Ghid din 22 mai 2023

*1 Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind fondurile de piață monetară(JO L 169, 30.6.2017, p. 8).

Ce se aplică?2. Prezentul ghid se aplică în legătură cu articolul 28 din Regulamentul privind FPM și stabilește parametrii de referință comuni pentru scenariile de simulare a situațiilor de criză care vor fi incluse în simulările situațiilor de criză efectuate de FPM sau de administratorii de FPM în conformitate cu articolul respectiv.

Când se aplică?3. Prezentul ghid se aplică după două luni de la data publicării acestuia pe site-ul ESMA, în toate limbile oficiale ale UE (pentru părțile marcate cu culoarea roșie - celelalte părți ale ghidului se aplică deja de la datele specificate la articolele 44 și 47 din Regulamentul privind FPM).

2.Scop4. Scopul prezentului ghid este de a asigura aplicarea comună, uniformă și consecventă a dispozițiilor articolului 28 din Regulamentul privind FPM. În special și astfel cum se specifică la articolul 28 alineatul (7) din Regulamentul privind FPM, acesta stabilește parametrii de referință comuni pentru scenariile de simulare a situațiilor de criză care trebuie incluse în simulările situațiilor de criză, luând în considerare următorii factori menționați la articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul privind FPM:

a)modificări ipotetice ale nivelului de lichiditate al activelor deținute în portofoliul FPM;

b)modificări ipotetice ale nivelului de risc de credit al activelor deținute în portofoliul FPM, inclusiv evenimente de credit și evenimente de rating;

c)evoluții ipotetice ale ratelor dobânzii și ale cursului de schimb valutar;

d)niveluri ipotetice de răscumpărare;

e)extinderea sau limitarea ipotetică a marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu;

f)șocuri macrosistemice ipotetice care afectează economia în ansamblu.

5.În conformitate cu articolul 28 alineatul (7) din Regulamentul privind FPM, prezentul ghid va fi actualizat cel puțin o dată pe an, luând în considerare ultimele evoluții ale pieței. În 2022, secțiunea 5 din prezentul ghid este actualizată în special pentru ca administratorii de FPM să dispună de informațiile necesare pentru a completa câmpurile corespunzătoare din modelul de raportare menționat la articolul 37 din Regulamentul privind FPM, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/708 al Comisiei*2.

*2 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/708 al Comisiei din 17 Aprilie 2018 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la modelul care trebuie utilizat de către administratorii fondurilor de piață monetară la raportarea către autoritățile competente, astfel cum se prevede la articolul 37 din Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European și al Consiliului

Aceste informații includ specificațiile privind tipurile de simulări ale situațiilor de criză menționate în secțiunea 5 și calibrarea acestora.

3.Obligații de conformare și de raportare3.1. Statutul ghidului6. În conformitate cu articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul ESMA, autoritățile competente și participanții la piețele financiare trebuie să depună toate eforturile pentru a respecta prezentul ghid.

7.Autoritățile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să se conformeze prin includerea acestuia în cadrele lor juridice și/sau de supraveghere naționale, după caz, inclusiv în cazul în care există ghiduri specifice care vizează în principal participanții la piețele financiare. În acest caz, autoritățile competente trebuie să asigure, prin activitățile lor de supraveghere, respectarea ghidului de către participanții la piețele financiare.

3.2.Cerințe privind raportarea8. În termen de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE, autoritățile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să informeze ESMA (i) dacă respectă ghidul, (ii) dacă nu respectă, dar intenționează să respecte ghidul sau (iii) dacă nu respectă și nu intenționează să respecte ghidul.

9.În caz de neconformitate, autoritățile competente trebuie, de asemenea, să informeze ESMA, în termen de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE, cu privire la motivele de neconformare cu ghidul.

10.Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificare. Odată ce a fost completat, modelul va fi transmis la ESMA.

4.Ghid privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în temeiul articolului 28 din Regulamentul privind FPM (participanții la piața financiară nu au obligația de a raporta rezultatele simulărilor situațiilor de criză menționate în secțiunile 4.1-4.7 de mai jos)

4.1.Orientări privind anumite caracteristici generale ale scenariilor de simulare a situațiilor de criză ale FPMDomeniul de aplicare a efectelor scenariilor de simulare a situațiilor de criză propuse asupra FPM11. Articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul privind FPM solicită FPM-urilor să elaboreze "procese solide de simulare a situațiilor de criză prin care să se identifice evenimentele posibile sau schimbările viitoare ale condițiilor economice care ar putea avea efecte nefavorabile asupra FPM".

12.Acesta lasă o marjă de interpretare cu privire la sensul exact al sintagmei "efecte asupra FPM", cum ar fi:

–impactul asupra portofoliului sau valorii activului net al FPM,– impactul asupra volumului minim de active lichide cu scadență zilnică sau săptămânală, astfel cum se menționează la articolul 24 literele (c)-(h) și la articolul 25 literele (c)-(e) din Regulamentul privind FPM,– impactul asupra capacității administratorului de FPM de a onora cererile de răscumpărare ale investitorilor,– impactul asupra diferenței dintre VAN constantă pe unitate sau pe acțiune și VAN pe unitate sau pe acțiune [astfel cum se menționează explicit la articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul privind FPM în cazul FPM-urilor cu VAN constantă și cu volatilitate scăzută],– impactul asupra capacității administratorului de a respecta diferitele norme în materie de diversificare, astfel cum se prevede la articolul 17 din Regulamentul privind FPM.

13.Formularea articolului 28 alineatul (1) din Regulamentul privind FPM trebuie să includă diferite definiții posibile. În special, scenariile de simulare a situațiilor de criză menționate la articolul 28 din Regulamentul privind FPM trebuie să simuleze impactul diferiților factori enumerați la articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul privind FPM atât asupra i) portofoliului sau valorii activului net al FPM, cât și asupra ii) grupului (grupurilor) de lichidități al (ale) FPM și/sau capacității administratorului de FPM de a onora cererile de răscumpărare ale investitorilor. Această interpretare în sens larg este conformă cu cadrul de simulare a situațiilor de criză al AFIA, care include ambele sensuri la articolul 15 alineatul (3) litera (b) și la articolul 16 alineatul (1). Specificațiile incluse în secțiunile 4.2-4.7 de mai jos se aplică, prin urmare, scenariilor de simulare a situațiilor de criză cu privire la ambele aspecte menționate mai sus.

14.În ceea ce privește lichiditatea, se remarcă faptul că riscul de lichiditate poate rezulta din:

(i)răscumpărări semnificative;

(ii)deteriorarea lichidității activelor sau (iii) o combinație între cele două.Scenarii istorice și scenarii ipotetice15. În ceea ce privește ambele scenarii de simulare a situațiilor de criză cu privire la i) portofoliul sau valoarea activului net al FPM și ii) grupul (grupurile) de lichidități al (ale) FPM și/sau capacitatea administratorului de FPM de a onora cererile de răscumpărare ale investitorilor, administratorii ar putea utiliza factorii precizați în secțiunile 4.2-4.7 prin utilizarea scenariilor istorice și ipotetice.

16.Scenariile istorice reproduc parametrii evenimentului anterior sau ai crizelor anterioare și extrapolează impactul pe care acestea l-ar fi avut asupra portofoliului actual al FPM.

17.În timp ce utilizează scenariile istorice, administratorii trebuie să varieze perioadele pentru a procesa mai multe scenarii și a evita obținerea unor rezultate ale simulărilor situațiilor de criză care depind excesiv de o perioadă arbitrară (de exemplu, o perioadă cu rate scăzute ale dobânzii și o altă perioadă cu rate mai mari). De exemplu, unele scenarii utilizate în mod normal se referă la obligațiunile cu risc ridicat din 2001, la creditele ipotecare cu risc ridicat (subprime) din 2007, la criza din Grecia din 2009 și la prăbușirea pieței bursiere din China în 2015. Aceste scenarii pot include șocuri independente sau corelate, în funcție de model.

18.Scenariile ipotetice urmăresc anticiparea unui eveniment specific sau a unei crize specifice prin stabilirea parametrilor săi și anticiparea impactului său asupra FPM. Exemple de scenarii ipotetice includ scenarii bazate pe șocurile economice și financiare, riscul de țară sau de afaceri (de exemplu, falimentul unui stat suveran sau prăbușirea unui sector industrial). Acest tip de scenariu poate necesita crearea unui tablou de bord al tuturor factorilor de risc modificați, a unei matrice de corelare și a unui model de comportament financiar. De asemenea, aceasta include scenarii probabile bazate pe volatilitatea implicită.

19.Astfel de scenarii pot fi scenarii care implică un singur factor sau mai mulți factori. Factorii pot fi necorelați (venituri fixe, capital, contraparte, valută, volatilitate, corelație etc.) sau corelați: un anumit șoc se poate răspândi la toți factorii de risc, în funcție de tabelul de corelare utilizat.Agregarea simulărilor situațiilor de criză20. În plus, în anumite circumstanțe, administratorii ar putea utiliza scenariile de simulare a situațiilor de criză agregate pentru o serie de FPM-uri sau chiar pentru toate FPM- urile gestionate de administrator. Agregarea rezultatelor ar oferi o imagine de ansamblu și ar putea arăta, de exemplu, volumul total al activelor deținute de toate FPM-urile administratorului într-o anumită poziție și impactul potențial al mai multor portofolii care se vând în același timp din respectiva poziție în timpul unei crize de lichiditate.Simularea situațiilor de criză în sens invers21. Pe lângă scenariile de simulare a situațiilor de criză abordate în această secțiune, includerea simulării situațiilor de criză în sens invers poate fi de asemenea benefică. Intenția care stă la baza unei simulări a situațiilor de criză în sens invers este de a supune FPM-ul la scenariile de simulare a situațiilor de criză până la punctul de eșec, inclusiv până la punctul în care ar fi încălcate pragurile de reglementare stabilite în Regulamentul privind FPM, cum ar fi cele prevăzute la articolul 37 alineatul (3) litera (a). Acest lucru ar permite administratorului unui FPM să dispună de un alt instrument pentru a explora orice vulnerabilitate și pentru a preîntâmpina și elimina astfel de riscuri.Combinarea diferiților factori menționați în secțiunile 4.2-4.7 de mai jos cu cererile de răscumpărare ale investitorilor22. Toți factorii menționați în secțiunile 4.2-4.7 de mai jos trebuie supuși simulării în raport cu mai multe niveluri de răscumpărare. Aceasta nu înseamnă că, la început, administratorii nu trebuie să îi supună simulării în mod separat (fără a-i combina cu simulările în raport cu nivelul de răscumpărare) pentru a putea identifica impactul respectiv corespunzător. Modul în care ar putea fi realizată această combinare a diferiților factori menționați în secțiunile 4.2-4.7 de mai jos cu cererile de răscumpărare ale investitorilor este precizat în continuare în fiecare dintre secțiunile respective.

23.În acest context, ar putea fi necesară o ipoteză privind comportamentul administratorului în ceea ce privește onorarea cererilor de răscumpărare.

24.Un exemplu practic al unei posibile puneri în aplicare este furnizat în apendice.Simulările situațiilor de criză în cazul FPM-urilor cu VAN constantă și cu volatilitate scăzută25. Articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul privind FPM prevede că, pe lângă criteriile de simulare a situațiilor de criză prevăzute la articolul 28 alineatul (1), FPM-urile cu VAN constantă și cu volatilitate scăzută estimează pentru diferite scenarii diferența dintre VAN constantă pe unitate sau pe acțiune și VAN pe unitate sau pe acțiune. În timp ce se estimează această diferență și dacă administratorul de FPM consideră că acest lucru ar aduce informații suplimentare utile, ar putea fi relevantă, de asemenea, estimarea impactului factorilor relevanți incluși în secțiunile 4.2-4.7 asupra volatilității portofoliului sau asupra volatilității valorii activului net al fondului.Caracterul neexhaustiv al factorilor menționați în secțiunile 4.2-4.7 de mai jos26. Factorii stabiliți în secțiunile 4.2-4.7 de mai jos constituie cerințe minime. Se așteaptă ca administratorul să adapteze abordarea specificităților FPM-urilor sale și să adauge orice factori sau cerințe care ar putea fi considerate utile pentru exercițiul de simulare a crizei. Exemple de alți factori care ar putea fi luați în considerare includ rata dobânzii repo, având în vedere că FPM-urile au un rol semnificativ pe această piață.

27.În general, administratorul trebuie să elaboreze o serie de scenarii, cu niveluri diferite de gravitate, care ar combina toți factorii relevanți (și anume, nu ar trebui să fie numai simulări ale situațiilor de criză separate pentru fiecare factor - a se consulta, de asemenea, secțiunile 4.2-4.7 de mai jos).

4.2.Orientări privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului de lichiditate al activelor deținute în portofoliul FPM28. În ceea ce privește nivelul de modificare a lichidității activelor menționate la articolul 28 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FPM, administratorii ar putea lua în considerare parametri precum:

–decalajul dintre prețul ofertei și cel al cererii;

–volumele de tranzacționare;

–profilul de scadență al activelor;

–numărul de contrapărți care activează pe piața secundară. Aceasta ar reflecta faptul că lipsa lichidității activelor poate rezulta din probleme legate de piețele secundare, dar poate fi legată, de asemenea, de scadența activului.

29.Administratorul ar putea lua în considerare, de asemenea, un scenariu de simulare a situațiilor de criză care ar reflecta un eveniment extrem în care există o lipsă de lichiditate din cauza unor răscumpărări masive, prin combinarea simulării situației de criză legate de lichiditate cu o marjă de licitație înmulțită cu un anumit factor, presupunând în același timp o anumită rată de răscumpărare a VAN.

4.3.Orientări privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului de risc de credit al activelor deținute în portofoliul FPM, inclusiv evenimentele de credit și evenimentele de rating30. În ceea ce privește nivelul de modificare a riscului de credit al activului menționat la articolul 28 alineatul (1) litera (b), orientările privind acest factor nu ar trebui să fie prea prescriptive, întrucât extinderea sau limitarea marjelor de credit se bazează în general pe condiții de piață în rapidă evoluție.

31.Cu toate acestea, administratorii ar putea, de exemplu, să ia în considerare:

–retrogradarea pozițiilor titlurilor de valoare din portofoliu sau nerespectarea obligațiilor de plată a acestora, fiecare reprezentând expunerile relevante în portofoliul FPM-urilor;

–nerespectarea obligațiilor de plată ale celei mai mari poziții a portofoliului,combinată cu o scădere a ratingurilor activelor din cadrul portofoliului;

–modificări paralele ale marjelor de credit la un anumit nivel pentru toate activele deținute în portofoliu.

32.În ceea ce privește astfel de simulări ale situațiilor de criză care implică nivelurile de modificare a riscului de credit al activului, ar fi relevant, de asemenea, să se ia în considerare impactul unor astfel de simulări ale situațiilor de criză asupra evaluării calității creditului pentru activul corespunzător în contextul metodologiei descrise la articolul 19 din Regulamentul privind FPM.

33.În scopul combinării diferiților factori, administratorul trebuie să combine modificările nivelului riscului de credit al activelor deținute în portofoliul FPM cu nivelurile de răscumpărare date. Administratorul ar putea lua în considerare un scenariu de simulare a situației de criză care ar reflecta un eveniment extrem de criză cauzat de incertitudinea privind solvabilitatea participanților pe piață, ceea ce ar conduce la creșterea primei de risc și la o reorientare către instrumentele cu risc scăzut. Acest scenariu de simulare a unei situații de criză ar combina nerespectarea obligațiilor de plată ale unui anumit procent din portofoliu cu marjele în creștere, presupunându-se în același timp o anumită rată de răscumpărare a VAN.

34.De asemenea, administratorul ar putea să ia în considerare un scenariu de simulare a unei situații de criză care ar combina o nerespectare a obligațiilor de plată a unui anumit procent din valoarea portofoliului cu o creștere a ratelor dobânzii pe termen scurt și o anumită rată de răscumpărare a VAN.

4.4.Orientări privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în legătură cu evoluțiile ipotetice ale ratelor dobânzii și ale cursului de schimb valutar35. În ceea ce privește nivelurile de modificare a ratelor dobânzii și ale cursurilor de schimb valutar menționate la articolul 28 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind FPM, administratorii ar putea lua în considerare simularea situațiilor de criză privind modificările paralele ale unui anumit nivel. Mai exact, în funcție de natura specifică a strategiei lor, administratorii ar putea lua în considerare:i. creșterea nivelului ratelor dobânzii pe termen scurt, cu o rată a trezoreriei la o lună și la trei luni care cresc simultan, presupunându-se, în același timp, o anumită rată de răscumpărare;ii. creșterea treptată a ratelor dobânzii pe termen lung pentru obligațiunile suverane;iii. modificarea paralelă și/sau neparalelă a curbei ratei dobânzii care ar modifica rata dobânzii pe termen scurt, mediu și lung;iv. evoluțiile cursului de schimb valutar (moneda de bază față de alte monede).

36.Administratorul ar putea lua în considerare, de asemenea, un scenariu al situațiilor de criză care ar reflecta un eveniment extrem implicând rate ale dobânzii crescute care ar combina o creștere a ratelor dobânzii pe termen scurt cu o anumită rată de răscumpărare. De asemenea, administratorul ar putea lua în considerare o matrice a ratelor dobânzii/marjelor de credit.

4.5.Orientări privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în legătură cu niveluri ipotetice de răscumpărare37. În ceea ce privește nivelurile de răscumpărare menționate la articolul 28 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul privind FPM, administratorii ar putea lua în considerare simulările situațiilor de criză referitoare la răscumpărare care rezultă din nivelurile de răscumpărare istorice sau ipotetice sau în care răscumpărarea este valoarea maximă fie pentru un anumit procent din VAN, fie pentru o opțiune de răscumpărare de tip opt-out exercitată de cei mai importanți investitori.

38.Simulările situațiilor de criză referitoare la răscumpărări trebuie să includă măsuri specifice pe care FPM-ul are puterea constitutivă de a le activa (de exemplu, limitele și notificarea de răscumpărare).

39.Simularea răscumpărărilor trebuie să fie calibrată pe baza analizei de stabilitate a datoriilor (și anume, a capitalului), care, în sine, depinde de tipul de investitor (instituțional, de retail, bancă privată etc.) și de concentrare a datoriilor. Caracteristicile specifice ale datoriilor și orice modificări ciclice ale răscumpărărilor trebuie luate în considerare la stabilirea scenariilor de răscumpărare. Cu toate acestea, există mai multe modalități de a simula datoriile și răscumpărările. Exemple de scenarii de răscumpărări semnificative includ:

i)răscumpărările unui procent din datorii, ii) răscumpărările egale cu cele mai mari răscumpărări observate până în prezent și iii) răscumpărările bazate pe un model de comportament al investitorului.

40.Răscumpărările unui procent din datorii ar putea fi definite pe baza frecvenței de calcul a valorii activului net, a oricărei perioade de notificare a răscumpărării și a tipului de investitori.

41.Trebuie remarcat faptul că lichidarea pozițiilor fără denaturarea alocării portofoliului necesită o tehnică cunoscută sub numele de divizare (slicing), prin care se vinde mai degrabă același procent din fiecare tip de activ [sau din fiecare clasă de lichiditate, în cazul în care activele sunt clasificate în funcție de lichiditatea lor, cunoscută sub denumirea de grupare (bucketing)] decât să se vândă mai întâi activele cele mai lichide. Conceperea și efectuarea simulării situațiilor de criză trebuie să ia în considerare și să precizeze dacă se aplică o abordare bazată pe divizare sau, dimpotrivă, o abordare bazată pe ordine (și anume, vânzarea mai întâi a celor mai lichide active).

42.În cazul răscumpărării unităților de către cel (cei) mai mare (mari) investitor(i), în loc să definească un procentaj arbitrar de răscumpărare ca în cazul precedent, administratorii ar putea utiliza informațiile despre baza investitorilor a FPM pentru a îmbunătăți simularea situației de criză. În mod specific, scenariul care implică răscumpărarea unităților de către cei mai mari investitori trebuie să fie calibrat pe baza concentrării datoriilor fondului și a relațiilor dintre administratori și investitorii principali ai FPM (și măsura în care comportamentul investitorilor este considerat volatil).

43.De asemenea, administratorii ar putea să supună simulării situației de criză scenariile care implică răscumpărări egale cu cele mai mari răscumpărări înregistrate până în prezent într-un grup de FPM-uri similare (din punct de vedere geografic sau din punct de vedere al tipului de fond) sau în toate fondurile gestionate de administrator. Cu toate acestea, cele mai mari răscumpărări înregistrate în trecut nu sunt neapărat un indicator fiabil al celor mai grave răscumpărări care ar putea apărea în viitor.

44.Un exemplu practic al unei posibile puneri în aplicare este furnizat în apendice.

4.6.Orientări privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în legătură cu extinderea sau limitarea ipotetică a marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu45. În ceea ce privește extinderea sau limitarea marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu, astfel cum se menționează la articolul 28 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul privind FPM, administratorii ar putea lua în considerare extinderea marjelor în diferite sectoare în care este expus portofoliul FPM, în combinație cu o creștere diferită a răscumpărărilor acționarului. Administratorii ar putea să ia în considerare, în special, extinderea marjelor în creștere.

4.7.Orientări privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în legătură cu șocurile macrosistemice ipotetice care afectează economia în ansamblu46. În ceea ce privește identificarea șocurilor macrosistemice care afectează economia în ansamblu menționate la articolul 28 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul privind FPM, orientările privind acest punct nu trebuie să fie prescriptive, întrucât alegerea șocurilor macrosistemice ipotetice va depinde în mare măsură de ultimele evoluții de pe piață.

47.Cu toate acestea, ESMA consideră că administratorii ar putea utiliza un scenariu nefavorabil în raport cu PIB-ul. De asemenea, administratorii ar putea replica șocurile macrosistemice care au afectat economia în ansamblu în trecut.

48.Exemple de astfel de scenarii globale de simulare a situațiilor de criză pe care administratorul le-ar putea lua în considerare sunt furnizate în apendice.

4.8.Orientări privind stabilirea unor scenarii de simulare a situațiilor de criză suplimentare ca referință comună [ale căror rezultate trebuie incluse în modelul de raportare menționat la articolul 37 alineatul (4) din Regulamentul privind FPM]49. Pe lângă simulările situațiilor de criză efectuate de administratorii de FPM luând în considerare secțiunile 4.1-4.7 din prezentul ghid, administratorii de FPM trebuie să realizeze următoarele scenarii de simulare a situațiilor de criză ca referință comună și ale căror rezultate trebuie incluse în modelul de raportare menționat la articolul 37 alineatul (4) din Regulamentul privind FPM.

4.8.1.Nivelul de modificare a lichidității50. În ceea ce privește nivelul de modificare a lichidității activelor menționate la articolul 28 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FPM:

● administratorii FPM trebuie să aplice factorii de ajustare menționați la secțiunea 5 din ghid*3, pentru a reflecta creșterea primelor de lichiditate ca urmare a deteriorării condițiilor de lichiditate de piață într-un scenariu de stres;

*3 Factorul de ajustare este calibrat în funcție de marjele de licitație.

● pentru fiecare titlu de valoare transferabil relevant, factorii de ajustare trebuie să se aplice la prețul utilizat pentru evaluarea fondului la momentul raportării (VPreț), în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) litera (a), în funcție de tipul și scadența lor, pentru a obține un preț ajustat ((VPreț)ajust):

(VPreț)ajust = (1 - actualizare lichiditate) * VPreț

● impactul actualizării lichidității trebuie evaluat pentru următoarele active: obligațiuni suverane, obligațiuni corporative, efecte de comerț, titluri pe termen scurt garantate cu active și securitizări eligibile;

● administratorul FPM trebuie să estimeze impactul eventualelor pierderi prin evaluarea portofoliului de investiții la prețul ajustat derivat, (vpreț)ajust , pentru a determina valoarea activului net (VAN) în situație de criză și a calcula impactul ca procent din VAN de raportare:

Impactul asupra riscului de lichiditate al activului (%) = [VAN de raportare - VAN situație de criză]/VAN de raportare

Note:

Următoarele active trebuie incluse în simularea situațiilor de criză:

● obligațiuni suverane, defalcate la nivel de țară;

● obligațiuni corporative, făcând cel puțin distincția între obligațiunile cu valoare de investiție și instrumentele cu randament înalt;

● efecte de comerț, titluri pe termen scurt garantate cu active și securitizări eligibile, utilizând parametrii pentru obligațiunile corporative.

Calibrarea este disponibilă în secțiunea 5 din ghid.

4.8.2.Nivelul de modificare a riscului de credit51. În ceea ce privește nivelurile de modificare a riscului de credit al activelor deținute în portofoliul FPM, inclusiv evenimente de credit și evenimente de rating, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind FPM:1) Simularea unei situații de criză pentru marjele de credit52. Administratorii FPM trebuie să evalueze impactul unei creșteri a marjei de credit, conform următoarelor specificații:

● pentru fiecare titlu de valoare, trebuie aplicată creșterea marjei specificată în secțiunea 5 a ghidului;

● pentru fiecare titlu de valoare, modificarea corespunzătoare a marjei trebuie reflectată într-o reducere a valorii acesteia;

● se va calcula impactul reducerilor de valoare cumulate în procente din VAN de raportare.

1) Impactul asupra riscului de credit (%) = [VAN de raportare - VAN situație de criză]/VAN de raportare2) Simularea unei situații de criză pentru concentrare53. Administratorii FPM trebuie să simuleze, de asemenea, nerespectarea obligațiilor de plată ale primelor două expuneri. Impactul asupra VAN trebuie calculat apoi sub forma unui procent:2) Impactul asupra riscului de concentrare (%) = [VAN de raportare - VAN situație de criză]/VAN de raportare

Note:

Scenariul riscului de concentrare depinde de caracteristicile expunerii. Trebuie luate în considerare garanțiile reale (sau orice alt factor atenuator, precum instrumentele derivate de credit) primite. Dacă nu există garanții reale sau dacă acestea sunt insuficiente pentru a acoperi expunerea, trebuie aplicată următoarea pierdere în caz de nerambursare:

● expuneri de rang prioritar: 45%;

● expuneri subordonate: 15%.

Calibrarea este disponibilă în secțiunea 5 din ghid.

4.8.3.Nivelul de modificare a ratelor dobânzii și a cursului de schimb valutar și nivelul extinderii sau limitării marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu54. În ceea ce privește nivelul de modificare a ratelor dobânzii și a cursului de schimb valutar menționat la articolul 28 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind FPM, administratorii FPM trebuie să aplice următorii parametri de piață în situație de criză folosind parametrii menționați în secțiunea 5 a ghidului referitor la (a) șocurile randamentelor ratei dobânzii în urma evoluțiilor ratei dobânzii și (b) șocurile de pe piața tranzacțiilor valutare în urma evoluțiilor cursului de schimb valutar.1) Nivelul de modificare a ratelor dobânzii55. În ceea ce privește nivelul de modificare a ratelor dobânzii, administratorii FPM trebuie să utilizeze aceeași curbă a ratei de referință pentru toate instrumentele denominate într-o anumită monedă, iar scadența ratei dobânzii trebuie să se alinieze la scadența reziduală a instrumentului. În cazul instrumentelor cu rată variabilă a dobânzii, acestea pot fi asociate, prin contract, cu o anumită rată de referință, caz în care se consideră că această rată urmează curba ratei de referință. Dacă tabelul nu specifică scadența corespunzătoare scadenței reziduale a instrumentului, administratorii FPM trebuie să utilizeze parametrul corespunzător din tabel (de exemplu, cel mai apropiat).2) Nivelul de modificare a cursului de schimb valutar56. În ceea ce privește nivelul de modificare a cursului de schimb valutar, calculul trebuie să se bazeze pe două scenarii: aprecierea EUR în raport cu USD; deprecierea EUR în raport cu USD.3) Nivelurile de extindere sau limitare a marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu57. În ceea ce privește nivelul de extindere sau limitare a marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu, menționate la articolul 28 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul privind FMP, administratorii FMP trebuie să aplice parametri de piață în situație de criză, conform următoarelor specificații:

● administratorii FMP trebuie să utilizeze parametrii specificați la secțiunea 5 a ghidului;

● în cazul instrumentelor care nu sunt asociate unui anumit indice, administratorii FMP utilizează curba ratei de referință prevăzută pentru modificarea scenariului ratelor dobânzii;

● dacă tabelul nu specifică scadența corespunzătoare scadenței reziduale a instrumentului, administratorii FPM trebuie să utilizeze parametrul corespunzător din tabel (de exemplu, cel mai apropiat).

4) Rezultate58. Administratorii FPM trebuie să reevalueze portofoliul luând în calcul noii parametri în mod individual: ratele dobânzii, cursul de schimb, ratele de referință. Aceștia trebuie să exprime impactul fiecărui factor de risc ca procent din VAN, prin calcularea următoarelor:

Impactul factorului de risc (%) = [VAN de raportare - VAN situație de criză]/VAN de raportare

Note:

Calibrarea este disponibilă în secțiunea 5 din ghid.

4.8.4.Nivelurile de răscumpărare59. În ceea ce privește nivelurile de răscumpărare menționate la articolul 28 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul privind FMP, administratorii FMP trebuie să aplice următoarele scenarii de răscumpărare simulate: o simulare de criză pentru lichiditate în sens invers, o simulare de criză pentru lichiditate săptămânală și o simulare de criză pentru concentrare.1) Simulare de criză pentru lichiditate în sens invers60. Simularea de criză pentru lichiditate în sens invers constă în următoarele etape:

● Pentru fiecare activ, administratorii FMP trebuie să calculeze valoarea tranzacționabilă săptămânală (inclusiv activele care se apropie de scadență).

● Administratorii FMP trebuie să calculeze valoarea tranzacționabilă săptămânală maximă care poate fi lichidată fără ca alocarea portofoliului să încalce cerințele de reglementare ale FPM sau să fie denaturată.

Rezultatul (%) = Valoarea tranzacționabilă săptămânală maximă care poate fi lichidată fără a denatura alocarea portofoliului/VAN

Note:

● Pentru fiecare activ, valoarea tranzacționabilă săptămânală se bazează pe evaluarea administratorului privind portofoliul fondului care poate fi lichidat în termen de o săptămână. Această decizie trebuie să se bazeze pe cea mai scurtă perioadă în care o astfel de poziție poate fi lichidată în mod rezonabil la valoarea contabilă sau la o valoare cât mai apropiată de aceasta*4.

Numărul maxim al ieșirilor pe care fondul le poate suporta pe durata unei săptămâni fără a denatura alocarea portofoliului este determinat de (1) suma valorilor tranzacționabile săptămânale; și (2) capacitatea fondului de a respecta cerințele de reglementare.

*4 Pentru definiția acesteia, a se vedea Ghidul privind obligațiile de raportare în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (d) și articolul 24 alineatul (1), (2) și (4) din Directiva AFIA

● În aceste scopuri, cerințele de reglementare trebuie să includă cel puțin următoarele, fără a se limita la acestea:

() diversificarea (articolul 17 din Regulamentul FPM);

() concentrarea (articolul 18 din Regulamentul FPM);

() regulile de portofoliu pentru FPM pe termen scurt (articolul 24 din Regulamentul FPM) și pentru FPM standard (articolul 25 din Regulamentul FPM), în special scadența medie ponderată (WAM) maximă, durata de viață medie ponderată (WAL) maximă, activele cu scadență zilnică și activele cu scadență săptămânală.

● De exemplu, dacă 50 % din activele unui FPM cu VAN cu volatilitate scăzută sunt tranzacționabile în termen de o săptămână, dar WAM devine mai mare de 60 de zile după vânzarea a 30 %, administratorul trebuie să raporteze 30 %.

Calibrarea este disponibilă în secțiunea 5 din ghid.

2) Simularea de criză pentru lichiditate săptămânală:

61.Simularea de criză pentru lichiditate săptămânală evaluează capacitatea fondului de a acoperi ieșirile folosind activele lichide săptămânale disponibile, considerate ca suma activelor cu lichiditate înaltă și a activelor cu scadență săptămânală, și constă în următoarele etape:

● administratorii FPM trebuie să aplice un scenariu de răscumpărare în situație de criză,în care fondul primește solicitări săptămânale de răscumpărare netă de la 40 % din investitorii profesioniști și de la 30 % din investitorii de retail.

● administratorii FPM trebuie să calculeze activele lichide săptămânale disponibile pentru a acoperi solicitările de răscumpărare, conform următorului tabel:

*5 Instrumente diferite ale pieței monetare emise sau garantate separat sau în comun de către Uniune, de administrațiile naționale, regionale și locale ale statelor membre sau de băncile centrale ale acestora, de Banca Centrală Europeană, de Banca Europeană de Investiții, de Fondul european de investiții, de Mecanismul european de stabilitate, de Fondul european pentru stabilitate financiară, de o autoritate centrală sau o bancă centrală dintr-o țară terță, de Fondul Monetar Internațional, de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de Banca Reglementelor Internaționale sau de orice altă instituție sau organizație financiară internațională competentă din care fac parte unul sau mai multe state membre.

● Administratorii FPM trebuie să calculeze acoperirea ieșirilor cu activele lichide săptămânale, sub formă de procent, după cum urmează:

Rezultatul (%) = Activele lichide săptămânale/Ieșirile săptămânale

Note:

● Activele lichide săptămânale sunt clasificate în două grupuri (grupul 1 și 2), în funcție de categorie și calitatea creditului. CQS se referă la "Gradul de calitate al creditului", în sensul REGULAMENTULUI DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/1799 AL COMISIEI*6.

*6 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/R0/TXT/?uri=CELEX:32016R1799

● Suma activelor lichide săptămânale ponderate va fi exprimată în procente din șocul cauzat de răscumpărare. De exemplu, dacă un fond acoperă un șoc de răscumpărare de 30 % folosind 20 % din activele lichide din grupul 1 și 45 % din activele lichide săptămânale totale (grupurile 1 și 2), administratorul trebuie să raporteze rata (Active lichide săptămânale)/(Ieșiri săptămânale) astfel:

() 20 %/30 % = 67 % (grupul 1); și

() 45 %/30 % = 150 % (grupul 1 și 2).

● Este important de menționat că lichiditatea oricărei clase de active trebuie să fie întotdeauna verificată în mod corespunzător. Dacă există îndoieli privind lichiditatea unui titlu de valoare, administratorii FPM nu trebuie să îl includă în activele lichide săptămânale.

Calibrarea este disponibilă în secțiunea 5 din ghid.

3) Simularea de criză pentru concentrare62. Simularea de criză pentru concentrare este un scenariu în care FPM se confruntă cu cereri de răscumpărare din partea primilor doi cei mai mari investitori. Impactul simulării de criză trebuie evaluat conform metodologiei simulării de criză pentru lichiditate săptămânale.

Rezultatul (%) = Activele lichide săptămânale/Suma investită de primii doi cei mai mari investitori

Note:

Scenariul ia în considerare următoarele condiții:

● FPM este afectată de un șoc al cursului de schimb valutar combinat cu o creșterea ratelor dobânzii, inclusiv rata de swap și randamentele titlurilor de stat și ale obligațiunilor corporative. Riscul de credit este inclus în șocul randamentelor. Administratorii FPM trebuie să utilizeze modelele interne pentru a evalua impactul combinat. Calibrarea șocului se bazează pe un scenariu macro furnizat de ESMA și de CERS și combină șocurile din celelalte scenarii.

● Imediat după un șoc de piață, investitorii depun cereri de răscumpărare. Ieșirile sunt calculate în mod similar cu cele din scenariul de răscumpărare, cu următoarea diferențiere între investitorii profesioniști și cei de retail: 30 % de la investitorii de retail și 40 % de la investitorii profesioniști.

● Pentru a îndeplini cererile de răscumpărare, fondul vinde active pe o piață tensionată, caracterizată de mărirea marjei de licitație din simularea de criză pentru lichiditate. În scopurile simulării de criză, pierderea este suportată integral de către investitorii rămași (și nu de către investitorii care răscumpără activele).

● Impactul asupra VAN este rezultatul șocului de piață, al ieșirilor și al șocului de lichiditate.

● Impactul asupra lichidității este calculat folosind metodologia simulării de criză pentru lichiditate săptămânale.

Calibrarea este disponibilă în secțiunea 5 din ghid.

5.Calibrare64. Următoarea secțiune include calibrarea simulărilor situațiilor de criză privind FPM, ale căror rezultate trebuie raportate în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul privind FPM și care sunt detaliate în secțiunea 4.8 de mai sus.

65.Dacă administratorii au nevoie de un parametru care nu este indicat în această secțiune, aceștia pot consulta scenariul negativ pe site-ul CERS*7.

*7 https://www.esrb.europa.eu/mppa/stress/html/index.en.html

5.1.Parametri de referință comuni ai scenariilor de simulare a situațiilor de criză în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului de lichiditate al activelor deținute în portofoliul FPMDomeniul de aplicare a scenariului

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

5.2.Parametri de referință comuni ai scenariilor de simulare a situațiilor de criză în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului de risc de credit al activelor deținute în portofoliul FPM, inclusiv evenimente de credit și evenimente de ratingDomeniul de aplicare a scenariului

Tabelul 4: Șocuri ale marjelor de credit ale titlurilor de stat

Tabelul 5: Șocuri ale obligațiunilor corporative și marjelor de credit ABS (toate scadențele)

Tabelul 6: Pierdere în caz de Nerambursare

5.3.Parametri de referință comuni ai scenariilor de simulare a situațiilor de criză în legătură cu evoluțiile ipotetice ale ratelor dobânziiDomeniul de aplicare a scenariului

Tabelul 6: Șocuri ale ratelor de swap

Tabelul 7 Șocuri ale ratelor de swap (valori implicite pentru țări necuprinse în Tabelul 6)

5.4.Parametri de referință comuni ai scenariilor de simulare a situațiilor de criză în legătură cu evoluțiile ipotetice ale ratelor dobânziiDomeniul de aplicare a scenariului

Tabelul 8

Tabelul 9

5.5.Parametri de referință comuni ai scenariilor de simulare a situațiilor de criză în legătură cu extinderea sau limitarea ipotetică a marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliuDomeniul de aplicare a scenariului

5.6.Parametri de referință comuni ai scenariilor de simulare a situațiilor de criză în legătură cu nivelurile ipotetice de răscumpărareDomeniul de aplicare a scenariului

Tabelul 10

Tabelul 11

5.7.Parametri de referință comuni ai scenariilor de simulare a situațiilor de criză în legătură cu șocurile macrosistemice ipotetice care afectează economia în ansambluDomeniul de aplicare a scenariului

6.ApendiceA.

Exemplu de situație de criză care combină diverșii factori menționați în secțiunile 4.2-4.7 cu cererile de răscumpărare ale investitorilor

Un exemplu practic al unei posibile puneri în aplicare a secțiunii "Combinarea diverșilor factori menționați în secțiunile 4.2-4.7 de mai jos cu cererile de răscumpărare ale investitorilor" este prezentat mai jos.

Tabelul de mai jos estimează pierderile suportate de FPM în cazul unei crize privind răscumpărările sau piața (șocuri privind creditul sau rata dobânzii).

Primul scenariu: șocul privind prima de credit de 25 de puncte de bază

Al doilea scenariu: șocul privind rata dobânzii de 25 de puncte de bază

Această simulare de criză arată că o răscumpărare de către cei mai mari trei investitori (25 % din activele nete) ar conduce la o durată de viață medie ponderată (weighted average life - WAL) peste pragul de reglementare de 120 de zile (pentru un fond de piață monetară pe termen scurt) și ar determina o pierdere în portofoliu de aproximativ 2-3 puncte de bază, în condiții normale. Același nivel de răscumpărări cumulative cu o creștere a primelor de credit de 25 de puncte de bază ar determina o pierdere de aproximativ 13-18 puncte de bază.

B.

Exemplu de răscumpărări bazate pe un model de comportament al investitorului, în conformitate cu împărțirea datoriilor pe categorii de investitori. Acesta implică simularea comportamentului fiecărui tip de investitor și stabilește o simulare bazată pe alcătuirea datoriilor FPM-ului.

Răscumpărări simulate pentru această categorie de investitori

Pentru a crea o astfel de simulare, administratorul trebuie să facă presupuneri privind comportamentul fiecărui tip de investitor, bazate în parte pe răscumpărările istorice. În exemplul de mai sus, administratorul a remarcat că investitorii de retail care au investit prin distribuitorul A ies, din punct de vedere istoric, mai încet de pe piață în caz de dificultate, însă manifestă același comportament pe parcursul unei luni comparativ cu investitorii de retail care au investit prin distribuitorul B. Acest exemplu fictiv arată o posibilă clasificare pe care administratorul o poate utiliza pe baza datelor disponibile privind datoriile FPM-ului și comportamentul investitorilor săi.

C.

Exemple de scenarii globale de simulare a situațiilor de criză pe care administratorul le-ar putea lua în considerare:i. evenimentul în care a fost implicată firma Lehman Brothers, prin calibrarea tuturor factorilor relevanți cu o lună înainte de eșecul acestei firme;ii. A) un scenariu care include o combinație a următorilor trei factori:

i)o modificare paralelă a ratei dobânzii (x), ii) o modificare a marjelor de credit (y) și iii) o criză privind răscumpărarea (z));iii. B) un scenariu care include o combinație a următorilor trei factori:

i)o modificare paralelă a ratei dobânzii (x), ii) o modificare a marjelor de credit (y) și iii) o criză privind răscumpărarea (z)), variabilele x, y și z fiind cele mai grave cifre/modificări înregistrate de fond, în mod independent, în ultimele 12 luni