Hotărâre nr. 1.122 din 18 septembrie 2007

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2007 - 2010, prevăzută în anexa nr. 1.

Articolul 2

Se aprobă Planul de acţiune pe anul 2007 pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010, prevăzut în anexa nr. 2.

Articolul 3

Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Planul de acţiune pe anul 2007 pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010 vor fi planificate de către fiecare instituţie cu atribuţii în realizarea obiectivelor, în bugetele proprii, în raport cu priorităţile, resursele disponibile şi etapele de realizare a acestora, în perioada 2007-2010.

Articolul 4

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 5

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 616/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind migraţia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 6 mai 2004.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul internelor şi reformei administrative,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

p. Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse,

Akos Derzsi,

secretar de stat

Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,

Cristian Mihai Adomniţei

Ministrul sănătăţii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul afacerilor externe,

Adrian Mihai Cioroianu

Ministrul economiei şi finanţelor,

Varujan Vosganian

Bucureşti, 18 septembrie 2007.

Nr. 1.122.

Anexa 1

STRATEGIA NAŢIONALĂ

privind imigraţia pentru perioada 2007-2010

Migraţia este un proces care trebuie gestionat şi nu o problemă care trebuie rezolvată

1.Context

2.Obiectivele Guvernului României în domeniul imigraţiei pentru perioada 2007-2010:

2.1.imigraţia controlată

2.2.prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale

2.3.azilul

2.4.integrarea socială a străinilor

3.Implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010

1.Context

Procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană a presupus un efort susţinut şi continuu depus de instituţiile guvernamentale în vederea atingerii unui nivel de compatibilitate cu statele membre în plan legislativ şi instituţional. În acest context, Guvernul României a acordat o atenţie deosebită abordării problematicii imigraţiei, ca parte importantă a domeniului justiţiei şi afacerilor interne, aceasta cu atât mai mult cu cât de la data aderării ţara noastră a devenit stat membru la frontiera externă de est a Uniunii Europene.

Reforma legislativă în ceea ce priveşte regimul străinilor şi azilul în ţara noastră a presupus adoptarea unui set de acte normative în vederea asigurării conformităţii cu legislaţia comunitară şi cu alte instrumente juridice cu caracter internaţional la care statul român este parte. Aplicarea unui cadru legislativ modern a impus reformarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu, realizându-se astfel instrumentele necesare punerii în practică a unui management eficient al fenomenului imigraţiei pe teritoriul României.

Progresele sunt evidente şi recunoscute la nivelul instituţiilor europene, care, pe tot acest parcurs, au susţinut autorităţile române prin proiecte care au asigurat o expertiză de nivel ridicat venită din partea instituţiilor similare ale statelor membre, completată de un sprijin financiar consistent pentru investiţii în domeniu. Proiecte precum Sistemul Visa on-line, Sistemul Informatic de Management al Străinilor, Sistemul EURODAC, securizarea frontierelor, construirea sau reabilitarea unor centre de cazare a străinilor cu şedere ilegală sau a refugiaţilor s-ar fi înfăptuit mult mai greu fără aportul major venit din partea Uniunii Europene.

În vederea stabilirii unei concepţii unitare asupra gestionării imigraţiei la nivel naţional, în anul 2004 au fost aprobate Strategia naţională privind migraţia şi un mecanism interinstituţional pentru implementarea acesteia, fapt ce a condus pentru prima dată la aducerea la aceeaşi masă a discuţiilor a tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul migraţiei. Strategia a fost implementată prin planuri de acţiune anuale care au asigurat realizarea unor obiective printr-un efort coordonat al instituţiilor în domeniul migraţiei controlate, prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, azilului, integrării sociale şi returnarea/repatrierea voluntară a străinilor cu şedere ilegală.

Imigraţia însă reprezintă un fenomen complex şi dinamic, care este influenţat de o multitudine de factori atât din ţările de origine (push factors), cât şi din ţările de destinaţie (pull factors).

De aceea, este necesar ca politica naţională în domeniu să fie permanent actualizată potrivit noilor evoluţii în plan regional şi internaţional.

Statutul pe care România l-a dobândit la data aderării la Uniunea Europeană şi dezvoltarea economică preconizată a ţării noastre în perioada postaderare vor influenţa cu siguranţă fluxurile migratorii existente şi vor transforma treptat România într-o destinaţie preferată de imigranţi. Acest fapt nu trebuie privit ca un aspect negativ. Migraţia poate contribui semnificativ la schimbul cultural, dezvoltarea economică şi progresul societăţii româneşti, aşa cum poate aduce beneficii ţărilor de origine şi familiilor imigranţilor. De aceea, migraţia trebuie privită ca un proces care trebuie gestionat şi nu ca pe o problemă care trebuie rezolvată.

În acest sens, obiectivul principal al autorităţilor române pentru perioada imediat următoare aderării este de a maximiza efectele pozitive şi de a limita efectele negative ale imigraţiei pentru ţara noastră şi, implicit, pentru cetăţenii români.

De aceea, este responsabilitatea statului român de a hotărî clar categoriile de imigranţi care pot fi admise şi se pot stabili pe teritoriul naţional, potrivit intereselor naţionale, dar în strânsă corelare cu politicile şi documentele programatice*1) adoptate la nivelul Uniunii Europene, precum şi cu respectarea drepturilor imigranţilor. De asemenea, statul român va lua măsuri de prevenire şi combatere a imigraţiei ilegale şi de îndepărtare de pe teritoriul naţional a imigranţilor care nu mai îndeplinesc condiţiile legale de şedere.

*1) 52005XG0303(01) Programul Haga. Întărirea libertăţii, securităţii şi justiţiei în Uniunea Europeană - Jurnalul Oficial C 053, 03/03/2005 p. 0001-0014

52005XG0812(01) Planul de acţiune al Consiliului Uniunii Europene şi al Comisiei Europene pentru implementarea Programului Haga pentru întărirea libertăţii, securităţii şi justiţiei în Uniunea Europeană - Jurnalul Oficial C 198, 12/08/2005 p. 0001-0022;

52005DC0669 Comunicare din partea Comisiei - Planul de acţiune privind migraţia legală [SEC(2005)1680];

52005IP0235 Rezoluţia Parlamentului European privind legăturile dintre migraţia legală/ilegală şi integrarea migranţilor [2004/2137(INI)] OJ C 124E, 15.5.2006, p. 535-542;

52005DC0621 Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European - Acţiuni prioritare pentru a se răspunde provocărilor migraţiei - COM/2005/0621 final;

COM (2005) 123 - Programul de solidaritate şi management al fluxurilor migratorii pentru perioada 2007-2013.

Nu numai Guvernul României trebuie să se pregătească pentru noua situaţie, ci şi societatea românească în întregul ei. Conştientizarea fenomenului imigraţiei - a riscurilor şi beneficiilor acestuia - trebuie realizată printr-o mediatizare şi educare continuă a populaţiei. Cetăţenii României, în calitatea lor de contribuabil la bugetul de stat, trebuie să fie primii informaţi, respectându-se astfel transparenţa procesului decizional. Prin intermediul prezentei strategii Guvernul identifică oportunitatea şi segmentul de populaţie căruia să i se adreseze.

Potrivit ultimelor prognoze demografice, România se va confrunta, la fel ca majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, cu îmbătrânirea şi scăderea populaţiei, astfel încât în anul 2050 se estimează ca populaţia României să fie de 16 milioane de locuitori. Imigraţia nu este ea însăşi o soluţie pentru limitarea acestui fenomen, însă poate reprezenta o parte dintr-un pachet de măsuri care pot îmbunătăţi această situaţie. De aceea, trebuie să se acorde o atenţie deosebită calităţilor imigranţilor admişi şi măsurilor de integrare culturală şi socială a acestora.

În ultima perioadă începe să fie simţită lipsa forţei de muncă autohtone în anumite zone ale ţării şi pentru anumite domenii, fiind deja luate în calcul soluţii care privesc angajarea unor lucrători imigranţi din state terţe. Acesta este numai un exemplu al faptului că poziţia României, ca ţară de destinaţie, capătă contur, iar acest fapt poate fi amplificat de necesitatea unei pieţe a forţei de muncă care să susţină dezvoltarea economică a României în perioada următoare.

O schimbare totală din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil se produce pentru cetăţenii Uniunii Europene şi membrii de familie ai acestora, care, de la data aderării României la Uniunea Europeană, se bucură de dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă stabilit prin Tratatul de constituire a Comunităţii Europene, ca unul dintre cele 4 drepturi fundamentale ale cetăţeniei europene într-un spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei pe teritoriul statelor membre. Autorităţile române trebuie să asigure cadrul adecvat pentru exercitarea acestui drept pe teritoriul naţional.

Pentru controlarea fenomenului imigraţiei în ansamblul său şi fructificarea la maximum a avantajelor pe care le poate oferi, domeniul asistenţei sociale va necesita o dezvoltare semnificativă. Prezenta strategie joacă în acest sens un rol de impulsionare şi coordonare a procesului de integrare în societatea românească atât a străinilor care vin benevol în România, cât şi a persoanelor care se bucură de protecţia statului român, fiind nevoite să se refugieze din calea diverselor conflicte regionale şi internaţionale.

Nu în ultimul rând, pentru a obţine beneficii maxime din gestionarea fenomenului imigraţiei, autorităţile române vor acorda o atenţie sporită corelaţiei cu fenomenul de emigrare a cetăţenilor români, astfel încât imigraţia să completeze eventualele lipsuri de pe piaţa forţei de muncă din România, în special lipsa personalului înalt calificat.

Prezenta strategie vizează o perioadă de 4 ani (2007-2010) şi reprezintă următorul pas pe care România îl face în cadrul eforturilor de modernizare a procesului de gestionare a imigraţiei pe teritoriul naţional şi se doreşte a stabili într-o manieră simplă şi directă obiectivele avute în vedere la nivel naţional pentru o mai bună abordare a fenomenului în interesul societăţii româneşti. Pe parcursul acestei perioade autorităţile române îşi vor stabili şi coordona acţiuni şi măsuri concrete în domeniul imigraţiei, care se vor încadra în liniile directoare stabilite de prezenta strategie.

Prezenta strategie se va constitui atât ca un mediu de comunicare prin care instituţiile iau cunoştinţă de noi măsuri şi prevederi adoptate de către ceilalţi membri ai grupului, cât şi ca un mediu de interacţiune, fiecare membru participând cu observaţii şi sugestii pentru identificarea celor mai bune soluţii. Gradul de interacţiune este dat de aportul la implementarea acelor măsuri din plan, care sunt în responsabilitatea mai multor instituţii membre şi nu numai.

Pentru realizarea obiectivelor propuse prin prezenta strategie, România are în vedere alinierea legislaţiei naţionale la politicile Uniunii Europene în domeniu, inclusiv prevederile "Programului de solidaritate şi management al fluxurilor migratorii pentru perioada 2007-2013", urmărind permanent atât respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărei persoane, cât şi prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale în spaţiul comunitar din care face parte şi ţara noastră, începând cu 1 ianuarie 2007.

2.Obiectivele Guvernului României în domeniul imigraţiei pentru perioada 2007-2010

Strategia României în domeniul imigraţiei stabileşte liniile de acţiune ale Guvernului pentru perioada imediat următoare aderării ţării noastre la Uniunea Europeană în ceea ce priveşte imigraţia controlată, prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale, azilul, integrarea socială a străinilor şi corelarea tuturor acestor aspecte cu fenomenul emigraţiei cetăţenilor români. Domeniile abordate în cuprinsul prezentei strategii oferă cadrul general pentru stabilirea acţiunilor autorităţilor române în gestionarea fenomenului imigraţiei, pentru obţinerea de beneficii şi reducerea efectelor negative generate de acesta.

2.1.Imigraţia controlată

Guvernul României promovează libera circulaţie a persoanelor şi imigraţia legală în scopurile prevăzute de legislaţia naţională privind regimul străinilor. În perioada 2007-2010 o atenţie deosebită va fi acordată optimizării cadrului legal şi procedural în vederea exercitării dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul naţional al cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor de familie ai acestora, precum şi facilitării admisiei terţilor în scop de muncă, în conformitate cu politica în domeniu, pentru desfăşurarea activităţilor comerciale şi pentru studii, inclusiv prin asigurarea exercitării dreptului acestora de reîntregire a familiei.

Măsurile luate de către autorităţile române pentru gestionarea fluxurilor de imigranţi legali vor fi în deplină concordanţă cu Programul Haga "Întărirea libertăţii, securităţii şi justiţiei", care vizează o abordare echilibrată a managementului migraţiei prin elaborarea unei politici comune privind imigraţia legală la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte procedurile şi criteriile de admisie, asigurarea unui cadru legal sigur şi a unui set de drepturi garantate imigranţilor pentru sprijinirea acestora în vederea integrării lor în societate. Un accent deosebit va fi pus pe aplicarea la nivel naţional a măsurilor ce vor fi adoptate la nivel comunitar în baza Planului de acţiune privind migraţia legală, elaborat de Comisia Europeană.

2.1.1.Asigurarea cadrului administrativ necesar exercitării dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene

Un obiectiv major al autorităţilor române îl constituie garantarea dreptului fundamental al cetăţenilor Uniunii Europene, acela de a circula şi de a-şi stabili rezidenţa liber pe teritoriul naţional în condiţii similare cu cetăţenii proprii care circulă şi îşi schimbă reşedinţa pe teritoriul României, în conformitate cu principiile legislaţiei comunitare. În acest sens vor fi puse în aplicare măsuri în plan legislativ şi instituţional în vederea adaptării cadrului existent pentru crearea condiţiilor adecvate exercitării acestui drept de către cetăţenii statelor membre, potrivit schimbărilor care pot interveni la nivel european.

2.1.2.Promovarea admisiei cetăţenilor terţi în scop de muncă potrivit nevoilor identificate pe piaţa autohtonă a forţei de muncă

Guvernul României, pe baza evaluărilor anuale, va stabili numărul cetăţenilor din ţări terţe care pot fi admişi în scop de muncă. Stabilirea cotelor pentru admisia în scop de muncă va avea la bază o analiză efectuată pe diferite domenii de activitate pentru identificarea unui eventual deficit de forţă de muncă autohtonă. Autorităţile competente vor sprijini angajatorii prin campanii de informare asupra modalităţilor de angajare a imigranţilor legali şi prin stabilirea unor proceduri de selecţionare a imigranţilor temporari în scop de muncă. De asemenea, autorităţile competente vor realiza programe necesare prevenirii şi combaterii imigraţiei ilegale şi vor lua măsuri în vederea monitorizării străinilor care vor avea acces pe piaţa forţei de muncă în conformitate cu legislaţia în domeniu. Totodată, vor fi avute în vedere negocierile cu reprezentanţii guvernelor din statele terţe în vederea încheierii de acorduri bilaterale în domeniul imigraţiei forţei de muncă şi securităţii sociale.

2.1.3.Încurajarea admisiei în scopul desfăşurării de activităţi comerciale pentru anumite categorii de străini

Luând în considerare impactul pe care îl poate avea asupra dezvoltării economiei naţionale, imigraţia în scopul desfăşurării activităţilor comerciale va constitui un subiect important pe agenda de lucru a autorităţilor române în perioada postaderare. Astfel, pe baza analizelor efectuate şi a propunerilor înaintate de autorităţile competente, vor fi acordate facilităţi în vederea admisiei acelor categorii de străini care au un potenţial major în realizarea de investiţii şi crearea de locuri de muncă pe teritoriul României. În acest sens, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României, vor fi derulate campanii de informare a imigranţilor în ţările de origine.

2.1.4.Promovarea unui sistem eficient de selecţie pentru admiterea pe teritoriul României în scop de studii

În ceea ce priveşte admisia în scop de studii, un accent deosebit va fi pus pe stabilirea de criterii obiective pentru admiterea în acest scop a cetăţenilor terţi, astfel încât nivelul de pregătire al acestora să îi recomande pentru o eventuală continuare a şederii după încheierea studiilor, în folosul societăţii româneşti. În acest sens vor fi stabilite criterii de evaluare care vor fi utilizate inclusiv de misiunile diplomatice ale României pentru selectarea străinilor care solicită admisia în scop de studii.

2.1.5.Proiectarea, dezvoltarea şi gestionarea unor sisteme informatice eficiente în gestionarea imigraţiei pe teritoriul naţional

Pentru o gestionare eficientă a fluxurilor de imigranţi legali şi pentru crearea instrumentelor necesare unei bune evaluări şi prognozări a fenomenului, Guvernul României va sprijini dezvoltarea şi administrarea unor sisteme informatice performante, precum şi interconectarea acestora la nivel naţional, având ca element central Sistemul naţional de vize, migraţie şi azil.

2.2.Prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale

În contextul transformării treptate a României într-o ţară de destinaţie pentru imigranţi, Guvernul vizează diminuarea ponderii factorului ilegal în cadrul fenomenului migraţionist prin prevenirea imigrării acelor categorii de persoane care nu satisfac condiţiile impuse de lege, precum şi combaterea şederii ilegale, a muncii la negru şi a traficului de imigranţi. În realizarea obiectivelor propuse România se va alinia politicilor Uniunii Europene în domeniu şi va manifesta solidaritate şi o împărţire corectă a responsabilităţilor cu statele membre, inclusiv în ceea ce priveşte implicaţiile financiare rezultate din aplicarea acţiunilor comune.

2.2.1.Informarea eficientă a potenţialilor imigranţi asupra modalităţilor legale de admisie şi măsurilor luate de statul român pentru combaterea imigraţiei ilegale

Un rol fundamental în limitarea imigraţiei ilegale, ca efect negativ al imigraţiei pe teritoriul naţional, va fi jucat de acţiunile de prevenire care vor fi derulate de autorităţile române prin cele mai eficiente mijloace de informare a imigranţilor din ţările de origine. Aceste acţiuni vor avea ca scop informarea corectă şi completă a potenţialilor imigranţi despre legislaţia naţională referitoare la condiţiile de admisie şi şedere în România, precum şi a riscurilor la care sunt supuşi în eventualitatea încălcării acestor prevederi: diverse forme de exploatare a imigranţilor, depistare, luare în custodie publică, returnare în ţara de origine, stabilirea unei interdicţii de a intra pe teritoriul României şi, implicit, pe teritoriul altor state membre.

2.2.2.Intensificarea cooperării autorităţilor române pentru combaterea imigraţiei ilegale şi a muncii la negru

În vederea creşterii eficienţei în combaterea imigraţiei şi şederii ilegale, autorităţile competente vor intensifica cooperarea la nivel naţional, în special prin creşterea acesteia la nivelul structurilor teritoriale ale instituţiilor care au contact direct cu grupurile-ţintă. Aceste demersuri vor fi dublate de campanii susţinute de informare a imigranţilor de pe teritoriul naţional cu privire la procedurile aplicate de autorităţi în cazul persoanelor aflate în situaţii ilegale, precum şi de informare şi specializare interinstituţională a personalului cu competenţe în domeniu.

2.2.3.Intensificarea măsurilor de îndepărtare a străinilor care au intrat ilegal pe teritoriul României sau care au intrat legal, dar ulterior şederea lor a devenit ilegală

Autorităţile române vor derula acţiuni în strictă conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniul returnărilor, bazate pe cele mai bune practici în ceea ce priveşte returnarea voluntară sau forţată a persoanelor aflate în situaţii ilegale, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi a demnităţii umane. Astfel, acţiunile vor ţine cont de specificul situaţiei persoanelor vulnerabile, precum minori, minori neînsoţiţi, persoane cu dizabilităţi, persoane în vârstă, femei însărcinate, părinte singur cu minor/minori şi persoane care au fost supuse torturii, răpirii sau altor forme serioase de violenţă psihică, psihologică ori sexuală.

Un interes deosebit va fi acordat cooperării în domeniul returnării cu statele membre ale Uniunii Europene, în special prin participarea României la efectuarea unor zboruri comune.

Totodată, în colaborare cu organizaţii internaţionale cu atribuţii în domeniu, precum şi cu organizaţii neguvernamentale de profil vor fi elaborate şi derulate programe comune pentru identificarea modalităţilor concrete de sprijinire a străinilor cu şedere ilegală în vederea reîntoarcerii acestora în ţările de origine, inclusiv a resurselor financiare necesare în acest sens.

2.2.4.Pregătirea în vederea aderării României la Spaţiul Schengen

Autorităţile române vor întreprinde toate acţiunile necesare în domeniul politicii de vize, migraţiei, azilului, controlul frontierelor şi cooperării poliţieneşti pentru pregătirea României în vederea aderării la Spaţiul Schengen, în special acele acţiuni care vizează crearea cadrului instituţional şi legislativ adecvat, precum şi facilităţile tehnice de interconectare la Sistemul Informatic Schengen.

2.2.5.Intensificarea cooperării autorităţilor române cu instituţii similare din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi cu cele din ţările de origine sau de tranzit

Instituţiile statului român vor întreprinde toate acţiunile necesare în vederea cooperării cu statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte combaterea imigraţiei ilegale, cu accent pe schimbul de informaţii cu autorităţile similare de pe teritoriul acestora. Această activitate va fi completată de cooperarea cu agenţiile şi instituţiile existente la nivel naţional şi european în domeniul imigraţiei.

Guvernul României va depune eforturi în vederea intensificării cooperării cu autorităţile din ţările de origine şi de tranzit în vederea prevenirii şi combaterii imigraţiei ilegale, în mod deosebit cu acele ţări care reprezintă un potenţial migrator ridicat pentru România. În acest context va fi analizată oportunitatea desemnării pe lângă misiunile diplomatice ale României din aceste ţări a unor ofiţeri de legătură specializaţi în domeniul migraţiei şi a unor ataşaţi pe probleme de muncă şi asigurări sociale.

2.3.Azilul

2.3.1.Asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil şi respectarea principiului nereturnării, în conformitate cu standardele internaţionale pe care România şi le-a asumat prin tratatele şi convenţiile la care este parte

În perioada imediat următoare o atenţie deosebită se va acorda condiţiilor de acces la procedura de azil, ţinându-se cont de fenomenul de schimbare a fluxurilor migratorii, care, în ultima perioadă, au căpătat un pronunţat caracter mixt. Astfel, se va avea în vedere minimalizarea, pe cât posibil, a numărului de cazuri ale unor persoane care, deşi se află pe teritoriul României cu şedere ilegală, sunt în reală nevoie de protecţie internaţională, fiind imperios necesară reglementarea statutului lor. Reglementarea imediată a statutului acestor persoane este foarte importantă, contribuind esenţial la păstrarea unei rate coborâte a infracţionalităţii, având totodată un dublu efect protectiv - al persoanei şi al societăţii gazdă.

Intervievarea atentă a solicitanţilor de azil de către personal specializat, cu un grad ridicat de experienţă şi având acces la informaţii detaliate despre condiţiile în ţările de origine ale solicitanţilor, precum şi soluţionarea cererilor de azil în etapa judiciară de către judecători deplin calificaţi reprezintă condiţii vitale.

2.3.2.Dezvoltarea sistemului de azil pe baza criteriilor eficienţei şi calităţii procedurilor şi adaptarea politicilor şi practicilor în domeniu pentru a preveni, a descuraja şi a sancţiona abuzurile la procedura de azil

Prioritară în perioada următoare este păstrarea unui echilibru între respectarea deplină a dreptului solicitanţilor de azil şi menţinerea calităţii deciziilor, în condiţiile soluţionării în termene rezonabile a cererilor de azil. Pe termen scurt şi mediu, o atenţie deosebită se va acorda asigurării capacităţii instituţionale şi a logisticii necesare ca stat membru al Uniunii Europene, în special, prin participarea la mecanismele Dublin II şi EURODAC, a dezvoltării mecanismelor privind returnarea voluntară sau forţată către ţările de origine, precum şi la alte forme de cooperare la nivelul Uniunii Europene.

De la aderarea României şi Republicii Bulgaria la Uniunea Europeană, spaţiul comunitar cuprinde încă două state care constituie parte a frontierei externe de est a Uniunii Europene. Următorul obiectiv al celor două state îl constituie aderarea la Acordul Schengen, eforturi fiind deja depuse în acest sens. Acest fapt va conduce, pe de-o parte, la securizarea tot mai eficientă a frontierelor externe ale Uniunii Europene şi lupta comună împotriva imigraţiei ilegale, dar în acelaşi timp va face atractivă această regiune pentru persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională. Participarea la mecanismul Dublin II, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, va avea ca efect imediat creşterea numărului de cereri de asistare cu repercusiuni şi asupra capacităţii de returnare. În cadrul eforturilor de aderare la Uniunea Europeană, Guvernul României şi-a asumat în cadrul capitolului de negociere 24 "Justiţie şi afaceri interne" obligaţia de a pregăti România pentru implementarea mecanismului Dublin şi a instrumentului său tehnic EURODAC, începând cu data aderării. În acest sens, eforturile guvernamentale se concentrează pe armonizarea legislaţiei interne în materie de azil, străini şi controlul frontierei cu prevederile comunitare ale celor două mecanisme europene, dar şi prin susţinerea dezvoltării la nivel instituţional, pentru crearea instituţiilor necesare susţinerii acestor activităţi şi pregătirea personalului său, astfel încât data aderării să constituie punctul de plecare pentru aceste activităţi.

2.3.3.Asigurarea şi menţinerea capacităţii României de asumare a responsabilităţilor şi obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene în domeniul azilului

Autorităţile române vor contribui activ la mecanismele de împărţire a sarcinilor între ţările ce primesc solicitanţi de azil şi refugiaţi, alăturându-se eforturilor comunităţii internaţionale în vederea identificării unor soluţii durabile pentru situaţia refugiaţilor, inclusiv prin Agenda pentru Protecţie a Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. Pe termen scurt şi mediu, o atenţie deosebită se va acorda asigurării capacităţii instituţionale şi a logisticii necesare ca stat membru al Uniunii Europene, în special prin participarea la mecanismele Dublin II şi EURODAC, precum şi la alte forme de cooperare la nivelul Uniunii Europene.

2.3.4.Asumarea unui rol activ în cadrul cooperării regionale şi internaţionale în domeniul azilului şi contribuirea la dezvoltarea unor sisteme de azil funcţionale în estul şi sud-estul Europei

România contribuie activ la dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional şi la construirea unor sisteme de azil funcţionale în estul şi sud-estul Europei. Se va avea în vedere dezvoltarea unor programe, la nivel regional, în domeniul de competenţă, în cooperare cu autorităţile în materie ale statelor membre ale Uniunii Europene şi/sau organisme internaţionale (Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie), cu referire la statele ce urmează a începe în viitor negocieri de aderare la Uniunea Europeană (de exemplu, Republica Moldova, ţările din spaţiul exiugoslav).

2.3.5.Îmbunătăţirea condiţiilor de recepţie a solicitanţilor de azil şi de cercetare a informaţiilor din ţările de origine ale acestora prin identificarea soluţiilor adecvate de finanţare din partea Fondului European pentru Refugiaţi

De la 1 ianuarie 2007 România este membru al Uniunii Europene, situaţie care îi permite să aplice fără rezerve la fondurile europene. În aceste sens, o preocupare continuă o va reprezenta evaluarea financiară a necesităţilor, astfel încât autorităţile abilitate să asigure în aceleaşi condiţii ca şi în celelalte state membre standarde unitare în ceea ce priveşte recepţia solicitanţilor de azil. Autorităţile române au luat cunoştinţă despre liniile directoare de planificare multianuală stabilite de către Comisia Europeană în vederea implementării Fondului European pentru Refugiaţi şi a Fondului European pentru Integrare, urmând să facă în acest sens demersurile necesare pentru înaintarea de proiecte.

2.4.Integrarea socială a străinilor

2.4.1.Susţinerea participării active a străinilor care domiciliază sau care au reşedinţa legală pe teritoriul statului român la viaţa economică, socială şi culturală, respectându-se în acelaşi timp identitatea culturală a acestora

Toate măsurile în domeniu urmăresc susţinerea participării active a străinilor care domiciliază sau care au reşedinţa pe teritoriul României la viaţa socială, economică şi culturală a ţării, contribuind astfel la dezvoltarea unei relaţii bazate pe încredere şi responsabilitate reciprocă între aceştia şi societatea românească. Responsabilitatea pentru coordonarea programelor de integrare pentru refugiaţi şi alte persoane cărora le-a fost acordată o formă de protecţie revine Oficiului Român pentru Imigrări, ca structură specializată, responsabilă de implementarea politicilor Guvernului României în domeniul azilului, în timp ce implementarea practică a programelor de integrare este realizată de către această structură în colaborare cu autorităţile centrale, autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale.

2.4.2.Asigurarea că acele categorii relevante de străini depun eforturile necesare pentru a se integra suficient în societatea românească, inclusiv prin participarea la programele organizate în acest scop de statul român

O atenţie deosebită se acordă persoanelor care aparţin categoriilor de persoane vulnerabile (victime ale persecuţiei pe bază de gen/sex, minori neînsoţiţi, victime ale torturii, persoanele cu handicap, persoane în vârstă etc). Recunoscând faptul că dobândirea cetăţeniei române poate facilita procesul de integrare a străinilor, statul român asigură accesul tuturor străinilor care domiciliază sau care au reşedinţa pe teritoriul României la procedura de obţinere a cetăţeniei române.

2.4.3.Conştientizarea tuturor persoanelor implicate în acest domeniu, funcţionari publici de la toate nivelurile, cetăţeni, inclusiv străini, cu privire la importanţa sprijinirii procesului de integrare şi identificare a soluţiilor adecvate de finanţare a unor proiecte prin intermediul Fondului European pentru Refugiaţi şi a Fondului European pentru Integrare, în vederea îmbunătăţirii serviciilor asigurate tuturor categoriilor de străini

Funcţionarii publici, personalul contractual, precum şi persoanele cu funcţii de conducere în domeniul serviciilor de sănătate, educaţie, angajare în muncă, control şi asistenţă socială vor fi pregătiţi adecvat pentru a respecta diferenţele de limbă, culturale, religioase, fizice şi psihologice ale persoanelor aflate în proces de integrare prin găsirea de soluţii pentru a se facilita programe de educare şi formare a acestor persoane. În acest sens, în perioada următoare va fi avută în vedere îmbunătăţirea serviciilor asigurate străinilor de către autorităţile române, a celor de consiliere şi informare cu privire la statutul străinilor în România, dar şi a celor de asistenţă pentru obţinerea unui loc de muncă. Pentru aceasta, se vor desfăşura programe de pregătire şi de identificare a unor soluţii viabile pentru asigurarea drepturilor străinilor.

3.Implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010

3.1.Cadrul instituţional

Implementarea la nivel naţional a Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010 va fi realizată prin mecanismul de cooperare interinstituţională prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.708/2004 pentru aprobarea componentelor şi a structurii Mecanismului de cooperare interinstituţională, precum şi a Planului de acţiune pentru o perioadă de 12 luni pentru implementarea Strategiei naţionale privind migraţia.

În vederea realizării unor sarcini specifice stabilite prin planurile de acţiune anuale şi pentru dezbaterea unor aspecte care necesită dezbateri publice, Grupul interministerial de coordonare a implementării strategiei, prin Secretariatul tehnic, poate invita la reuniunile sale reprezentanţi ai altor autorităţi, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile sau ai organizaţiilor internaţionale din domeniul imigraţiei şi azilului. Totodată, dacă subiectele propuse pe agenda de lucru o impun, la reuniunile Grupului pot fi invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor Uniunii Europene, precum şi experţi din statele membre.

3.2 Planurile de acţiune

Măsurile concrete pentru implementarea în practică a obiectivelor prezentei strategii sunt cuprinse în planuri de acţiune anuale, elaborate pe baza propunerilor instituţiilor membre ale Grupului interministerial de coordonare a implementării strategiei şi aprobate de Guvern. Planurile de acţiune stabilesc activităţile concrete şi responsabilităţile ce revin tuturor ministerelor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniul imigraţiei pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2007-2010.

Pentru realizarea activităţilor cuprinse în planul de acţiune, fiecare dintre instituţiile cu competenţe în materie va elabora propriile planuri de măsuri, detaliind acţiunile a căror responsabilitate de implementare îi revine.

3.3.Resurse financiare

Resursele financiare necesare implementării Strategiei naţionale privind imigraţia provin, în principal, din:

* fonduri de la bugetul de stat, alocate fiecărui minister şi fiecărei instituţii cu competenţe în implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010;

* fonduri stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru gestionarea imigraţiei la nivel european;

* credite externe garantate de Guvernul României;

* credite externe care nu implică garanţii guvernamentale;

* donaţii şi sponsorizări oferite/acceptate în condiţiile legii;

* alte surse.

Planurile de acţiune anuale pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010, constituite pe baza planurilor sectoriale, specifică sursele de finanţare necesare îndeplinirii fiecărui obiectiv stabilit.

Anexa 2

PLANUL DE ACŢIUNE PE ANUL 2007

pentru implementarea Strategiei naţionale

privind imigraţia pentru perioada 2007-2010

Font 7

Abrevieri:

MIRA - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

ORI - Oficiul Român pentru Imigrări

MMFES - Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de anse

MAE - Ministerul Afacerilor Externe

DGRC - Direcţia Generală Relaţii Consulare

MECT - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

ARIS - Agenţia Română pentru Investiţii Străine

IGPR - Inspectoratul General al Poliţiei Române

IGPF - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

CNV - Centrul Naţional de Vize

ANOFM - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

DPFM - Direcţia Politici Forţă de Muncă

ANPDC - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului

IM - Inspecţia Muncii

ANAF - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală