Decizie nr. 1.358 din 27 octombrie 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136-218 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Privex" - S.R.L. Galaţi în Dosarul nr. 7.118/233/2008 al Judecătoriei Galaţi.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei ridicate, arătând că în cauză se pun probleme de interpretare şi aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 7.118/233/2008, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136-218 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Privex" - S.R.L. Galaţi într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare silită.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textele legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât permit începerea executării silite chiar dacă, potrivit art. 205 din Codul de procedură fiscală, a fost introdusă o contestaţie împotriva actului administrativ fiscal.

Judecătoria Galaţi consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 136-218 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, care sunt cuprinse în titlul VIII cap. VIII din Codul de procedură fiscală, intitulat Stingerea creanţelor fiscale prin executare silită.

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 126 privind instanţele judecătoreşti, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.

Totodată, se consideră încălcate şi prevederile art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, texte ce privesc dreptul la un proces echitabil şi la un recurs efectiv.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că introducerea contestaţiei pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal. O asemenea suspendare poate fi cerută numai în condiţiile art. 215 alin. (2) din Codul de procedură fiscală la instanţa de judecată competentă. Întrucât autorul excepţiei nu a solicitat suspendarea actului administrativ fiscal contestat, evident că au fost emise titlurile executorii la data la care creanţa fiscală a devenit scadentă prin expirarea termenului de plată, iar, în faza de executare silită, dispoziţiile privind suspendarea provizorie a acesteia prin ordonanţă preşedinţială prevăzute de art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.

Astfel, Curtea reţine că un text legal nu poate fi considerat neconstituţional prin prisma unor erori procedurale comise de partea interesată, care practic motivează neconstituţionalitatea prin invocarea propriei sale culpe. O atare situaţie se constată şi în dosarul de faţă, în care autorul excepţiei nu a efectuat toate demersurile necesare suspendării actului administrativ fiscal şi, practic, pentru acest motiv contestă constituţionalitatea textelor supuse analizei Curţii.

Rezultă cu evidenţă că, în cauză, nu se pun probleme de constituţionalitate, ci de aplicare şi interpretare a legii, motiv pentru care prezenta excepţie, în temeiul art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136-218 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Privex" - S.R.L. Galaţi în Dosarul nr. 7.118/233/2008 al Judecătoriei Galaţi.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 octombrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Karoly