Decret
Decret nr. 477 din 26 decembrie 1983
privind paza bunurilor
- Emitent
- Consiliul de Stat
- Publicat în
- BULETINUL OFICIAL nr. 103 din 26 decembrie 1983
Textul actului · 57 de articole
100%
privind paza bunurilor
Proprietatea socialistă constituie baza de neclintit a orinduirii noastre, rodul luptei revoluţionare duse de poporul român sub conducerea partidului comunist pentru construirea noii societăţi, iar sporirea continua a avutiei naţionale reprezintă condiţia primordială pentru asigurarea satisfacerii cerinţelor materiale şi spirituale tot mai înalte ale oamenilor muncii.
Apărarea bunurilor proprietate socialistă, a întregii avutii naţionale, a valorilor ştiinţifice, tehnice, de cultura şi arta, asigurarea integrităţii instalaţiilor şi utilajelor împotriva sustragerilor, incendiilor, exploziilor şi oricăror acte de distrugere sau degradare, apărarea pădurilor, culturilor şi recoltelor constituie o îndatorire fundamentală, de înaltă responsabilitate patriotica, a ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare, unităţilor socialiste de stat şi obşteşti, a tuturor oamenilor muncii în calitatea lor de producători, proprietari şi beneficiari ai bunurilor materiale ale societăţii.
Pentru asigurarea unei paze eficiente a bunurilor,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Paza bunurilor proprietate socialistă se organizează şi se executa, în raport cu importanţa şi specificul acestora, potrivit prevederilor prezentului decret, prin paza militară, paza proprie a unităţilor socialiste de stat şi obşteşti şi paza obsteasca.
Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt obligate sa ia măsuri pentru asigurarea pazei bunurilor la unităţile socialiste de stat şi obşteşti ce le sînt subordonate.
Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor pe care unităţile socialiste de stat şi obşteşti le deţin cu orice titlu revine conducerii acestor unităţi.
Fiecare cetăţean al patriei are îndatorirea sa acţioneze cu hotărîre pentru apărarea avutului obştesc şi personal, sa sesizeze organelor competente orice fapta de natura sa afecteze integritatea lor, iar cînd situaţia impune, sa intervină direct, în condiţiile legii, pentru apărarea acestor bunuri.
La întărirea pazei şi securităţii obiectivele vor participa formaţiuni ale garzilor patriotice, precum şi tineri din formaţiunile de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei.
Obiectivele de importanţa deosebită pentru apărarea tarii, activitatea statului, economie, ştiinţa, tehnica, cultura şi arta, precum şi valorile care necesita a fi asigurate cu paza militară, se stabilesc prin decret prezidential.
Paza militară prevăzută în prezentul decret se executa cu efective ale Ministerului de Interne, aprobate în acest scop.
Ministerele şi celelalte organe centrale ale căror unităţi subordonate sînt asigurate cu paza militară vor încheia protocoale, în acest scop, cu Ministerul de Interne. În protocol se vor prevedea efectivele de militari şi numărul posturilor de paza, amenajările şi mijloacele tehnice de paza şi alarmare pentru funcţionarea pazei, a căror construire şi instalare intră în sarcina unităţilor socialiste beneficiare, modul de asigurare a condiţiilor de cazare a efectivelor militare, precum şi alte obligaţii referitoare la paza militară, potrivit prevederilor regulamentelor militare.
Pe baza protocolului prevăzut la alin. 1 unitatea beneficiara de paza încheie contract cu unitatea militară stabilită de Ministerul de Interne.
Unităţile socialiste ce funcţionează pe baza autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, la care se organizează paza militară, vor plati Ministerului de Interne contravaloarea serviciilor efectuate. Tarifele se stabilesc de Ministerul de Interne, cu avizul Ministerului Finanţelor, la nivelul cheltuielilor ce se efectuează cu paza militară.
Paza militară se organizează şi se executa potrivit planului de paza întocmit de comandantul unităţii militare şi conducătorul unităţii socialiste, prin aplicarea în mod corespunzător şi a prevederilor art. 18.
Comandantul unităţii sau subunitatii care asigura paza obiectivului va informa pe conducătorul unităţii socialiste despre problemele referitoare la modul de executare a serviciului de paza.
La sesizarea comandantului, conducătorul unităţii socialiste este dator sa ia măsurile ce se impun pentru asigurarea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a pazei, potrivit obligaţiilor contractuale.
În obiectivele de importanţa deosebită se organizează, concomitent cu paza militară, după nevoi, şi paza proprie, care se integreaza în sistemul unic de paza a obiectivelor.
La obiectivele prevăzute în alin. 1, personalul din paza proprie se subordonează, în ceea ce priveşte îndeplinirea misiunilor, şi comandantului unităţii sau subunitatii care asigura paza militară.
Obiectivele şi alte bunuri care, datorită valorii, importantei sau specificului lor, necesita a fi pazite în mod permanent, se asigura prin paza proprie a unităţilor socialiste de stat şi obşteşti.
Paza proprie se executa cu personal avînd anume aceste atribuţii, în cadrul numărului de posturi aprobat prin plan fiecărei unităţi, şi se organizează în formaţii compuse din paznici, paznici obiective speciale, portari, controlori poarta şi şefi de formaţii, necesare acoperirii posturilor şi schimburilor stabilite prin planul de paza, conform criteriilor şi normelor prevăzute în anexa nr. 1.
În timpul serviciului, personalul de paza poarta uniforma, potrivit normelor legale.
În cazul unităţilor socialiste grupate în aceeaşi clădire sau în clădiri separate, cu acelaşi acces, paza se organizează în comun, cu efective ale acestor unităţi. Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare împreună cu conducerile unităţilor socialiste de stat şi obşteşti vor stabili obiectivele la care se organizează paza în comun. Conducerile unităţilor socialiste care au obiective ce se asigura prin paza în comun vor stabili, de comun acord, personalul care efectuează paza, precum şi obligaţiile şi răspunderile ce le revin în acest scop, inclusiv cele rezultate din planul de paza.
Pentru întărirea pazei unităţilor socialiste de stat şi obşteşti, precum şi a securităţii unor sectoare, agregate, instalaţii şi a altor compartimente importante de activitate, se organizează, concomitent, paza obsteasca.
Paza obsteasca se efectuează de personalul unităţii socialiste sau, după caz, de membrii cooperatori, în afară orelor de producţie, cu respectarea prevederilor legislaţiei muncii, precum şi de către luptători din garzile patriotice şi tineri din formaţiunile de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei.
Persoanele care efectuează paza obsteasca sînt propuse de consiliile oamenilor muncii din unităţile socialiste ori de consiliile de conducere din organizaţiile cooperatiste, iar propunerile se aproba, după caz, de adunarea generală a oamenilor muncii, a reprezentanţilor acestora sau a membrilor cooperatori.
Persoanelor care efectuează paza obsteasca a unităţilor de stat şi obşteşti le revin, în mod corespunzător, obligaţiile prevăzute pentru personalul de paza.
La unităţile socialiste care deţin, cu orice titlu, terenuri agricole se organizează paza proprie de cimp.
În afară atribuţiilor comune întregului personal de paza, paznicii de cimp sînt obligaţi să asigure paza tuturor bunurilor de pe terenurile agricole şi sa sesizeze, la timp, organele competente despre producerea de calamitati, apariţia unor daunatori şi alte evenimente de natura sa producă pagube avutului obştesc.
În timpul serviciului paznicii de cimp poarta un semn distinctiv.
Paza pădurilor, a oricăror terenuri care constituie fond forestier, a vinatului din fondurile de vinatoare şi a fondului piscicol se asigura cu personal silvic şi de paza a fondurilor de vinatoare şi piscicole, anume desemnat de către conducerile unităţilor socialiste deţinătoare ale acestor fonduri.
Poate fi încadrată paznic persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este cetăţean român şi a împlinit vîrsta de 21 ani;
b)are aptitudini fizice şi profesionale adecvate funcţiei;
c)este cunoscut ca o persoană corecta şi cu o buna conduita cetateneasca;
d)a satisfăcut serviciu militar.
Pentru controlul accesului în unităţile socialiste pot fi încadrate, în funcţie de nevoi, şi femei care îndeplinesc condiţiile prevăzute în alin. 1, cu excepţia celei de la lit. d).
Personalul de paza se încadrează în munca numai cu avizul organului local al militiei. În cazul retragerii avizului, cel în cauza nu mai poate fi menţinut în serviciul de paza.
Personalul de paza, la încadrare, depune următorul jurămînt:
Jur sa respect legile tarii, sa nu precupetesc nici un efort pentru asigurarea securităţii bunurilor ce imi sînt încredinţate pentru paza, sa fiu cinstit, curajos, disciplinat şi vigilent, sa păstrez cu stricteţe secretul de stat şi de serviciu şi să-mi îndeplinesc cu conştiinciozitate îndatoririle ce imi revin.
Personalul de paza va fi inarmat cu arme de foc, cu acordul militiei judeţului sau al municipiului Bucureşti, în raport cu importanţa, specificul, întinderea obiectivelor şi valoarea bunurilor pazite.
Paza se organizează şi se efectuează potrivit planului de paza întocmit de unitatea socialistă de stat sau obsteasca, cu avizul de specialitate al organului local al Ministerului de Interne, care este obligatoriu şi în situaţia modificării planului de paza.
Prin planul de paza se stabilesc numărul de posturi şi amplasarea acestora, efectivul de paznici şi alte persoane care concura la paza, amenajările, instalaţiile şi mijloacele tehnice de paza şi alarmare, consemnul posturilor, modul în care se executa controlul accesului şi circulaţiei în obiectiv, legătură şi cooperarea cu alte organe cu sarcini de paza şi securitate a obiectivelor şi bunurilor. Pentru asigurarea pazei de cimp planul va prevedea şi delimitarea terenurilor agricole, a construcţiilor, instalaţiilor şi altor bunuri aflate pe aceste terenuri ce urmează a fi pazite.
Conducătorii unităţilor socialiste de stat şi obşteşti unde se asigura paza proprie au, în principal, următoarele atribuţii:
a)răspund nemijlocit de organizarea şi funcţionarea pazei unităţilor şi a bunurilor pe care le deţin cu orice titlu;
b)analizează temeinic nevoile stricte de paza şi stabilesc efectivele necesare în raport cu importanţa, mărimea şi vulnerabilitatea obiectivelor respective, specificul producţiei şi locul de dispunere a acestora;
c)asigura, pentru executarea serviciului de paza, selecţionarea unor persoane cu profil moral corespunzător, cu aptitudini fizice şi profesionale necesare acestei activităţi;
d)iau măsuri de instruire specifică a personalului de paza şi controlează modul cum îşi exercită atribuţiile de serviciu;
e)asigura executarea amenajărilor şi instalaţiilor necesare desfăşurării serviciului de paza, precum şi introducerea, întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor tehnice de alarmare;
f)asigura echiparea personalului de paza cu uniforma şi însemnele distinctive, potrivit dispoziţiilor legale;
g)asigura spaţiile şi amenajările necesare păstrării în deplina securitate a armamentului şi muniţiei necesare executării serviciului de paza;
h)stabilesc responsabilităţi pentru şefii compartimentelor de muncă, precum şi pentru maiştri, în ceea ce priveşte paza şi securitatea utilajelor şi instalaţiilor de la locurile de muncă. La terminarea programului de lucru, şefii compartimentelor de muncă, precum şi maistrii din locurile unde se lucrează cu unu sau doua schimburi, vor verifica dacă au fost luate măsuri pentru prevenirea sustragerilor, incendiilor, exploziilor, distrugerilor sau degradărilor. Intrările în aceste locuri de muncă vor fi incuiate şi sigilate, iar cheile vor fi păstrate în locurile anume stabilite de conducătorii unităţilor socialiste.
Îndeplinirea acestor atribuţii de către conducătorii organizaţiilor de stat şi obşteşti se realizează cu sprijinul şi sub controlul de specialitate al organelor de militie, pe care sînt obligaţi să le sesizeze în legătură cu toate problemele ce pot afecta paza şi integritatea avutului obştesc.
Aceleaşi obligaţii revin şi conducătorilor unităţilor socialiste de stat sau obşteşti nou înfiinţate, la care se impune asigurarea pazei proprii. Aceste unităţi, precum şi cele în care activitatea se extinde, vor prevedea în statele de funcţii necesarul personalului anume destinat pentru paza obiectivelor şi a bunurilor.
Accesul în incinta unităţilor socialiste de stat şi obşteşti, cu excepţia acelor unităţi care prestează servicii publice, se face numai pe bază de legitimatie, permis sau bilet de intrare.
Conducătorii unităţilor socialiste vor stabili reguli stricte de acces şi circulaţie în incinta unităţilor a personalului propriu şi a persoanelor din afară.
La stabilirea regulilor de acces şi circulaţie se va ţine seama de dispoziţiile legale în vigoare referitoare la apărarea secretului de stat, de cele privind disciplina muncii, precum şi de specificul unităţii, permitindu-se accesul şi circulaţia persoanelor numai în locurile în care acestea îşi desfăşoară activitatea sau în care au de îndeplinit sarcini de serviciu şi pentru care s-a aprobat accesul în acest scop.
Personalul unităţii va purta echipamentul specific sau insignele ori însemnele distinctive stabilite prin regulamentul de ordine interioară.
Conducătorii unităţilor socialiste vor stabili pe compartimente de muncă - servicii, secţii, ateliere şi altele asemenea - persoanele care sînt responsabile cu aplicarea regulilor de acces şi circulaţie în aceste locuri de muncă.
Persoanele responsabile, stabilite potrivit alineatului precedent, sînt obligate sa verifice zilnic modul în care se respecta regulile de acces şi circulaţie, iar în cazul cînd constata încălcarea acestora, sa informeze conducerea unităţii socialiste şi sa propună sancţionarea celor vinovaţi.
Conducătorii unităţilor socialiste sînt obligaţi sa organizeze desfăşurarea activităţii educative a întregului personal pentru sporirea vigilentei, a ordinii şi disciplinei interioare, astfel încît accesul şi circulaţia în compartimentele de muncă să se facă în condiţiile asigurării pazei şi securităţii obiectivelor şi bunurilor unităţii.
Pentru apărarea avutului obştesc şi a bunurilor proprietate personală, în comune şi sate se organizează paza obsteasca, care contribuie şi la menţinerea ordinii şi liniştii publice.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot stabili ca paza obsteasca să se organizeze şi în unele localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor dispersate de acestea.
Paza obsteasca se organizează, pe baza propunerii adunării locuitorilor, de către birourile executive ale consiliilor populare comunale, iar în localităţile componente ale municipiilor şi oraşelor, precum şi în satele apartinatoare acestora, de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare respective. Numărul posturilor de paza se stabileşte de adunarea locuitorilor, la propunerea comitetelor sau birourilor executive care organizează paza.
La stabilirea posturilor de paza obsteasca se au în vedere numărul locuitorilor comunei ori satului, întinderea şi aşezarea localităţii, numărul obiectivelor a căror paza nu este asigurata prin alte sisteme de paza şi alte asemenea elemente determinate de specificul local.
Hotărîrea adunării locuitorilor se ia prin vot deschis, cu majoritatea celor prezenţi, dacă aceştia reprezintă cel puţin două treimi din numărul locuitorilor cărora le revine obligaţia de a presta paza. Adunarea locuitorilor se poate organiza pe sate, comune sau circumscripţii electorale ori grupe ale acestora şi este convocată de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular.
Paza obsteasca se executa pe timpul nopţii, prin rotaţie, de către cetăţenii care domiciliază în localitatea unde se organizează asemenea paza, bărbaţi în vîrsta de 18-65 ani, cunoscuţi ca persoane corecte şi cu o buna conduita cetateneasca, potrivit planului de paza întocmit conform prevederilor art. 18. Persoanele care nu prezintă încredere sa presteze aceasta activitate, stabilite de adunarea locuitorilor, vor plati contravaloarea prestaţiei pazei în bani.
Se exceptează de la executarea pazei obşteşti:
a)persoanele inapte medical;
b)militarii;
c)alte persoane, în cazuri temeinic justificate, cu aprobarea adunării locuitorilor.
Obligaţia de a executa paza obsteasca se îndeplineşte prin prestarea efectivă a pazei.
Adunarea locuitorilor poate aproba unor persoane sa plătească contravaloarea în bani a obligaţiei de a presta paza.
Sumele stabilite de adunarea locuitorilor drept contribuţie, pentru persoanele care nu prezintă încredere să efectueze paza sau cărora li s-a aprobat, potrivit alin. 2, sa nu presteze efectiv aceasta activitate, vor fi folosite pentru plata persoanelor care efectuează paza în locul lor şi se încasează prin organele financiare ale comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare. În cazul în care sumele nu sînt achitate în termen de 30 de zile de la data hotărîrii adunării locuitorilor, acestea se urmăresc şi se executa pe baza deciziei comitetului sau biroului executiv al consiliului popular, care constituie titlu executor.
Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare stabilesc persoanele care prestează paza în locul celor prevăzute la alin. 2 şi la art. 26 alin. 1 şi retributia cuvenită potrivit hotărîrii adunării locuitorilor.
Paznicii obşteşti poarta un însemn distinctiv în timpul executării pazei.
Instruirea şi controlul persoanelor care executa paza obsteasca se asigura de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, cu concursul de specialitate al organului local al Ministerului de Interne.
Transportul valorilor importante constind în sume de bani, titluri de credit, cecuri ori altele asemenea, metale şi pietre preţioase, valori ştiinţifice, tehnice, de cultura şi arta, precum şi al armelor, muniţiilor, materialelor explozive sau radioactive ori al altor materii sau substanţe periculoase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate, asigurate, după caz, cu paza militară sau personal din paza proprie, inarmat cu arme de foc, în condiţiile prevăzute de lege.
Cuantumul sumelor de bani, valorile şi bunurile ce urmează a fi pazite şi transportate potrivit alin. 1 se stabilesc de conducerea unităţii socialiste, cu acordul inspectoratului judeţean sau al municipiului Bucureşti al Ministerului de Interne.
Mijloacele destinate pentru transportul valorilor şi bunurilor prevăzute la art. 28 vor fi dotate cu dispozitive tehnice de paza şi alarmare necesare şi amenajate în mod corespunzător pentru a îndeplini condiţiile de securitate.
În cazul în care transportul sumelor de bani şi al altor valori nu se face cu mijloace de transport anume destinate, conducerea unităţii socialiste va lua măsuri pentru ca cei care fac astfel de transporturi să fie însoţiţi de o persoană desemnată din cadrul unităţii sau, cînd situaţia impune, de un paznic.
Persoana anume desemnată şi paznicul, prevăzuţi la alineatul precedent, pot fi inarmati cu arme de foc, cu acordul inspectoratului judeţean sau al municipiului Bucureşti al Ministerului de Interne.
Unităţile socialiste de stat şi obşteşti sînt obligate sa introducă mijloace tehnice de paza şi alarmare corespunzătoare importantei şi specificului obiectivelor şi bunurilor ce trebuie pazite, să efectueze imprejmuirea obiectivelor şi sa ia măsuri pentru realizarea iluminatului de securitate.
Unităţile socialiste de stat şi obşteşti vor realiza şi prin autodotare mijloace tehnice de paza şi alarmare pentru nevoile proprii.
Ministerul Industriei de Maşini-Unelte, Electrotehnica şi Electronică şi celelalte ministere producătoare vor organiza activitatea de cercetare, proiectare, asimilare şi omologare a unor prototipuri de aparate şi alte mijloace tehnice de paza şi alarmare, care să fie introduse şi folosite de către unităţile socialiste pentru asigurarea unei eficiente sporite a pazei.
Organele centrale prevăzute în alin. 1 sînt obligate sa ia măsuri pentru introducerea în fabricaţie a mijloacelor tehnice de paza şi alarmare, avizate de Ministerul de Interne.
Ministerul Industriei de Maşini-Unelte, Electrotehnica şi Electronică va lua măsuri, prin unităţile sale, sa primească comenzi din partea beneficiarilor în termenele prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare, sa centralizeze anual necesarul de tipuri de aparate pe organe centrale şi să asigure livrarea coordonata a acestora către beneficiari, în raport cu priorităţile stabilite de Ministerul de Interne.
Mijloacele tehnice de paza şi alarmare necesare obiectivelor se stabilesc de către conducerile unităţilor socialiste, împreună cu organele locale ale Ministerului de Interne.
În raport cu necesarul stabilit, unităţile socialiste vor propune în planurile anuale fonduri pentru introducerea de mijloace tehnice de paza şi alarmare.
Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor asigura unităţilor socialiste din subordinea lor fondurile de investiţii pentru realizarea amenajărilor şi instalarea mijloacelor tehnice de paza şi alarmare necesare pazei şi pentru menţinerea lor în stare de funcţionare, în limita fondurilor prevăzute în acest scop în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti va asigura, la cererea unităţilor socialiste, prin personal anume desemnat, cu avizul militiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, instalarea, depanarea şi întreţinerea mijloacelor tehnice de paza şi alarmare.
La proiectarea şi executarea construcţiilor de obiective se vor prevedea amenajările tehnice necesare pazei, precum şi dotarea acestora cu mijloace tehnice de paza şi alarmare.
Personalul de paza este obligat sa dovedească, în întreaga lui activitate, o înaltă disciplina, să respecte cu stricteţe îndatoririle ce-i revin, fiind direct răspunzător pentru paza şi securitatea bunurilor încredinţate.
În timpul serviciului personalul de paza este obligat:
a)sa cunoască locurile şi punctele vulnerabile din perimetrul postului sau, pentru a preveni producerea oricăror fapte de natura sa aducă prejudicii avutului obştesc;
b)sa pazeasca cu un înalt simt de răspundere obiectivul şi bunurile primite în paza şi să asigure integritatea acestora, neprecupetind nici un efort pentru apărarea lor;
c)să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu dispoziţiile legale, să efectueze controlul, la intrarea şi ieşirea din incinta unităţii socialiste, al persoanelor, mijloacelor de transport, materialelor şi altor bunuri, aplicind pe actele de ieşire sau intrare a materialelor ştampila "executat controlul de poarta", după care va menţiona aceasta operaţiune în registrul de evidenta.
În cazul în care, cu ocazia controlului, au fost găsite documente secrete de stat sau de serviciu deţinute sau transportate fără respectarea prevederilor legale, personalul de paza retine documentele, opreşte persoanele care le deţin şi anunta, de îndată, conducerea unităţii socialiste şi organul local al Ministerului de Interne;
d)sa nu permită accesul în obiectivele pazite persoanelor aflate sub influenţa alcoolului;
e)sa oprească şi sa legitimeze persoanele despre care exista date sau indicii ca au savirsit infracţiuni sau alte fapte ilicite în obiectivul pazit, iar în cazul infracţiunilor flagrante, sa oprească şi sa predea organelor de militie pe făptuitor, solicitînd, la nevoie, sprijin personalului unităţii socialiste, celorlalţi paznici sau oricărei persoane; sa ridice bunurile care fac obiectul infracţiunilor sau altor fapte ilicite, pe care le vor preda organelor de poliţie, luînd măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind, totodată, un proces-verbal despre luarea acestor măsuri;
f)sa încunoştiinţeze, de îndată, conducerea unităţii socialiste şi pe şeful sau ierarhic despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului de paza şi despre măsurile luate;
g)sa ia toate măsurile ce decurg din consemnul de paza pentru a preveni producerea de incendii, explozii ori alte evenimente de natura a cauza pagube la instalaţii, conducte sau rezervoare de apa, de combustibil sau de substanţe chimice, la reţelele electrice sau telefonice ori la altele asemenea; în cazul în care astfel de evenimente s-au produs, sa ia măsurile stabilite prin consemn şi sa anunţe, de îndată, pe cei în drept;
h)în caz de incendii, sa ia primele măsuri de stingere, de salvare a persoanelor şi bunurilor, sa sesizeze organele de pompieri, sa anunţe conducerea unităţii socialiste şi organul local al Ministerului de Interne.
i)sa ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor şi bunurilor în caz de calamitati;
j)sa sesizeze organele Ministerului de Interne în legătură cu orice fapta de natura a prejudicia avutul obştesc şi să le dea concursul pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin;
k)să fie vigilent, sa păstreze secretul de stat şi de serviciu;
l)sa poarte în timpul serviciului armamentul cu care este dotat şi sa-l întreţină în perfecta stare de funcţionare; să facă uz de arma numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege;
m)sa poarte uniforma în timpul serviciului sau însemn distinctiv dacă nu este dotat cu uniforma;
n)să execute, în raport cu specificul obiectivului sau bunului pazit, orice alte sarcini care i-au fost încredinţate potrivit planului de paza;
o)să execute întocmai dispoziţiile sefilor ierarhici, să fie disciplinat şi respectuos în raporturile de serviciu.
Şeful formatiei de paza din unităţile socialiste de stat şi obşteşti, pe lîngă atribuţiile prevăzute la art. 37, are şi următoarele obligaţii;
a)sa organizeze, sa conducă şi sa controleze activitatea de paza şi modul de executare a serviciului de către personalul din subordine;
b)sa informeze de îndată conducătorul unităţii şi organul de militie despre evenimentele privind activitatea de paza şi sa ţină evidenta acestora;
c)sa propună conducerii unităţii măsuri pentru perfecţionarea activităţii da paza şi introducerea mijloacelor tehnice de semnalizare şi alarmare, în vederea creşterii eficientei pazei;
d)sa ţină evidenta armamentului şi a muniţiei din dotarea personalului de paza şi să se îngrijească de păstrarea, întreţinerea, depozitarea şi folosirea acestora, potrivit legii;
e)să execute programul de pregătire profesională specifică personalului de paza din subordine;
f)să fie exemplu de pregătire, disciplina şi corectitudine şi sa dea dovadă de vigilenta şi fermitate în toate împrejurările.
Obligaţiile prevăzute în alin. 1 revin, în mod corespunzător, şi persoanei care îndeplineşte atribuţiile şefului formatiei de paza în unităţile la care se referă pct. 1 din anexa nr. 1.
Personalul de paza, inclusiv paznicii obşteşti, sînt asimilaţi, pe timpul executării pazei, persoanelor care îndeplinesc o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii de stat.
Personalul de paza al unităţilor socialiste de stat şi obşteşti are dreptul la uniforma şi echipament de protecţie, în condiţiile prevăzute de lege.
Condiţiile de acordare a uniformei şi echipamentului de protecţie, precum şi descrierea, baremul şi modul de purtare a uniformei şi însemnelor personalului de paza, sînt cele stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Persoanelor cu atribuţii de paza care, în activitatea pe care o desfăşoară, dau dovada de abnegatie şi spirit de sacrificiu, aduc o contribuţie importanţa la apărarea proprietăţii socialiste împotriva sustragerilor de orice fel, incendiilor, distrugerilor sau degradărilor, li se pot acorda recompense.
Recompensele ce se pot acorda personalului de paza sînt următoarele:
a)multumiri verbale sau în scris din partea organelor de conducere;
b)evidentierea în munca;
c)înscrierea în tabloul de onoare;
d)înscrierea în cartea de onoare;
e)evidentierea prin publicare în organul de presa;
f)acordarea de premii conform dispoziţiilor legale;
g)acordarea de ordine sau medalii ale Republicii Socialiste România.
În vederea asigurării pazei şi securităţii obiectivelor şi bunurilor, organele Ministerului de Interne au următoarele atribuţii:
a)asigura paza şi securitatea obiectivelor şi a bunurilor cu efective proprii, potrivit legii;
b)participa nemijlocit la organizarea pazei în unităţile socialiste şi urmăresc executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planurile de paza;
c)răspund, potrivit competentelor stabilite prin lege, de selecţionarea şi verificarea personalului de paza; avizează încadrarea acestuia şi retrag avizul persoanelor care nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru exercitarea serviciului de paza;
d)asigura, împreună cu unităţile socialiste, instruirea, pe principii militare, a persoanelor din paza proprie a unităţilor socialiste de stat şi obşteşti, precum şi a persoanelor din paza obsteasca;
e)asigura dotarea unităţilor socialiste de stat şi obşteşti cu arme militare şi munitia necesară şi instruirea personalului de paza inarmat cu arme de foc;
f)controlează modul în care unităţile socialiste respecta dispoziţiile legale cu privire la paza obiectivelor şi bunurilor şi stabilesc, consemnind în registrul unic, măsurile ce urmează a fi luate, cît şi termenul în care acestea vor fi aduse la îndeplinire de către conducătorul unităţii socialiste;
g)stabilesc, împreună cu ministerele producătoare, priorităţile în proiectarea şi producerea mijloacelor tehnice de paza şi alarmare;
h)avizează introducerea în fabricaţie de serie a aparatelor, a altor mijloace tehnice de paza şi alarmare şi acorda asistenţa de specialitate pentru amplasarea acestora;
i)analizează periodic, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale, modul în care se aplică prevederile legii privind paza bunurilor şi stabilesc măsuri pentru creşterea eficientei activităţii de paza.
Ministerele şi celelalte organe centrale au următoarele atribuţii privind paza obiectivelor şi a bunurilor:
a)coordonează, îndrumă şi controlează activitatea de asigurare a pazei la unităţile socialiste din subordine;
b)iau măsuri pentru dotarea unităţilor din subordine cu aparatura tehnica de paza şi alarmare necesară, precum şi cu echipament pentru personalul de paza;
c)urmăresc ca, la proiectarea şi executarea construcţiilor de obiective, să se prevadă realizarea amenajărilor tehnice necesare pazei;
d)analizează în organul colectiv de conducere, anual sau ori de cîte ori este cazul, activitatea de asigurare a pazei obiectivelor şi bunurilor.
Nerespectarea dispoziţiilor prezentului decret atrage, după caz, răspunderea materială, civilă, disciplinară, contravenţională sau penală.
Neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă, cu intenţie sau din culpa, de către personalul de paza a obligaţiilor ce-i revin potrivit prezentului decret constituie, după caz, infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor obşteşti sau neglijenţa în serviciu, dacă sînt întrunite condiţiile prevăzute de legea penală pentru aceste infracţiuni şi dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava.
Constituie contravenţii la normele privind paza următoarele fapte, dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni:
a)neintocmirea planului de paza, precum şi neîndeplinirea sarcinilor ce revin unităţilor socialiste de stat şi obşteşti din acest plan;
b)neluarea măsurilor de realizare şi menţinere în stare de funcţionare a mijloacelor tehnice de paza şi alarmare ori a mijloacelor destinate transportului valorilor sau bunurilor prevăzute în art. 19 lit. e), art. 28 alin. 1 şi art. 29;
c)neluarea măsurilor de însoţire a persoanei care transporta sume de bani sau alte valori, potrivit art. 30;
d)neluarea măsurilor stabilite de organele Ministerului de Interne pentru înlăturarea deficienţelor constatate ca urmare a controlului efectuat, potrivit art. 43 lit. f);
e)încadrarea sau menţinerea în funcţie a personalului de paza cu încălcarea prevederilor art. 14 sau ale art. 15;
f)absentarea de la serviciul de paza fără motive temeinice ori absentarea fără anunţarea, în prealabil, despre aceasta;
g)neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în art. 17, art. 19 lit. c), d), g) şi h), art. 20 alin. 2, art. 22, 37 şi 38.
Contravenţiile prevăzute la lit. a)-e) se sancţionează cu amendă de la 800 la 3.000 lei, sancţiunea aplicindu-se persoanei anume împuternicite sa aducă la îndeplinire acele obligaţii; dacă o astfel de împuternicire nu a fost data, sancţiunea se aplică conducătorului unităţii socialiste de stat sau obşteşti.
Contravenţiile prevăzute la lit. f) şi g) se sancţionează cu amendă de la 500 la 1.000 lei.
Contravenţiile prevăzute la art. 47 se constata de către ofiţerii şi subofiterii din Ministerul de Interne, precum şi de către primari şi delegaţii acestora. Agentul constatator aplica sancţiunea.
În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 47 lit. f) şi g), plîngerea se soluţionează de către şeful organului Ministerului de Interne din care face parte ofiţerul sau subofiterul care a constatat contravenţia, iar în cazul proceselor-verbale încheiate de primari sau delegaţii acestora, de către comitetul sau biroul executiv al consiliului popular.
Plîngerea împotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenţii din cele prevăzute la art. 47 lit. a)-e) se soluţionează de către judecătoria în a carei raza teritorială s-a savirsit fapta.
În măsura în care prezentul decret nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute în art. 47 li se aplică dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor lua măsuri ca la data intrării în vigoare a prezentului decret corpurile de paza militarizata să-şi înceteze activitatea.
Modul de predare şi preluare a posturilor şi a fondului de retribuire aferent, precum şi măsurile care urmează a fi luate în legătură cu desfiinţarea corpurilor de paza militarizata sînt cele prevăzute în anexa nr. 2*.
Personalul muncitor care trece de la corpurile de paza militarizata la unităţile socialiste este considerat transferat în interesul serviciului.
Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în funcţii cu niveluri de retribuire mai mici, precum şi personalul devenit disponibil ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentului decret, beneficiază de prevederile art. 21 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile economice.
Prevederile Decretului nr. 367/1980 nu se aplică posturilor pe care se transfera la alte unităţi personalul devenit disponibil prin încetarea activităţii corpurilor de paza militarizata, precum şi posturilor din cadrul unităţilor socialiste necesare organizării pazei proprii.
Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor supune spre aprobare modificările care decurg din aplicarea prezentului decret, în planul şi structura bugetului de venituri şi cheltuieli.
Pe data desfiinţării corpurilor de paza militarizata, posturile devenite disponibile, prevăzute în anexa nr. 3*, se transfera la Ministerul de Interne, urmînd a fi folosite conform reglementărilor din aceasta anexa.
Paza obiectivelor şi a bunurilor aparţinînd Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne se asigura în conformitate cu reglementările stabilite pentru aceste ministere.
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul decret.
Prezentul decret intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
Pe aceeaşi dată Decretul nr. 231/1974 privind paza bunurilor, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 9 din 15 ianuarie 1975, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1649 din 23 decembrie 1974 pentru aprobarea Regulamentului corpului de paza militarizata, precum şi alte dispoziţii contrare prezentului decret, se abroga.
* Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate.
CRITERII ŞI NORME
pentru stabilirea necesarului de personal de paza la unităţile socialiste de stat şi obşteşti
Pentru organizarea corespunzătoare a pazei obiectivelor şi bunurilor proprietate socialistă şi pentru utilizarea raţională a personalului de paza se va ţine seama de următoarele criterii şi norme:
I. Criterii
a)Natura şi specificul obiectivelor şi bunurilor proprietate socialistă ce urmează a fi pazite, precum şi vulnerabilitatea pe care o prezintă unele unităţi şi locuri din incinta acestora sub aspectul furturilor şi sustragerilor, exploziilor, incendiilor etc.;
b)importanţa şi valoarea obiectivelor şi bunurilor;
c)amplasarea unităţilor;
d)întinderea unităţilor;
e)amenajările şi gradul de dotare cu mijloace tehnice (împrejmuiri, foisoare, iluminat, aparatura tehnica de paza şi alarmare etc.);
f)numărul de schimburi în care se desfăşoară activitatea unităţilor;
g)punctele de acces în unitate;
h)posibilităţile de asigurare a pazei în comun pentru obiectivele grupate în aceeaşi clădire sau în clădiri separate, cu acelaşi acces.
În funcţie de aceste criterii şi numărul personalului de paza, formatiile de paza se constituie în următoarele categorii: categoria I, cu peste 80 posturi personal de paza; categoria a II-a, între 51-80 posturi; categoria a III-a, între 25-50 posturi. În unităţile în care numărul personalului de paza este mai mic de 25, conducătorul unităţii socialiste este obligat sa numească, prin decizie, persoana care să îndeplinească atribuţiile ce revin şefului formatiei de paza, cu avizul militiei judeţene sau a municipiului Bucureşti.
Stabilirea obiectivelor speciale din cadrul unităţilor socialiste se va face potrivit criteriilor ce se vor elabora de Ministerul de Interne, cu avizul Ministerului Muncii.
II. NORME
1.Paza la punctele de acces:
a)Accesul într-o unitate al persoanelor şi mijloacelor de transport, inclusiv al personalului de conducere, se va face, de regula, numai printr-un singur punct de acces (poarta); la unităţile mari unde, datorită condiţiilor obiective, sînt necesare mai multe puncte de acces, acestea vor fi stabilite în baza unei analize efectuate împreună cu organele locale de specialitate ale Ministerului de Interne;
b)la sediile ministerelor, celorlalte organe centrale şi ale altor unităţi se vor prevedea cel mult două puncte de acces, asigurindu-se pentru fiecare cîte un paznic pe durata orelor de program. În afară orelor de program se va prevedea, în raport de nevoi, un singur punct de acces pazit;
c)dacă doua sau mai multe unităţi au acces comun, se va stabili un singur post de paza pentru accesul persoanelor în unităţile respective.
2.Paza interioară:
Pentru paza locurilor vulnerabile din incinta unităţilor - servicii, secţii, ateliere, agregate sau instalaţii deosebit de importante în procesul de producţie - stabilite de conducerea unităţii respective împreună cu organele locale de specialitate ale Ministerului de Interne se va prevedea un paznic pe schimb pentru fiecare post de paza.
La obiectivele din interiorul perimetrului unităţilor care trebuie pazite în afară orelor de program şi în zilele de repaus, se vor prevedea posturi de paza numai pe acest timp.
3.Paza exterioară:
a)În funcţie de condiţiile concrete ale obiectivului (configuraţia terenului, amenajările şi gradul de dotare cu mijloace tehnice de paza şi alarmare etc.), se va stabili un paznic pe schimb pentru fiecare post de paza mobil. Determinarea numărului necesar de posturi se face tinindu-se seama de posibilitatea de a se asigura o supraveghere corespunzătoare a zonei şi bunurilor încredinţate pentru paza, precum şi pentru realizarea unei intervenţii operative în rezolvarea situaţiilor care impun această măsură;
b)în cazul separarii a doua unităţi prin gard comun, dacă porţiunea respectiva necesita a fi pazita, paza pe porţiunea comuna se va asigura de către o singura unitate;
c)unităţile grupate în aceeaşi clădire sau în clădiri separate, cu acelaşi acces, vor organiza paza în comun a acestora, prevazind un paznic pe schimbul de noapte, în funcţie de condiţiile concrete ale obiectivelor şi locurilor respective;
d)la obiective mici (magazine, depozite, unităţi de alimentaţie publică etc.), la care nu se poate organiza paza în comun, se vor executa amenajări ca: împrejmuiri, grile, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate şi altele asemenea, necesare asigurării securităţii acestora.
III. Alte elemente ce trebuie avute în vedere la rationalizarea pazei
a)Introducerea şi extinderea mijloacelor tehnice de paza şi alarmare, luindu-se măsuri pentru executarea de împrejmuiri, grile, obloane, încuietori sigure, a iluminatului de securitate, obstacole genistice, precum şi a dispozitivelor automate de supraveghere a unor puncte fixe sau zone;
b)la punctele ce trebuie pazite, aflate în apropierea unor locuri de muncă unde se desfăşoară permanent activitatea, paza se va putea asigura de către persoanele special împuternicite din cadrul personalului care lucrează im imediata apropiere a acestor puncte;
c)în cazul în care, după orele de program şi în zilele de repaus, la sediu se afla în mod permanent personal care prin natura funcţiei este obligat să-şi execute sarcinile de serviciu (pompieri, caloriferisti, mecanici de întreţinere, instalatori etc.), nu se va prevedea personal de paza pentru perioadele respective, dacă îndeplinirea obligaţiilor de paza nu creează pericol pentru securitatea funcţionarii instalaţiilor de care răspunde acest personal.
În situaţia în care condiţiile concrete ale unor unităţi socialiste de stat şi obşteşti diferă de cele prevăzute în criteriile şi normele de faţa (ca de exemplu, unităţile silvice, agricole, viticole, pomicole, de cultura plantelor etc.), ministerele şi celelalte organe interesate vor elabora şi aplica, cu avizul Ministerului Muncii şi al Ministerului de Interne, criterii şi norme cu caracter specific, ţinînd seama de principiile stabilite în prezenta anexa.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.