privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră
Notă *) Aprobat de Ordinul nr. 1.422 din 16 mai 2012 / Ordinul nr. 192 din 2 august 2012, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 649 din 12 septembrie 2012.
REGULAMENT
privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră
Art. 1. - Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră este o activitate de interes naţional având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.
Prezentul regulament stabileşte atribuţiile ce revin tuturor structurilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc specifice.
Fac obiectul prezentului regulament următoarele tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă:
a)inundaţii, ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă cauzate de creşterea debitelor provenite din precipitaţii şi/sau din topirea bruscă a stratului de zapadă sau a blocajelor cauzate de dimensiunile insuficiente ale secţiunilor de scurgere a podurilor şi podeţelor, blocajelor produse de gheţuri sau de plutitori (deşeuri şi material lemnos), alunecări de teren, aluviuni şi avalanşe de zapadă, precum şi inundaţii prin scurgeri de pe versanţi;
b)inundaţii provocate de incidente, accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;
c)inundaţii produse de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică;
d)fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole, depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, caniculă, grindină şi secetă;
e)inundaţii provocate de furtuni marine;
f)secetă hidrologică (deficit de apă la sursă din cauza unei secete prelungite);
g)poluări accidentale ale cursurilor de apă şi poluări marine în zona costieră.
Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:
a)viaţa oamenilor şi bunurile acestora, precum şi viaţa animalelor;
b)obiectivele sociale, culturale, administrative şi de patrimoniu;
c)capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agro-zootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);
d)barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;
e)căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;
f)mediul natural (ecosisteme acvatice şi terestre, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele).
Art. 5. - Managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se realizează prin măsuri preventive, operative de intervenţie şi de reabilitare, care constau în identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea, alarmarea, evacuarea şi adăpostirea populaţiei şi animalelor, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a manifestării factorilor de risc.
Art. 6. - Măsurile de limitare, înlăturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc, prevăzute la art. 5, constituie o obligaţie pentru organele administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în acest domeniu şi pentru toate persoanele juridice şi fizice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor, femeilor gravide şi copiilor.
Art. 7. - Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în localităţile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate informând despre aceasta Comitetul local şi/sau judeţean, după caz, şi Centrul operaţional judeţean şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de acţiune în caz de accidente la baraje şi planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.
Art. 8. - Persoanele juridice utilizatori de apă, potenţiali poluatori, precum şi unităţile de gospodărire a apelor, administraţiile porturilor maritime şi fluviale şi ale canalelor navigabile şi ceilalţi utilizatori de apă au obligaţia dotării cu mijloace specifice de intervenţie în cazuri de poluări accidentale. Lista potenţialilor poluatori este cuprinsă în planul bazinal de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.
Art. 9. - În caz de secetă hidrologică, când debitele de apă nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizaţi, se aplică restricţii temporare de folosire a resurselor de apă pe baza planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare. Măsurile stabilite în planurile de restricţii sunt obligatorii pentru toţi utilizatorii de apă.
Art. 10. - Starea de apărare generată de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se declanşează în momentul în care se constată apariţia fenomenului periculos (depăşirea pragurilor de apărare) sau când probabilitatea de apariţie este stabilită prin prognoză.
(1)Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor sunt:
a)mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile hidrometrice şi la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitaţii, niveluri sau debite;
b)mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau debite. Staţiile hidrometrice şi posturile pluviometrice avertizoare fac parte din reţeaua naţională de hidrologie şi meteorologie şi trebuie să fie amplasate la o distanţă suficientă de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.
(2)Mărimile caracteristice de apărare definite la alin. (1), în caz de inundaţii, sunt:
A. Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:
a)cota fazei I de apărare (COD GALBEN) - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;
b)cota fazei a II-a de apărare (COD PORTOCALIU) - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;
c)cota fazei a III-a de apărare (COD ROŞU) - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.
B. Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă, în secţiunile staţiilor hidrometrice:
a)cota de atenţie (COD GALBEN) - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, necesitând o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi expuse la inundaţii;
b)cota de inundaţie (COD PORTOCALIU) - nivelul la care se produc revărsări importante care pot conduce la inundarea de gospodării şi obiective social-economice;
c)cota de pericol (COD ROŞU) - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.
C. Pentru acumulări fazele I, II şi III de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei în lac şi debit afluent şi se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenţie, denumit în continuare NNR şi Cota creastă deversor.
D. Pentru comportarea barajelor pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv în funcţie de:
a)nivelul apei în lac, când acesta depăşeste cota crestei deversorului;
b)atingerea unor valori limită în comportarea construcţiei. Valorile limită în comportarea construcţiei sunt:
a)pragul de atenţie - valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată;
b)pragul de alertă - modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare;
c)pragul de pericol - barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.
În cazul pericolului de inundaţii prin aglomerarea gheţurilor şi revărsarea apelor, se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:
a)faza I - atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile curg pe cursul de apă şi apar mici îngrămădiri;
b)faza a II-a - atunci când sloiurile de gheaţă se aglomerează şi cresc nivelurile în amonte;
c)faza a III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare ce conduc la producerea de pagube prin revărsare în amonte sau prin deplasarea sloiurilor în aval.
Pentru satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor, în cazul diminuării continue a debitelor sursei, se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:
a)faza normală - corespunzătoare situaţiilor când în toate secţiunile de control debitul sursei este mai mare decât debitul de atenţie sau la limită egal cu acesta (debitul de atenţie reprezintă debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor cantitative înmulţit cu un coeficient de la 1,2 la 1,4);
b)faza de atenţie/avertizare - corespunzătoare situaţiei când în una sau mai multe secţiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul de atenţie, dar mai mare decât debitul minim necesar sau la limită egal cu acesta sau volumul existent în lacuri permite asigurarea folosinţelor pentru un număr maxim de 50 zile;
c)faza de restricţii - corespunzătoare situaţiei când în una sau mai multe secţiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar sau volumul existent în lacuri nu permite asigurarea folosinţelor pentru un număr de maxim 50 de zile.
Art. 14. – (1) Mărimile caracteristice zonale şi locale de apărare în caz de inundaţii se stabilesc odată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte şi orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare se pune de acord cu Administraţiile Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi se reactualizează în planurile de apărare, la toate nivelurile.
(2)Mărimile caracteristice pentru asigurarea cerinţelor de apă ale folosinţelor se stabilesc prin planurile de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare.
Art. 15. - (1) Pragurile critice pentru fenomenele meteorologice periculoase sunt stabilite prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 823/1427/2006 pentru aprobarea procedurilor de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice.
(2)Valorile limită admisibile pentru indicatorii monitorizaţi în caz de poluări accidentale pe cursurile de apă sunt stabilite prin normativul de clasificare a calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006.
Ministerul Mediului şi Pădurilor îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)elaborează şi urmăreşte implementarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii;
b)face anual, propuneri pentru asigurarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor pentru constituirea şi reînnoirea stocului de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale, la nivelul unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi pentru executarea de lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, asigurarea surselor de apă şi refacerea lucrărilor afectate de viituri, din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”;
c)coordonează şi urmăreşte realizarea într-o concepţie unitară a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi pentru asigurarea surselor de apă pe baza Planurilor de amenajare ale bazinelor hidrografice;
d)coordonează, la nivel naţional, activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pe cursurile de apă; asigură informarea cu date şi prognoze hidrologice şi meteorologice a Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi a altor factori interesaţi;
e)iniţiază elaborarea sau modificarea de acte normative în domeniul apărării împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale precum şi reglementări în aplicarea acestora şi controlează modul în care sunt respectate prevederile legale şi reglementările în acest domeniu;
f)cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care statul român este parte, privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
g)asigură, împreună cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, coordonarea acţiunilor de intervenţie pe fluviul Dunărea în caz de poluări accidentale cu hidrocarburi;
h)sprijină Consiliile judeţene în elaborarea hărţilor de risc la inundaţii la nivelul localităţilor;
i)asigură funcţionarea ,,punctului focal naţional” în activitatea regională a bazinului Mării Negre împotriva poluării;
j)îndeplineşte atribuţii conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 pentru aprobarea Planului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi şi alte substanţe dăunătoare;
k)asigură funcţionarea Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă şi a Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă.
Administraţia Naţională „Apele Române” îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)aplicarea strategiei şi coordonarea tehnică de specialitate a acţiunilor preventive şi operative pentru apărarea împotriva inundaţiilor, secetei hidrologice, gheţurilor, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă;
b)întocmeşte, prin Administraţiile Bazinale de Apă, planurile pe bazine hidrografice de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare;
c)asigură, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, elaborarea planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă;
d)acordă, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, asistenţa tehnică, la cerere, pentru întocmirea planurilor municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă;
e)întocmeşte, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, planurile de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale pentru sistemele hidrotehnice din administrare;
f)întocmeşte, prin Administraţiile Bazinale de Apă planurile de acţiune în caz de accidente la barajele din administrare;
g)asigură întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor din administrare;
h)asigură instalarea şi buna funcţionare a aparaturii, dispozitivelor hidrometrice şi pluviometrice din bazinele hidrografice şi de la obiectivele şi lucrările hidrotehnice din administrare;
i)asigură întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitură şi centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari a lucrărilor hidrotehnice din administrare;
j)asigură constituirea şi reînnoirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în conformitate cu Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din surse proprii, precum şi depozitarea lor în bune condiţii, pentru obiectivele şi lucrările din administrare;
k)propune lucrări noi de apărare, precum şi de optimizare constructivă şi funcţională a celor existente, ca urmare a concluziilor rezultate după trecerea apelor mari;
l)propune Comitetului Ministerial, împreună cu Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, măsuri de inundare dirijată a unor terenuri sau introducerea unor măsuri speciale în funcţionarea sistemelor de evacuare a apelor mari;
m)asigură, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, conducerea Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea tipurilor de risc specifice constituite în cadrul Comitetelor Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;
n)asigură coordonarea tehnică de specialitate a acţiunilor preventive şi de intervenţie la nivel de bazin hidrografic şi de judeţ prin Centrele operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă constituite la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Administraţiilor Bazinale de Apă şi Sistemelor de Gospodărire a Apelor, sub conducerea directă a directorului general şi respectiv a directorilor;
o)în sensul prezentului regulament, Centrele operative pentru situaţii de urgenţă ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Administraţiilor Bazinale de Apă şi Sistemelor de Gospodărire a Apelor sunt alcătuite din specialişti ai compartimentelor Dispecerat, Apărare Împotriva Inundaţiilor, Exploatare Lucrări Hidrotehnice, Hidrologie, Monitoringul Calităţii Apei. Componenţa acestor centre se stabileşte prin decizie a directorului general/directorului.
p)organizează anual, împreună cu deţinătorii, verificări ale secţiunilor de scurgere la poduri şi podeţe, ale lucrărilor de apărare şi consolidare a malurilor şi a albiilor, ale zonelor de exploatare a balastului, stabilind măsuri şi lucrări obligatorii pentru deţinători, în vederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor la viituri;
q)asigură exploatarea coordonată, pe bazin hidrografic, a lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor şi folosirea apei în perioade deficitare, urmăreşte ca regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, indiferent de deţinător, să conţină prevederi privind modul de exploatare a acestora înainte, în timpul şi după trecerea apelor mari, precum şi în caz de accidente la construcţii hidrotehnice şi secetă hidrologică;
r)dispune, în perioade de ape mari, măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor şi barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deţinători, astfel încât prin exploatarea coordonată la nivel de bazin, să se realizeze eficienţa maximă în acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor;
s)asigură, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, diseminarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor primite de la Administraţiile Bazinale de Apă, la obiectivele hidrotehnice din administrare şi la Centrele operaţionale ale Inspectoratelor Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, conform anexei nr. 5 la prezentul regulament, precum şi a cantităţilor de precipitaţii înregistrate la posturile pluviometrice din administrare, menţionate ca posturi avertizoare în planurile de apărare;
ş) participă, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, la avertizarea Comitetelor locale în caz de producere a accidentelor la construcţii hidrotehnice şi a poluărilor accidentale pe cursurile de apă;
t)participă la instruirea reprezentanţilor administraţiei publice locale şi pregătirea populaţiei, prin exerciţii periodice de simulare;
ţ) participă, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale, la organizarea acţiunilor de apărare pe Dunăre şi pe celelalte râuri care formează sau traversează frontiera de stat a României, în care scop colaborează şi cu unităţile care administrează porturile şi căile navigabile şi cu Comitetele judeţene;
u)asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor privitoare la inundaţii, gheţuri, secetă hidrologică şi poluări accidentale pe bazine hidrografice;
v)ia măsuri permanente de creştere a preciziei prognozelor hidrologice şi de diseminare a acestora la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi la unităţile care au în exploatare lucrări hidrotehnice şi corelează datele obţinute din reţea cu cele provenite de la aceste unităţi;
w)identifică, evaluează, verifică şi clarifică aspecte legate de poluările marine şi organizează intervenţia operativă;
x)asigură transmiterea informaţiilor la Comitetul Ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Pădurilor;
y)asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice proprii;
``) monitorizează evoluţia undei poluante şi asigură prin laboratoarele sale de calitatea apei, determinarea naturii poluantului;
z1) participă la stabilirea cauzelor care au determinat poluarea, la evaluarea efectelor precum şi la celelalte acţiuni desfăşurate în zona sa de competenţă, pentru intervenţia în caz de poluare, pe fluviul Dunărea şi râurile interioare.
Garda Naţională de Mediu îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)verifică periodic modul de salubrizare a cursurilor de apă şi a formaţiunilor torenţiale, a modului de amplasare a balastierelor, precum şi a modului de realizare a lucrărilor de excavare în albie şi aplică sancţiuni conform prevederilor legale;
b)supraveghează, în judeţele limitrofe Dunării, activităţile care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ asupra mediului datorate produselor petroliere, sau altor substante periculoase, în vederea prevenirii şi limitării riscurilor de poluare accidentală prin măsurile prevăzute de lege;
c)participă la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea fluviului Dunărea;
d)participă la stabilirea cauzelor poluării asupra apelor şi aplică sancţiunile prevăzute de lege, inclusiv încetarea şi/sau suspendarea unor activităţi pe perioade determinate de timp în cazul în care este pusă în pericol sănătatea populaţiei sau în cazul în care se constată depăşirea concentraţiilor poluanţilor peste limitele admise de legislaţia în vigoare.
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor privitoare la inundaţii, gheţuri şi secetă hidrologică şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi la Centrele operative ale Administraţiilor Bazinale de Apă, precum şi la alţi factori interesaţi, conform Anexei nr. 6 la prezentul regulament;
b)asigură funcţionarea, în condiţii de siguranţă, a reţelei naţionale de măsurători hidrologice proprii;
c)asigură îndrumarea metodologică şi coordonarea reţelei naţionale de măsurători hidrologice.
Administraţia Naţională de Meteorologie îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)asigură elaborarea prognozelor şi avertizărilor privitoare la fenomene meteorologice periculoase şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, la Centrul operaţional naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi la Centrele operative ale Administraţiilor Bazinale de Apă, precum şi altor factori interesaţi, conform Anexei nr. 6 la prezentul regulament;
b)asigură transmiterea, de către Centrele Meteorologice Regionale a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice de tip ,,nowcasting” la Inspectoratele Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă şi la unităţile de gospodărire a apelor, pentru înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice locale, avertizarea şi/sau alarmarea populaţiei în timp util şi managementul lucrărilor hidrotehnice;
c)asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători meteorologice;
d)elaborează instrucţiuni de stabilire a pragurilor critice pentru fenomenele meteorologice periculoase şi de elaborare şi transmitere a avertizărilor şi prognozelor privind producerea acestor fenomene, care sunt aprobate de conducerea Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă;
e)asigură transmiterea cantităţilor de precipitaţii înregistrate la punctele de observaţie şi măsurători din reţeaua meteorologică, în cazul depăşirii pragurilor critice, prin Staţiile Meteorologice Judeţene sau Serviciile Regionale de Prognoză, către Centrele operative ale Administraţiilor Bazinale de Apă.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)supraveghează activităţile care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ asupra mediului datorate produselor petroliere, sau altor substanţe periculoase, în vederea prevenirii şi limitării riscurilor de poluare accidentală prin măsurile prevăzute de lege;
b)identifică amplasamente pentru depozitarea temporară a hidrocarburilor recuperate, altele decât cele organizate;
c)participă la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea cursurilor de apă.
Regia Naţională a Pădurilor-ROMSILVA îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)asigură plantarea perdelelor de protecţie a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi exploatarea acestora în concordanţă cu cerinţele apărării, interzicând tăierile ,,la ras”;
b)asigură înfiinţarea plantaţiilor cu rol antierozional pe versanţi, în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, pentru prevenirea colmatării acestora şi atenuarea scurgerii apelor pluviale;
c)asigură îndepărtarea materialului lemnos şi a resturilor rezultate în urma exploatării lemnului de pe malurile cursurilor de apă, a torenţilor şi de pe versanţi pentru a preveni blocarea secţiunilor de scurgere a apelor mari;
d)asigură fondurile pentru realizarea lucrărilor de corectare a torenţilor din fondul forestier proprietate a statului şi întreţinerea corespunzătoare a acestora, în vederea diminuării pagubelor produse de scurgerile de pe versanţi;
e)participă cu forţe şi mijloace proprii la acţiunile de combatere a efectelor inundaţiilor produse pe teritoriul zonelor aflate în administrare;
f)permite accesul unităţilor de gospodărire a apelor către albiile cursurilor de apă şi cuvetelor lacurilor pentru întreţinere şi intervenţie operativă;
g)asigură elaborarea şi transmiterea rapoartelor operative, conform modelului din Anexa nr. 8 la regulament pe perioada situaţiilor de urgenţă generate de factorii de risc specifici şi a rapoartelor de sinteză conform modelului din Anexa nr. 9 la prezentul regulament.
Ministerul Administraţiei şi Internelor îndeplineşte următoarele atribuţii:
(1)Asigură prin Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă propriu participarea structurilor ministerului la îndeplinirea funcţiilor de sprijin potrivit Hotărârii Guvernului nr. 2288/2004;
(2)Îndeplineşte prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă următoarele atribuţii:
a)monitorizarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase;
b)conducerea şi coordonarea structurilor proprii;
c)centralizarea datelor şi informaţiilor privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase, forţele şi mijloacele participante la intervenţie prin dispeceratul Centrului operaţional naţional sau, după caz grupa operativă a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
d)participarea la şedinţele Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor în calitate de consultant;
e)asigurarea schimbului de date şi informaţii cu Centrele operative ale componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;
f)participarea la exerciţiile de simulare a producerii de inundaţii, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, organizate de către Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Pădurilor pe bazine hidrografice şi judeţe pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, precum şi a modului în care administraţia publică locală, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi utilizatorii de apă cunosc atribuţiile ce le revin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice;
g)coordonarea derulării programelor naţionale de pregătire a populaţiei şi de instruire a administraţiei publice locale în domeniul apărării împotriva fenomenelor hidrometeorologice periculoase;
h)îndrumarea, controlul şi coordonarea Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă şi Serviciilor de urgenţă voluntare;
i)asigurarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul ţării, a măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase.
(3)Asigură, prin Inspectoratele Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă:
a)transmiterea prognozelor, avertizărilor, înştiinţărilor şi informaţiilor privind producerea de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale la localităţile potenţial afectabile şi obiectivele social-economice importante, primite de la Centrul operativ al
Ministerului Mediului şi Pădurilor, Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi de la Centrele Meteorologice Regionale;
b)coordonarea realizării sistemelor de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei în localităţi şi verificarea stării funcţionale a acestora;
c)verificarea periodică, în teren, împreună cu specialişti din cadrul unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale „Apele Române” a modului de aplicare a măsurilor de prevenire a riscului la inundaţii şi de limitare a efectelor acestora, la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor publice şi operatorilor economici;
d)verificarea nivelului de pregătire a structurilor de management şi intervenţie constituite la nivelul localităţilor, instituţiilor publice şi operatorilor economici din zonele de risc;
e)elaborarea programelor de pregătire a populaţiei şi a Serviciilor voluntare şi private, pentru protecţia şi intervenţia în cazul inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
f)instruirea periodică a primarilor şi consilierilor locali asupra atribuţiilor ce le revin în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase;
g)intervenţia operativă pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, gheţurilor pe cursurile de apă, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, cu asistenţă tehnică a specialiştilor din cadrul unităţilor de gospodărire a apelor;
h)punerea la dispoziţia Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale conduse de Sistemele de Gospodărire a Apelor, în timp real, a rapoartelor operative transmise de către Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
i)participarea la aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei din localităţile afectate de secetă hidrologică sau poluări accidentale ale surselor de apă;
j)participarea la exerciţiile de simulare a inundaţiilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, organizate anual de Ministerul Mediului şi Pădurilor, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, a modului de conlucrare a structurilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, precum şi pentru instruirea reprezentanţilor administraţiei publice şi conştientizarea populaţiei asupra riscului şi măsurilor ce se întreprind în situaţii de urgenţă;
k)îndeplinirea atribuţiilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 în cazul poluării marine cu hidrocarburi, prin Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă ale judeţelor Tulcea şi Constanţa.
(4)Asigură prin structurile Poliţiei Române, potrivit competenţelor ce le revin:
a)stabilirea şi transmiterea căilor de acces ce pot fi utilizate de forţele specializate de intervenţie şi aplică măsurile de interzicere a circulaţiei;
b)participarea la asigurarea măsurilor de protecţie a populaţiei, a fluenţei şi dirijării circulaţiei pe timpul evacuării persoanelor sau bunurilor periclitate şi la securizarea zonelor afectate;
c)participarea, alături de alte structuri cu atribuţii în domeniu, la asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică;
d)planificarea şi pregătirea resursele proprii în vederea îndeplinirii misiunilor specifice;
e)participarea la mobilizarea populaţiei aptă de muncă a mijloacelor de transport şi tehnice, în vederea folosirii lor în acţiunile de intervenţie;
f)îndeplinirea atribuţiilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 în cazul poluării marine în zona costieră cu hidrocarburi.
(5)Asigură prin structurile Inspectoratului General al Jandarmeriei, potrivit competenţelor ce le revin:
a)participarea la acţiuni de căutare şi salvare a persoanelor;
b)asigurarea securizării şi supravegherii zonelor afectate/evacuate;
c)participarea, atunci când situaţia o impune, la transportul unor categorii de forţe şi mijloace de intervenţie, al persoanelor evacuate şi al altor resurse, precum şi la distribuirea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate;
d)asigurarea măsurilor de ordine publică şi de protecţie a zonelor în care s-au produs sau există pericolul iminent de producere a unor situaţii de urgenţă şi restabilirea ordinii publice în zona afectată şi în imediata vecinătate a acesteia;
e)planificarea şi pregătirea resursele proprii;
f)participarea la asigurarea protecţiei transporturilor cu ajutoare umanitare;
g)participarea cu forţe şi mijloace la înlăturarea efectelor inundaţiilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice, cu asistenţă tehnică a specialiştilor din cadrul unităţilor de gospodărire a apelor;
h)îndeplinirea atribuţiilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 în cazul poluării marine în zona costieră cu hidrocarburi.
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)asigură prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale refacerea drumurilor naţionale, a podurilor şi a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aferente, afectate de viituri;
b)stabileşte, împreună cu operatorii economici specializaţi, navele aparţinând acestora, care participă la acţiunile de spargere a gheţii pe Dunăre şi asigură intervenţia operativă numai cu asistenţa tehnică a specialiştilor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, pe baza situaţiei şi prognozei hidrologice elaborate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor;
c)dispune unităţilor care administrează porturile şi căile navigabile transmiterea citirilor de la staţiile hidrometrice proprii la Centrele operative din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi Administraţiilor Bazinale de Apă;
d)asigură coordonarea acţiunilor operative de intervenţie pe drumurile naţionale şi pe autostrăzi în cazul căderilor masive de zăpadă şi depunerilor de polei;
e)asigură coordonarea şi intervenţia cu mijloace plutitoare specializate în situaţii de poluări accidentale cu hidrocarburi a fluviului Dunărea şi a altor căi navigabile.
f)îndeplineşte atribuţiile ce îi revin conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 în cazul poluării marine în zona costieră.
Art. 25. - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului sprijină Consiliile judeţene în elaborarea hărţilor de risc la inundaţii la nivelul localităţilor şi verifică respectarea regimului de construire în zonele inundabile.
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prin Societatea Comercială ,,Hidroelectrica” S.A., îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)asigură dotarea sistemelor sau a amenajărilor hidroenergetice din administrare cu aparatura hidrometrică şi meteorologică necesară prognozării aportului de apă în lacuri şi evacuării debitelor de viitură, precum şi comunicarea la Centrele operative ale Administraţiilor Bazinale de Apă şi la Comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, a datelor de la staţiile hidrometrice aparţinând unităţilor proprii şi, respectiv, a informaţiilor privind manevrele care pot conduce la creşterea periculoasă a debitelor şi nivelurilor în aval de baraje;
b)asigură instalarea sistemelor de avertizare-alarmare a populaţiei şi a obiectivelor situate în aval de barajele proprii, în cazuri de avariere, descărcare accidentală sau rupere, conform prevederilor din Anexa nr. 7 la prezentul regulament;
c)asigură dotarea amenajărilor hidroenergetice din administrare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, conform Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, ţinând cont de specificul amenajărilor;
d)asigură întocmirea rapoartelor operative pe timpul producerii viiturilor privind modul de comportare al amenajărilor hidrotehnice din administrare (volume de apă atenuate, manevre efectuate, debite maxime evacuate, pagube produse amenajărilor) şi transmiterea acestora conform Anexei nr. 8 la prezentul regulament;
e)asigură întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor a sistemelor hidrotehnice proprii şi înaintarea lor spre verificare şi aprobare, conform Anexei nr. 2 la prezentul regulament;
f)asigură întocmirea planurilor de acţiune în caz de accidente la barajele din administrare, şi înaintarea lor spre aprobare conform Anexei nr. 7 la prezentul regulament;
g)asigură participarea cu forţe şi mijloace de intervenţie operativă pentru combaterea poluărilor accidentale în zona lacurilor de acumulare ale centralelor hidroelectrice Porţile de Fier I şi II;
h)asigură participarea la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea accidentală în zona sa de competenţă.
Art 27. - Ministerul Apărării Naţionale îndeplineşte următoarele atribuţii:
(1)asigură, prin Statul Major al Forţelor Terestre, participarea cu forţe şi mijloace la înlăturarea efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale.
(2)asigură, prin Statul Major al Forţelor Navale:
a)observarea, centralizarea şi transmiterea informaţiilor privind poluarea accidentală la Administraţia Naţională „Apele Române” sau la Administraţia Canalelor Navigabile;
b)participarea cu forţe şi mijloace de intervenţie pentru combaterea poluării cu hidrocarburi.
(1)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale asigură gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de căderile de grindină, secetă pedologică, îngheţuri timpurii sau târzii.
(2)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)asigură întreţinerea sistemelor de desecare şi evacuarea apelor în exces din incintele îndiguite, precum şi refacerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din administrare, afectate de viituri, din surse proprii, din fonduri de la bugetul de stat sau din alte surse;
b)asigură participarea la elaborarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor pentru Sistemele hidroameliorative de la Dunăre;
c)asigură dotarea cu instalaţii hidrometrice şi meteorologice a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, transmiterea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor conform schemelor de flux informaţional aprobate prin Planurile judeţene de apărare împotriva inundaţiilor;
d)asigură funcţionarea la capacitate a sistemelor de irigaţii în perioadele cu secetă prelungită, în strictă corelaţie cu Planurile de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare;
e)asigură adaptarea instalaţiilor de aducţiune a apei în sistemele de irigaţii cu alimentare din Dunăre, în condiţii de secetă hidrologică;
f)asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a amenajărilor pentru combaterea eroziunii solului în vederea atenuării scurgerilor de pe versanţi;
g)asigură întreţinerea cursurilor de apă pe sectoarele amenajate cu lucrări din administrare;
h)asigură elaborarea şi transmiterea rapoartelor operative zilnice conform modelului din Anexa nr. 8 la prezentul regulament, pe perioada situaţiilor de urgenţă generate de factorii de risc specifici şi a rapoartelor de sinteză conform modelului din Anexa nr. 9 la prezentul regulament.
Art. 29. – (1) Prefecţii îndeplinesc următoarele atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale:
a)dispun preşedinţilor Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă ca la primirea atenţionărilor privind iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă să instituie serviciul de permanenţă la toate primăriile din zonele de risc;
b)asigură mijloacele necesare şi stabilesc responsabilităţile pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei din zonele de risc la inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
c)coordonează şi organizează, cu sprijinul specialiştilor din cadrul Grupului de suport tehnic pentru situaţii de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, acţiunile de intervenţie operativă la nivelul judeţului;
d)coordonează pregătirea populaţiei, în vederea conştientizării asupra riscului pe care îl prezintă inundaţiile şi a măsurilor proprii de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă, asigurând, în acest sens, prezenţa cetăţenilor la exerciţiile de alarmare publică organizate de Inspectoratele Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;
e)asigură întocmirea planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale, postarea extraselor din acest planuri, din care au fost excluse informaţiile confidenţiale, pe pagina de internet a Instituţiei Prefectului / Inspectoratului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;
f)asigură centralizarea datelor privind urmările fenomenelor hidrometeorologice periculoase, întocmirea şi transmiterea rapoartelor potrivit Anexelor nr. 8 şi 9 la prezentul regulament;
g)asigură, prin Consiliile judeţene, fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, pentru acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale, pentru realizarea, întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice de interes local, precum şi pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor;
h)avizează procesele verbale de calamităţi elaborate de deţinătorii de lucrări în vederea fundamentării actelor normative pentru alocarea, în regim de urgenţă, a fondurilor necesare refacerii construcţiilor hidrotehnice afectate de viituri sau asigurării unor surse suplimentare de alimentare cu apă;
i)numeşte comisia alcătuită din specialişti pentru evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase;
j)dispune evaluarea de către specialişti a pagubelor produse de inundarea dirijată şi face propuneri de despăgubire a persoanelor fizice şi juridice care au suferit prejudicii;
k)asigură fondurile necesare dotării Serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă cu materiale şi mijloace specifice intervenţiei la inundaţii/aglomerări de gheţuri şi accidente la construcţii hidrotehnice.
(2)Primarii îndeplinesc următoarele atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale:
a)asigură personalul şi condiţiile necesare pentru instituirea serviciului de permanenţă şi verifică modul de îndeplinire al acestui serviciu;
b)asigură mijloacele necesare şi stabilesc responsabilităţile pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei din zonele de risc la inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
c)dispun agenţilor de inundaţii organizarea periodică a unor acţiuni de conştientizare a populaţiei asupra riscului pe care îl prezintă inundaţiile şi asupra măsurilor care trebuiesc întreprinse de fiecare cetăţean pentru diminuarea pagubelor;
d)asigură, prin agenţii de inundaţii, întocmirea planurilor locale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale, afişarea extraselor din acest planuri din care au fost excluse informaţiile confidenţiale pe pagina de internet a instituţiei şi la sediul primăriilor;
e)asigură, prin agenţii de inundaţii, centralizarea datelor privind urmările fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi întocmirea şi transmiterea rapoartelor potrivit prevederilor Anexelor nr. 8 şi 9 la prezentul regulament;
f)asigură, prin consiliile locale, fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale la nivelul primăriilor, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice din administrare proprie şi întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor;
g)asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile cursurilor de apă, din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor;
h)dispun agenţilor de inundaţii afişarea în locuri publice a semnificaţiei codurilor de culori pentru avertizările meteorologice şi hidrologice precum şi semnificaţia semnalelelor de alarmare acustică a populaţiei;
i)asigură, prin Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, supravegherea permanentă, pe timpul apelor mari a secţiunilor podurilor şi podeţelor subdimensionate de pe raza localităţii pentru prevenirea inundaţiilor;
j)organizează anual şi ori de câte ori este nevoie instruiri ale membrilor Comitetului local asupra atribuţiilor ce le revin pentru avertizarea/alarmarea populaţiei din satele aparţinătoare comunelor;
k)asigură fondurile necesare dotării Serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă cu materiale şi mijloace specifice intervenţiei la inundaţii/aglomerări de gheţuri şi accidente la construcţii hidrotehnice;
l)asigură întocmirea Proceselor verbale de calamităţi în vederea suplimentării surselor de apă potabilă pentru populaţie în perioadele de secetă hidrologică.
(1)Persoanele juridice îndeplinesc următoarele atribuţii:
a)elaborează planuri proprii de apărare în caz de inundaţii sau accidente la construcţii hidrotehnice din administrare şi le supun spre avizare şi aprobare conform Anexei nr. 1 din prezentul regulament;
b)constituie stocuri de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi pentru combaterea efectelor poluărilor accidentale, conform Normativului-cadru, şi le menţin în stare operativă;
c)organizează alarmarea salariaţilor proprii pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
d)respectă normele şi normativele specifice privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
e)întocmesc scheme de organizare a avertizării şi alarmării populaţiei în caz de pericol şi asigură menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de comunicaţii, înştiinţare, avertizare şi alarmare, aflate în dotare;
f)ţin evidenţa mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, poluări accidentale şi pun la dispoziţia Comitetelor Judeţene/al Municipiului Bucureşti şi Locale pentru Situaţii de Urgenţă datele necesare şi, pe baza unor convenţii, mijloacele deţinute pentru intervenţii în situaţiile de urgenţă manifestate pe plan local;
g)asigură accesul la obiectivele periclitate şi execută lucrări şi servicii de interes public în situaţii de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, în baza dispoziţiei Comitetelor Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;
h)asigură intervenţia operativă pentru stoparea fenomenului de poluare accidentală produsă de unităţile proprii, neutralizarea poluantului şi aducerea zonei afectate la stadiul iniţial.
(2)Persoanele juridice asigură din surse proprii fondurile necesare finanţării activităţilor prevăzute la alin. (1).
(3)Persoanele fizice sunt obligate să îşi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale şi să participe la activităţile organizate, potrivit legii, în acest scop.
(4)În situaţii de producere a unor inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice sau poluări accidentale, persoanele fizice sunt obligate să participe, potrivit legii, la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitate şi să se conformeze măsurilor stabilite de autorităţile centrale şi locale.
Art. 31. - În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligaţia să le refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuţiei putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.
Art. 32. - În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice ca urmare a acţiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligaţia să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.
Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)analizează situaţia şi evoluţia fenomenelor hidrometeorologice periculoase, a poluărilor accidentale precum şi starea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi adoptă măsuri în domeniile de competenţă ale ministerului, pentru evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi limitarea pagubelor materiale;
b)aprobă propunerile Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă privind inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite în planurile de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi a incintelor îndiguite în vederea diminuării pagubelor şi evitării pierderilor de vieţi omeneşti;
c)aprobă propunerile Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă privind realizarea unor breşe în diguri în vederea evacuării apelor acumulate în incinte pe timpul inundaţiilor;
d)analizează solicitările Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă pentru despăgubirea proprietarilor terenurilor inundate dirijat şi propune iniţierea proiectelor de Hotărâri ale Guvernului pentru acordarea despăgubirilor.
Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)sintetizează informaţii privind situaţia şi evoluţia fenomenelor hidrometeorologice periculoase, a poluărilor accidentale, efectele acestora, măsurile întreprinse şi măsurile necesare pentru diminuarea şi înlăturarea lor şi le transmite structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă;
b)asigură transmiterea operativă a avertizărilor hidrologice şi meteorologice elaborate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi respectiv, de către Administraţia Naţională de Meteorologie, la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi la Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă;
c)îndrumă, controlează şi avizează Planurile judeţene şi bazinale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale şi Planurile de acţiune în caz de accidente la baraje, în vederea aprobării de
către preşedintele Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Mediului şi Pădurilor;
d)îndrumă şi controlează modul de întocmire a Planurilor locale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale;
e)urmăreşte completarea şi reactualizarea Planurilor judeţene şi bazinale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelelor la construcţiile hidrotehnice şi a Planurilor de acţiune în caz de accidente la baraje, în funcţie de modificările survenite;
f)organizează anual, exerciţii de simulare a producerii de inundaţii, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale, organizate pe bazine hidrografice şi judeţe pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, precum şi a modului în care administraţia publică locală, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi utilizatorii de apă cunosc atribuţiile ce le revin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice;
g)organizează acţiunile de control a modului în care sunt întreţinute cursurile de apă permanente şi nepermanente în localităţi, întreţinute şi realizate sanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, în vederea diminuării efectelor inundaţiilor;
h)organizează acţiunile anuale de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, de pe râurile interioare, de la Dunăre;
i)organizează, periodic, instruiri ale personalului implicat în activitatea de management al riscului specific din cadrul unităţilor aflate în subordonarea şi coordonarea ministerului;
j)verifică periodic modul de constituire, de completare şi de depozitare a stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie operativă la inundaţii, de către deţinătorii de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi de către Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;
k)participă la activităţile de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluări accidentale pe Marea Neagră şi pe Dunăre.
Art. 35. – Comitetul Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă evaluează situaţiile de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale ce se pot produce în unităţile administrativ teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora sub coordonarea tehnică a Grupului de suport tehnic.
Art. 36. (1) În cadrul fiecărui Comitet judeţean pentru situaţii de urgenţă se constituie Grupurile de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, formate din specialişti cooptaţi, cu responsabilităţi în acest domeniu, fiind conduse de directorii Sistemelor de Gospodărire a Apelor.
(2)Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean este numit prin ordinul prefectului de constituire a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi este alcătuit din reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, Sistemelor Hidrotehnice, Agenţiei de Protecţie a Mediului, Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, unităţilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, ale S.C. ,,Hidroelectrica” S.A., Regiei Naţionale a Pădurilor-ROMSILVA, Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, alţi deţinători de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, Centrului Naţional de Prognoză Meteorologică şi Centrelor Meteorologice Regionale (prin Serviciile Regionale de Prognoză a Vremii ori Staţiile Meteorologice Judeţene, după caz).
Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean are următoarele atribuţii specifice:
a)asigură, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare cu Inspectoratul Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, elaborarea planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă, a planurilor de apărare ale Sistemelor hidrotehnice din judeţ, a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare, precum şi a planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare;
b)acordă asistenţă tehnică Comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale;
c)avizează planurile de apărare municipale, orăşeneşti şi comunale, în vederea aprobării lor de către preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;
d)coordonează tehnic, la nivel judeţean, acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale, aplicând prevederile din planurile judeţene de apărare şi asigurând legăturile cu Comitetul Ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Pădurilor, cu Administraţiile Bazinale de Apă şi Comitetele judeţene situate în amonte şi în aval, conform sistemului informaţional operativ;
e)asigură consultanţa de specialitate, în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii şi completării stocurilor de materiale şi mijloace de apărare pentru situaţii de urgenţă generate de inundaţii, gheţuri şi poluări accidentale, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare proprii, pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apă pe raza localităţilor, asigură verificarea anuală a situaţiei alocării şi cheltuirii acestor fonduri şi informează, în acest sens, preşedintele Comitetului judeţean;
f)propune Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă inundarea dirijată, în perioade de ape mari sau de accidente la baraje, a unor terenuri, precum şi executarea unor breşe pentru evacuarea apei acumulate în incintă;
g)asigură, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor, în colaborare permanentă cu Centrul operaţional al Inspectoratului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situaţiilor de urgenţă, a rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor conform Anexelor nr. 8 şi 9 la prezentul regulament;
h)asigură, în colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, organizarea şi desfăşurarea la nivel judeţean, a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum şi pentru instruirea autorităţilor administraţiei publice locale şi conştientizarea populaţiei asupra riscului la inundaţii;
i)asigură organizarea anuală a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi urmărirea realizării măsurilor şi lucrărilor stabilite cu această ocazie;
j)participă, în comisia stabilită de preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse de inundaţii, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
k)asigură, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor elaborarea Proceselor verbale de calamităţi pentru construcţii hidrotehnice avariate de viituri sau pentru surse suplimentare de alimentare cu apă şi transmiterea lor la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului şi Pădurilor.
Comitetul local pentru situaţii de urgenţă îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a)evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
b)declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale.
Art. 39. - Sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice, conform schemei fluxului informaţional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor şi măsurilor necesare.
Art. 40. - (1) În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informaţional cuprinde, de asemenea, date şi măsuri privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere.
(2)Orice manevre la echipamentele hidromecanice ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, aparţinând altor deţinători decât Administraţia Naţională „Apele Române”, vor fi efectuate doar după obţinerea aprobării şi sub coordonarea dispeceratelor bazinale ale Administraţiilor Bazinale de Apă.
(3)Transmiterea acestor informaţii constituie o obligaţie a organelor de exploatare a lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deţinător, şi se realizează în conformitate cu schema fluxului informaţional, aprobată prin planurile de apărare respective.
Art. 41. - Conţinutul şi semnificaţia mesajelor de avertizare meteorologică şi hidrologică în cazul producerii de fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase la scară naţională sau regională sunt stabilite prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 823/1427/2006 pentru aprobarea procedurii de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice.
Art. 42. - Deţinătorii de construcţii hidrotehnice au obligaţia să asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau hidrometrice, cu avizul Administraţiilor Bazinale de Apă, necesare cunoaşterii şi urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare şi asigurarea corelaţiei acestora cu cele zonale.
Art. 43. - (1) Pentru asigurarea transmiterii informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor de la unităţile meteorologice şi hidrologice la Comitetele ministeriale, judeţene şi locale şi la instituţiile nominalizate prin acte normative sau prin planurile operative de apărare, se stabilesc mijloacele de telecomunicaţii ce vor fi utilizate în acest sens.
(2)La judeţe, permanenţa va fi asigurată de către Centrele operaţionale din cadrul Inspectoratelor Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrele operative din cadrul Sistemelor de Gopodărire a Apelor, la municipii, oraşe şi comune prin grija primarului, iar la obiectivele sociale şi economice periclitate prin grija conducătorilor acestora.
(3)Pentru asigurarea fluxului informaţional decizional operativ între Comitetele judeţene şi locale, pot fi folosite şi mijloacele de telecomunicaţii ale posturilor de poliţie, unităţilor militare şi alte mijloace de telecomunicaţii disponibile.
(4)Pentru asigurarea intervenţiei operative în situaţii de urgenţă generate de incidente/accidente sau avarii la baraje se elaborează de către unităţile care deţin aceste construcţii, planuri de acţiune în caz de accidente la baraje, conform Anexei nr. 7 la prezentul regulament.
În cazul poluărilor accidentale pe Dunăre şi pe râurile transfrontaliere, sistemul informaţional este organizat şi funcţionează conform Manualului de Operare Internaţional pentru
Centrul Internaţional Principal de Alarmare (PIAC), iar în cazul poluărilor accidentale pe râurile interioare sistemul informaţional este organizat conform sistemului de alarmare SAPA-ROM şi prevederilor planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale.
Art. 45. - În cazul poluărilor cu hidrocarburi a Mării Negre, sistemul informaţional este asigurat şi funcţionează conform Planului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1593/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 46. - (1) Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale constituie documentaţii tehnice, care se întocmesc de către unităţile care deţin obiective potenţial a fi afectate, de către Comitetele judeţene şi Comitetele locale, cu consultarea tehnică şi coordonarea Sistemelor de Gospodărire a Apelor, şi de către Administraţiile Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se revizuiesc şi se aprobă o dată la 4 ani şi se actualizează anual sau ori de căte ori apar modificări în ceea ce priveşte:
a)componenţa schemei de organizare la urgenţă;
b)adresele, numerele de telefon, fax;
c)modificările în situaţiile cu necesarul de resurse umane şi materiale;
d)modificări ale cotelor de apărare.
(2)Conţinutul planurilor de apărare şi modul de aprobare a acestora, la toate nivelurile, sunt prezentate în Anexele nr. 1 - 4 la prezentul regulament.
(3)Modificările operate în planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale sunt transmise tuturor celor cărora li s-a distribuit un exemplar al planului sau o copie după acesta.
Art. 47. – (1) Planurile de acţiune în caz de accidente la baraje, prevăzute la art. 43 alin. (4), se întocmesc, se avizează şi se aprobă conform prevederilor Anexei nr. 7 la prezentul regulament. Aceste planuri se actualizează o dată la 10 ani sau în funcţie de modificările survenite la obiective şi la dotările cu mijloace de avertizare-alarmare şi de intervenţie.
(2)Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale, ale localităţilor şi obiectivelor din aval de baraje, din zona de influenţă, se corelează cu elementele aferente din planurile de acţiune în caz de accidente la baraje, prevăzute la art. 43 alin. (4).
Art. 48. - (1) Planurile de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare se elaborează de către Administraţiile Bazinale de Apă după consultarea utilizatorilor autorizaţi, cu avizul Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi al Comitetelor de bazin şi se aprobă de ministrul mediului şi pădurilor.
(2)Metodologia de elaborare a planurilor de restricţii este reglementată prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 9/2006.
Art. 49. - (1) Planurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pe cursurile de apă se întocmesc, la nivel bazinal, de către Administraţiile Bazinale de Apă şi de către persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, potenţial poluatori. Secţiunea aferentă judeţului face parte integrantă din Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale.
(2)Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare este reglementată prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi protecţiei mediului nr. 278/1997.
Conţinutul planurilor de apărare va fi luat în considerare la elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de construcţii în zonele inundabile.
Art. 51. - Persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în folosinţă terenuri sau obiective în zone ce pot fi afectate de acţiuni distructive ale apelor sau de accidente la construcţii hidrotehnice au obligaţia să participe la acţiunile de apărare şi să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.
Art. 52. - (1) Comitetele locale, operatorii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, deţinătorii de lucrări hidrotehnice, precum şi operatorii economici potenţiali poluatori au obligaţia de a organiza şi asigura apărarea acestor obiective cu forţe şi mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condiţiile concrete care pot apărea.
(2)Conducătorii structurilor prevăzute la alin. (1) au obligaţia să constituie formaţii de intervenţie nominalizate, înzestrate cu mijloace şi materiale de intervenţie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, Anexa nr. 12 la prezentul regulament. În cazul Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, activităţile prevăzute la alin. (1) se efectuează prin intermediul Serviciilor voluntare, iar în cazul operatorilor economici prin grija Serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.
(3)Şeful Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă îndeplineşte funcţia de agent de inundaţii la nivelul unităţii administrativ teritoriale.
(4)Atribuţiile agentului de inundaţii sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung.
Art. 53. – (1) Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă vor fi instruite de către specialişti din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi al Grupului de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, pe categorii de risc, pentru cunoaşterea exactă a atribuţiilor ce le revin în diferite situaţii de urgenţă.
(2)Pregătirea şi instruirea Serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă se realizează în baza planurilor de pregătire anuale şi lunare pe teme şi exerciţii specifice riscului la inundaţii şi poluări accidentale.
Art. 54. - Comitetele Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă au obligaţia să constituie forţe şi mijloace de intervenţie pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depăşită capacitatea de intervenţie a acestora, potrivit legii.
Art. 55. - Comitetele judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, împreună cu Comitetul Ministerial, vor organiza anual simulări de inundaţii, de avarii la construcţii hidrotehnice şi de poluări accidentale pe cursurile de apă, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional pentru aceste tipuri de riscuri, vor efectua exerciţii aplicative pentru verificarea pregătirii formaţiilor, funcţionării sistemelor de avertizare-alarmare şi a modului de folosire a mijloacelor şi materialelor de intervenţie, precum şi instruiri ale personalului implicat în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc specifice.
(1)Deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor vor efectua verificări periodice în vederea asigurării condiţiilor tehnice şi funcţionale corespunzătoare ale acestora.
(2)Se va verifica funcţionalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsură şi control, a comportării construcţiilor, precum şi buna funcţionare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicaţie şi a surselor de energie de rezervă. De asemenea, se vor verifica existenţa materialelor şi mijloacelor de intervenţie potrivit Normativului - cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, modul în care sunt depozitate şi se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcţii.
(3)Comitetul Ministerial, prin Centrul operativ şi Comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti, vor efectua anual verificări privind starea tehnică a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, precum şi întreţinerea cursurilor de apă, a rigolelor şi şanţurilor de scurgere în localităţi, dispunând măsuri obligatorii pentru unităţile deţinătoare şi administraţia publică locală.
Art. 57. - Măsurile de intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, ce se elaborează pe judeţe, localităţi şi de către utilizatorii de apă potenţial poluatori, precum şi la nivel bazinal.
În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, se iau, după caz, următoarele măsuri:
(1)Comitetul Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă:
a)declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă la nivelul judeţului/Municipiului Bucureşti sau în mai multe localităţi din judeţ, în zonele periclitate, iar cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unei unităţii administrativ-teritoriale (localitate);
b)dispune asigurarea permanenţei la primării imediat după primirea avertizărilor hidrometeorologice;
c)asigură, prin Centrul operaţional al Inspectoratului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, transmiterea avertizărilor şi prognozelor la toate localităţile şi obiectivele din zonele posibil a fi afectate şi urmăreşte măsurile luate de comitetele locale, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, operatorii economici specializaţi, unităţile poluatoare etc.;
d)dispune urmărirea permanentă a evoluţiei factorilor de risc specifici, întocmeşte şi transmite rapoarte operative conform Anexei nr. 8 la prezentul regulament;
e)concentrează mijloacele şi forţele de intervenţie în zonele critice pentru consolidarea sau supraînălţarea lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor de gheţuri de pe cursurile de apă, evacuarea apei acumulate în intravilan, combaterea poluărilor accidentale, pentru ajutorarea Comitetelor locale în acţiunile de limitare a efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă;
f)asigură coordonarea tehnică, prin intermediul Grupurilor de suport tehnic, a acţiunilor de intervenţie operativă;
g)analizează propunerea Grupului de suport tehnic, elaborează Hotărârea pentru inundarea dirijată a unor terenuri sau pentru executarea unor breşe în vederea evacuării apei acumulate în incinte şi transmite solicitarea Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru aprobare. Hotărârea pentru inundarea dirijată va conţine următoarele informaţii: secţiunea în care urmează să se execute breşa, dimensiunea acesteia şi timpul la care se va efectua; volumul de apă estimat a fi atenuat; efectele aşteptate; măsuri luate pentru diminuarea pagubelor pe terenul ce urmează a fi inundat (evacuare oameni, animale, depozite de substanţe potenţial poluatoare, executare de diguri pentru protecţia zonelor locuite); suprafaţă de teren arabil; culturi existente şi stadiul lor de vegetaţie; clădiri; amenajări pentru irigaţii, desecări, orezării şi alte obiective (menţionându-se deţinătorul acestora) pentru care se vor acorda despăgubiri potrivit legii;
h)dispune măsuri pentru folosirea raţională a resurselor de apă în perioadele de secetă hidrologică;
i)asigură cazarea, aprovizionarea cu alimente, apă şi asistenţă medicală pentru populaţia sinistrată, în cazul depăşirii capacităţii de intervenţie a Comitetelor locale;
j)asigură adăpostirea, hrănirea şi asistenţa veterinară a animalelor evacuate, în cazul depăşirii capacităţii de intervenţie a Comitetelor locale.
(2)Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă:
a)asigură permanenţa la sediul primăriei cu personal instruit în vederea primirii înştiinţărilor, prognozelor şi avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti;
b)întocmesc şi transmit rapoarte operative conform Anexei nr. 8 la prezentul regulament;
c)folosesc toate mijloacele existente pentru a asigura avertizarea şi/sau alarmarea cu prioritate a populaţiei şi obiectivelor aflate în zonele de risc la inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi şi accidente la construcţii hidrotehnice, aşa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum şi a populaţiei aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase şi a poluărilor accidentale;
d)declanşează acţiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din supravegherea permanentă a zonelor de risc; dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie, supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi a malurilor, în funcţie de cotele maxime prognozate; evacuarea populaţiei, animalelor şi a bunurilor, conform Planului de evacuare în situaţii de urgenţă;
e)iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori şi gheţuri, în special în zonele podurilor şi podeţelor, prizelor de apă, de evacuare a apei din intravilan;
f)asigură participarea Serviciilor voluntare la acţiunile operative desfăşurate de specialiştii unităţilor deţinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
g)localizează apele revărsate, precum şi pe cele provenite din infiltraţii şi scurgeri de pe versanţi şi le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitaţional sau prin pompare;
h)asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populaţiei în perioadele deficitare.
(3)Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor:
a)aplică regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mari, pentru perioadele deficitare şi pentru combaterea poluărilor accidentale;
b)supraveghează continuu barajele, digurile şi instalaţiile de evacuare a apelor mari şi alte lucrări hidrotehnice şi urmăresc aparatura de măsură şi control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice şi luarea măsurilor preventive care se impun;
c)execută lucrări de intervenţie în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice;
d)limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii;
e)anunţă obiectivele social-economice din zona potenţial a fi afectată, precum şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, asupra manevrelor ce se efectuează la construcţiile hidrotehnice şi care pot produce pagube în zonele de influenţă;
f)asigură mijloacele de avertizare şi alarmare, precum şi avertizarea şi/sau alarmarea populaţiei şi a obiectivelor dispuse în zona de risc creată ca urmare a iminenţei producerii unei avarii la construcţiile hidrotehnice, informând despre aceasta Comitetul local şi/sau judeţean, după caz, prin Centrul operaţional al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
g)asigură funcţionarea fluxului informaţional-decizional de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, mărind frecvenţa transmiterilor de informaţii, prognoze şi avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;
h)întocmesc şi transmit rapoarte operative conform Anexei nr. 8 la prezentul regulament.
(4)Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentală, iau măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, limitarea poluării şi informează imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor, Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Cheltuielile aferente acestor acţiuni, precum şi cele necesare refacerii zonei afectate sunt suportate de poluator, conform principiului
poluatorul plăteşte.
(5)Unităţile de gospodărire a apelor au obligaţia să verifice informaţiile privind o poluare accidentală a apelor, să identifice poluantul şi cauzele poluării.
În caz de poluări accidentale, unităţile de gospodărire a apelor avertizează imediat utilizatorii şi autorităţile administraţiei publice din aval pentru a lua măsuri de protecţie a apelor şi de evitare sau diminuare a pagubelor.
(6)Deţinătorii de mijloace specifice de intervenţie în caz de poluare accidentală sunt obligaţi să le utilizeze indiferent de cauza apariţiei fenomenului de poluare, din dispoziţia Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
Art. 59. - (1) După trecerea inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, secetei hidrologice sau după accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, în vederea restabilirii situaţiei normale, Comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti şi locale şi operatorii economici specializaţi iau, după caz, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a)repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă, de evacuare a apelor reziduale industriale şi menajere care au fost afectate, precum şi evacuarea apelor din inundaţii şi băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere şi prin instalarea de agregate de pompare mobile;
b)aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare;
c)stabilirea pagubelor fizice şi valorice determinate de inundaţii, secetă hidrologică şi poluări accidentale şi a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate;
d)refacerea căilor de comunicaţii şi a podurilor, refacerea instalaţiilor de pompare a apelor;
e)refacerea liniilor de telecomunicaţii şi de transport al energiei electrice;
f)repararea şi punerea în funcţiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;
g)repunerea în funcţiune a obiectivelor social-economice afectate;
h)sprijinirea populaţiei pentru refacerea sau repararea gospodăriilor proprietate personală, avariate sau distruse;
i)demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedică desfăşurarea normală a activităţilor şi recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice.
(2)Unităţile de gospodărire a apelor materializează în teren nivelurile maxime înregistrate, pentru reconstituirea undelor de viitură şi reactualizarea valorilor caracteristice de apărare; verifică comportarea lucrărilor hidrotehnice; stabilesc măsurile ce se impun şi fac propuneri de lucrări noi de apărare în zonele afectate sau de refacere a construcţiilor grav avariate de viituri pe baza Proceselor verbale de calamităţi.
(3)Propunerile de refacere a construcţiilor, altele decât cele hidrotehnice, grav avariate de viituri, se fac pe baza “Proceselor verbale privind constatarea şi evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase”, întocmite de comisii mixte de specialişti în domeniu, desemnate în baza ordinului prefectului, conform Anexei nr. 11 la prezentul regulament.
Art. 60. - La sfârşitul fiecărei perioade de inundaţii, secetă hidrologică, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, Comitetele judeţene şi al Municipiului Bucureşti întocmesc rapoarte de sinteză potrivit conţinutului stabilit în Anexa nr. 9 la prezentul regulament.
Art. 61. - Conţinutul planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale al Comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă este prevăzut în Anexa nr. 1 la prezentul regulament.
Art. 62. - Conţinutul planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al sistemului hidrotehnic este prevăzut în Anexa nr. 2 la prezentul regulament.
Art. 63. - Conţinutul planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, este prevăzut în Anexa nr. 3 la prezentul regulament.
Art. 64. - Conţinutul planului bazinal de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, întocmit de către Administraţiile Bazinale de Apă ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, este prevăzut în Anexa nr. 4 la prezentul regulament.
Art. 65. - Conţinutul informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor care se transmit de la Centrele operative ale Administraţiilor Bazinale de Apă la Comitetele Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă şi la obiectivele hidrotehnice prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor este prevăzut în Anexa nr. 5 la prezentul regulament.
Art. 66. - Conţinutul informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor ce se comunică Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Administraţia Naţionale „Apele Române” şi Administraţia Naţională de Meteorologie este prevăzut în Anexa nr. 6 la prezentul regulament.
Conţinutul planului de acţiune în caz de accident la baraj, este prevăzut în Anexa nr. 7 la prezentul regulament.
Conţinutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic pe timpul producerii fenomenelor periculoase este prevăzut în Anexa nr. 8 la prezentul regulament.
Art. 69. - Conţinutul raportului de sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale este prevăzut în Anexa nr. 9 la prezentul regulament.
Conţinutul Procesului verbal de calamităţi la construcţii hidrotehnice este prevăzut în Anexa nr. 10 la prezentul regulament.
Art. 71. Conţinutul Procesului Verbal privind constatarea şi evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase este prevăzut în Anexa nr. 11 la prezentul regulament.
Art. 72. - Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale este prevăzut în Anexa nr. 12 la prezentul regulament.
Anexele nr. 1 - 12 fac parte integrantă din prezentul regulament.
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI
de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale al comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă
Art. 1. - Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă întocmesc, cu asistenţa tehnică a unităţilor de gospodărire a apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, planuri de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă, care au următorul conţinut:
a)dispoziţia primarului de constituire a Comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
b)componenţa nominală a Comitetului municipal, orăşenesc sau comunal, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor (fix şi mobil) de la serviciu şi de la domiciliu, adresele de e-mail;
c)numerele de telefon, fax adresele de e-mail ale permanenţei (primărie, poliţie etc.) unde se pot transmite avertizări, prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii;
d)schema fluxului informaţional operativ-decizional pentru apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase;
e)tabelul cuprinzând date caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile (tabel tip .xls, prezentat în format digital şi imprimat), care să conţină:
–numărul curent;
–codul SIRUTA;
–denumirea satelor aparţinătoare comunei;
–curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localităţii-râuri, pâraie locale, văi nepermanente, torenţi), baraj existent a cărui avariere poate conduce la inundarea localităţii, zone afectate de exces de umiditate;
–denumirea obiectivelor din zona inundabilă (pentru fiecare sursă de risc şi pentru fiecare sat în parte): nr. gospodării, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, obiective culturale, căi de comunicaţie, reţele de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, reţele telefonice, terenuri agricole, păduri, zone protejate, surse de poluare;
–cauzele inundării (revărsare, scurgeri de pe versanţi, avarie baraj, exces de umiditate);
–număr de telefon, fax, adresa e-mail de la primărie, post de poliţie, şcoală etc.;
–amplasamentul staţiei hidrometrice locale;
–mărimi de apărare locale (CA - cod galben; CI - cod portocaliu; CP - cod roşu; faze de apărare la diguri, faze de apărare la gheţuri);
–amplasamentul staţiei hidrometrice sau postului pluviometric avertizor;
–mărimi de apărare avertizoare (CA - cod galben; CI - cod portocaliu; CP - cod roşu; praguri critice la precipitaţii);
–timpul de propagare a undei de viitură de la staţia hidrometrică avertizoare până la obiective sau timpul mediu de concentrare a precipitaţiilor periculoase de la postul pluviometric la obiective;
–lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor existente pe fiecare curs de apă şi pe fiecare sat (denumire, deţinător, caracteristici tehnice, puncte critice-eroziuni de mal, zone sub cota proiectată, zone lipsite de perdele de protecţie, zone cu lucrări de traversare, zone endemice de producere a infiltraţiilor şi grifoanelor);
–probabilităţi de inundare: normată (proiectată), cu debitul aferent şi reală (existentă în prezent, dacă este determinată prin studii recente);
–în josul paginii se va menţiona semnificaţia mărimilor caracteristice de apărare şi a codurilor de culori pentru atenţionări şi avertizări hidrologice;
–tabelul este semnat de preşedintele Comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
f)măsuri preventive şi operative ce se întreprind la nivel local:
–măsuri pentru avertizarea-alarmarea populaţiei la primirea avertizărilor meteorologice şi hidrologice, luate de primărie, poliţie, comitetul local - responsabilităţi pentru acţionarea sistemelor de avertizare şi pentru avertizarea populaţiei din satele aparţinătoare comunelor;
–măsuri la atingerea COTEI DE ATENŢIE (CA), Fazei I de apărare la diguri, Fazei I de apărare la gheţuri, pragurilor de avertizare la precipitaţii - COD GALBEN;
–măsuri la atingerea COTEI DE INUNDAŢIE (CI), Fazei a II-a de apărare la diguri, Fazei a II-a de apărare la gheţuri, pragurilor de agravare la precipitaţii - COD PORTOCALIU;
–măsuri la atingerea COTEI DE PERICOL (CP), Fazei a III-a de apărare la diguri, Fazei a III-a de apărare la gheţuri, praguri de pericol pentru precipitaţii - COD ROŞU;
–măsuri la ieşirea din STAREA DE URGENŢĂ;
–componenţa Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă; nominalizarea şefului Serviciului voluntar în calitatea sa de agent de inundaţii;
–responsabili cu acţiunile de apărare (nominalizarea responsabililor pentru evacuarea populaţiei şi asigurarea spaţiilor de cazare temporară, nominalizarea personalului care asigură permanenţa la primărie pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase, nominalizarea responsabilului cu întocmirea Rapoartelor operative zilnice, care se transmit la Centrul operaţional al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrul operativ de la Sistemul de Gospodărire a Apelor);
–lista podurilor şi podeţelor cu secţiuni de scurgere subdimensionate la care se asigură supravegherea permanentă pe timpul apelor mari;
g)tabelul cu stocul minim de mijloace şi materiale de apărare existente, al cărui necesar se stabileşte pe baza Normativului-cadru, cu asistenţa tehnică a unităţilor de gospodărire a apelor, numai pentru sortimentele necesare în funcţie de zona în care este amplasată localitatea, de gradul de amenajare a zonei, tipul de lucrări existente şi de specificul acţiunilor operative de intervenţie;
h)planul de situaţie al localităţii, cu curbe de nivel, înclusiv în format digital, la scara 1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000 (conform celui cuprins în Planul de Urbanism General sau aşa cum reiese din ortofotoplanurile rezultate în urma zborurilor pentru cadastrul terenurilor agricole), cu localizarea obiectivelor afectabile, delimitarea zonelor inundabile atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanţi, amplasarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor cu punctele critice ale acestora şi indicarea zonelor pentru inundare dirijată (după caz), a căilor de comunicaţie, a zonele cu poduri şi podeţe subdimensionate şi a altor zone critice, precum şi a zonelor de evacuare preventivă şi cazare a populaţiei, animalelor şi bunurilor;
i)un profil transversal tip prin albie şi dig (după caz) pe care se vor indica COTELE DE APĂRARE şi Fazele de apărare la diguri;
j)raport asupra stării digurilor de apărare în zona localităţilor care să cuprindă situaţia afectării acestora la viiturile din ultima decadă şi modul lor de refacere;
k)planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare, propriu unităţii administrativ teritoriale.
Art. 2. - Pentru obiectivele izolate, cum sunt şantierele, balastierele, sondele şi depozitele de petrol, alte obiective potenţial poluatoare - iazuri de decantare, depozite de deşeuri, se vor întocmi planuri de apărare după modelul prevăzut la art. 1, adaptat la specificul lor, şi se vor transmite la Comitetul local pentru situaţii de urgenţă pe raza căruia se află obiectivul. Pentru barajele acumulărilor din categoriile C şi D aflate pe raza localităţii, care nu îndeplinesc condiţiile necesare întocmirii unui plan de acţiune, se vor indica deţinătorul, obiectivele potenţial inundabile în cazul accidentelor la baraj, responsabilul cu supravegherea tehnică din partea Sistemului de Gospodărire a Apelor, date care vor fi cuprinse în planul local de apărare.
Art. 3. - Pentru localităţile situate în aval de barajele mari, aşa cum sunt definite la art. 1 din Anexa nr. 7 la prezentul regulament, planul de apărare împotriva inundaţiilor va conţine elemente strict necesare extrase din planul de acţiune în caz de accident la baraj, date relevante din studiul
de rupere a barajului (timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, limita maximă a undei de rupere - obiective cuprinse în zona inundabilă, înălţimea maximă a lamei de apă), precum şi căile de evacuare şi zonele de evacuare în caz de accident la baraj.
Art. 4. - Planurile de apărare ale Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, întocmite cu asistenţa tehnică şi sub coordonarea Sistemului de Gospodărire a Apelor, se avizează de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi de către Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale din cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de preşedintele Comitetului judeţean – prefectul judeţului.
Hărţile cu zonele potenţial inundabile (inundate la viiturile istorice) vor fi afişate la primărie atât la avizier, cât şi prin mijloace informatice disponibile.
(1)Planul de apărare al Comitetului local pentru situaţii de urgenţă se păstrează la sediul primăriei.
(2)Copii după planurile de apărare ale Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă se transmit, prin grija primarilor, către Grupul de suport tehnic (Sistemul de Gospodărire a Apelor) şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI
de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al sistemului hidrotehnic
Planurile de apărare se întocmesc de către Sistemele de Gospodărire a Apelor, Sistemele hidrotehnice din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor, Sistemele hidroenergetice din cadrul
S.C. ,,Hidroelectrica” S.A., Sistemele hidroameliorative din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, de către alte sisteme organizate pe construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi de către alţi deţinători de acumulări din categoriile C şi D având următorul conţinut-cadru adaptat la condiţiile specifice:
a)componenţa nominală a Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă constituit la nivelul Sistemelor de Gospodărire a Apelor, al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi a celulelor de urgenţă constituite la nivelul unităţilor teritoriale ale S.C. ,,Hidroelectrica” S.A.;
b)tabel-tip cu elementele construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor cu următorul conţinut:
–denumirea lucrării, localizare hidrografică (cod GIS, bazin hidrografic, curs de apă, cod cadastral, coordonate geografice – marcarea punctelor caracteristice cu GPS-ul sau teodolitul/staţia totală);
–caracteristici principale (materialul, lungime, înălţime, lăţime la coronament, volum şi cota la NNR, cota coronament, volum de atenuare, debite şi niveluri de dimensionare şi de verificare, debite şi niveluri maxime produse, caracteristicile uvrajelor, debitul maxim evacuat, probabilităţile de depăşire normate şi reale, anul punerii în funcţiune etc.);
–puncte critice existente pentru fiecare lucrare în parte (localizarea lor, stabilită prin măsurători): lucrări de traversare, zone endemice de producere a grifoanelor şi infiltraţiilor, eroziuni de mal care pot pune în pericol stabilitatea lucrării, zone lipsite de perdele de protecţie sau cu plantaţii tinere, zone sub cota proiectată, canale de desecare colmatate, staţii de pompare nefuncţionale etc.;
–permanenţa în caz de inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice – telefon (fix şi mobil), fax, radio-telefon, adresele de e-mail etc;
–amplasamentul staţiei hidrometrice locale cu indicarea cotei „0” mira şi a reperului geotopometric stabilit prin măsurători cu GPS-ul;
–mărimi caracteristice de apărare locale: CA (COD GALBEN), CI (COD PORTOCALIU), CP (COD ROŞU), Faze de apărare la diguri şi baraje;
–amplasamentul staţiei hidrometrice avertizoare cu indicarea cotei „0” mira, a coordonatelor geografice – sistemul de referinţă şi/sau a postului pluviometric avertizor;
–mărimi caracteristice de apărare avertizoare: CA (COD GALBEN), CI (COD PORTOCALIU), CP (COD ROŞU), Faze la diguri, praguri critice de precipitaţii;
–timpul de propagare a undei de viitură de la staţia hidrometrică avertizoare până la obiective sau timpul mediu de concentrare a precipitaţiilor periculoase de la postul pluviometric la obiective;
–obiective inundabile în cazul avarierii sau distrugerii lucrării;
–tabelul este semnat de şeful sistemului hidrotehnic şi aprobat de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor sau al unităţilor teritoriale a celorlalţi deţinători de lucrări;
c)tabel cuprinzând măsuri şi mijloace pentru apărarea împotriva inundaţiilor la lucrările hidrotehnice, ce conţine:
–număr curent;
–măsuri de observare şi intervenţie operativă la depăşirea fiecăreia din mărimile CA, CI, CP şi Fazelor de apărare la diguri şi baraje;
–formaţii de intervenţie operativă proprii sistemului hidrotehnic: pentru intervenţie în caz de avarie la baraje, pentru intervenţie operativă la diguri, staţii pompare şi canale pentru desecare. După caz, se va specifica agentul economic cu care s-a încheiat contract pentru intervenţie operativă;
–reguli de exploatare la ape mari pentru acumulări permanente şi nepermanente, pe scurt;
–responsabilitatea pentru luarea deciziilor în cazuri deosebite;
–o anexă cu descrierea pe scurt a modului de execuţie a lucrărilor provizorii cu rol de apărare împotriva inundaţiilor ce se realizează pe timpul apelor mari (diguri iepureşti, lucrări pentru combaterea infiltraţiilor prin corpul digului, a grifoanelor, a eroziunilor de taluz etc.);
–tabelul este semnat de şeful sistemului hidrotehnic şi aprobat de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor sau al unităţilor teritoriale a celorlalţi deţinători de lucrări;
d)tabel cu materialele şi mijloacele de apărare (necesar, existent şi de completat), locul de depozitare şi gestionare a acestora;
e)harta sistemului la scara 1:100.000, cu amplasarea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare, a sediilor de exploatare, a staţiilor de pompare pentru desecare, a dispozitivelor hidrometrice şi meteorologice zonale şi locale şi planurile informaţionale GIS, cel puţin la scara 1:25.000;
f)fluxul informaţional decizional al sistemului;
g)profile transversale prin baraje cu niveluri caracteristice de apărare (NNR, faze de apărare, niveluri de calcul şi de verificare, niveluri maxime produse, cote descărcător de ape mari, prize, goliri de fund etc.), şi asigurarea legăturii cu produsele cartografice;
h)profile longitudinale şi transversale prin diguri cu cote coronament proiectat şi existent, niveluri corespunzătoare celor 3 faze de apărare, cote teren în incinta şi în exteriorul incintei, niveluri maxime produse, puncte critice (treceri prin dig, zone endemice de producere a grifoanelor, a infiltraţiilor, lipsite de perdele de protecţie, eroziuni active de mal), mire locale cu cota „0” a acestora, anul executării profilelor şi sistemul de referinţă etc., care vor fi legate de planurile informaţionale geografice prin intermediul geobazei de date;
i)chei limnimetrice pentru descărcătorii de suprafaţă, pentru golirile de fund, la mirele avertizoare şi locale, grafice de corelaţie între acestea;
j)benzi inundabile pe cursurile de apă din sistem, pentru debite cu asigurări de 10%, 5%, 1%, sau pentru asigurări în cazul situaţiilor excepţionale, iar în lipsa studiilor hidrologice, pentru debite maxime cunoscute (scara 1:25.000), inclusiv în format digital;
k)planurile de apărare ale sistemelor hidrotehnice de la Dunăre sau de la râurile interioare cu incinte îndiguite vor conţine şi elemente legate de amenajările pentru desecare (suprafeţe apărate, tipul de evacuare – gravitaţional sau prin pompare, caracteristici ale staţiilor de pompare şi canalelor principale de evacuare, caracteristicile acumulărilor nepermanente existente în incinte şi modul lor de funcţionare, caracteristicile derivaţiilor, rolul lor şi modul de funcţionare). Pentru Dunăre, planurile de apărare vor conţine cu prioritate corelaţiile dintre mirele avertizoare din porturi şi mirele locale de la cantoane;
l)planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;
m)planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.
Art. 2. - Planurile de apărare ale sistemelor hidrotehnice se întocmesc în format electronic şi se aprobă de către Administraţia Bazinală de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, pe raza căreia se află. Exemplarul prezentat pentru aprobare va fi pe suport hârtie.
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI JUDEŢEAN
de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă
(1)Planul de apărare al Comitetului judeţean reprezintă o sinteză a planurilor Comitetelor locale, ale obiectivelor şi a planurilor sistemelor hidrotehnice.
(2)Planul judeţean corelează elementele tehnice, organizatorice şi informaţionale ale planurilor locale aprobate de preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi va avea următorul conţinut:
a)ordinul prefectului de constituire a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi a Grupului de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
b)componenţa nominală a Comitetului judeţean şi a Grupului de suport tehnic, cu telefoanele (fix şi mobil) de la serviciu şi domiciliu, fax, adresele de e-mail;
c)un scurt memoriu de prezentare a judeţului, care să cuprindă: localităţile afectate de inundaţiile istorice din ultimii 30-35 de ani (frecvenţa producerii inundaţiilor), atât din revărsări ale cursurilor de apă, cât şi din scurgeri de pe versanţi, precum şi situaţia apărării acestora cu lucrări corespunzătoare sau nu clasei de importanţă actuală, a obiectivelor apărate, cuprinse într-un tabel. Se vor prezenta distinct măsurile preventive şi de intervenţie operativă la fiecare din mărimile caracteristice de apărare şi zonele stabilite pentru inundare dirijată în situaţii deosebite, pentru apărarea unor localităţi şi obiective, luate la nivel judeţean.
Caracterizarea fizico-geografică şi regimul hidrometeorologic se vor prezenta succint, menţionându-se zonele despădurite unde se produc scurgeri violente de pe versanţi, cu afectarea de obiective, zone în care s-au produs ploi cu intensităţi excepţionale, debite istorice înregistrate pe cursurile de apă din judeţ.
d)schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic şi operativ pentru judeţ, care va cuprinde: staţiile hidrometrice şi posturile pluviometrice, Centrele Meteorologice Regionale, Centrul operativ al Administraţiei Bazinale de Apă, Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor, unităţile teritoriale ale S.C. ,,Hidroelectrica” S.A., ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Comitetele locale cu legăturile între acestea şi Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Schema sinoptică va cuprinde şi legătura cu Comitetul Ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului şi Pădurilor, cu Comitetele judeţene învecinate, precum şi, după caz, cu organele de apărare din ţările vecine;
e)tabel cuprinzând elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale, care va cuprinde:
–numărul curent;
–codul SIRUTA;
–Comitetul local (comuna şi toate satele aparţinătoare) pe fiecare bazin hidrografic din judeţ;
–localizarea hidrografică, curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localităţii: permanente şi nepermanente, inclusiv formaţiunile torenţiale, alte surse de risc: accidente la barajele C şi D, exces de umiditate);
–numere de telefon, fax, adresele de e-mail, de la primării, posturi de poliţie, şcoli;
–amplasament staţie hidrometrică locală;
–mărimi locale de apărare (CA, CI, CP, Faze de apărare la diguri, cu codurile de culori aferente);
–amplasament staţia pluviometrică sau hidrometrică avertizoare (zonală);
–valorile caracteristice de avertizare zonale (niveluri sau precipitaţii), aferente mărimilor de atenţie, inundaţii şi de pericol (COD GALBEN, COD PORTOCALIU, COD ROŞU);
–timpul mediu de concentrare a precipitaţiilor periculoase de la postul pluviometric la obiectiv sau timpul de propagare a viiturii de la staţia hidrometrică avertizoare până la localitate;
–obiective aflate în zone de risc la inundaţii pentru fiecare curs de apă, formaţiune torenţială, accident la baraj C şi D, zone cu exces de umiditate – pe fiecare sat în parte;
–construcţiile hidrotehnice cu rol de apărare existente pe fiecare curs de apă, cu caracteristicile tehnice;
–probabilitatea de inundare de calcul cu debitul aferent şi reală (dacă aceasta a fost determinată prin studii recente);
f)tabel cuprinzând forţele şi mijloacele de intervenţie disponibile la nivelul Comitetul judeţean cu indicarea unităţii care le deţine (adresa, telefonul, fax, e-mail), întocmit de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza datelor furnizate de la nivelul localităţilor şi a altor entităţi care asigură funcţii de sprijin;
g)tabel cuprinzând stocul de materiale şi mijloace de apărare existent la nivelul judeţului, obţinut prin însumarea stocurilor existente la unităţile deţinătoare de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare şi la Comitetele locale;
h)benzile inundabile pe cursurile de apă pentru debite cu probabilitatea de depăşire de 0,5%, 1% (5%, 10%), şi/sau pentru debite maxime istorice cunoscute (anul în care s-a produs inundaţia), cu amplasarea localităţilor, obiectivelor importante, construcţiilor hidrotehnice existente, staţiilor hidrometrice, sediilor sistemelor hidrotehnice şi a cantoanelor de exploatare cu magazii de materiale, zonelor stabilite pentru inundare dirijată etc. (scara 1:25.000 sau mai detaliată pentru zona localităţilor şi a obiectivelor socio-economice). Pentru zonele de inundare dirijată se vor menţiona: suprafaţa (ha), înălţimea medie a digurilor, obiectivele potenţial inundabile din incintă, reducerea preconizată a debitelor undelor de viitură – volumul atenuat;
i)profile longitudinale şi transversale prin diguri şi baraje, care vor conţine: nivelul coronamentului proiectat (anul în care s-a realizat proiectarea) şi existent (anul în care s-a realizat măsurătoarea), nivelul maxim de calcul, nivelurile maxime produse şi data la care s-au înregistrat, punctele critice (trecerile prin dig, zonele cu grifoane, infiltraţii, zonele lipsite de perdele de protecţie, zonele cu eroziuni active de mal), cota terenului în incinta şi în exteriorul incintei, mirele locale cu cota „0” a mirei şi sistemul de referinţă, nivelurile corespunzătoare celor trei faze de apărare, anul execuţiei profilelor şi sistemul de referinţă; lucrările vor fi conectate la produsele cartografice prin geobaza de date;
j)harta judeţului (scara 1:100.000 sau 1:50.000), cu amplasarea Comitetelor locale prin numerotarea lor conform tabelului, amplasarea construcţiilor hidrotehnice şi a obiectivelor socio- economice;
k)planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale - secţiunea aferentă judeţului.
Art. 2. - Planul judeţean de apărare cuprinde distinct Planurile de acţiune în caz de accidente la baraje şi Planurile de apărare a sistemelor hidroameliorative de la Dunăre (întocmite de către Sistemele de Gospodărire a Apelor împreună cu unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare).
Art. 3. - Planul judeţean de apărare se întocmeşte prin grija Grupului de suport tehnic condus de către directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor, în colaborare şi cu avizul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; se aprobă din punct de vedere organizatoric de către prefectul judeţului, se verifică şi se avizează de către Centrul operativ al Comitetului Ministerial din Ministerul Mediului şi Pădurilor şi se aprobă de către preşedintele Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă. Planul judeţean de apărare se întocmeşte în format electronic, cu menţiunea că exemplarul prezentat pentru aprobare va fi pe suport hârtie.
Art. 4. – Planul judeţean de apărare se întocmeşte în trei exemplare din care un exemplar se pastrează la Ministerul Mediului şi Pădurilor, un exemplar la Secretariatul tehnic permanent al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi un exemplar la Sistemul de Gospodărire a Apelor.
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI BAZINAL
de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, întocmit de către Administraţiile Bazinale de Apă şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor din cadrul Administraţia Naţională „Apele Române”
Art. 1. - Planul de apărare pe bazin hidrografic se constituie prin corelarea planurilor judeţene, a planurilor de apărare ale sistemelor hidrotehnice şi pe baza regulamentului de exploatare coordonată a amenajărilor din bazinul hidrografic în condiţii de ape mari, cuprinzând:
a)descrierea bazinului hidrografic (amplasare, delimitări, densitatea reţelei hidrografice, numărul şi lungimea cursurilor de apă codificate, ponderea fondului forestier, cursurile de apă principale cu: lungimea cursului şi suprafaţa bazinului de recepţie şi a afluenţilor de ordinul I); acestea vor fi legate de planurile infomaţionale specifice bazinului hidrografic (hidrografia, limita bazinelor hidrografice şi a subbazinelor, tipul de acoperire al terenului - fondul forestier, terenurile agricole, zonele urbane şi localităţile, drumurile, podurile, căile ferate, lucrările hidrotehnice, staţiile pluviometrice şi hidrometrice, altimetrie şi puncte ,,de susţinere’’ caracteristice;
b)tabel nominal cuprinzând conducerea Administraţiei Bazinale de Apă şi membrii Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă al acesteia, cu adresele şi telefoanele (fix şi mobil) de la domiciliu şi adresa de e-mail;
c)tabel nominal cuprinzând componenţa Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi a Grupurilor de suport tehnic - din bazinul respectiv - mijloacele de telecomunicaţii (telefon fix şi mobil) de la serviciu şi de la domiciliu, e-mail ale membrilor acestora, astfel încât să se asigure în toate condiţiile comunicarea prognozelor şi avertizărilor la comitetele judeţene;
d)tabel cu mijloacele de comunicaţie existente la centrele operative ale Administraţiilor Bazinale de Apă, Sistemelor de Gospodărire a Apelor, unităţilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, S.C. ,,Hidroelectrica’’ S.A., ceilalţi deţinători de construcţii cu rol de apărare împotriva inundaţiilor etc.;
e)schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic pe ansamblul bazinului hidrografic, cuprinzând unităţile meteorologice şi hidrologice din bazin, Comitetele judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi obiectivele ce trebuie avertizate direct, precum şi legăturile cu Centrul operativ al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi cu Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Pădurilor, precum şi cu Administraţiile Bazinale de Apă vecine şi organele de ape din ţările vecine; aceste informaţii vor fi legate de produsele cartografice;
f)harta sistemului informaţional hidrometeorologic, întocmită la o scara de 1:100.000, care cuprinde toate amenajările hidrotehnice ce pot produce inundaţii sau care au rol de apărare, amplasarea staţiilor şi posturilor hidrometrice şi pluviometrice;
g)lista staţiilor hidrometrice din reţeaua naţională şi de exploatare pe fiecare curs de apă, din vârf de bazin până la vărsare, cu mărimile caracteristice de apărare aferente, înscrise în următoarea ordine: staţie avertizoare, urmată de staţiile locale avertizate cu indicarea obiectivelor pentru care au fost stabilite, corelaţia dintre acestea;
h)reguli de exploatare coordonată pe timp de ape mari cu indicarea restricţiilor în exploatarea sistemelor hidrotehnice. Vor fi menţionate regulile de exploatare pe fiecare curs de apă, din vârful de bazin până la vărsare, sau până la frontieră, de la frontieră la vărsare, după caz (regulile de exploatare a acumulărilor permanente şi nepermanente existente pe cursul respectiv, indiferent de deţinător, corelate cu probabilităţile de depăşire ale digurilor, reguli de exploatare la gheţuri). Se vor indica restricţiile în funcţionarea sistemelor de desecare pe timp de ape mari, zonele de inundare dirijată, precum şi funcţionarea derivaţiilor existente; acestea vor fi însoţite de schema
sinoptică a tuturor amenajărilor, indiferent de deţinător, din vârf de bazin şi până la vărsare sau până la frontieră;
i)extrase din regulamentele privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă ce formează frontiera sau sunt întretăiate de aceasta, precum şi din regulamentele privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice din zonele de frontieră;
j)chei limnimetrice pentru fiecare staţie hidrometrică, graficele de corelaţie dintre mărimile zonale şi locale de apărare; acestea vor fi legate de planul informaţional al staţiilor hidrometrice;
k)profile longitudinale pe cursurile de apă care să conţină linia talvegului (anul în care a fost determinată), linia malurilor la debite medii (anul în care s-au determinat cotele), curbele suprafeţei libere a apei la probabilităţi caracteristice (0,5%, 1%, 5% şi 10%) - anul în care au fost determinate cu poziţionarea posturilor hidrometrice (cu indicarea valorilor CA, CI, CP sau F1, F2, F3, cu anul în care au fost determinate, cota „0” a mirei şi sistemul de referinţă); cotele coronamentului digurilor existente şi anul în care au fost determinate, puncte caracteristice ridicate cu GPS-ul;
l)lista cuprinzând obiectivele inundabile, cu indicarea cotelor de apărare locale, a debitelor corespunzătoare şi anul în care au fost determinate (tabelar) şi reprezentate cartografic printr-un plan informaţional;
m)harta bazinului hidrografic cu zonele inundate la viiturile istorice precum şi hărţile de hazard şi de risc la inundaţii în format GIS, în măsura în care acestea vor fi disponibile; aceste hărţi vor fi realizate la scara 1:5.000, 1:10.000 şi 1:25.000 sau la scara de maxim detaliu disponibil în momentul realizării acestora. O prezentare generală, pe bazine hidrografice, a zonelor cu risc la inundare va fi imprimată la o scară convenabilă (1:100.000 sau 1:250.000); aceasta va cuprinde toate lucrările de apărare împotriva inundaţiilor ale căror caracteristici vor fi verificate cu o frecvenţă de cel puţin o dată la patru ani, pentru a fi corect georeferenţiate şi reprezentate cartografic;
n)planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;
o)planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.
Art. 2. - După modelul de mai sus se întocmeşte Planul bazinal de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al Luncii fluviului Dunărea, care va include confluenţele cu râurile mari unde se pot produce inundaţii prin fenomenul de remuu.
Art. 3. - Planurile de apărare pe bazine hidrografice se întocmesc (inclusiv în format electronic) de către Administraţiile Bazinale de Apă şi de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (numai pentru Planul bazinal al Luncii fluviului Dunărea), se verifică de către Administraţia Naţională „Apele Române”, se verifică şi se avizează de către Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului şi Pădurilor şi se aprobă de către preşedintele Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă. Exemplarul supus aprobării va fi prezentat pe suport hârtie.
Art. 4 - Hărţile cu zonele inundabile identificate la viiturile istorice produse în bazin, precum şi hărţile de risc la inundaţii, sunt afişate la Administraţiile Bazinale de Apă, în punctele de informare a publicului, la secretariatele Comitetelor de bazin, pe site-urile web ale Administraţiilor Bazinale de Apă, Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi Ministerului Mediului şi Pădurilor.
la regulament
CONŢINUTUL INFORMAŢIILOR, PROGNOZELOR ŞI AVERTIZĂRILOR
care se transmit de la Centrele operative ale Administraţiilor Bazinale de Apă la Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi la obiectivele hidrotehnice prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor
Art. 1. - În situaţii meteorologice deosebite sau la prognozarea acestora, avertizările de inundaţii emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi avertizările de fenomene meteorologice periculoase emise de Centrele Meteorologice Regionale şi transmise la Centrele operative ale Administraţiilor Bazinale de Apă, sunt preluate de acestea şi transmise la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor pentru diseminarea lor la obiectivele hidrotehnice şi la Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă prin centrele operaţionale ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă şi la Comitetele judeţene pentru ca acestea să intre în dispozitiv de apărare, în timp util. Se prezintă succint fenomenul, intensitatea, efectele posibile, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata.
În funcţie de evoluţia reală a fenomenelor se fac actualizări ale prognozei.
Art. 2. – (1) După declanşarea ploilor sau încălzirea bruscă a vremii, Centrele Bazinale de Prognoze Hidrologice din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă, prin consultare cu Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor - Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice elaborează prognoze pe cursurile de apă şi staţiile hidrometrice din bazin, din care să rezulte situaţia la zi, prognoza pentru 24 de ore şi valorile culminaţiei raportate la cotele de apărare, pe care le transmit la centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor pentru a fi diseminate la obiectivele hidrotehnice şi la Comitetele locale prin Inspectoratele Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
(2)Prognozele hidrologice elaborate de Centrul operativ al Administraţiei Bazinale de Apă pentru Comitetele judeţene şi de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor pentru Centrul operativ din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor respectă următorul model:
Data şi ora întocmirii:
| Nr. crt. | Cursul de apă | Staţia hidro- metrică | Mărimi caracteristice de apărare | Ultima cotă citită | Variaţia | Valoarea culminaţiei atinse | Prognoza maximului | Situaţia şi prognoza gheţurilor | ||||||||
| CA (cm) | CI (cm) | CP (cm) | H (cm) | Data (ora) | H (cm) | Faţă de cota din data, ora | H (cm) | Q (m3/s) | Data (ora) | H (cm) | Q (m3/s) | Data (ora) | ||||
Întocmit:
În cazul pericolului de blocare a gheţurilor pe râuri, se vor indica zonele cele mai periclitate şi amploarea posibilă a fenomenelor de iarnă.
la regulament
CONŢINUTUL INFORMAŢIILOR, PROGNOZELOR ŞI AVERTIZĂRILOR
care se comunică Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Pădurilor de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Administraţia Naţională „Apele Române” şi Administraţia Naţională de Meteorologie
A. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor:
1.în situaţii în care sunt prognozate depăşiri ale COTELOR DE APĂRARE pe Dunăre şi râuri interioare principale transmite avertizare hidrologică, cu indicarea probabilităţii de producere a fenomenelor periculoase;
2.în situaţii de atingere a mărimilor caracteristice de apărare, va comunica de două ori pe zi şi ori de câte ori apar schimbări sau amplificări semnificative ale fenomenelor hidrologice periculoase, situaţia şi prognoza hidrologică, după modelul de mai sus;
3.transmite zilnic buletinul hidrologic cu situaţia şi prognoza hidrologică pe râurile interioare (inclusiv hărţi cu tendinta debitelor), tabel cu situaţia nivelurilor şi debitelor în principalele secţiuni de pe cursurile de apă interioare, precum şi prognoza acestora pe 24 ore, situaţia şi prognoza formaţiunilor de gheaţă pe cursurile de apă, prognoza debitelor pe urmatoarele 7 zile pe râurile mari, precum si situaţia şi prognoza hidrologică pe Dunăre, pe urmatoarele 7 zile pentru principalele secţiuni hidrometrice, hărţi cu zonele probabil a fi supuse riscului la inundaţii.
4.prin Centrele Bazinale de Prognoze Hidrologice se vor realiza hidrografe ale undelor de viitură prognozate în principalele lacuri de acumulare.
B. Administraţia Naţională de Meteorologie:
1.în situaţii în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, transmite atenţionare sau avertizare meteorologică, la Centrul operativ din Ministerul Mediului şi Pădurilor şi la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale „Apele Române”. Acestea sunt transmise de către Centrul operativ din Ministerul Mediului şi Pădurilor la Comitetele judeţene din zonele vizate;
2.transmite zilnic situaţia şi prognoza meteorologică pe 24 ore şi pe următoarele 3 zile;
3.transmite permanent imagini integrate ale radarelor din sistemul SIMIN, cantităţi de precipitaţii, temperaturi, înregistrate la nivelul întregii ţări;
4.transmite atenţionări şi avertizări radar, elaborate de către Centru Naţional de Prognoză şi Centrele Meteorologice Regionale, în cazul pericolului de ploi intense, căderi de grindină, intensificări de vant, căderi masive de zăpadă, cu indicarea zonelor afectabile şi a perioadei de producere a fenomenelor;
5.transmite cantităţi de precipitaţii înregistrate la punctele de observaţie şi măsurători din reţeaua meteorologică, în cazul depăşirii pragurilor critice, prin Staţiile Meteorologice Judeţene sau Serviciile Regionale de Prognoză, către Centrele operative ale Administraţiilor Bazinale de Apă;
C. Administraţia Naţională „Apele Române”:
1.transmite zilnic nivelurile şi debitele înregistrate şi în evoluţie pe cursurile de apă, după depăşirea cotelor de atenţie;
2.transmite zilnic situaţia lacurilor de acumulare şi a construcţiilor hidrotehnice, deciziile luate privind exploatarea acestora în perioadele de ape mari şi în perioadele deficitare, pregoliri ale acumulărilor permanente şi umpleri ale acumulărilor nepermanente pentru a corela situaţia hidrologică din bazin cu exploatarea construcţiilor hidrotehnice;
3.transmite, când este cazul, situaţiile periculoase la construcţiile hidrotehnice (depăşirea pragurilor critice la aparate de măsură şi control, infiltraţii, alunecări de taluzuri, blocări de vane etc.), măsurile luate la obiective, precum şi pe cele de avertizare în aval;
4.transmite informaţiile primare privind depăşirile mărimilor caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor, cantităţi de precipitaţii care depaşesc 15 l/mp în 24 ore înregistrate în 24 ore la posturile pluviometrice proprii, situaţii deosebite pe cursurile de apă în perioade deficitare,
pagubele produse la constructiile hidrotehnice din administrare, modul de exploatare al construcţiilor hidrotehnice pe care le primeşte de la Administraţiile Bazinale de Apă;
5.transmite situaţia poluărilor accidentale pe cursurile de apă, conform fişei-tip de avertizare stabilită prin SAPA-ROM, precum şi informaţii suplimentare asupra evoluţiei şi măsurilor luate pentru combaterea acestora;
6.după perioadele de ape mari, va transmite Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă propuneri de lucrări de refacere a construcţiilor hidrotehnice afectate sau care au avut un comportament necorespunzător, precum şi propuneri de lucrări noi pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi posibilităţi de realizare (surse de finanţare).
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI
de acţiune în caz de accident la baraj
Art. 1. - Se întocmesc planuri de acţiune în caz de accident la toate barajele care îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile: înălţimea de la talveg la coronament mai mare de 10 m, un volum mai mare de 10 milioane m3, existenţa în aval a localităţilor şi obiectivelor la distanţe mai mici de 10 km de secţiunea barajului.
Se întocmesc planuri de acţiune în caz de accident şi pentru barajele mai mici de 10 m şi cu un volum mai mic de 10 milioane m3, dacă prin avarierea lor pot produce pierderi de vieţi omeneşti şi importante pagube materiale în localităţile sau la obiectivele situate în aval.
Conţinutul-cadru al planului este următorul:
A. Foaia de capăt pe care se vor menţiona următoarele:
–Titlul: Plan de acţiune în caz de accident la barajul...,
–Avizat:
Inspectoratul/Inspectoratele Judeţean/e pentru Situaţii de Urgenţă în funcţie de dispunerea localităţilor potenţial a fi afectate;
Administraţia Bazinală de Apă / Administraţia Naţională „Apele Române” (pentru barajele terţilor);
Administraţia Naţională „Apele Române” - (pentru barajele din administrare);
Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor;
–Aprobat:
Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă-Preşedinte-prefectul judeţului;
Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă-Preşedinte-ministrul mediului şi pădurilor;
–Întocmit:
–Deţinătorul/administratorul barajului;
–Proiectant;
–Perioada de valabilitate a planului (10 ani); se actualizează ori de câte ori este necesar.
B. Piese scrise:
1.descrierea amenajării şi a barajului care realizează retenţia;
2.ipoteze de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabile corespunzătoare tipului de baraj;
3.descrierea sistemului informaţional, inclusiv a celui de avertizare sonoră;
4.situaţiile şi decizia de acţionare a sistemului de avertizare sonoră. Responsabilităţi privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate (numele responsabililor, telefoane de contact-fix şi mobil, adrese de e-mail);
5.căile de transmitere a deciziilor, responsabilităţile şi modul de acţionare a sistemului de avertizare sonoră. Localităţile din aval de baraj, în care au fost instalate sisteme de avertizare sonoră, proprii deţinătorului/administratorului barajului, precum şi cele aparţinând primăriilor localităţilor;
6.măsuri de prevenire şi protecţie a populaţiei ce se iau la atingerea pragurilor critice.
C. Materiale grafice:
1.schema organizării avertizării şi alarmării localităţilor dispuse în aval de baraj, semnificaţia semnalelor de alarmare acustică a populaţiei;
2.tabelul cu primăriile din aval de baraj şi datele de contact (adresele, numerele de telefon-fix şi mobil, de la serviciu şi de la domiciliu, adrese de e-mail) ale primarului, viceprimarului, şefului SVSU şi ale locaţiei unde este asigurată permanenţa (primărie, poliţie şi alte unităţi cu serviciu de permanenţă);
3.tabelul, pe Comitete locale, cu localităţile, zonele, cartierele, operatorii economici şi instituţiile publice care se evacuează în caz de pericol iminent (oameni, animale, bunuri aferente), itinerarele şi localităţile/zonele unde se execută evacuarea;
4.tabelul cu persoanele responsabile de supravegherea construcţiilor în caz de pericol de avariere (adresele şi telefoanele acestora);
5.planurile de situaţie 1:10.000 sau 1:25.000, după caz, cu trasarea zonelor maxime de afectare după 20, 40 şi 60 minute, ca şi zona maximă de afectare, corespunzătoare ipotezei de avariere luate în calcul funcţie de tipul de baraj, cu indicarea timpilor de parcurgere a undei de rupere calculate în ipoteza „lac plin” şi rupere;
Pe planuri cu curbe de nivel se vor amplasa barajul, obiectivele economice şi sociale, istorice, culturale, turistice periclitate, lucrările de apărare conectate cu reţeaua hidrografică, drumurile, podurile, căile ferate, dispunerea echipamentelor de avertizare sonoră şi zonele de acoperire a acestora, centrul de comandă a acestora, zonele şi căile de evacuare a populaţiei şi animalelor în afara zonei periclitate. Planurile vor fi disponibile şi în format GIS, iar benzile inundabile în caz de accidente la baraje vor fi puse la dispoziţia organismelor responsabile cu intervenţia operativă;
6.tabelul cuprinzând localităţile din aval cu indicarea timpului minim de propagare a undei de rupere până la localitate şi înălţimea maximă a lamei de apă;
7.profilul longitudinal al curbei suprafeţei libere a undei de rupere, cu precizarea timpului de parcurgere şi a poziţiei obiectivelor periclitate;
8.schemele sinoptice informaţionale de supraveghere a comportării barajului şi a aparaturii de măsură şi control;
9.schemele sinoptice de avertizare hidrometeorologică a amenajării hidrotehnice.
Art. 3. - (1) Planurile se întocmesc de către deţinătorii/administratorii barajelor, prin institute de specialitate şi se avizează de Inspectoratele Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, Administraţiile Bazinale de Apă pentru barajele deţinute de ceilalţi operatori economici şi de către Administraţia Naţională „Apele Române”, pentru barajele din administrare proprie.
(2)Responsabilitatea prezentării acestor planuri pentru avizare la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului şi Pădurilor şi pentru aprobare la preşedintele Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă, revine unităţii care are în administrare barajul.
(3)Stabilirea zonelor şi căilor/traseelor de evacuare a populaţiei şi a bunurilor materiale, revine Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, cu avizul Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă.
la regulament
CONŢINUTUL RAPOARTELOR OPERATIVE PRIVIND EFECTELE FENOMENELOR HIDROMETEOROLOGICE PERICULOASE
Rapoartele operative se întocmesc pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice şi se transmit astfel:
a)la nivel local:
–se întocmesc de către responsabilul nominalizat în planul de apărare împotriva inundaţiilor al Comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
–se aprobă de către preşedintele Comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
–se transmit prin grija primarului către Centrul operaţional judeţean (Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă) şi la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Sistemului de Gospodărie a Apelor.
b)la nivelul deţinătoriilor de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor:
–se întocmesc, de către unitatea afectată în baza prevederilor planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al sistemului hidrotehnic;
–se aprobă de către conducătorul/directorul unităţii afectate;
–se transmit către Centrul operativ al Administraţiei Bazinale de Apă/ Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor.
c)la nivel judeţean:
–se întocmesc de către Grupul de suport tehnic în baza rapoartelor operative transmise de la nivel local şi puse la dispoziţie de Centrul operaţional judeţean (Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă);
–se aprobă de către preşedintele Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;
–se transmit către Centrul operativ al Ministerului Mediului şi Pădurilor prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor, către Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului prin grija prefectului şi către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă prin grija Centrul operaţional judeţean.
Rapoartele operative vor cuprinde:
1) modul în care s-a produs fenomenul hidrometeorologic periculos (cantităţi cumulate de precipitaţii căzute pe întreaga perioadă de producere a acestora, cantităţi totale de precipitaţii cumulate cu echivalentul în apă al stratului de zapadă existent, revărsări cursuri de ape, blocaje gheţuri, scurgeri de pe versanţi, mărimi caracteristice de apărare atinse, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice, debitele minime înregistrate), pe localităţi şi râuri, de la un raport la altul;
2) situaţia pagubelor produse (estimativ-fizic), după următorul model:
| Nr. crt. | Bazin hidrografic, municipiul, oraşul, comuna/localităţi aparţinătoare/ | Curs de apă pe fiecare comună şi localitate aparţinătoare | Obiective afectate | Cauzele afectării pe fiecare localitate în parte |
| Comuna…................... Satul…….................... | - Victime omeneşti - nr. persoane sinistrate - nr. de case din care: | - revărsare râu, pârâu, vale nepermanentă |
| - distruse - avariate - nr. anexe gospodăreşti: - distruse - avariate - nr. obiective socio- economice şi administrative (se menţionează şcoala, grădiniţa, biserica, spitalul, primăria etc.) - nr. obiective culturale - zone protejate - nr. poduri - nr. podeţe - km DN - km DJ - km DC - km străzi - km drum forestier - km CF - ha teren arabil - ha păşuni, fâneţe - ha păduri - km reţele de alimentare cu apă, canalizare - nr. fântâni - nr. construcţii hidrotehnice afectate (cu menţionarea denumirii, capacităţilor, deţinătorului) - reţele electrice, telefonice - reţele alimentare cu gaze naturale | (nominalizarea acestuia) - blocaje de gheţuri - scurgeri de pe versanţi - băltiri, ape interne - rupere dig, avariere baraj cu indicarea denumirii şi administratorului lucrării - incapacitate de preluare a reţelei de canalizare - alte cauze | |||
| TOTAL JUDEŢ Nr. total localităţi afectate......................... | - Victime omeneşti - nr. persoane sinistrate - nr. de case din care: - distruse - avariate - nr. anexe gospodăreşti: - distruse - avariate - nr. obiective socio- economice şi administrative (se menţionează şcoala, grădiniţa, biserica, spitalul, primăria, etc.) - nr. obiective culturale - zone protejate - nr. poduri - nr. podeţe - km DN - km DJ |
| - km DC - km străzi - km drum forestier - km CF - ha teren arabil - ha păşuni, fâneţe - ha păduri - km reţele de alimentare cu apă, canalizare - nr. fântâni - nr. construcţii hidrotehnice afectate (cu menţionarea denumirii, capacităţilor, deţinătorului) - reţele electrice, telefonice - reţele alimentare cu gaze naturale |
(3)măsurile luate de către toate structurile implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice: avertizarea populaţiei, forţe de intervenţie care acţionează, evacuarea populaţiei, cazare, alimentarea cu apă potabilă a sinistraţilor şi obiecte de primă necesitate.
Prin fluxul informaţional al Ministerului Mediului şi Pădurilor, raportul operativ va fi completat la nivel de Sistem de Gospodărire a Apelor cu următoarele informaţii:
1) colaborarea cu ţările vecine în conformitate cu Regulamentele comune;
2) modul de exploatare şi de comportare a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, volume acumulate în acumulările permanente şi nepermanente, manevrele efectuate la baraje şi derivaţii de ape mari, modul de funcţionare al staţiilor de pompare pentru desecare, capacitatea acestora de evacuare, probleme întâmpinate în aplicarea deciziilor etc.;
3) măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea pagubelor (tăierea controlată a digurilor, evacuarea apelor din incinte etc.);
4) construcţii hidrotehnice afectate.
Art. 3. - Rapoartele operative se transmit imediat după primirea informaţiilor primare privind producerea fenomenului hidrometeorologic periculos şi în funcţie de evoluţia fenomenului ori de câte ori se impune, fără a se repeta informaţiile şi pagubele transmise în rapoartele operative anterioare.
Art. 4. - Rapoartele operative întocmite la nivel judeţean vor cuprinde pagubele produse pe fiecare unitate administrativ-teritorială (municipiu, oraş, comună) şi pe fiecare sat aparţinător acestora, precum şi centralizarea acestora pe tipuri de obiective afectate; vor fi transmise până la încetarea fenomenului.
Se vor întocmi Rapoarte operative şi pentru secetă hidrologică indicându-se în principal:
a)dacă a fost aplicat planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare; debitele minime înregistrate în secţiunile de control care au determinat restricţiile; folosinţele de apă restricţionate; măsuri de raţionalizare;
b)modul de asigurare al necesarului de apă în localităţile care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă;
c)modul de asigurare al necesarului de apă în localităţile care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă;
d)măsuri întreprinse în vederea suplimentării sursei pentru asigurarea necesarului de apă potabilă pentru populaţie.
Rapoartele operative elaborate de instituţiile/structurile implicate vor fi stocate şi pe suport electronic – CD/DVD.
la regulament
CONŢINUTUL RAPORTULUI DE SINTEZĂ
privind apărarea împotriva inundaţiilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi secetei hidrologice din judeţul………….…….perioada…………….
Art. 1. – (1) Rapoartele de sinteză se întocmesc de către Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, se aprobă de către preşedintele Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă şi se transmit Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în termen de maxim 30 de zile de la încetarea fenomenelor.
(2)Rapoartele de sinteză se întocmesc în baza evaluării finale efectuate la nivelul comitetelor locale de către comisii numite de primari, utilizând modelul de raport operativ de la Anexa nr. 8 la prezentul regulament, şi validate de către comisiile de specialitate pe domenii (construcţii civile/industriale/hidrotehnice, agricol, drumuri, reţele electrice, telefonice, edilitar-gospodăreşti etc.), numite de prefecţi. Din aceste comisii vor face parte şi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale „Apele Române” (Sisteme de Gospodărire a Apelor sau Sisteme hidrotehnice), care au responsabilitatea evaluării pagubelor produse construcţiilor hidrotehnice.
Comisiile de specialitate numite de prefecţi vor elabora un proces-verbal după modelul din Anexa nr. 11 la prezentul regulament.
Raportul de sinteză va conţine:
a)evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în raport cu mărimile caracteristice de apărare (cantităţi de precipitaţii căzute-precipitaţii maxime înregistrate şi precipitaţii cumulate care au condus la inundaţii, cursurile de apă pe care s-au produs, niveluri atinse în raport cu mărimile caracteristice de apărare, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice, debite minime înregistrate pe cursurile de apă, cursuri de apă secate, zone în care s-a impus introducerea restricţiilor), precum şi producerea şi evoluţia poluării accidentale;
b)organizarea şi desfăşurarea acţiunilor operative de apărare (măsuri preventive, măsuri de intervenţie operativă, măsuri de raţionalizare în folosirea apei, măsuri pentru asigurarea necesarului de apă în localităţile care dispun de sisteme centralizate de alimentare/care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, măsuri de evacuare, forţe şi unităţi care au acţionat, funcţionarea fluxului informaţional de avertizare-alarmare a populaţiei, funcţionarea fluxului informaţional cu ţările vecine);
c)efectele fenomenelor hidrometeorologice, poluărilor accidentale - pagube fizic şi valoric, cuprinse într-un tabel întocmit după modelul de mai jos:
| Bazin hidrografic, municipiul, oraşul, comuna/localităţi aparţinătoare/ | Obiective afectate | Cauzele afectării | |
| fizic | valoric (mii lei) | ||
| Comuna… (Cod SIRUTA)…................... Satul… (Cod SIRUTA)…................. | - distruse | ||
–Victime omeneşti
–nr. persoane sinistrate
–nr. persoane accidentate sau afectate de îmbolnăviri pe timpul producerii fenomenului periculos
–nr. de case din care:
–revărsare râu, pârâu, vale nepermanentă (nominalizarea acestuia)
–blocaje de gheţuri
| - avariate | Pentru a răspunde cerinţelor Directivei 2007/60/CE la cauze se vor adăuga, după caz, şi menţiunile: fluvială, pluvială, din apă freatică. | ||
| TOTAL JUDEŢ Nr. total localităţi afectate......................... | Valoare (mii lei) | ||
–nr. anexe gospodăreşti:
–distruse
–avariate
–nr. obiective socio-economice şi administrative (se menţionează şcoala, grădiniţa, biserica, spitalul, primăria etc.)
–nr. obiective culturale
–zone protejate
–nr. poduri şi podeţe
–km DN
–km DJ
–km DC
–km CF
–km străzi
–km drum forestier
–ha teren arabil
–ha păşuni, fâneţe
–ha păduri
–km reţele de alimentare cu apă şi canalizare
–nr. fântâni
–animale moarte
–nr. construcţii hidrotehnice afectate (cu menţionarea denumirii, capacităţilor, deţinătorului)
–reţele electrice, telefonice
–reţele alimentare cu gaze naturale
–pagube produse de poluări accidentale cauzate de inundaţii
–alte pagube
–scurgeri de pe versanţi
–băltiri, ape interne
–rupere dig, avariere baraj cu indicarea denumirii şi administratorului lucrării
–incapacitate de preluare a reţelei de canalizare
–alte cauze
–Victime omeneşti
–nr. persoane sinistrate
–nr. persoane accidentate sau afectate de îmbolnăviri pe timpul producerii fenomenului periculos
–nr. de case din care:
–distruse
–avariate
–nr. anexe gospodăreşti:
–distruse
–avariate
–nr. obiective socio-economice şi administrative (se menţionează şcoala, grădiniţa, biserica, spitalul, primăria etc.)
–nr. obiective culturale
–zone protejate
–nr. poduri şi podeţe
–km DN
–km DJ
–km DC
–km CF
–km străzi
–km drum forestier
–ha teren arabil
–ha păşuni, fâneţe
–ha păduri
–km reţele de alimentare cu apă şi canalizare
–nr. fântâni
–animale moarte
–nr. construcţii hidrotehnice afectate (cu menţionarea denumirii, capacităţilor, deţinătorului)
–reţele electrice, telefonice
–reţele alimentare cu gaze naturale
–pagube produse de poluări accidentale cauzate de inundaţii
–alte pagube
d)comportarea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, modul în care s-a acţionat în raport cu prevederile regulamentelor de exploatare, volume acumulate în lacuri de acumulare care au condus la atenuarea undei de viitura, modul de funcţionare al staţiilor de pompare pentru desecare, măsuri de exploatare adoptate la lacurile de acumulare şi derivaţii pentru suplimentarea debitelor pe râuri în vederea asigurării cerinţelor de apă pentru folosinţe. Raportul va conţine un tabel intitulat „Situaţia construcţiilor hidrotehnice afectate de viituri” întocmit după modelul de mai jos:
| Denumirea construcţiei/deţinător sau administrator | Valoare (mii lei) | Propuneri de surse financiare pentru refacere |
|---|---|---|
| ANAR……...................... | - buget de stat | |
| Primăria…........................ | - buget local | |
| Alţi deţinători.................. |
–surse proprii ale deţinătorilor
–alte surse
Harta cu impactul şi zonele afectate precum şi lucrările şi obiectivele afectate vor fi marcate cartografic, prin marcarea cu culoarea roşie a punctului sau sectorului afectat.
e)concluzii şi aprecieri, cu propuneri de îmbunătăţire a activităţii de apărare şi a sistemului informaţional decizional, a planurilor de apărare şi a regulamentelor de exploatare, propuneri de lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, lucrări pentru suplimentarea surselor de apă, posibilităţi de realizare a acestora (surse de finanţare);
f)raportul se semnează de către preşedintele Comitetului judeţean, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi de către şeful Grupului de suport tehnic.
Rapoartele de sinteză vor fi stocate şi pe suport electronic – CD/DVD.
la regulament
CONŢINUTUL PROCESULUI VERBAL DE CALAMITĂŢI întocmit pentru construcţiile hidrotehnice afectate de viituri / surse suplimentare de alimentare cu apă
Art. 1. - (1) Unităţile de gospodărire a apelor întocmesc Procese verbale de calamităţi pentru construcţiile hidrotehnice grav avariate de viituri, imediat după retragerea apelor mari, în vederea alocării unor fonduri în regim de urgenţă pentru refacerea acestora.
(2)Primăriile întocmesc, după acelaşi model, Procese verbale de calamităţi, în vederea suplimentării surselor de apă potabilă pentru populaţie.
(3)Procesul verbal va conţine succint fenomenul produs, cauze, gradul de avariere şi necesitatea refacerii în regim de urgenţă (pentru refacerea liniei de apărare, prevenirea unor noi inundaţii etc.), numărul de fântâni secate, populaţie afectată etc., şi va fi întocmit după următorul model:
A.N.A.R./C.L.S.U.......................................
Administraţia Bazinală de Apă....................
Sistemul de Gospodărire a Apelor............... Sistemul Hidrotehnic................................... Nr..........................din..................................
Avizat, PREŞEDINTE C.J.S.U.....................
PREFECT
.....................................................
PROCES VERBAL DE CALAMITĂŢI
| Construcţia hidrotehnică afectată de viituri /Număr de locuitori afectaţi de seceta hidrologică | Capacităţi fizice | Valoare (mii lei) |
Şef Grup de suport tehnic Preşedinte C.L.S.U.
Director, Primar,
.................................... .............................
Comisia de verificare:
...................................
...................................
...................................
(4)Procesele verbale se întocmesc pe baza constatărilor efectuate în teren de către comisii, alcătuite din specialişti, nominalizate de către directorul Administraţiei Bazinale de Apă / Prefectul judeţului.
la regulament
CONŢINUTUL CADRU AL PROCESULUI VERBAL PRIVIND CONSTATAREA ŞI EVALUAREA PAGUBELOR PRODUSE ÎN URMA FENOMENELOR HIDROMETEOROLOGICE PERICULOASE
COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ.................
Nr. / din
PROCES VERBAL
privind constatarea şi evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase (…), în comuna …
din data de (perioada) …………..
Comisia numită prin Ordinul Prefectului nr. din , formată din:
–- Consiliul Judeţean .......
–- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al jud. …….
–- Inspectoratul Judeţean în Construcţii ........
–- Sistemul de Gospodărire a Apelor ………
–etc
ne-am deplasat astăzi, ………….., în comuna ……......., judeţul …........., în prezenţa
..........(primar, viceprimar, şef SVSU) din partea Primăriei ....... unde am constatat faptul că, în urma …………………. din zilele de (perioada)… , au fost afectate următoarele:
| Nr. crt | Tip obiectiv avariat / distrus | Sursă viitură / inundaţie | Mecanism de inundare | Caracte- ristici ale viiturii | Denumire curs de apă (râu, pârâu, torent); scurgere de pe versanţi | Elemente constructive (avariate / distruse) ale obiectivului | Valoare obiectiv (lei) | ||||||
| Denumire | Deţinător (persoană fizică/juridică) | Poziţionare / dimensiuni | Avariat / Distrus | Denumire (descriere mod afectare) | material | UM | Cant | ||||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
| 1 | Locuinţă | ||||||||||||
| 2 | Anexă gospodărească | ||||||||||||
| 3 | Drumuri (DN, DJ, DC, DF) | ||||||||||||
| 4 | Pod/podeţ | ||||||||||||
| 5 | Obiectiv social/economic | ||||||||||||
| 6 | Construcţie hidrotehnică | ||||||||||||
| Total sat | |||||||||||||
| Total U.A.T. | |||||||||||||
la regulament
NORMATIV-CADRU
de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi de combatere a efectelor poluărilor accidentale
Art. 1. - Deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, comitetele locale şi unităţile potenţial poluatoare îşi constituie stocuri de materiale şi mijloace de intervenţie operativă, în baza prezentului Normativ-cadru, numai din sortimentele şi în cantităţile necesare, în funcţie de amplasarea zonei, gradul de amenajare al acesteia, tipul de lucrări cu rol de apărare existente, specificul acţiunilor operative de apărare, pe baza experienţei anterioare.
Art. 2. - Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă au obligaţia de a verifica constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare, conform prezentului normativ-cadru, de către comitetele locale.
Art. 3. - (1) Fondurile necesare pentru constituirea stocurilor de materiale şi mijloacelor de apărare vor fi asigurate din bugetul de stat, din bugetele locale şi din sursele proprii ale operatorilor economici implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
(2)Fondurile alocate de la bugetul de stat vor fi prevăzute distinct în bugetele Ministerului Mediului şi Pădurilor şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele comunelor, oraşelor şi judeţelor, după caz.
Art. 4. - (1) Materialele şi mijloacele de apărare se folosesc în acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi de combatere a efectelor poluărilor accidentale, pentru intervenţii la lucrări cu rol de apărare, de limitare a pagubelor, precum şi în acţiuni de prevenire şi pregătire pentru intervenţii (verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a planurilor de apărare ale comitetelor locale şi ale operatorilor economici, precum şi în desfăşurarea exerciţiilor de simulare pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi poluărilor accidentale).
(2)Se pot folosi, de asemenea, în realizarea de către deţinători/administratori a unor reparaţii urgente ale lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pentru refacerea continuităţii liniilor de apărare, cu obligaţia de a fi refăcute în cel mai scurt timp.
(3)Unele mijloace care presupun o continuitate în folosire pot deservi activitatea generală de întreţinere a construcţiilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Acelaşi regim au şi mijloacele de calcul, măsurare, transmisie şi avertizare.
Art. 5. - Stocurile cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale vor fi evidenţiate distinct şi depozitate separat în magazii corespunzător întreţinute.
Art. 6. - Materialele şi mijloacele de apărare prevăzute în normativ pot fi înlocuite şi cu alte sortimente cu efecte similare, la intervenţiile operative, în caz de ape mari, gheţuri şi poluări accidentale.
Art. 7. - Materialele şi mijloacele de apărare pentru baraje, cuprinse în normativ, se referă în principal la barajele din pământ şi anrocamente. Pentru celelalte baraje, deţinătorii acestora vor asigura dotări specifice, corespunzator necesitaţilor de intervenţie, care se vor prevedea în regulamentele de exploatare şi în planurile de apărare.
Art. 8. - Pentru calcularea necesarului de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale în cuprinsul prezentului normativ sunt indicate lucrările şi cursurile de apă pe categorii, după cum urmează:
a)D1 - diguri la Dunăre şi râurile principale;
b)D2 - diguri la celelalte cursuri de apă;
c)R1 - zone inundabile neîndiguite la Dunăre şi râurile principale;
d)R2 - zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;
e)BP - baraje din pamânt;
f)CH - alte construcţii hidrotehnice, noduri hidrotehnice, prize etc.;
g)CIR - Centre de Intervenţie Rapidă de la Administraţiile Bazinale de Apă, Sistemele de Gospodărire a Apelor şi ANIF, asimilându-se cu Centrele Teritoriale pentru Intervenţii în Situaţii de Urgenţă.
Art. 9. - Stabilirea râurilor şi sectoarelor de râuri considerate principale, în sensul art. 8 lit.(a), precum şi trecerea de la o categorie la alta, se fac de către Administraţiile Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”.
Materialele şi mijloacele de apărare se prevăd în planurile de apărare judeţene, ale comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale şi ale sistemelor hidrotehnice.
Art. 11. - Pentru zonele neamenajate de pe cursurile de apă şi pentru construcţiile hidrotehnice proprii, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, materialele şi mijloacele de apărare se asigură de către comitetele locale şi agenţii economici, care au obligaţia să pună la dispoziţia organelor tehnice, în afară de forţa umană şi materialele şi mijloacele de intervenţie pe care le deţin şi care au fost înscrise în planurile de apărare.
Art. 12. - Operatorii economici care au obiective inundabile sau potenţial poluatori, precum şi primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor vor stabili în planurile de apărare modul de asigurare a materialelor şi mijloacelor de intervenţie şi locurile de depozitare.
Modul de stabilire a cantitaţilor de materiale şi mijloace de apărare este următorul:
–cantitate/km lungime de dig sau lungime de cursuri de apă neamenajate, prin încadrarea într-una din coloanele 3-6;
–cantităţi pe fiecare baraj sau alte construcţii hidrotehnice, care necesită materiale de apărare.
Art. 14. - Operatorii economici care deţin lucrări cu rol de apărare vor lua măsuri pentru asigurarea rezervelor operative folosite în intervenţiile rapide la punctele critice, în special surse autonome de energie şi iluminare, mijloace de intervenţie.
Art. 15. - În cazul cursurilor de apă neamenajate se vor prevedea materiale şi mijloace de apărare numai pentru zonele cu puncte critice, cel mai frecvent afectate de inundaţii, ţinându-se seama de experienţa anterioară.
Art. 16. - Materialele şi mijloacele de apărare aferente obiectivelor situate în zona de influenţă a lucrărilor hidrotehnice, care atenuează sau deviază apele de viitură (acumulări sau derivaţii de ape mari), se pot reduce, faţă de prevederile normativului, în proporţie de până la 50%, cu condiţia să se menţină un grad de asigurare corespunzător.
Art. 17. - Stocurile de materiale şi mijloacele de apărare, precum şi locurile de depozitare a acestora vor fi aprobate o dată cu planurile de apărare împotriva inundaţiilor ale obiectivelor inundabile.
Sistemele de alarmare, în caz de inundaţii, prevăzute în prezentul normativ, vor fi corelate cu sistemele de alarmare locale ale protecţiei civile.
Art. 19. - (1) După expirarea perioadei normate de folosire şi funcţionare a materialelor şi mijloacelor de apărare, o comisie constituită prin decizia conducătorului unitaţii care le deţine va inventaria materialele, obiectele de inventar şi fondurile fixe, va stabili starea tehnică şi destinaţia acestora (scoaterea din uz sau folosirea în continuare).
(2)O parte din materialele lemnoase va fi folosită la construcţii provizorii sau la acele lucrări de întreţinere-reparaţii care nu necesită materiale de calitate superioară sau va putea fi folosită în continuare ca stoc, pe o perioadă determinată, stabilită de comisie.
Art. 20. - Materialele şi mijloacele de apărare folosite în acţiuni de intervenţie operativă şi care nu mai pot fi recuperate se inventariază de către o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii care le deţine, se consemnează într-un proces-verbal ce va fi vizat de către preşedintele comitetului local pe teritoriul căreia s-au desfăşurat acţiunile de intervenţie şi, pe baza acestuia, se scad din stoc.
NORMATIV – CADRU
DE DOTARE CU MATERIALE ŞI MIJLOACE DE APĂRARE
59
ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI DE COMBATERE A EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE
| Nr. Crt. | DENUMIREA MATERIALELOR ŞI MIJLOACELOR DE INTERVENŢIE | U.M. | D1 (km) | D2 (km) | R1 (km) | R2 (km) | BP (buc.) | CH (buc.) | CIR | T (ani) | MENŢIUNI SPECIALE |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| CAP. A. - MATERIALE DE APĂRARE | |||||||||||
| 1. | Geotextil | m.p. | 100 | 60 | 10 | ||||||
| 2. | Bentofix | m.p. | 50 | 10 | |||||||
| 3. | Geomembrane HDPE cu crampoane pentru protecţia betoanelor şi protecţie construcţii hidrotehnice - baloturi (4x30 m) | buc. | 5 | 5 | |||||||
| 4. | Palplanşe metalice şi din PVC | buc. | 50 | 10 | |||||||
| 5. | Diguri mobile umplute cu apă (hidrobaraje) şi echipamente conexe (motopompă, grup electrogen, tambur, sistem de rotaţie, angrenaj cu electromotor, elevator) | m.l. | 1000 | 3 | |||||||
| 6. | Diguri mobile tip panou cu sprijin | m.l. | 1000 | 3 | |||||||
| 7. | Chesoane metalice cilindrice pentru combaterea grifoanelor | buc. | 10 | 5 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 8. | Saci de mari dimensiuni (250/500/1000/2000 kg) | buc. | 500 | 3 | |||||||
| 9. | Saci cu materiale higroscopice, autoelevabili la contactul cu apa | buc. | 1000 | 3 | |||||||
| 10. | Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de fascine dacă nu a fost folosit în acţiuni de apărare se va reînnoi minim 1/3 din fiecare an) | buc. | 75 | 50 | 50-100 | 1 | - pentru zone fară protecţie forestieră cantităţile se pot majora cu 25 % | ||||
| 11. | Scoabe din oţel rotund (Ø 18-20 cm) | buc. | 15 | 500 buc./formaţie de intervenţie 500 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 12. | Saci biodegradabili | buc. | 3000 | 1 | 500 buc./formaţie de intervenţie 1.000 buc./sistem hidrotehnic | ||||||
| 13. | Saltele de protecţie | buc. | 1.000 buc./formaţie de intervenţie 2.000 buc./sistem hidrotehnic | ||||||||
| 14. | Pari din lemn rotund c.r. esenţă tare Ø 8-12 cm; L=1-3 m | buc. | 100 | 50 | 100- 300 | 5 | - pentru zone fară protecţie forestieră cantităţile se pot majora cu 25 % | ||||
| 15. | Scânduri de 2,5 cm, L=4 ml | m.c. | 0,5 | 0,2 | 0,5 | 8 | pentru zone fară perdele de protecţie | ||||
| 16. | Dulapi | m.c. | 0,5 | 0,3 | 0,2 | 0,2 | 2 | 0,5 | 6 | 8 | |
| 17. | Cozi de lemn pentru unelte (rezervă) | buc. | 2-4 | 20 % din numărul uneltelor cu cozi prevăzute în normativ | |||||||
| 18. | Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm) | kg. | 2 | 1 | 10 | 8 | |||||
| 19. | Sârma neagră Ø C2-4 mm | kg. | 15 | 8 | 10 | 8 | |||||
| 20. | Plasă sârmă (zincată) Ø 2-3 mm | kg. | 60 | 40 | 80 | 20 | 8 | ||||
| 21. | Saci pentru pământ din cânepă, iută, polietilenă şi sfoară pentru legat saci | buc. | 300 | 200 | 100 | 100 | 200 | 100 | 8 | 0,5 m.l. sfoară pentru sac | |
| 22. | Funii subţiri pentru asigurarea oamenilor şi uneltelor Ø 15-10 mm | kg. | 2 | 2 | 0,2 | 0,1 | 50 | 2 | 8 | ||
| 23. | Piatră brută (blocuri de 15-30 cm), blocuri beton, piatră 200 – 1000 kg/buc. | m.c. | 5 | 3 | 5 | 3 | 5 | 5 | 40 | - numai unde este nevoie (zone de eroziuni de mal, consolidări de diguri etc.) | |
| 24. | Stabilopozi | 550 | - pentru totalul amenajărilor hidroenergetice din administrarea SC Hidroelectrica SA, amplasate în zone speciale | ||||||||
| 25. | Folii de polietilenă (cantitatea de folie rezultată din aplicarea normativului se va aproviziona eşalonat, câte 1/5 din necesar) | m.p. | 100 | 50 | 20 | 20 | 400 | 4 | |||
| CAP. B. - CARBURANŢI ŞI LUBRIFIANŢI | |||||||||||
| 26. | Motorină, benzină, lubrifianţi, ulei hidraulic şi aditivi pentru motorină | litri | - se asigură un stoc minim pentru funcţionarea utilajelor de intervenţie, staţiilor de pompare şi grupurilor de iluminat timp de 48 de ore. | ||||||||
60
| - uleiul hidraulic într-o cantitate egală cu capacitatea instalaţiei hidraulice. - se asigură stocul pentru autoturismele de teren folosite în acţiuni operative, preventive şi de recuperare , precum şi pentru verificarea în teren a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi exerciţii de simulare. | |||||||||||
| CAP. C. - MIJLOACE DE INTERVENŢIE | |||||||||||
| 27. | Motofierăstraie (drujbe) | buc. | 2-3 | 2 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 28. | Motodefrişătoare | buc. | 2-3 | 2 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 29. | Bărci metalice, fibră de sticlă sau pneumatice cu rame | buc. | 1 | 12 | 1 buc./canton de exploatare | ||||||
| 30. | Şalupe cu motor | buc. | 20 | 1 buc./sistem hidrotehnic, cu lac de acumulare 1 buc./unitate de exploatare diguri la Dunăre 1 buc. şalupă rapidă/unitate de exploatare lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor din Delta Dunării | |||||||
| 31. | Bacuri - dormitor | buc. | 20 | 1 buc./unitate care are în exploatere diguri la Dunăre | |||||||
| 32. | Autoturisme de teren cu două diferenţiale dotate cu staţii de emisie-recepţie şi alte echipamente specifice | buc. | 6 | 1 buc./sistem hidrotehnic 1 buc./formaţie de intervenţie, 1 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 33. | Vagoane - dormitor echipate cu utilităţi (rulote) | buc. | 6 | 1 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 34. | Maşini de înşurubat şi găurit electrice, cu acumulatori | buc. | 10 | 2 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 35. | Polizoare drepte sau unghiulare | buc. | 10 | 2 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
61
| 36. | Containere pentru materiale şi echipamente de protecţie, cazarmament, alimente nealterabile, bucătărie mobilă | buc. | 10 | 1 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 37. | Butoaie de tablă 100-200 l pentru utilaje de intervenţie | buc. | 1 | 8 | 20 buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 38. | ATV 4X4, cu remorci (500 kg) | buc. | 6 | 2 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 39. | Snowmobil | buc. | 1 buc./sistem hidrotehnic (zona de munte) | ||||||||
| 40. | Lanterne tubulare mari, lanterne cu acumulatori reîncarcabili, felinare electrice 12-24V şi alte mijloace de iluminat mobile cu accesorii de rezervă (încărcător acumulatori, baterii de rezervă, becuri, felinare electrice) | buc. | 4 | 0,2 | 1 | 0,2 | 4 | 4 | 1 | 8 | |
| 41. | Găleţi sau canistre de 10-20 l şi căni pentru apă | buc. | 8 | 5 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 42. | Marmite pentru transport hrana | buc. | 8 | 4 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 43. | Sonete de mana sau mecanice (L= 6 m cu berbec de 100-150 kg) | buc. | 6-10 | 2 - 4 buc./sistem hidrotehnic (în funcţie de nivelul de organizare al sistemului) | |||||||
| 44. | Cazmale cu cozi | buc. | 2-4 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 45. | Lopeţi cu cozi | buc. | 2-4 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 46. | Târnăcoape cu cozi | buc. | 2-4 | 2 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 47. | Sape cu cozi | buc. | 2-4 | 5 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 48. | Furci de fier cu cozi | buc. | 2-4 | 10 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 49. | Căngi de fier cu cozi | buc. | 2-4 | 10 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 50. | Roabe metalice cu roţi pe pneuri sau tărgi de lemn | buc. | 2-4 | 5 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 51. | Maiuri mecanice tip “broască” | buc. | 2-4 | 1 buc./formaţie de intervenţie |
62
| 52. | Ciocane diferite | buc. | 2-4 | 5 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 53. | Cleşte de cuie combinat | buc. | 2-4 | 5 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 54. | Patent izolant | buc. | 2 buc./sistem hidrotehnic | ||||||||
| 55. | Barde pentru cioplit şi topoare | buc. | 2-4 | 20 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 56. | Găleţi pentru apă sau bidoane din plastic | buc. | 8 | 2 buc./canton de exploatare | |||||||
| 57. | Binoclu | buc. | 20 | 1 buc./formaţie de intervenţie 1 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 58. | Aparat foto | buc. | 10 | 1 buc./sistem hidrotehnic 1 buc./formaţie de intervenţie 2 buc./unitate bazinală de exploatare | |||||||
| 59. | Cameră video | buc. | 15 | 1 buc./Sistem de gospodărire a apelor 1 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 60. | Rezervor combustibil | buc. | 8 | 1 buc./sistem hidrotehnic 1 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 61. | Costum protecţie la transportul pe apă (neopren) | buc. | 10 | 3 buc./administraţie bazinală de apă | |||||||
| 62. | Capre pentru montarea fascinelor | buc. | 8 | 1 buc./canton de exploatare 1 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 63. | Piese schimb staţii hidrometrice automate, inclusiv comunicaţii radio sau GSM | buc. | - pentru 2 staţii automate/fiecare centru de intervenţie rapidă | ||||||||
| 64. | Radio-telefoane fixe, portabile cu acumulatori, modem-uri, radio, acumulatori si piese de schimb | buc. | 3-5 | 1 buc/caton de exploatare 2 buc./formaţie de intervenţie 2 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 65. | Telefoane mobile | buc. | 3-5 | 1 buc/caton de exploatare 1 buc./formaţie de intervenţie 1 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 66. | Echipamente de prelucrare si transmitere automata a datelor (microcalculator PC, modem, telefax) | set | 3-5 | 1 buc./formaţie de intervenţie 1 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 67. | Morişti hidrometrice cu tijă | buc. | 8 | 5 buc./sistem hidrotehnic |
63
| 68. | Teodolit electrooptic Statie GPS (precizie 1-10 cm) Statie totala | buc. | 8 | 1 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 69. | River-cat (sistem automat de măsurare viteză şi secţiune semi- automat) | buc. | 1 | 10 | |||||||
| 70. | Instrumente de măsurare a distanţei cu laser (Lasermetre) | buc. | 1 | 8 | |||||||
| 71. | Dispozitive infraroşu (în zona termo) pentru detectarea infiltraţiilor în dig | buc. | 1 | 8 | |||||||
| 72. | Sisteme radar pentru detectarea discontinuităţilor din corpurile digurilor, până la 7 m adâncime | buc. | 1 | 8 | |||||||
| 73. | Ruleta 20 – 50 m | buc. | 8 | 2 buc./formaţie de intervenţie 2 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 74. | Pluviometre | buc. | 8 | 6-8 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 75. | Sirene, difuzoare pentru alarmă, inclusiv materiale necesare montării; portavoce | buc. | 10 | - în localităţi şi la obiective importante situate în aval de acumulari 1 buc./baraj | |||||||
| 76. | Set miră + plăcuţe | buc. | 1 | 8 | 1 buc./canton de exploatare | ||||||
| 77. | Maşină de umplut saci cu nisip (cu productivitate mare) de trecut la mijloace | buc. | 10 | 1 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 78. | Dispozitiv de bătut palplanşe prin vibrare | buc. | 1 | 10 | |||||||
| 79. | Baraje lamelare din panouri din aluminiu cu profil S (20 m) | m.l. | 500 | ||||||||
| 80. | Baraj limitator | buc. | 6 | ||||||||
| 81. | Sisteme ancorare cu ghidaj | buc. | 6 | ||||||||
| 82. | Sisteme conectori tarm si conectori pentru baraj | buc. | 6 | ||||||||
| CAP.D. - MIJLOACE FIXE DIVERSE | |||||||||||
| 83. | Motopompe cu anexe şi 150 ml | 8 | 1 buc./sistem hidrotehnic | ||||||||
64
| conductă sau furtun | buc. | 1 buc./formaţie de intervenţie 1 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||||
| 84. | Motocositori (multifuncţionale), | buc. | 6-10 | 2 buc./sistem hidrotehnic | |||||||
| 85. | Utilaje terasiere (buldozer, excavator, screper, draglină cu cupă) şi piese de schimb aferente | buc. | funcţie de gradul de amena jare al bazinu lui hidrog rafic | 8 | |||||||
| 86. | Tractor articulat forestier (TAF) pentru tractarea plutitorilor mari cablu flexibil | buc. | 8 | 1 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 87. | Autobasculantă pentru transport materiale de intervenţie | buc. | 6 | 1 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 88. | Automacara | buc. | 1 | ||||||||
| 89. | Autocamion cu remorcă | buc. | 1 | ||||||||
| 90. | Ponton fibră sticlă sau autogonflabil | buc. | 1 | 10 | |||||||
| 91. | Staţie potabilizare apă (30 l/min) | buc. | 1 | 10 | |||||||
| 92. | Trailer cu sisteme de ancorare şi cabluri | buc. | 1 | ||||||||
| 93. | Încărcător frontal | buc. | 1 | ||||||||
| 94. | Miniutilaj multifuncţional (cu braţ pentru săpare şanţuri, foreză, freză de zăpadă, plug de zăpadă, lamă de buldozer) | buc. | 1 | ||||||||
| 95. | Remorcă auto tractată de capacitate mică | buc. | 1 | ||||||||
| 96. | Gabară | buc. | 1 buc./sistem de gospodărire a |
65
| apelor de la Dunăre | ||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 97. | Greifer plutitor | buc. | 1 buc./sistem de gospodărire a apelor de la Dunăre | |||||||||
| 98. | Trailer-remorcher | buc. | 1 buc./sistem de gospodărire a apelor de la Dunăre | |||||||||
| 99. | Bandă transportoare dotată cu elevator | buc. | 1 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||||
| 100. | Cisterne mono-ax (1,8-3,5 t) | buc. | 1 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||||
| 101. | Grupuri electrogene (portabile) cu anexe pentru iluminat | buc. | 8 | 1 buc./sistem hidrotehnic 1 buc./formaţie de intervenţie 1 buc./sistem de gospodărire a apelor 1 buc./canton de exploatare | ||||||||
| 102. | Reflectoare (faruri, cablu izolant pentru reţeaua de reflectoare); - cablu pentru iluminat - izolator pentru prinderea cablului, fasunguri, întrerupatoare, becuri etc. | buc. m.l. buc. | 8 | 4 buc. de grup electrogen + 2 buc. de rezervă/formaţie de intervenţie - câte 100 m.l. pentru fiecare grup electrogen - câte 200 buc. pentru fiecare grup electrogen | ||||||||
| 103. | Agregate pentru sudură electrică sau oxiacetilenică şi materiale de sudură, truse aferente | buc. | 10 | 1 buc./sistem hidrotehnic 1 buc./formaţie de intervenţie 1 buc./sistem de gospodărire a apelor 1 buc/canton de exploatare | ||||||||
| 104. | Corturi impermeabile | buc. | 10 | - se prevăd la cantoane de exploatare, dacă este cazul | ||||||||
| 105. | Paturi pliante echipate cu saltele, perne şi 2 seturi de paturi şi lenjerie/pat | buc. | 5/pat 2/ lenje rie | 20 buc./formaţie de intervenţie | ||||||||
| 106. | Cizme de cauciuc scurte şi lungi | per. | 2 | 20 perechi/formaţie de intervenţie | ||||||||
| 107. | Ma | ntale de ploaie cu!imageglugă | buc. | 3 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
66
| 108. | Bucătarie mobilă | buc. | 15 | 1 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 109. | Hidrofor | buc. | 10 | 1 buc./canton sau sediu de exploatare, după necesităţi | |||||||
| 110. | Salopete din doc sau impermeabile | buc. | 3 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 111. | Costume izopren | buc. | 10 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 112. | Căciuli de blană ecologică sau vătuite | buc. | 10 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 113. | Mănuşi de protecţie | buc. | 4 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 114. | Veste şi colaci de salvare | buc. | 2 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 115. | Pieptare avertizoare (reflectorizante) | buc. | 15 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 116. | Bocanci | buc. | 2 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 117. | Filtru rapid pentru apă potabilă | buc. | 10 | 1 buc./canton de exploatare | |||||||
| 118. | Aparat radio + TV | buc. | 4-6 | 1 radio+1 TV/sistem hidrotehnic | |||||||
| 119. | Trusă medicală de prim ajutor | buc. | 1 | 1 buc./canton de exploatare | |||||||
| 120. | Calorifere electrice | buc. | 4 | 1 buc./vagon dormitor | |||||||
| 121. | Săpun şi detergenţi | kg. | 1 | 20 kg detergenţi/canton sau staţie/an 10 kg săpun/canton sau staţie/an | |||||||
| 122. | Materiale dezinfectante (var şi cloramină) | kg. | 1 | 5 kg var /canton sau staţie/an 5 kg cloramină/canton sau staţie/an | |||||||
| 123. | Pudră talc, naftalină | kg. | 1 | 5 kg/canton / an | |||||||
| 124. | Otravă de şoareci | kg. | 1 | 3 kg/canton / an | |||||||
| 125. | Spray şi creme insecticide | set | 1 | 1 set/formaţie de intervenţie | |||||||
| CAP. E. - MATERIALE ŞI MIJLOACE PENTRU INTERVENŢIE LA GHEŢURI | |||||||||||
| 126. | Prăjini din lemn de esenţă tare pentru dirijarea sloiurilor | buc. | 8 | 10 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 127. | Scânduri de răşinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lătime, 4-5 m lungime) | buc. | 8 | 15 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 128. | Răngi de fier 2-4 m lungime | buc. | 15 | 5 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 129. | Motofierăstraie pentru gheaţă (drujbe cu lamă de 40-50 cm) | buc. | 2-3 | 2 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
67
| 130. | Bile pentru spart gheaţa | buc. | 10 | 2 buc./canton de exploatare | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 131. | Burghiuri pentru gheaţă | buc. | 10 | 2 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 132. | Scări din lemn 4-6 ml | buc. | 4 buc./CLSU | ||||||||
| 133. | Cordiţe de salvare şi asigurare | buc. | 4 buc./CLSU | ||||||||
| 134. | Pungi din polietilenă pentru încărcătura explozivă | buc. | 100 buc./CLSU | ||||||||
| 135. | Cuie de diferite mărimi | kg. | 5 kg./CLSU | ||||||||
| 136. | Bandă adezivă | role | 15 role/CLSU | ||||||||
| 137. | Bandă izolatoare | role | 15 role/CLSU | ||||||||
| 138. | Sârmă neagră | ml. | 50 ml./CLSU | ||||||||
| CAP.F . - MATERIALE ŞI MIJLOACE DE INTERVENŢIE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE | |||||||||||
| 139. | Trusă pentru determinarea rapidă a tipului de substanţă poluatoare | buc. | 8 | 1 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 140. | Materiale absorbante tip spill-sorb | kg. | 200 | 100 | 500 | 2 | |||||
| 141. | Saci cu absorbant HEGSORB | kg. | 200 | 100 | 500 | 2 | |||||
| 142. | Saci cu absorbant HEGACID | kg. | 100 | 50 | 200 | 2 | |||||
| 143. | Materiale absorbante ECO seria 200 | kg. | 50 | 50 | 50 | 1 | |||||
| 144. | Materiale asorbante ECO seria 300 | kg. | 50 | 50 | 50 | 1 | |||||
| 145. | Materiale absorbante ECO seria 400 | kg. | 50 | 50 | 50 | 1 | |||||
| 146. | Tanc (ponton) plutitor pentru colectare poluanţi | buc. | 5 | 1 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 147. | Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanţi | buc. | 20 | 10 | 20 | 10 | 2 | 50 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||
| 148. | Vidanje | buc. | 10 | 1 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 149. | Materiale filtrante | tone | 2 | 0,5 t/sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 150. | Recipienţi de 1-5 litri pentru probe de apă şi material biologic | buc. | 4-6 | 20 buc./laborator sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 151. | Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea determinărilor biologice | buc. | 8-12 | 1 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 152. | Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual | buc. | 6-10 | 2 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 153. | Echipamente pentru depoluarea apei | buc | 1 buc./administraţie bazinală de | ||||||||
68
| apă | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 154. | Baraje absorbante plutitoare | buc. | 2 | 5 baraje x lăţimea max. a cursului de apă 1 baraj de 500 m/ Administraţie Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (pentru poluări marine) | |||||||
| 155. | Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri | buc. | 5 | 3 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 156. | Sistem tip funicular mobil pentru poziţionarea barajului plutitor | buc. | 5 | 1 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 157. | Compresor portabil | buc. | 8 | 1 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 158. | Sistem de vedere pe timp de noapte | buc. | 15 | 2 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 159. | Binoclu infraroşii | buc. | 20 | 1 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 160. | Electropompe | buc. | 8 | 2 buc./sistem de gospodărire a apelor | |||||||
| 161. | Pânza hessiană | m.l. | 2 | 300 ml/formaţie de intervenţie | |||||||
| 162. | Baloţi paie | buc. | 50 buc/formaţie de intervenţie | ||||||||
| 163. | Căngi PSI | buc. | 8 | 5 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 164. | Recipiente PVC 200 litri | buc. | 8 | 5 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 165. | Măşti de gaze | buc. | 8 | 2 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 166. | Substanţe chimice neutralizante (detergenţi biodegradabili pentru dedurizarea apei) - bidoane 25 l | buc. | 1 | 8 | |||||||
| 167. | Sisteme colectare (eşantionare) probe | buc. | 1 | ||||||||
| 168. | Recipienţi stocare materiale recuperate | buc. | 1 | ||||||||
| 169. | Skimmer substanţe solide / pompă apă murdară | buc. | 1 | ||||||||
| 170. | Truse reparaţii | buc. | 1 | ||||||||
| 171. | Estacada 6 inch spumă solidă + accesorii | buc. | 2 |
69
| 172. | Baraje 8 inch (tambur 10 m) | buc. | 20 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 173. | Baraje 5 inch (tambur 10 m) | buc. | 20 | ||||||||
| 174. | Absorbant 17” x 19” | buc. | 10 | ||||||||
| 175. | Absorbant 38” x 144 ft | buc. | 10 | ||||||||
| 176. | Recipient mobil de stocare | buc. | 1 | ||||||||
| 177. | Laborator mobil | buc. | 1 | ||||||||
| 178. | Capcane petrol (Saci) | buc. | 50 | ||||||||
| 179. | Absorbant frânghie | buc. | 1 | ||||||||
| 180. | Ghidaj scripete/sistem ancorare | buc. | 1 | ||||||||
| 181. | Rezervor stocare ulei recuperat | buc. | 1 | ||||||||
| 182. | Piese de schimb | buc. | 1 | ||||||||
| 183. | Funie sintetică | m.l. | 8 | 150 m.l./formaţie de intervenţie | |||||||
| 184. | Utilaj curăţare plajă | buc. | 2 | numai la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral | |||||||
| 185. | Maşini reecologizare, cu accesorii | buc. | 2 | numai la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral | |||||||
| 186. | Maşina colectoare alge | buc. | 2 | numai la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral | |||||||
| 187. | Concasor scoici | buc. | 2 | numai la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral |
70
LEGENDA:
D1 - diguri la Dunăre si râuri principale; D2 - diguri la celelalte cursuri de apă;
R1 - zone inundabile neîndiguite la Dunăre şi râuri principale; R2 - zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă; BP - baraje de pământ;
CH - alte construcţii hidrotehnice, baraje din beton, anrocamente, noduri hidrotehnice, prize etc.; CIR - centru de intervenţie rapidă;
T - durata normată de funcţionare ori folosire.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
