Decizia nr. 852 din 12 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Ilie Blidaru în Dosarul nr. 299/30/2018 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.025D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.029D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Ion Enache în Dosarul nr. 5.938/90/2017 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă.

4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.203D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Ionel Anghel în Dosarul nr. 969/113/2017 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

6.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

7.Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată.

8.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarelor nr. 2.029D/2018 și nr. 2.203D/2018 la Dosarul nr. 2.025D/2018, care este primul înregistrat.

9.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

10.Prin Încheierea din 15 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 299/30/2018, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Ilie Blidaru într-o cauză privind recalcularea pensiei.

11.Prin Încheierea din 2 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.938/90/2017, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015. Excepția a fost ridicată de Ion Enache cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de stabilire a pensiei.

12.Prin Încheierea din 22 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 969/113/2017, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015. Excepția a fost ridicată de Ionel Anghel cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.

13.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât, prevăzând dreptul pensionarilor de a-și alege perioada de activitate din ultimii 5 ani în care au realizat venituri care se vor avea în vedere la stabilirea pensiei militare de stat, determină stabilirea unor pensii diferite pentru persoane care au avut aceeași funcție și același grad. Consideră că persoanele îndreptățite la pensie militară de stat nu pot fi obligate să cunoască procedura și modalitatea de calcul al pensiei în funcție de veniturile salariale pe care le-au avut în urmă cu 15 sau chiar 20 de ani. Astfel, persoanele care nu cunosc aceste proceduri și nici nu au posibilitatea să apeleze la serviciile unui specialist în domeniu ajung în situația să facă o alegere greșită a perioadei în funcție de care se stabilește baza de calcul și să obțină pensii mult mai mici decât alte persoane aflate în situații juridice identice.

14.În mod asemănător, dispozițiile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată, sunt criticate ca fiind insuficient de clare și previzibile. În acest sens, autorii excepției arată că nu au putut cunoaște consecințele exercitării dreptului de a alege perioada în vederea recalculării și de a se informa asupra elementelor necesare recalculării. În plus, având în vedere norma criticată, este practic imposibil să se exercite o cale de atac.

15.Dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 sunt criticate de autorii excepției și pentru că au creat o discriminare evidentă între militarii care s-au pensionat înainte de 1 ianuarie 2016 în raport cu cei care s-au pensionat după această dată, aceștia din urmă beneficiind de o bază de calcul a pensiei mai favorabilă.

16.Tribunalul Timiș - Secția I civilă, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă și Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției.

17.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar de părți, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare din Dosarul Curții Constituționale nr. 2.025D/2018, dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, potrivit încheierii de sesizare din Dosarul Curții Constituționale nr. 2029D/2018, dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015, iar potrivit încheierii de sesizare din Dosarul Curții Constituționale nr. 2.203D/2018, dispozițiile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015. Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, acestea vizează doar dispozițiile art. 28 alin. (1) și (10) din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:

(1)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:

a)diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer;

b)compensațiile lunare pentru chirie;

c)valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană;

d)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;

e)primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;

f)indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

g)contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;

h)plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i)compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;

j)restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;

k)majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;

l)drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;

m)sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia;

n)drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;

o)sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare;

p)alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

[…]

(10)Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.

21.Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și celor ale art. 20 alin. (1) și (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului prin raportare la dispozițiile art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind procesul echitabil și dreptul la un recurs efectiv, precum și la art. 1 din Primul Protocol la convenția mai sus amintită, referitor la proprietate. De asemenea, Curtea constată că, deși autorii excepției nu indică în mod expres prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, autorii excepției au în vedere și acest text constituțional, întrucât invocă lipsa de claritate și previzibilitate a textelor de lege criticate.

22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică dispozițiile art. 28 alin. (1) și (10) din Legea nr. 223/2015, întrucât, prin exercitarea dreptului de a opta pentru perioada de activitate în care au realizat soldele/salariile lunare brute realizate la funcția de bază în raport cu media cărora se stabilește baza de calcul al pensiei, le-a rezultat un cuantum al pensiei mai mic decât cel obținut de alți militari având aceleași funcții și grade.

23.Analizând aceste dispoziții de lege, Curtea, prin Decizia nr. 244 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, paragrafele 15 și 16, a reținut că art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 instituie pentru militari/polițiști/funcționari publici cu statut special o normă de favoare în raport cu alte categorii de pensionari în ceea ce privește stabilirea pensiei, anume aceea de a-și putea alege perioada de 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în raport cu care se calculează media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, medie ce reprezintă baza de calcul al pensiei. Potrivit textului de lege criticat, dreptul de opțiune se poate exercita o singură dată. Având în vedere că dreptul de opțiune în vederea stabilirii bazei de calcul al pensiei are la bază o normă de favoare, Curtea a considerat că legiuitorul este liber să stabilească condițiile exercitării acestui drept, impunând unele limite, așa cum este și cea prevăzută de art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015.

24.În prezenta cauză, Curtea observă că pretinsa discriminare și încălcarea dreptului de proprietate, invocate de autorii excepției, nu vizează aspecte intrinseci dispozițiilor de lege criticate, ci sunt rezultatul unor alegeri mai puțin favorabile, ce decurg din lipsa de cunoaștere a legii, despre care aceștia afirmă că nu este clară. Or, Curtea constată că normele de lege pe care autorii excepției arată că nu le cunosc sunt, în realitate, actele normative referitoare la salarizare ce le-au fost aplicabile în timpul desfășurării activității profesionale, dar acestea nu constituie obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel că instanța de contencios constituțional nu le poate analiza.

25.Cât privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la un recurs efectiv, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 99 și următoarele din capitolul VI din Legea nr. 223/2015, care reglementează jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat, titularii pensiilor militare de serviciu se pot adresa instanțelor de judecată în legătură cu drepturile stabilite prin deciziile de pensionare, astfel că susținerile autorilor excepției apar ca fiind lipsite de temei. Faptul că autorii excepției doresc ca textele de lege criticate să prevadă posibilitatea de a se răzgândi cu privire la perioada de activitate aleasă pentru a fi luată în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei, contestând în justiție prima opțiune, nu pune în discuție aspecte de neconstituționalitate, ci relevă intenția de modificare a normei prevăzute de art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015 potrivit căreia dreptul de opțiune a perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată, lipsind-o de caracterul său imperativ. Or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în exercitarea atribuțiilor sale, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

26.Referitor la lipsa de predictibilitate a dispozițiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, Curtea apreciază că nici această critică nu poate fi reținută, de vreme ce din conținutul acestui text de lege reiese în mod clar și fără echivoc că posibilitatea de a opta pentru stabilirea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se exercită o singură dată, excluzând posibilitatea de a modifica ulterior această opțiune.

27.În sfârșit, analizând critica vizând diferențele de tratament juridic aplicabile unor persoane pensionate sub imperiul unor legi diferite, Curtea reține că, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragraful 68, a arătat că „situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.“ Prin urmare, și din această perspectivă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015 apare ca fiind lipsită de temei.

28.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ilie Blidaru în Dosarul nr. 299/30/2018 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă, de Ion Enache în Dosarul nr. 5.938/90/2017 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă și de Ionel Anghel în Dosarul nr. 969/113/2017 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 28 alin. (1) și (10) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiș - Secția I civilă, Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă și Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia-Marilena Ionea