75^1 şi 75^2, cu următorul cuprins:

Art. 75^1. – Constituie abatere disciplinară şi se sancţionează, potrivit legii, nerespectarea prevederilor art. 14 teza a II-a, art. 19^2 alin. (1) teza a II-a, art. 29^4 alin. (2), art. 43 alin. (2), art. 71 alin. (1), art. 72^2 alin. (3) teza I, precum şi neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor prevăzute la art. 36 alin. (1)-(3) şi art. 72^2 alin. (1).

Art. 75^2. – (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

a)nerespectarea prevederilor art. 17 alin. (3);

b)nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (1);

c)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 22 alin. (2);

d)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 25 alin. (2);

e)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 28;

f)neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 37 alin. (1);

g)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 72^2 alin. (2).

(2)Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

a)cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei cele prevăzute la lit. a), b) şi g);

b)cu amendă de la 2.000 lei la 3.500 lei cele prevăzute la lit. c)-f).

(3)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane anume desemnate din cadrul Oficiului.

(4)Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile şi dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul II

(1)Cererile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform dispoziţiilor legale în vigoare la data introducerii acestor cereri.

(2)Persoanele şi familiile care la data intrării în vigoare a prezentei legi aveau copii încredinţaţi în vederea adopţiei pot introduce cereri pentru încuviinţarea adopţiei, care se soluţionează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 273/2004, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege.

(3)Atestatul de persoană sau familie aptă să adopte, eliberat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează valabilitatea, cu condiţia ca persoana sau familia atestată să înregistreze la direcţie o declaraţie notarială pe propria răspundere din care să rezulte că a locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare intrării în vigoare a prezentei legi. Neîndeplinirea acestei condiţii într-un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi atrage încetarea de drept a valabilităţii atestatului.

(4)Prevederile art. 13^1 alin. (4) din Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, sunt aplicabile numai pentru situaţiile în care stabilirea filiaţiei copilului faţă de tată a intervenit după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(5)Termenul de 2 ani prevăzut la art. 45 alin. (2) din Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se calculează incluzând şi perioadele în care copilul a avut deschisă procedura adopţiei interne anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul III

În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului va revizui planul individualizat de protecţie a copiilor aflaţi în cadrul sistemului de protecţie specială şi va stabili adopţia ca finalitate a acestuia, conform dispoziţiilor art. 22 şi 22^1 din Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege.

Articolul IV

În termen de 4 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul, la propunerea Oficiului Român pentru Adopţii, va aproba prin hotărâre normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege.

Articolul V

(1)Activităţile prevăzute de Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, în sarcina direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului se realizează numai pe baza obţinerii autorizaţiei eliberate de către Oficiul Român pentru Adopţii.

(2)Metodologia şi criteriile de autorizare se elaborează de către Oficiul Român pentru Adopţii şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(3)Prevederile alin. (1) intră în vigoare la data care va fi stabilită prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2).

Articolul VI

În cuprinsul Legii nr. 273/2004, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, precum şi în cuprinsul celorlalte acte normative în vigoare din domeniul adopţiei, sintagma "secretar de stat" se înlocuieşte cu termenul "preşedinte".

Articolul VII

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a)Hotărârea Guvernului nr. 1.436/2004 pentru defalcarea pe categorii de cheltuieli a taxei unice şi fixe aferente serviciilor efectuate de Oficiul Român pentru Adopţii în îndeplinirea procedurii de adopţie internaţională pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 23 septembrie 2004;

b)Hotărârea Guvernului nr. 1.442/2004 privind serviciile şi activităţile ce pot fi desfăşurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopţiei interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 24 septembrie 2004;

c)Ordinul secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 45/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind procedura adopţiei interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 7 aprilie 2004;

d)art. II - V din Hotărârea Guvernului nr. 645/2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.433/2004 privind aprobarea structurii organizatorice, a numărului maxim de posturi şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Oficiului Român pentru Adopţii, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului consultativ al Oficiului Român pentru Adopţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 3 iunie 2009;

e)orice alte dispoziţii contrare.

Articolul VIII

Legea nr. 274/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Român pentru Adopţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 17 februarie 2010, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 6^1, cu următorul cuprins:

Art. 6^1. – (1) În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Oficiul este sprijinit de un Consiliu de coordonare, denumit în continuare Consiliu, organism fără personalitate juridică care funcţionează pe lângă Oficiu.

(2)Consiliul este alcătuit din:

a)preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil;

b)preşedintele Asociaţiei directorilor direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;

c)preşedintele Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali;

d)preşedintele Colegiului Psihologilor din România;

e)reprezentantul UNICEF în România.

(3)Consiliul are următoarele atribuţii principale:

a)avizează strategia, politicile şi programele elaborate de Oficiu;

b)analizează strategia, politicile şi programele elaborate de Oficiu şi formulează recomandări cu privire la îmbunătăţirea acestora;

c)formulează propuneri privind îmbunătăţirea cadrului normativ în domeniu;

d)propune primului-ministru persoana ce va fi numită în funcţia de preşedinte al Oficiului.

(4)Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

2.La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 8. – (1) Oficiul este condus de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea Consiliului. Durata mandatului preşedintelui Oficiului este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată.

Articolul IX

Prezenta lege intră în vigoare la 4 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia dispoziţiilor art. 19 alin. (5), art. 29^3, art. 72^5 alin. (3) şi ale art. 75 alin. (4) din Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, care intră în vigoare în 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul X

Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucureşti, 5 decembrie 2011.

Nr. 233.