Hotărâre nr. 39 din 23 decembrie 2009

Hotărâre nr. 39 din 23 decembrie 2009 · Legislație

În temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată,

în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 23 decembrie 2009,

având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 23 decembrie 2009 asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul unic

(1)Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2. (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 23 decembrie 2009.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucureşti, 23 decembrie 2009.

Nr. 39.

Anexa 1

LISTA

Guvernului României

1.Emil Boc - prim-ministru

2.Marko Bela - viceprim-ministru

3.Vasile Blaga - ministrul administraţiei şi

internelor

4.Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu - ministrul finanţelor publice

5.Adriean Videanu - ministrul economiei, comerţului şi

mediului de afaceri

6.Teodor Baconschi - ministrul afacerilor externe

7.Radu Mircea Berceanu - ministrul transporturilor şi

infrastructurii

8.Borbely Laszlo - ministrul mediului şi pădurilor

9.Elena Gabriela Udrea - ministrul dezvoltării regionale şi

turismului

10.Gabriel Oprea - ministrul apărării naţionale

11.Kelemen Hunor - ministrul culturii şi patrimoniului

naţional

12.Cătălin Marian Predoiu - ministrul justiţiei

13.Gabriel Sandu - ministrul comunicaţiilor şi

societăţii informaţionale

14.Mihai Constantin Şeitan - ministrul muncii, familiei şi

protecţiei sociale

15.Daniel Petru Funeriu - ministrul educaţiei, cercetării,

tineretului şi sportului

16.Cseke Attila - ministrul sănătăţii

17.Mihail Dumitru - ministrul agriculturii şi

dezvoltării rurale

Anexa 2

PROGRAM DE GUVERNARE

2009-2012

România a parcurs în ultimii 20 de ani un proces amplu şi complex de transformare sistemică, de reconstrucţie a cadrului legal, instituţional şi organizatoric, având ca obiectiv instaurarea unui sistem democratic şi tranziţia la economia de piaţă.

Din acest punct de vedere, România sfârşitului de an 2009 este una semnificativ diferită de cea din urmă cu 20 de ani. Putem spune că astăzi România a recuperat o parte dintre valorile naţiunilor moderne. Integrarea ţării în NATO şi aderarea la Uniunea Europeană confirmă încheierea cu succes a etapei de transformare sistemică. Instituţiile economiei de piaţă sunt funcţionale, iar românii au demonstrat că au deprins rigorile exerciţiului democratic.

Cu toate acestea, procesul de transformare este departe de a fi încheiat. Reformele realizate - de multe ori în ritmuri dezamăgitoare pentru români - sunt incomplete şi imperfecte, motiv pentru care persistă disfuncţionalităţi în multe domenii, inechităţi şi frustrări sociale. 2009 a reprezentat anul în care executivul a demonstrat că a înţeles necesitatea unui nou moment de cotitură: au fost întreprinse primele măsuri ferme de reformă coerentă a statului, a sistemului legislativ şi a sistemului de educaţie. Aceasta este o primă realitate de la care pornim în conturarea programului nostru de guvernare. Continuarea reformei reprezintă prioritatea absolută.

Criza financiară declanşată în 2007 s-a propagat rapid într-o economie mondială tot mai globalizată, transformându-se în scurtă vreme nu numai în cea mai gravă criză economică postbelică, dar şi în prima criză care prefigurează o reaşezare a ordinii economice mondiale. România nu s-ar fi putut sustrage acestui tăvălug, dar, în plus, a fost dezavantajată de lipsa de viziune şi responsabilitate politică în perioada de creştere. Pe lângă efectele evidente de scădere a producţiei, creştere a şomajului, deteriorare a nivelului de trai şi sporire a incertitudinii şi instabilităţii, criza a pus în evidenţă o serie de probleme privind eficienţa unor instituţii. Executivul a înţeles rapid necesitatea încheierii acordului de finanţare cu instituţiile internaţionale şi a creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene. Au fost adoptate măsuri de reorganizare instituţională şi de reaşezare a finanţelor publice pe fundamente sănătoase.

Modernizarea administraţiei publice rămâne un obiectiv prioritar, căruia i se subsumează o serie de reforme. Contextul actual trebuie să fie folosit ca oportunitate pentru accelerarea modernizării instituţiilor publice. Întârzierea procesului de modernizare nu poate fi o opţiune! Sunt în joc şansele de dezvoltare pe termen lung a României în cadrul UE şi în cadrul unei economii mondiale tot mai competitive.

Dincolo de priorităţile pe termen scurt, de relansare economică, şi de cele pe termen mediu, legate de continuarea integrării în UE, este timpul să fie declanşată o dezbatere la nivel naţional cu privire la obiectivele şi proiectele pe termen lung. O etapă istorică s-a încheiat şi trebuie să conturăm drumul pentru viitor. Deşi un program de guvernare reprezintă agenda de lucru a unui guvern cu un mandat limitat în timp, el se înscrie într-o succesiune pe termen lung, care trebuie să fie cât mai coerentă şi consecventă cu putinţă. Nu ne putem permite să o luăm de la capăt iar şi iar!

Programul de guvernare pe care îl supunem aprobării Parlamentului are în vedere 3 etape:

● Pe termen scurt, prioritatea Guvernului va fi legată de relansarea economică şi asigurarea sustenabilităţii politicilor publice. În primul rând, avem în vedere respectarea acordului cu instituţiile financiare internaţionale prin promovarea rapidă a unui buget pentru anul 2010 care să se înscrie în reperele convenite. Acordul oferă, pe de o parte, cadrul de stabilitate macroeconomică necesar funcţionării în bune condiţii a economiei şi, pe de altă parte, impulsul pentru reforme structurale care să asigure sustenabilitatea pe termen lung şi sporirea eficienţei politicilor publice. Orice derapaj riscă să aibă efecte destabilizatoare extrem de puternice. În al doilea rând, optăm pentru menţinerea actualelor facilităţi fiscale, în vigoare în 2009. Strategia de redresare macroeconomică trebuie să se bazeze pe tripleta care se compune din reducerea datoriei şi a deficitului, creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi reforma sistemului de protecţie socială, componente indispensabile pentru majoritatea programelor de relansare economică din ţările UE.

● Pe termen mediu, Guvernul se va concentra pe continuarea procesului de integrare europeană, acordând o atenţie specială pregătirii pentru adoptarea euro. Criteriile de la Maastricht, care trebuie îndeplinite ca o condiţie prealabilă trecerii la euro, impun deja un cadru foarte riguros pentru politicile macroeconomice din perioada următoare. Acesta trebuie însă completat cu măsuri de ordin structural, care să asigure buna funcţionare şi competitivitatea economiei româneşti şi după adoptarea euro. Astfel, investiţiile în infrastructură reprezintă o prioritate, având în vedere decalajele mari care ne separă de ţările europene în acest domeniu. Flexibilizarea şi creşterea eficienţei diverselor pieţe, îmbunătăţirea şi în acelaşi timp asigurarea predictibilităţii cadrului legal şi fiscal în care operează mediul de afaceri, stimularea dezvoltării de abilităţi şi competenţe manageriale sunt printre măsurile ce se vor afla în atenţia Guvernului în vederea pregătirii economiei româneşti pentru adoptarea euro. Proiectele de dezvoltare regională şi de dezvoltare a infrastructurii trebuie să contribuie în mai mare măsură la punerea în valoare a potenţialului economic al României, inclusiv în domeniul agriculturii şi al dezvoltării rurale.

● Guvernul îşi propune, de asemenea, să iniţieze elaborarea unui document în baza căruia să se desfăşoare o largă dezbatere privind perspectivele, obiectivele şi modelele de dezvoltare pe termen lung. Chiar dacă este membră a Uniunii Europene, România trebuie să îşi contureze propria ei viziune privind dezvoltarea pe termen lung, pe care să o confrunte şi să o negocieze în cadrul multilateral oferit de Uniunea Europeană. Strategia de la Lisabona, care va fi probabil relansată în 2010 cu un nou orizont de cel puţin 10 ani, constituie o oportunitate pentru care trebuie să fim pregătiţi.

Documentul va detalia în cele ce urmează aspectele menţionate mai sus, insistând pe cele imediate, esenţiale pentru depăşirea crizei. Se prezintă, de asemenea, obiectivele şi măsurile avute în vedere de Guvern, atât cele cuprinse în acordul cu FMI, cât şi cele ce vizează termenul mediu. Sunt prezentate detaliat obiectivele şi măsurile avute în vedere la nivelul domeniilor de activitate guvernamentală.

Capitolul 1Contextul macroeconomic, intern şi internaţional

Economia românească se află într-o recesiune economică severă. În primele 9 luni ale anului curent, produsul intern brut (PIB) a scăzut în termeni reali cu 7,4% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Declinul economic prognozat pentru anul 2009 este în jur de 7,0%, o redresare moderată de peste 1,0% fiind anticipată pentru 2010.

Dezechilibrul extern nu mai este o sursă de risc. Contracţia simultană a cererii interne şi a celei externe, pe fondul unei prudenţe crescute, al încetinirii ritmului de creştere a veniturilor disponibile şi al menţinerii unor standarde de creditare restrictive, a determinat o corecţie severă a dezechilibrelor externe de la valorile nesustenabile înregistrate anterior. Deficitul de cont curent anticipat pentru sfârşitul anului este de 4,6% din PIB, în reducere cu aproximativ 7,2 puncte procentuale faţă de cel înregistrat în 2008 (11,8% din PIB, conform datelor revizuite ale BNR). Deficitul astfel rezultat devine sustenabil, fiind - în primele 10 luni ale anului curent - finanţat în proporţie de 94% din fluxul de investiţii străine directe ale nerezidenţilor, care pentru perioada menţionată au totalizat 3.720 milioane euro.

Deficitul bugetar a devenit un factor de risc. Deficitul bugetului general consolidat în primele 10 luni ale anului curent a fost de 5,1% din PIB. Acesta a fost determinat şi de diminuarea veniturilor bugetare, pe fondul intensificării efectelor crizei economice. Situaţia din 2009, când unui deficit extern prognozat de 4,6% din PIB îi corespunde un surplus extern al sectorului privat de aproximativ 2,7% din PIB nu este nici normală, nici sustenabilă. Este de aşteptat ca, odată cu reluarea creşterii economice, sectorul privat să înregistreze din nou deficite. Pentru ca deficitul de cont curent al României să rămână în limite sustenabile, este necesar ca începând cu anul următor deficitul bugetar să se restrângă sub valoarea de 7,3% din PIB estimată pentru anul acesta.

În primele luni ale anului curent au avut loc corecţii importante la nivelul pieţei bursiere, iar volatilitatea cursului de schimb al monedei naţionale a fost mai ridicată până la momentul semnării acordului cu instituţiile financiare internaţionale.

Încheierea în prima parte a anului curent a unui acord financiar extern multilateral cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale a avut loc pe fondul:

● unei volatilităţi ridicate a pieţelor financiare, caracterizată de un risc crescut de abandonare a investiţiilor şi retragere a capitalurilor investitorilor străini, în special din economiile emergente;

● combinării efectului crizei financiare internaţionale cu următoarele dezechilibre macroeconomice specifice economiei româneşti:

–ponderea ridicată a deficitului de cont curent în PIB (12,3% în 2008) şi finanţarea într-o proporţie crescândă a acestuia prin acumularea de datorie externă pe termen scurt;

–acumularea de datorie pe termen scurt, preponderent privată, care a alimentat ritmuri nesustenabile de creştere a creditului neguvernamental şi a crescut riscul de imposibilitate a rostogolirii respectivei datorii în momentul amplificării crizei internaţionale şi al reducerii lichidităţii pe plan internaţional;

–prociclicitatea politicilor fiscală şi a veniturilor - deficitul bugetar s-a adâncit de la aproximativ 1% din PIB în 2005 la 4,9% din PIB în 2008, iar politica veniturilor a alimentat creşterea substanţială a salariilor din sectorul public, acestea ajungând să se situeze peste nivelul salariilor din sectorul privat. De altfel, pe fondul atât al creşterii salariilor individuale, cât şi al majorării numărului de angajaţi din sectorul public, ponderea cheltuielilor cu salariile sectorului public în PIB a crescut de la aproximativ 6% în 2004 la 9% la sfârşitul anului 2008 (ceea ce înseamnă că respectivele cheltuieli au crescut mai repede decât PIB), generându-se astfel un deficit suplimentar de peste 3% din PIB. Derapaje s-au înregistrat şi în politica pensiilor, unde prin corelarea de facto a evoluţiilor pensiilor din sistemul public cu nivelul anual al salariului mediu pe economie s-a generat un deficit bugetar structural (pe termen lung) de aproape 2% din PIB, şi aceasta fără a se lua în calcul evoluţia prognozată negativă a indicatorilor demografici;

–avansul mai rapid al salariilor reale faţă de productivitatea muncii până în anul 2008. În condiţiile unei pieţe a muncii tensionate, creşterea veniturilor exprimată în termeni reali s-a situat peste creşterea productivităţii, alimentând presiunile inflaţioniste;

–persistenţa crescută a inflaţiei, alimentată şi de existenţa unui exces de cerere ridicat, a limitat amplitudinea ajustărilor operate de BNR asupra ratei dobânzii de politică monetară.

Din perspectiva autorităţilor române, motivaţiile unui asemenea acord au fost şi rămân:

● limitarea impactului, mai mare de altfel decât cel anticipat iniţial, al crizei internaţionale asupra economiei româneşti. Astfel s-au evitat ajustări ce puteau deveni nesuportabile la nivelul populaţiei şi al operatorilor economici;

● îmbunătăţirea perspectivelor privind evoluţia economiei româneşti, sustenabilitatea şi coerenţa la nivelul politicilor publice, prin angajamentul faţă de aplicarea unor reforme în domenii convenite cu instituţiile financiare internaţionale într-un interval de timp prestabilit;

● accesul cu costuri relativ scăzute la fonduri menite să substituie eventuala diminuare majoră a fluxurilor de capital către economia românească.

Încheierea acordului cu instituţiile financiare internaţionale a indus o serie de efecte pozitive imediate, respectiv:

● asigurarea resurselor privind finanţarea externă atât prin atragerea treptată a resurselor împrumutate, cât şi prin intermediul "Iniţiativei de coordonare în domeniul bancar pentru România", prin care băncile-mamă ale principalelor instituţii de credit cu capital străin din România s-au angajat în a menţine expunerea respectivelor grupuri faţă de România şi să majoreze capitalul acestor instituţii, pentru a face faţă eventualelor efecte negative ale crizei economice. De altfel, în prima jumătate a anului curent, gradul de rostogolire pentru datoria externă a fost de aproximativ 82%, peste proiecţiile din programul iniţial agreat cu instituţiile financiare internaţionale;

● atenuarea volatilităţii cursului de schimb al monedei naţionale, odată cu diminuarea riscurilor legate de finanţarea externă;

● reducerea primei de risc percepute de investitorii străini pentru România.

La nivel internaţional, o serie de indicatori economici tind să sugereze o stabilizare a activităţii. Există totuşi o serie de riscuri potenţiale care pot încetini tendinţa curentă:

● relansarea economiei SUA şi a unor economii din zona euro a fost generată în principal de măsuri cu un caracter temporar. Perspectiva datoriei publice foarte ridicate în multe ţări dezvoltate va pune o presiune crescândă pe rata dobânzii. Astfel, viteza de revenire a economiilor ar putea fi încetinită;

● efectele stimulului fiscal din aceste ţări, precum şi ale ajutoarelor financiare acordate sectorului financiar se vor diminua pe parcursul anului 2010;

● creditarea va continua să fie limitată pe un orizont de timp mediu. Este de aşteptat ca economiile din Europa să fie mai puternic afectate deoarece creditarea prin intermediul sistemului bancar este predominantă;

● absorbţia lentă a şomerilor poate genera tensiuni sociale;

● contextul regional este incert. Posibilitatea unei contagiuni datorate devalorizării monedelor unor ţări baltice este încă destul de ridicată.

Economia României este puternic integrată în economia UE, astfel încât orice şoc negativ extern se va propaga rapid la nivel intern.

Capitolul 2Angajamentul pentru buna guvernare a României.

Principiile de guvernare.

Măsuri pentru reluarea creşterii economice

I. Angajamentul pentru buna guvernare a României

Obiectivele fundamentale pe care şi le asumă şi le promovează Guvernul României sunt:

1.revizuirea Constituţiei în vederea modernizării statului, a perfecţionării mecanismului de funcţionare a puterilor în stat şi punerea în aplicare a rezultatelor Referendumului naţional din 22 noiembrie 2009;

2.elaborarea unui set de măsuri care să asigure relansarea economiei şi consolidarea creşterii economice;

3.respectarea angajamentelor cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană;

4.asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menţinerea cotei unice de 16% şi reducerea numărului de taxe şi impozite;

5.regândirea impozitului minim obligatoriu bazat pe Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, aprobată prin Legea nr. 227/2009;

6.adoptarea şi aplicarea Legii responsabilităţii fiscale. Trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual;

7.revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a acestuia;

8.sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii în vederea dezvoltării industriei alimentare, modernizarea satului şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii;

9.restructurarea aparatului administraţiei publice pe principii de eficienţă şi performanţă;

10.descentralizarea, inclusiv financiară, a administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor pe principii europene în scopul creşterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarităţii, şi introducerea standardelor de cost;

11.sprijinirea mediului de afaceri şi elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor;

12.consolidarea clasei de mijloc şi solidaritate pentru cei aflaţi în nevoie;

13.sprijinirea creării de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural; protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei;

14.realizarea Programului naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri;

15.accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate;

16.dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii;

17.continuarea reformei în domeniul educaţiei potrivit Pactului naţional pentru educaţie;

18.reforma în domeniul sănătăţii;

19.continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei în vederea garantării independenţei acesteia, neimplicării politicului în actul de justiţie şi a asigurării accesului egal al tuturor cetăţenilor la justiţie;

20.lărgirea sferei drepturilor minorităţilor naţionale, pentru păstrarea identităţii culturale, etnice a comunităţilor minoritare;

21.regândirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate;

22.asigurarea securităţii energetice a României şi a cetăţenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative;

23.asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice în vederea afirmării activităţii de creaţie şi inovare, dezvoltării unor tehnologii autohtone avansate, creşterii competitivităţii produselor româneşti;

24.relansarea turismului şi a sportului ca domenii de importanţă naţională;

25.consolidarea rolului şi statutului României în UE ca al şaptelea stat ca mărime în UE.

II. Principiile de guvernare

Activitatea Guvernului se desfăşoară în consonanţă cu următoarele principii:

1.principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie şi legile în vigoare;

2.principiul egalităţii, nediscriminării şi garantării drepturilor fundamentale;

3.principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă decentă;

4.principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor şi reducerea risipei;

5.principiul subsidiarităţii, pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile şi problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local;

6.principiul proporţionalităţii prin limitarea conţinutului şi formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor;

7.principiul contribuţiei şi al solidarităţii în promovarea progresului social;

8.principiul transparenţei faţă de cetăţeni şi faţă de celelalte instituţii ale statului, ale Uniunii Europene şi faţă de societatea civilă;

9.principiul integrităţii actului de guvernare;

10.principiul responsabilităţii Guvernului României în faţa Parlamentului României şi a celorlalte instituţii abilitate ale statului, precum şi în raport cu instituţiile europene, conform tratatelor şi angajamentelor României faţă de UE.

III. Măsuri pentru reluarea creşterii economice

Guvernul îşi afirmă intenţia de menţinere a cotelor de impozitare a venitului şi profitului, precum şi a taxei pe valoarea adăugată (TVA) la valorile existente - 16%, respectiv 19% - pe parcursul perioadei de guvernare. Totodată, Guvernul va promova o politică fiscală transparentă şi predictibilă, având ca scop final îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a mediului de afaceri. În acelaşi timp, Guvernul, prin asumarea unei coordonări eficiente cu politica monetară, îşi afirmă angajamentul de adoptare de facto a monedei euro la 1 ianuarie 2015.

Măsurile noului guvern vor fi subsumate obiectivelor de respectare a angajamentelor asumate faţă de instituţiile financiare internaţionale şi de susţinere a reluării creşterii economice.

Materializarea riscurilor ce decurg din nerespectarea obligaţiilor asumate ar conduce la:

● creşterea costurilor finanţărilor alternative, în condiţiile în care jumătate din tranşele 3 şi 4 ar trebui să contribuie la finanţarea deficitului propus pentru anul 2010;

● modificarea în sens negativ a ratingului de ţară al României;

● amânarea procesului de reluare a creşterii economice;

● presiuni suplimentare de depreciere a monedei naţionale, cu efecte potenţial negative asupra ratei inflaţiei şi sectorului financiar, având în vedere ponderea ridicată a creditelor în valută în total credite acordate sectorului privat;

● încetinirea, prin eventuala creştere a ratelor dobânzilor, a procesului de creditare a sectorului privat.

Pentru a respecta angajamentele asumate şi pentru a evita materializarea riscurilor care ar contribui la adâncirea procesului de contracţie economică şi la amânarea procesului de redresare economică, este nevoie ca în primele luni din anul 2010 autorităţile române să ia o serie de decizii nepopulare, care necesită o voinţă politică deosebită:

● aprobarea de către Parlament a bugetului pentru anul 2010 până la data de 16 ianuarie 2010, având ca parametru de bază respectarea unui deficit bugetar consolidat de 5,9% din PIB;

● adoptarea de urgenţă a Legii responsabilităţii fiscale care să impună bugetarea multianuală şi încadrarea în anvelopa bugetară aprobată pentru ordonatorii de toate nivelurile;

● aprobarea de către Parlament a noii legi a pensiilor, care să elimine privilegiile în materie de pensii şi să asigure sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii.

Toate aceste măsuri menţionate reprezintă angajamente ale României asumate în cadrul acordului cu instituţiile financiare internaţionale.

Pe lângă măsurile necesar a fi urgent implementate, Guvernul consideră prioritară îndeplinirea următoarelor obiective pentru susţinerea reluării creşterii economice, precum şi pentru reforma sustenabilă a sectorului public şi eficientizarea acestuia, cu scopul final de a contribui la îmbunătăţirea standardului de viaţă a cetăţeanului:

● controlul eficient al cheltuielilor curente de administrare, pentru a nu periclita îndeplinirea obiectivelor fiscale în 2010 şi a nu conduce la reduceri substanţiale şi nedorite ale cheltuielilor de investiţii, cu efecte negative asupra redresării economice;

● continuarea procesului de consolidare fiscală şi a agendei de reforme structurale începând cu anul 2010, pentru a nu deteriora perspectivele de adoptare de facto a euro la 1 ianuarie 2015;

● creşterea semnificativă a gradului de absorbţie a fondurilor de la Uniunea Europeană;

● aplicarea în limitele constrângerilor bugetare a măsurilor temporare de sprijinire a sectorului real al economiei, acceptate de către Comisia Europeană;

● reducerea fraudei fiscale şi a arieratelor din economie;

● continuarea protejării acelor categorii de populaţie afectate grav de criza economică;

● orientarea către proiecte de investiţii publice care vor atrage o parte a forţei de muncă eliberate ca urmare a efectelor adverse ale crizei economice;

● eliminarea cheltuielilor în exces la nivelul întreprinderilor de stat;

● adoptarea Legii responsabilităţii fiscale până în martie 2010;

● continuarea reformării şi simplificării sistemului de salarizare în sectorul public;

● adoptarea de măsuri pentru eficientizarea comportamentului autorităţilor publice locale astfel încât să fie minimizate riscurile de natură fiscală provenite din activitatea acestora.

● accelerarea procesului de descentralizare a administraţiei publice, prin adoptarea de măsuri concrete până la sfârşitul anului 2010, inclusiv alocarea resurselor financiare.

Capitolul 3Politica fiscal-bugetară

Obiective de guvernare

Obiectivul fundamental al politicii fiscale va fi refacerea credibilităţii şi stabilităţii finanţelor publice prin:

1.stabilirea unui echilibru corespunzător între răspunsul pe termen scurt la criza economică şi obiectivele de consolidare pe termen mediu a finanţelor publice;

2.respectarea ţintei de deficit bugetar în anul 2010 şi diminuarea nevoii nete de finanţare a sectorului guvernamental;

3.continuarea consolidării fiscale în direcţia îndeplinirii ţintei de deficit de 3% din PIB prin măsuri structurale care să asigure sustenabilitatea pe termen mediu şi menţinerea calendarului de adoptare a monedei euro;

4.promovarea unei politici fiscale anticiclice care să ofere sustenabilitate procesului de creştere economică;

5.întărirea controlului şi sporirea responsabilităţilor unităţilor aflate în afara administraţiei centrale (autorităţi locale, instituţii autofinanţate şi companii de stat), inclusiv pentru reducerea arieratelor statului;

6.reforma administraţiei fiscale;

7.creşterea eficienţei politicii fiscal-bugetare şi îmbunătăţirea predictibilităţii acesteia.

Direcţii de acţiune

1.Adoptarea bugetului pe anul 2010

● Bugetul anului 2010 reprezintă un angajament al autorităţilor române pentru realizarea unui progres semnificativ şi continuu în consolidarea fiscală pentru următorii 3 ani.

● Pentru 2010, politica bugetară vizează reducerea deficitului la 5,9% din PIB.

● Măsurile propuse vizează corectarea raportului dintre cheltuielile curente şi cele de investiţii prin:

–raţionalizarea structurii instituţionale a sectorului public, a numărului de angajaţi şi a costurilor asociate;

–consolidarea reformelor structurale în domeniul pensiilor prin lărgirea bazei de contribuţie şi printr-o gestionare mai strictă a pensiilor de invaliditate şi a pensionărilor anticipate;

–o mai bună direcţionare a programelor de asistenţă socială şi consolidarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente;

–o politică salarială prudentă în sectorul bugetar, care să ţină seama de constrângerile macroeconomice şi bugetare.

2.Instituirea unor politici-cadru care să asigure sustenabilitatea şi predictibilitatea fiscală pe termen lung

● Promovarea Legii responsabilităţii fiscale. Politica fiscal-bugetară promovată în ultimii ani a demonstrat fragilitatea evidentă a cadrului instituţional şi lipsa unor reguli adecvate care să diminueze spaţiul discreţionar fiscal. În acest context, Legea responsabilităţii fiscale va trasa principiile pe care le va urma politica fiscal-bugetară pentru a respecta obiectivele pe termen lung ale UE, precum şi standardele pe care trebuie să le îndeplinească pentru a aduce valoare adăugată stabilităţii şi creşterii economice. Legea responsabilităţii fiscale va stabili:

–un cadru bugetar pe termen mediu obligatoriu şi proceduri îmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale;

–limite privind rectificările bugetare efectuate în cursul anului;

–reguli fiscale privind cheltuielile şi deficitul bugetar;

–un consiliu fiscal care să asigure o analiză independentă a prognozelor bugetare şi a cadrului macroeconomic pe care acestea se bazează.

● Promovarea Legii privind reforma sistemului de pensii. România se află în grupul statelor cu cele mai mari riscuri pe termen lung, având unul dintre cele mai nesustenabile sisteme publice de pensii din întreaga comunitate europeană. Conform prognozelor UE, în următorii 50 de ani, cheltuielile României cu pensiile exprimate ca procent în PIB vor creşte de la aproximativ 8% (2009) la 15,8% (2060) ducând România pe locul 5 în topul statelor UE 27 cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile ca pondere în PIB. Reforma sistemului de pensii urmăreşte:

–asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivităţii şi solidarităţii sociale;

–încadrarea cheltuielilor cu asistenţa socială în limitele sustenabile ale sistemului de pensii;

–eliminarea inechităţilor şi anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii şi a regimurilor speciale inechitabile şi costisitoare de care beneficiază anumiţi angajaţi;

–stimularea economisirii private prin dezvoltarea sistemului de pensii facultative administrate privat.

3.Reducerea graduală a deficitului bugetar până la un nivel situat sub 3% din PIB în anul 2012

4.Introducerea unui cadru bugetar obligatoriu pe termen mediu pentru a restabili disciplina bugetară, care să prevadă:

● reguli fiscale cu privire la nivelul cheltuielilor şi soldului bugetar;

● reorientarea cheltuielilor publice, prin stabilirea de priorităţi clar formulate, în special pentru proiectele de investiţii prin elaborarea şi punerea în aplicare a unui program multianual de investiţii;

● diminuarea cheltuielilor cu salariile prin mai buna delimitare a funcţiilor diferitelor autorităţi;

● stabilirea de priorităţi în efectuarea transferurilor către sectoare economice.

5.Lansarea unei evaluări instituţionale a funcţiilor, structurilor instituţionale şi a competenţelor agenţiilor din sectorul public, cu scopul de a elimina suprapunerile, de a simplifica fluxurile de lucru şi de a consolida profesionalismul personalului

6.Lansarea unui plan de acţiune multianual vizând reforma administraţiei fiscale prin:

● creşterea nivelului veniturilor bugetare prin promovarea unor măsuri de lărgire a bazei de impozitare şi îmbunătăţirea colectării;

● reducerea fraudei şi neconformării în domeniul TVA şi reformarea procesului de rambursare a TVA pentru a soluţiona întârzierile în decontarea rambursărilor;

● îmbunătăţirea gestionării arieratelor fiscale în creştere şi intensificarea controlului asupra contribuabililor în cazul cărora potenţialul de colectare este mare;

● continuarea programului de reducere a parafiscalităţii şi de punere în aplicare a planului de reducere a numărului de avize şi autorizaţii eliberate de către instituţiile publice centrale şi/sau agenţiile subordonate.

7.Elaborarea în regim de urgenţă a unui sistem de raportare centralizată a cheltuielilor efectuate de autorităţile locale. Instituirea unei baze de date a proiectelor de investiţii de la nivel local va creşte transparenţa cheltuielilor publice şi ar putea conduce la economii substanţiale de resurse publice pe termen mediu

8.O mai bună direcţionare a programelor de asistenţă socială şi restructurarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente, astfel încât acestea să capete caracter complementar şi să nu constituie unică sursă de venit pentru cei care au capacitate de muncă

9.Asigurarea interconectării sistemelor de evidenţă fiscală contribuabil-evidenţa contribuabililor la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

10.Perfecţionarea sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor prin sistemul "Ghişeul unic"

11.Accelerarea procesului de descentralizare a administraţiei publice, cu asigurarea resurselor financiare corespunzătoare

Capitolul 4Justiţie şi politici anticorupţie

Obiective de guvernare

1.Adoptarea codurilor de procedură civilă şi penală şi începerea pregătirii sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor 4 coduri

2.Reforma Ministerului Public

3.Îmbunătăţirea legislaţiei privind funcţionarea CSM

4.Combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate

5.Ameliorarea stării resurselor umane şi a organizării sistemului judiciar

6.Ameliorarea coerenţei legislative

7.Reducerea duratei proceselor

8.Continuarea reformelor în sistemul penitenciar

9.Continuarea implicării proactive în agenda europeană JAI

10.Continuarea reformării Ministerului Justiţiei

Direcţii de acţiune

1.Codurile

Unul din obiectivele fundamentale ale sistemului judiciar rămâne adoptarea codurilor de procedură şi implementarea celor patru coduri.

Pentru implementarea codurilor sunt necesare următoarele măsuri prealabile:

–finalizarea dezbaterilor parlamentare pentru aprobarea proiectelor de coduri de procedură civilă şi penală, asigurând respectarea şi echilibrul drepturilor fundamentale în spiritul Convenţiei europene a drepturilor omului;

–elaborarea unei legi (legilor) de punere în aplicare a celor 4 coduri;

–elaborarea unor studii de impact ale aplicării codurilor, pe baza cărora să se poată evalua dacă este oportună implementarea lor simultană sau etapizată, mai întâi codurile penal şi de procedură penală, apoi civil şi de procedură civilă;

–evaluarea capacităţilor logistice ale sistemului judiciar pentru implementarea codurilor;

–îmbunătăţirea bazei logistice a sistemului judiciar şi a resurselor umane.

2.Ministerul Public

Direcţiile de acţiune pentru îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului Public sunt următoarele:

–desfiinţarea unităţilor de parchet fără un volum de activitate care să le justifice existenţa;

–organizarea unităţilor de parchet în acord cu prevederile noului cod penal şi a noului cod de procedură penală ce va fi adoptat de Parlament;

–simplificarea schemei de personal a Parchetului General;

–armonizarea competenţelor DNA şi DIICOT;

–stabilirea volumului optim de activitate.

3.Consiliul Superior al Magistraturii

Pentru îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a CSM se impun următoarele:

–creşterea gradului de reprezentare a societăţii civile în CSM şi reprezentarea altor profesii juridice în CSM, cum ar fi profesia de notar, avocat, executor judecătoresc;

–optimizarea competenţelor plenului, secţiilor şi a cvorumului de vot pentru diferite atribuţii;

–defazarea orarului de desfăşurare a şedinţelor secţiilor, astfel încât acestea să nu se desfăşoare simultan;

–asigurarea unei mai mari transparenţe a organizării agendei şedinţelor plenului şi secţiilor;

–întărirea independenţei şi eficienţei Inspecţiei Judiciare a CSM.

4.Combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate

Întărirea capacităţii instituţionale şi logistice a DNA şi DIICOT reprezintă condiţii pentru optimizarea activităţii acestora.

Alte obiective şi direcţii de acţiune sunt:

–asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale în desfăşurarea anchetelor;

–creşterea gradului de expertiză şi pregătire profesională a procurorilor în domenii precum dreptul comercial, bancar, fiscal, contabil şi financiar;

–depistarea cazurilor de corupţie din sistemul judiciar şi inculparea celor care săvârşesc astfel de fapte, indiferent de poziţia acestora în sistemul judiciar;

–creşterea capacităţii de interacţiune şi cooperare instituţională, inclusiv transfrontalieră, a unităţilor de parchet, inclusiv cele specializate în lupta anticorupţie, crimă organizată şi terorism.

5.Resursele umane şi organizarea sistemului judiciar

Obiective operaţionale şi direcţii de acţiune:

–deblocarea şi finanţarea posturilor vacante de judecător, procuror, grefier, probaţiune, funcţionar public cu statut special în sistemul judiciar;

–îmbunătăţirea integrităţii personalului din sistemul judiciar;

–degrevarea judecătorilor de atribuţii administrative;

–redefinirea probelor la concursurile şi examenele de admitere în magistratură sau de promovare în funcţii de execuţie şi conducere;

–reformarea statutului personalului auxiliar şi înfiinţarea ordinului grefierilor;

–transparenţă în înregistrarea şi plata orelor suplimentare;

–desfiinţarea instanţelor cu volum mic de activitate;

–înfiinţarea şi pregătirea operaţionalizării Tribunalului Ilfov;

–regândirea structurii sistemului de instanţe şi parchete, în acord cu noile competenţe ale codurilor;

–reforma sistemului de expertize criminalistice;

–continuarea informatizării sistemului judiciar;

–dezvoltarea instituţiei managerului de instanţă;

–modernizarea statisticii judiciare;

–elaborarea şi implementarea unor politici şi instrumente noi pentru administrarea eficientă a sistemului judiciar;

–finalizarea legislaţiei privind răspunderea magistraţilor.

6.Coerenţa legislativă

Obiective operaţionale şi direcţii de acţiune:

–participarea la dezbaterile parlamentare asupra proiectelor de cod de procedură civilă;

–elaborarea legii (legilor) de punere în aplicare a codurilor;

–continuarea programelor de integrare a bazelor de date legislative, inclusiv în plan european;

–analiza critică a legilor cu incidenţă în Justiţie şi propunerea de proiecte pentru ajustarea acestora în scopul asigurării coerenţei legislative;

–consultarea mediului de afaceri pentru colectarea de critici privind cadrul legislativ şi propuneri de îmbunătăţire a acestuia, urmată de elaborarea de proiecte de acte normative corespunzătoare;

–publicarea unor colecţii de legi şi compendii sub egida Ministerului Justiţiei.

7.Reducerea duratei proceselor

Implementarea noilor coduri va conduce implicit la reducerea duratei proceselor civile şi penale.

Până la implementarea noilor coduri se impun măsuri rapide şi tranzitorii care pot contribui direct sau indirect la reducerea duratei proceselor, cum ar fi:

–adoptarea unor modificări ale procedurilor în vigoare (limitarea numărului acţiunilor civile introduse abuziv, reducerea la minimum necesar a înfăţişării părţilor în faţa instanţei de judecată, eliminarea suspendării automate a cauzei la ridicarea excepţiei de constituţionalitate);

–îmbunătăţirea, cu consultarea corpurilor profesionale, a cadrului normativ al exercitării unor profesii juridice, pentru creşterea transparenţei şi celerităţii în activitatea judiciară în sens larg şi degrevarea instanţelor de cauze minore; profesia de mediator este un exemplu în acest sens;

–adoptarea unor modificări ale reglementărilor privind activitatea executorilor judecătoreşti;

–schimbarea rolului grefierului cu studii juridice superioare, prin preluarea unor atribuţii administrative aflate actualmente în sarcina judecătorilor;

–instituirea unor departamente specializate în cadrul instanţelor, care să se ocupe de procedura de citare;

–continuarea demersurilor pentru reabilitarea clădirilor care constituie sedii de instanţe şi parchete.

8.Sistemul penitenciar

Obiective operaţionale şi direcţii de acţiune:

–îmbunătăţirea infrastructurii prin cooperarea şi dezvoltarea de proiecte în parteneriat public-privat;

–atragerea de fonduri europene pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale, a condiţiilor de detenţie şi a infrastructurii;

–revizuirea şi optimizarea reglementărilor incidente pentru eficientizarea activităţilor (de exemplu, corelarea locului de deţinere cu locul de judecată, eficientizarea transporturilor);

–efectuarea unui studiu privind privatizarea administrării structurilor de penitenciar.

9.Agenda europeană

Aplicarea Deciziei Comisiei Europene privind instituirea mecanismului de cooperare şi verificare impune strângerea legăturilor atât cu comisarul european de resort, cât şi cu ministerele de resort din statele membre ale UE.

Participarea la consiliile Justiţie şi Afaceri Interne şi promovarea contribuţiei proactive a ministerului la opera de redactare şi adoptare a instrumentelor legislative în plan european rămâne o prioritate.

Continuarea cooperării judiciare penale în plan european şi internaţional va contribui la consolidarea protecţiei şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

10.Reforma ministerului

Continuarea reformării ministerului, începută în primăvara lui 2009 prin ameliorarea schemei organizatorice, se va face prin evaluarea profesională a personalului şi, după caz, printr-o nouă ajustare a schemei organizatorice, care ar putea decurge din modificările legislative cu impact în sistemul judiciar adoptate pe parcursul anului 2010 şi a introducerii unor noi reforme în Justiţie.

Este necesară crearea unor mecanisme şi instrumente prin care ministerul să poată detaşa cu acordul magistraţilor şi avizul consultativ al CSM personalul-cheie necesar elaborării politicilor publice în sistemul judiciar şi a proiectelor de acte normative, precum şi punerea la dispoziţia ministrului justiţiei a unor prerogative legale prin care să poată interveni în cazuri excepţionale de perturbare gravă sau întrerupere a actului de justiţie prin greve, pentru restabilirea legalităţii.

De asemenea, cu consultarea CSM şi a Ministerului Public, se vor elabora mecanisme şi instrumente legale prin care să fie întărite prerogativele ministrului justiţiei în cazuri de indisciplină în sistemul judiciar.

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului va fi reorganizat pentru a se implementa o nouă procedură de înregistrare a comercianţilor, actelor şi faptelor de comerţ prin renunţarea la judecătorii delegaţi la registrul comerţului şi introducerea registratorilor comerciali.

Capitolul 5Educaţie

Obiective de guvernare

1.Dezvoltarea capitalului uman

2.Creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă

3.Alocarea a 6% din PIB pentru finanţarea educaţiei

4.Guvernarea va aplica strategia "Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii" elaborată în baza Pactului naţional şi asumată de preşedinţia României şi sindicatele din educaţie.

Direcţii de acţiune principale

1.Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant

● Reforma procesului de evaluare sub forma evaluării după fiecare ciclu curricular, pentru stabilirea planurilor individualizate de învăţare.

● Înfiinţarea, prin Serviciul naţional de evaluare şi examinare, a "băncii naţionale de itemi de evaluare", pe niveluri de învăţământ şi discipline/module de pregătire. În acest mod se va realiza un sistem naţional unitar de standarde în evaluarea performanţelor la clasă şi va fi o mai mare transparenţă în notarea elevilor la nivel naţional.

● Elaborarea de politici specifice pentru reducerea drastică a abandonului şcolar din învăţământul obligatoriu.

● Prin racordarea sistemului naţional unitar de evaluare la standardele internaţionale se va stimula integrarea ţării în spaţiul european de învăţământ.

● Elaborarea unei strategii coerente şi unitare privind sistemul şi instituţiile de învăţământ prin care se pot atinge în cel mai scurt timp posibil cele opt obiective fixate în Pactul naţional pentru educaţie.

● Alocarea de fonduri pentru investiţii în infrastructura şcolară cu următoarele priorităţi:

–finalizarea investiţiilor începute şi neterminate din cauze lipsei de fonduri;

–realizarea de centre şcolare zonale cu internat şi cantină în mediul rural;

–construirea de noi săli de sport, bazine de înot, baze sportive.

2.Transformarea educaţiei timpurii în bun public

● Autorităţile vor elabora un nou curriculum pentru educaţia timpurie. Noul curriculum va fi centrat pe dezvoltarea competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficitelor de dezvoltare. Curriculumul trebuie să vizeze inclusiv activităţile educaţionale ce trebuie întreprinse în creşe, precum şi modul de compatibilizare a educaţiei timpurii cu clasa pregătitoare şi învăţământul primar.

● O atenţie deosebită se va acorda formării iniţiale şi continue a personalului implicat în educaţia timpurie. În prezent nu există nicio formă de pregătire a personalului care să realizeze intervenţie sau terapie educaţională la nivel de creşe. Cadrele didactice din grădiniţă trebuie pregătite în acord cu noua legislaţie şi noul curriculum.

● Este necesară înfiinţarea unor echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie. Aceste echipe vor fi constituite din medici, psihologi, asistenţi sociali. Echipele vor trebui să evalueze şi să asiste încă din maternitate copiii cu risc şi apoi să realizeze monitorizarea şi asistenţa corespunzătoare a acestora. La nivelul celor mai bune grădiniţe se constituie Centre de resurse pentru părinţi care să ofere consiliere şi asistenţă părinţilor care au copii cu nevoi speciale. Este de asemenea necesară extinderea activităţilor educaţionale şi de asistenţă la domiciliul copiilor cu deficienţe.

● Coordonarea serviciilor oferite de minister cu cele oferite de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru optimizarea serviciilor de educaţie timpurie. Se impune stabilirea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ca minister responsabil cu coordonarea proceselor implicate în educaţia timpurie, în vederea eficientizării intervenţiilor şi a utilizării bugetului alocat.

● Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va elabora un sistem unitar de criterii şi indicatori, precum şi proceduri riguroase de colectare a datelor privind funcţionarea instituţiilor şi calitatea personalului implicat în educaţia timpurie.

● Un obiectiv ce trebuie atins până în 2014 este cuprinderea în educaţia timpurie a peste 80% dintre copiii între 2-5 ani.

● Elaborarea proiectului de buget luând în considerare faptul că educaţia timpurie este finanţată de stat. Se va relansa proiectul de construire a 750 de grădiniţe noi pentru cuprinderea integrală a copiilor de 3-6 ani.

3.Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor

Descentralizare financiară, pentru a cărei realizare se vor elabora standarde de cost specifice. Finanţarea de care va dispune unitatea de învăţământ începând cu anul şcolar 2010-2011 va avea 4 componente:

–finanţarea de bază, care este formată din costul standard/elev (preşcolar) + coeficienţi de corecţie (pentru grupuri minoritare, dezavantajate, copii cu nevoi educaţionale speciale). Ea va acoperi integral toate cheltuielile de personal, manuale, dotări generale şi întreţinere curentă. Finanţarea de bază se atribuie, prin administraţiile financiare judeţene, direct unităţilor de învăţământ, din bugetul de stat;

–finanţarea complementară, care cuprinde cheltuielile de investiţii, reparaţii capitale şi dezvoltarea reţelei şcolare. Finanţarea complementară este asigurată din bugetul de stat şi bugetele consiliilor locale. Consiliul local decide distribuirea finanţării complementare către şcoli, pe baza proiectelor de dezvoltare instituţională a acestora, precum şi în funcţie de nevoile de dezvoltare a reţelei şcolare;

–finanţarea suplimentară, formată din fonduri de la consiliile judeţene (fonduri de echilibrare, alte fonduri) şi consiliile locale, care stabilesc atât cuantumul, cât şi destinaţia acestora;

–autofinanţarea, fonduri obţinute direct de unitatea de învăţământ în condiţiile stabilite de lege, care sunt gestionate conform propriilor decizii.

● Descentralizarea administrativă şi a resursei umane

–Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va elabora metodologii specifice privind angajarea, motivarea, dezvoltarea carierei, formarea continuă şi concedierea personalului, astfel încât aceste decizii să se ia la nivelul unităţii de învăţământ.

–Directorii vor fi angajaţi pe bază de concurs, în baza unei metodologii specifice, de către Consiliul de administraţie al şcolii. Consiliul de administraţie va fi format din 1/3 membri cadre didactice din şcoală, 1/3 reprezentanţi ai părinţilor şi 1/3 - reprezentanţi ai consiliului local. Directorul va încheia cu consiliul de administraţie un contract de management.

4.Introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe

● Centrarea curriculumului pe 8 competenţe-cheie, agreate şi utilizate în Uniunea Europeană. Aceste competenţe-cheie trebuie dobândite în şcoală, ele trebuie să fie clar determinate pentru fiecare nivel de studiu şi compatibile cu cerinţele noii economii a cunoaşterii. În Legea educaţiei naţionale, curriculumul naţional este fundamentat pe cele 8 domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi:

–comunicare în limba română şi, după caz, în limba maternă;

–comunicare în limbi străine;

–competenţe în matematică şi competenţe fundamentale în ştiinţe şi tehnologii;

–competenţe digitale;

–"a învăţa să înveţi";

–competenţe sociale şi civice;

–iniţiativă şi antreprenoriat;

–sensibilitate şi expresie culturală.

● Flexibilizarea curriculumului, pe două dimensiuni:

–prin creşterea proporţiei orelor în curriculumul la dispoziţia şcolii (CDŞ). Ponderea CDŞ în ansamblul curriculumului va fi de 20%. În acest fel şcolile vor putea să se centreze pe elev şi pe nevoile comunităţii, dar şi să se diferenţieze în funcţie de oferta de cursuri către beneficiari;

–prin creşterea gradelor de libertate a profesorului în implementarea curriculumului în interiorul fiecărei discipline. Curriculumul naţional va acoperi doar 75% din orele de predare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul va decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit pentru învăţare remedială în cazul copiilor cu probleme, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea celor capabili de performanţe superioare. Pentru prima dată, flexibilizarea curriculară va permite profesorului să realizeze planuri individuale de învăţare pentru fiecare elev. Flexibilizarea curriculumului va produce individualizarea învăţării.

5.Asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior de stat şi privat

Programele de masterat şi doctorat reprezintă principalele puncte slabe ale învăţământului superior românesc. Pentru a remedia această situaţie, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi universităţile trebuie să întreprindă, de urgenţă, următoarele acţiuni:

● acreditarea, de către ARACIS, a tuturor universităţilor care pot desfăşura studii de masterat şi doctorat. Acreditarea se va face pe domenii de studii, nu pe fiecare masterat/doctorat în parte, permiţând astfel universităţilor să-şi dezvolte flexibil propriile programe de masterat şi doctorat. Universităţile neacreditate de către ARACIS pentru studii de masterat şi doctorat nu vor avea diplomele recunoscute de către instituţiile statului, cu consecinţele salariale şi profesionale de rigoare;

● finanţarea preferenţială a studiilor de masterat în limbi de circulaţie internaţională şi a doctoratelor în cotutelă cu universităţi de prestigiu din străinătate;

–diferenţierea şi ierarhizarea universităţilor. Pentru concretizarea acestor opţiuni, instituţiile de învăţământ superior acreditate vor fi evaluate de către ARACIS şi CSIS, pe baza unor criterii riguroase şi a unor indicatori de performanţă măsurabili, pentru a fi diferenţiate şi ierarhizate:

–de cercetare intensivă (cu ciclurile de studii: licenţă + master + doctorat + studii postdoctorale, cu accent pe programe de studii graduale şi postgraduale);

–de educaţie şi cercetare (licenţă + masterat);

–de educaţie (licenţă);

● evaluarea şi ierarhizarea programelor de studii. Programele de studii sunt mai uşor de comparat şi ierarhizat decât instituţiile. Ministerul va elabora o metodologie specifică, aprobată prin hotărâre de guvern, prin care programele de studiu din cadrul aceluiaşi domeniu de studiu vor fi comparate şi ierarhizate la nivel naţional. Rezultatele ierarhizărilor vor fi făcute publice. Programele de studiu din fruntea ierarhiei vor avea prioritate în finanţare prin alocarea granturilor de studiu. Programele de calitate slabă din universităţile publice nu vor mai primi bani publici pentru şcolarizarea studenţilor;

● înfiinţarea unui sistem de indicatori statistici prin care să se monitorizeze permanent starea învăţământului superior.

6.Stimularea educaţiei permanente şi obţinerea unor calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării

● Guvernul României deschide un cont printr-un depozit echivalent a 500 EUR la care părintele poate contribui anual, în limita a 2% din venitul impozabil. Contul poate fi folosit doar la finalizarea învăţământului obligatoriu, în scopuri strict educaţionale. Părinţii/tutorii copilului sau alte persoane fizice interesate pot depune în acest cont noi sume, în limita a 500 EUR/an, care devin deductibile din impozitul pe venit. Contul va putea fi utilizat de copil abia după vârsta de 16 ani, în scopuri strict educaţionale, precis determinate prin legislaţie. Existenţa unui asemenea cont, ca şi sporirea lui prin deduceri fiscale pot contribui substanţial la dezvoltarea unei culturi a învăţării în societatea noastră. O prevedere similară există în Strategia "Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii Măsura 6. Stimularea puternică a educaţiei permanente. Acţiunea 6.3. - Crearea unui cont bancar personal de educaţie permanentă pentru fiecare nou-născut din România".

7.Generalizarea programului "Şcoala de după şcoală"

● Programul lansat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va oferi finanţarea şi metodologiile prin care unităţile de învăţământ vor putea să-şi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, asigurând, timp de 8 ore, condiţii de învăţare, recreere, sport, supraveghere şi protecţia propriilor elevi. În parteneriat cu Asociaţiile părinţilor, şcolile pot oferi, după orele de curs, activităţi de învăţare remedială pentru cei cu deficienţe de învăţare sau de accelerare a învăţării pentru copiii supradotaţi.

8.Structura sistemului naţional de învăţământ

● Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor de stat, particulare şi confesionale.

● Finanţarea de bază a unităţilor din sistemul naţional la nivelul învăţământului obligatoriu se asigură de la bugetul de stat.

Direcţii de acţiune suplimentare

1.Digitalizarea conţinuturilor curriculare şi crearea unei biblioteci virtuale, prin care toţi elevii vor avea acces la toate resursele de învăţare în format digital.

● Toate conţinuturile ce trebuie învăţate la şcoală, toate instrumentele de lucru, exemplele orientative de probe de verificare a cunoştinţelor vor fi convertite şi în format digital şi accesibile permanent oricărui elev sau profesor, pe o platformă de învăţare tip LMS (Learning Management System), on-line. Lecţiile celor mai buni profesori vor fi procesate digital şi stocate pe platforma de e-learning. Prin internet, orice elev va avea astfel acces la lecţiile celui mai bun profesor.

● Se vor crea "laboratoare virtuale" pentru a compensa şi/sau întregi dotarea laboratoarelor şcolare. Pentru fiecare disciplină, se va crea o bază de resurse digitale, astfel încât fiecare profesor sau elev să poată avea acces rapid şi gratuit la informaţiile şi instrumentele necesare pentru o învăţare cât mai eficientă.

● Producţia de conţinuturi digitale pentru învăţare (e-contents) va deveni un criteriu de performanţă profesională al profesorilor. Curriculumul digital şi biblioteca şcolară virtuală vor fi îmbogăţite permanent, respectând cerinţele de calitate şi standardele internaţionale.

2.Constituirea consorţiilor şcolare

● Consorţiile şcolare sunt înţelegeri contractuale între unităţile şcolare dintr-o arie geografică. Formarea consorţiilor şcolare se face cu scopul de a optimiza utilizarea infrastructurii pentru educaţie, a resurselor materiale şi a forţei de muncă. Consorţiile vor permite libera circulaţie a personalului în cadrul lor, pe verticală (de exemplu, gimnazii-licee) sau pe orizontală (de exemplu, liceu-liceu), astfel încât restructurarea ciclurilor curriculare să nu producă sincope în normele didactice şi să permită accesul neîngrădit la resursele de învăţare.

● Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va elabora metodologia privind constituirea consorţiilor şcolare.

3.Definitivarea în conformitate cu Cadrul european al calificărilor a cadrului şi a Registrului naţional al calificărilor

● Pentru fiecare program de studiu pe care îl desfăşoară, universităţile trebuie să definească riguros calificarea la care duce acesta, în termeni de competenţe şi rezultate ale învăţării. Curriculumul se va stabili astfel încât să maximizeze atingerea calificării, iar ponderea disciplinelor în dobândirea calificării finale se va reflecta în unităţile de credit alocate (ECTS). La nivel naţional, cadrul calificărilor se va stabili prin colaborarea dintre universităţi, asociaţiile profesionale şi angajatori. Calitatea unui program de studiu va fi evaluată în funcţie de măsura în care curriculumul duce la formarea calificării dorite.

4.În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale se vor avea în vedere:

● accesul egal la educaţie în toate ciclurile de învăţământ în instituţii de sine stătătoare sau multiculturale;

● asigurarea cu manuale şcolare în limba maternă;

● asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi limbii materne. Disciplina limba şi literatura română se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar după programe şcolare şi manuale specifice;

● în învăţământul preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei limba şi literatura română;

● promovarea interculturalităţii.

În structura ISE va funcţiona o secţie pentru cercetarea şi dezvoltarea învăţământului în limbile minorităţilor, cu rolul de a realiza o bază de documentare şi o bază de date educaţională în domeniul curricular, a programelor de formare pentru cadrele didactice şi înlesnirea învăţământului profesional şi tehnic.

5.Eliminarea violenţelor din şcoală şi din jurul acesteia.

6.Dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bază, complementară şi continuă.

Capitolul 6Sănătate

Obiective de guvernare

1.Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii în condiţiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană

2.Aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioadă de minimum 8 ani

3.Dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor

4.Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale din mediul rural

5.Participarea personalului sanitar la un program de educaţie continuă garantat de către stat

6.Asigurarea transparenţei în cheltuirea banilor publici

Direcţii de acţiune

● Corelarea reformei asigurărilor medicale cu reforma sistemului de sănătate publică

● Punerea în aplicare a unui program naţional de investiţii care să permită dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, în maximum 8 ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene

● Elaborarea planului naţional de paturi corelat cu nevoile de asistenţă medicală a populaţiei

● Elaborarea planului naţional de resurse umane în domeniul medical

● Accelerarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare a administraţiei locale în managementul spitalicesc

● Sprijinirea mediului de afaceri în proiecte investiţionale în sistemul de sănătate şi dezvoltarea parteneriatelor public-private

● Promovarea parteneriatelor cu societatea civilă

● Integrarea serviciilor sanitare în reţele complexe de asistenţă, de la medicina primară până la nivel spitalicesc

● Înfiinţarea de centre multifuncţionale, în special în mediul rural

● Informatizarea sistemului sanitar cu interconectarea tuturor furnizorilor de servicii medicale pentru controlul costurilor

● Introducerea sistemului de evaluare a performanţelor manageriale la toate nivelurile

● Introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de asigurare a calităţii serviciilor medicale

1.Susţinerea asistenţei medicale primare

● Dezvoltarea medicinei de familie prin creşterea alocaţiilor din fondul de asigurări de sănătate, care va permite medicilor de familie să participe la programe de supraveghere a mamei şi copilului, de prevenţie şi supraveghere a bolilor cronice cu impact în sănătatea publică

● Dotarea cabinetelor medicale cu aparatură de diagnostic şi tratament, astfel încât după următorii trei ani să existe un nivel standard de dotare în toate cabinetele din ţară

● Elaborarea de ghiduri şi asigurarea de consultanţă pentru accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea şi dotarea dispensarelor din mediul rural

● Concesionarea şi/sau vânzarea cabinetelor medicale de la stat către medicii care le deţin în administrare

● Implicarea medicului de familie în asistenţa medicală comunitară

● Dezvoltarea accentuată a serviciilor de îngrijiri la domiciliu printr-o colaborare strânsă cu structurile de specialitate ale autorităţilor publice locale

● Asigurarea unei asistenţe medicale primare, accesibilă în egală măsură pentru locuitorii tuturor judeţelor ţării, pornind de la medicina de familie, prin asistenţa medicală ambulatorie şi până la cea spitalicească

2.Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate

● Modernizarea ambulatoriului de specialitate prin creşterea alocării fondurilor şi accesarea de programe cu finanţare europeană

● Dezvoltarea parteneriatului public-privat şi atragerea mediului de afaceri în dezvoltarea de reţele sanitare integrate

3.Eficientizarea şi modernizarea serviciilor spitaliceşti

● Reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor de funcţionare şi dotare din Uniunea Europeană

● Realizarea unei reţele de spitale de urgenţă regionale la standarde europene

● Restructurarea sistemului de asistenţă medicală spitalicească prin utilizarea eficientă a resurselor umane

● Îmbunătăţirea managementului spitalelor prin introducerea indicatorilor de performanţă şi de calitate a serviciilor

● Îmbunătăţirea sistemului de internări de scurtă durată şi a îngrijirilor la domiciliu

● Dezvoltarea şi extinderea externalizării serviciilor medicale şi nemedicale prin parteneriate public-private

● Dezvoltarea sistemului de finanţare pe bază de caz rezolvat

● Demararea efectivă a procesului de acreditare a spitalelor astfel încât să existe "un standard de spital" care să asigure reguli şi condiţii egale pentru desfăşurarea activităţii

● Extinderea reţelei de centre medico-sociale care să permită degrevarea spitalelor de pacienţii cu probleme predominant sociale şi nu medicale

4.Dezvoltarea sistemului de urgenţă prespitalicesc

● Creşterea finanţării sistemului de urgenţă şi dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel încât acestea să acopere toate zonele ţării

● Asigurarea de mijloace de transport medical, inclusiv aerian sau naval

● Introducerea sistemului de ambulanţă comunitară pentru asigurarea urgenţelor din teritoriu în special în zonele aflate la mari distanţe de spitale, în cooperare cu autorităţile locale

5.Asistenţa cu medicamente a populaţiei şi politica medicamentului

● Garantarea susţinerii financiare de către stat a programelor naţionale de sănătate (tuberculoză, cancer, HIV/SIDA, dializă etc.)

● Lansarea unui nou program naţional de sănătate pentru tratamentul infarctului miocardic acut

● Garantarea accesibilităţii la medicamente compensate şi gratuite pentru toată perioada anului

● Compensarea, în funcţie de posibilităţile bugetare, în proporţie de 90% din preţul de referinţă, al medicamentelor pentru pensionari şi persoane cu venituri mici

● Asigurarea, conform posibilităţilor bugetare, de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenţi, gravide şi lăuze

● Stimularea deschiderii de farmacii şi puncte farmaceutice în mediul rural sau zone izolate

● Stabilirea transparentă a preţurilor şi a criteriilor de compensare în funcţie de eficacitate şi eficienţă

6.Asistenţa sanitară în mediul rural

● Stimularea folosirii de personal medical contractual pe perioadă determinată pentru asigurarea cu personal în zonele sau domeniile deficitare, plata în funcţie de eficienţă şi de finalitatea actului medical

● Creşterea stimulentelor financiare (prime de instalare şi salarii) pentru personalul care va lucra în mediul rural în zonele neacoperite cu asistenţă medicală

● Dezvoltarea unei reţele de centre multifuncţionale pentru asistenţa medicală de bază

● Organizarea centrelor de permanenţă pentru asigurarea asistenţei medicale permanente în mediul rural

● Dotarea cu ambulanţe de intervenţie a centrelor de permanenţă din mediul rural

● Introducerea în programul de educaţie pentru sănătate în toate şcolile din mediul rural şi a unui program de prevenţie şi profilaxie (în special pentru elevi) în patologia dentară

● Asigurarea caravanelor medicale (radiologie şi laborator de analize) în zonele rurale şi greu accesibile constituite din 15-20 unităţi mobile repartizate geografic

7.Dezvoltarea sănătăţii publice

● Extinderea programului naţional de imunizări prin introducerea gratuită a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE

● Vaccinarea antigripală gratuită a copiilor, pensionarilor şi a persoanelor cu risc

● Acces universal şi gratuit la servicii de planificare familială

● Corelarea acţiunilor din România cu Programul comunitar în domeniul sănătăţii pentru perioada 2008-2013 stabilit de Uniunea Europeană

● Asigurarea unei reţele de asistenţă medicală pentru elevi şi studenţi (cabinete medicale în şcoli şi universităţi)

● Stimularea creşterii calităţii sistemului de asistenţă medicosanitară prin intermediul mediatorilor pentru romi şi al asistenţilor comunitari

8.Dezvoltarea şi susţinerea sectorului privat

● Stimularea asigurărilor de sănătate private prin delimitarea îngrijirilor medicale publice de cele private

● Susţinerea şi dezvoltarea parteneriatului public-privat, a privatizărilor şi a managementului privat în sistemul public

● Stimularea investiţiilor private în sistemul sanitar

Capitolul 7Piaţa muncii

Obiective de guvernare

1.Echilibrarea pieţei muncii şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă

2.Creşterea gradului de flexibilitate a pieţei muncii

3.Întărirea dialogului social la toate nivelurile în scopul creşterii aportului acestuia la dezvoltarea economică şi socială

Direcţii de acţiune

● Finalizarea şi implementarea sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi a personalului contractual bugetar, care să aibă la bază criterii de diferenţiere şi corelare a salariilor între funcţii şi domenii de activitate bugetară

● Creşterea gradului de ocupare la minimum 65%, până în anul 2013

● Creşterea participării la formarea profesională la minimum 7% din populaţia în vârstă de muncă între 25-64 de ani; susţinerea înfiinţării şi funcţionării comitetelor sectoriale

● Absorbţia eficientă a resurselor financiare europene destinate dezvoltării resurselor umane, astfel încât să se asigure suportul de formare profesională şi ocupaţională

● Simplificarea procedurilor de angajare şi concediere a lucrătorilor

● Sprijinirea dialogului angajator - angajat în ceea ce priveşte flexibilizarea programului de lucru şi facilitarea mobilităţii ocupaţionale, profesionale şi geografice

● Restructurarea centrelor de formare profesională şi plasarea lor într-un sistem de competitivitate pentru ocupare şi formare profesională

● Stimularea, prin măsuri fiscale, a participării salariaţilor la formarea profesională continuă

● Asigurarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele din mediul rural şi din cadrul grupurilor vulnerabile

● Intensificarea procesului legislativ şi de aplicare a măsurilor instituţionale care vizează reducerea muncii la negru

● Redimensionarea competenţelor şi a atribuţiilor instituţiilor de control în scopul creşterii exigenţei şi responsabilităţii în actul de control al raporturilor de muncă, precum şi în ceea ce priveşte asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă

● Revederea întregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de muncă

● Restructurarea şi revitalizarea dialogului social la nivel naţional prin revizuirea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social în ceea ce priveşte adaptarea acesteia la nivelul practicii din Uniunea Europeană şi ţările membre

Capitolul 8Asigurări sociale

Obiective de guvernare

1.Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivităţii şi solidarităţii sociale

2.Eliminarea inechităţilor şi anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii

3.Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privat

Direcţii de acţiune

● Susţinerea în Parlamentul României şi implementarea legii sistemului unitar de pensii publice

● Elaborarea legislaţiei necesare preluării unor active ce se cuveneau sistemului public de pensii care nu au fost preluate odată cu integrarea în sistemul public a unor sisteme independente de pensii

● Eliminarea inechităţilor în ceea ce priveşte pensiile pentru persoanele încadrate în fostele grupe de muncă I şi II, precum şi pentru condiţii speciale şi deosebite de muncă, conform prevederilor Legii nr. 218/2008

● Înfiinţarea fondului de garantare a drepturilor participanţilor la sistemul de pensii private şi elaborarea legii de organizare şi funcţionare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat

Capitolul 9Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse

Obiective de guvernare

1.Asigurarea condiţiilor instituţionale şi financiare pentru susţinerea familiilor tinere, reducerea abandonului copiilor, combaterea violenţei în familie

2.Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate

3.Asigurarea echilibrului socioeconomic al familiilor din mediul urban şi rural, al familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al persoanelor cu dizabilităţi şi al familiilor aparţinătoare

4.Promovarea participării active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publică; diminuarea discriminărilor de orice natură

5.Revizuirea concepţiei programelor de asistenţă socială prin orientarea acestora în funcţie de nivelul veniturilor realizate pe familie şi restructurarea celor peste 200 de prestaţii sociale existente atât la nivel naţional, cât şi local, astfel încât acestea să reprezinte o formă complementară de protecţie socială şi nu să constituie unica sursă de venit pentru cei care au capacitate de muncă

Direcţii de acţiune

1.Familie

● Raţionalizarea diferitelor tipuri de asistenţă socială acordate atât la nivelul familiilor, cât şi la nivel individual

● Politici privind reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională

● Finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale privind această problematică, precum şi a asigurării resurselor financiare necesare

● Dezvoltarea reţelei de servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate

● Înfiinţarea de noi adăposturi pentru victimele violenţei în familie şi de centre de asistenţă destinate agresorilor familiali

● Îmbunătăţirea criteriilor şi formelor de acordare a venitului minim garantat

2.Protecţia copilului

● Acordarea de gratuităţi în vederea accesului la educaţia primară a copiilor din familiile sărace, mai ales din mediul rural (uniformă, rechizite, transport) şi din cadrul etniei rome

● Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate; creşterea alocaţiei de stat pentru copii, în perioada 2010-2013, şi acordarea acesteia în funcţie de veniturile familiei

● Creşterea numărului de creşe şi includerea acestora în nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi încurajarea înfiinţării de creşe de către structurile societăţii civile

● Sprijinirea dezvoltării reţelei de servicii profesionalizate de îngrijire a copiilor la domiciliu

● Stimularea structurilor societăţii civile pentru dezvoltarea activităţii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protecţiei drepturilor copilului

● Reducerea numărului de copii plasaţi în instituţii publice sau private prin reintegrarea lor în familia naturală şi sprijinirea familiei extinse ca alternativă

3.Egalitatea de şanse

● Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-economică, culturală şi politică, prin consolidarea reprezentării femeilor în Parlament şi în primele două linii ierarhice ale Guvernului

● Diminuarea discriminărilor etnice

● Creşterea capacităţii instituţionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind egalitatea de şanse pe piaţa muncii bazate pe fondurile structurale

● Dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice

● Transformarea unităţilor medico-sociale în centre pentru îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice dependente

● Creşterea continuă a calităţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinătoare

● Sporirea numărului de locuri de muncă adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilităţi cu potenţial lucrativ în vederea încadrării lor în muncă

● Dezvoltarea centrelor de tip rezidenţial şi a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii şi afecţiuni multiple, prin programe specifice

● Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la suportul fizic, informaţional şi la transportul public, respectiv la intrarea în imobile

● Creşterea eficienţei structurilor instituţionale şi a personalului dedicat problematicii minorităţii rome, respectiv actualizarea strategiei în materie a Guvernului

● Susţinerea participării active a societăţii civile la furnizarea serviciilor sociale şi stimularea voluntariatului

Capitolul 10Tineret şi sport

Obiective de guvernare

1.Realizarea unui sistem de securitate socială activă pentru tineri

2.Sprijinirea angajării tinerilor în conformitate cu specializările obţinute pentru a stopa exodul forţei de muncă tinere şi specializate din ţară şi pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a forţei de muncă tinere

3.Dezvoltarea sportului de masă şi a infrastructurii sportive

4.Valorificarea economică a activităţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv

5.Creşterea rolului educaţiei fizice şi a sportului în şcoli

6.Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului şi sprijinirea sportului de performanţă

7.Susţinerea activităţilor de tineret specifice minorităţilor naţionale, pentru întărirea diversităţii şi incluziunea socială a acestora

8.Sprijinirea cu prioritate a programelor, iniţiativelor menite să faciliteze asumarea unui rol în viaţa publică a tineretului nostru

Direcţii de acţiune

1.Tineret

● Susţinerea tinerilor din mediul rural şi din familiile cu posibilităţi reduse în vederea asigurării egalităţii de şanse

● Armonizarea infrastructurii şi a cadrului juridic şi instituţional intern cu legislaţia şi directivele Uniunii Europene în materie de tineret şi sport

● Promovarea unui pachet de legi pentru tineret care va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului şi a internship-ului şi alte măsuri legislative

● Lărgirea gamei de burse şi sporuri sociale pentru studenţi şi generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student, indiferent de forma sau caracterul învăţământului

● Reglementarea rolului, responsabilităţilor şi interacţiunea cu şcoala a consiliilor de elevi

● Crearea unei reţele de centre de consultanţă şi informare pentru tineret

● Sprijinirea creării unor produse bancare de creditare pentru studenţi

● Sprijinirea întreprinzătorilor şi fermierilor tineri, prin programe educative şi de consultanţă menite să dezvolte cultura antreprenorială

● Lărgirea posibilităţilor de integrare socială pentru copii şi tineri cu dizabilităţi sau proveniţi de la centre de plasament

● Predarea taberelor şcolare şi de tineret închise sau nefuncţionale autorităţilor locale pentru renovarea şi folosirea lor conform funcţiei iniţiale şi reabilitarea acelora care funcţionează şi adaptarea lor la standardele UE prin parteneriate public-private

● Înfiinţarea în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale de tineret a 8 centre pentru tineret în cele 8 regiuni de dezvoltare, cu responsabilităţi directe în atragerea fondurilor comunitare şi în implementarea de proiecte strategice pe domeniul tineret Aceste centre vor încheia parteneriate bilaterale cu centre de tineret din Republica Moldova

● Înfiinţarea unei direcţii de programe de tineret România Republica Moldova care va viza încurajarea şi finanţarea activităţilor de tineret în parteneriat şi cooperare între organizaţiile neguvernamentale din România şi Republica Moldova

● Reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor la standardele UE, în fiecare judeţ, prin parteneriate public-private

2.Sport

● Organizarea de întreceri sportive internaţionale, susţinute şi cofinanţate de Guvern, în ramurile sportive unde România excelează

● Elaborarea strategiei naţionale, cu accent pe sportul de masă, şi a unei noi legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile UE în materie

● Implicarea şi cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive din plan local şi judeţean

● Dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului în şcoli, stabilirea unor sisteme de competiţii la nivel local, regional şi naţional

● Susţinerea introducerii evenimentelor sportive şcolare în agenda competiţiilor întocmită de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

● Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă a cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive

● Stabilirea unor relaţii de colaborare între şcoli şi cluburi sportive

● Reorganizarea şi adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane către această disciplină

● Asigurarea unei traiectorii de tip "dublă carieră" sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor în societate

● Construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional

● Înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivă

Capitolul 11Mediul de afaceri, IMM-urile, concurenţa şi protecţia consumatorului

Obiective de guvernare

1.Îmbunătăţirea calităţii actului administrativ, a procesului decizional şi a managementului şi coordonării orizontale a politicilor publice

2.Crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze competitivitatea firmelor şi dezvoltarea de abilităţi şi competenţe antreprenoriale ridicate, capabile să facă faţă competiţiei atât pe piaţa unică europeană, cât şi în exteriorul UE

3.Stimularea capacităţii firmelor de a crea, adăuga, capta şi reţine valoare în lanţul naţional productiv, bazată pe procese, produse şi servicii

4.Creşterea încrederii consumatorilor, bazată pe o protecţie eficientă şi drepturi consistente

Direcţii de acţiune

● Simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ, diminuarea birocraţiei şi a corupţiei, a poverii administrative şi fiscale şi a parafiscalităţii; se va urmări reducerea numărului de proceduri administrative, a duratei de obţinere a autorizaţiilor, avizelor, licenţelor, permiselor, a costurilor acestor proceduri şi implicit scăderea corupţiei

● Accelerarea reformelor procompetitive şi promovarea unui mediu concurenţial corect

● Elaborarea şi implementarea unei strategii integrate şi transparente pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri, pe baza evaluării şi valorificării factorilor cu impact asupra competitivităţii firmelor şi a promovării măsurilor de îmbunătăţire a cadrului legislativ şi organizatoric

● Dezvoltarea, în cadrul sistemului de învăţământ şi în sisteme de pregătire specializate, a culturii antreprenoriale, întărirea performanţelor manageriale şi încurajarea spiritului inovator; în acest context sunt necesare eforturi pentru conştientizarea în mediul de afaceri românesc a importanţei drepturilor de proprietate intelectuală, managementului calităţii, managementului activelor intangibile, în particular al brevetelor de invenţie şi al mărcilor - stimularea utilizării acestora

● Aplicarea noului cadru de politici în domeniul IMM al Comisiei Europene - Small Business Act

● Facilitarea accesului întreprinderilor la fondurile structurale europene şi la mecanismele de finanţare puse la punct prin intermediul EXIMBANK, CEC, Fondului Român de Garantare pentru IMM, a Fondului de Garantare pentru Agricultură, a Fondului Român de Contragarantare pentru IMM înfiinţat în 2009

● Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor prin aplicarea efectivă a legislaţiei; protecţia consumatorilor împotriva practicilor comerciale incorecte, precum şi a riscurilor care pot să le afecteze viaţa, sănătatea, securitatea şi interesele economice; dezvoltarea cooperării cu organismele Uniunii Europene, cu statele membre, precum şi cu societatea civilă; stimularea capacităţii de autoprotecţie individuală şi asociativă a consumatorilor în completarea protecţiei directe oferite de instituţiile statului

1.Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM)

● Crearea cadrului instituţional, legislativ şi financiar favorabil susţinerii IMM-urilor şi a iniţiativei private

● Contracararea efectelor crizei economice globale prin implementarea, în regim de urgenţă, a unor măsuri de natură economică şi de reglementare fiscală, în vederea susţinerii şi stimulării IMM- urilor

● Racordarea politicilor în domeniul IMM-urilor la obiectivele Lisabona

● Dezvoltarea capacităţii tehnologice a IMM-urilor

● Implementarea politicii în domeniul cooperaţiei

● Sprijinirea întreprinzătorilor agricoli şi a gospodăriilor familiale

● Stimularea activităţii de producţie şi valorificare din resurse locale

● Sprijinirea activităţilor inovative

● Dezvoltarea bazei antreprenoriale durabile

2.Comerţ exterior

● Implementarea, susţinerea şi monitorizarea implementării Strategiei naţionale de export, inclusiv dezvoltarea de strategii regionale de competitivitate la export în parteneriat public-privat

● Derularea programului "Exportul românesc" în teritoriu, pentru extinderea bazei de exportatori la nivel local

● Corelarea activităţilor promoţionale şi de acces pe pieţe non-UE la nivel naţional cu cele la nivelul UE, prin participarea activă la Comitetul Consultativ de Acces pe Pieţe al Comisiei Europene

● Creşterea contribuţiei Consiliului de Export la coordonarea reţelelor de sprijin pentru exportatori, la nivel central şi regional, utilizându-se în acest scop resursele oferite prin programul de cooperare cu ITC - Geneva (International Trade Center)

● Rezervarea drepturilor care decurg pentru România din Tratatul de aderare (în special pentru domeniul agriculturii), care poate fi sprijinită şi prin contribuţia instituţiei la formularea şi definitivarea mandatului de negociere al Comisiei Europene în cadrul actualei Runde de negociere a Organizaţiei Mondiale a Comerţului

● Urmărirea deschiderii de noi pieţe pentru exporturile româneşti, atât prin negocierile comerciale multilaterale, cât şi prin cele privind noi acorduri de comerţ liber ale UE

● Instruirea reprezentanţilor instituţiei din reţeaua externă pentru semnalarea cu precădere a situaţiilor în care exporturile româneşti de bunuri şi servicii sunt discriminate

3.Mediul de afaceri

● Utilizare mai bună a pieţei de capital de către autorităţi prin:

–plasarea prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a unor emisiuni de obligaţiuni de stat;

–vânzarea prin mecanismele BVB, prin ofertă publică, a unor pachete de acţiuni la companii deţinute de stat din domeniul energetic;

–oferte suplimentare de acţiuni ale unor societăţi deja listate la BVB la care statul deţine încă acţiuni.

● Iniţierea proiectelor de acte normative având ca scop consolidarea mediului de afaceri şi dezvoltarea activităţilor din domeniul profesiilor liberale

● Intensificarea dialogului şi creşterea transparenţei reglementărilor, prin formalizarea consultărilor publice-private în sfera managementului reglementărilor din domeniul mediului de afaceri şi profesiilor liberale

● Reducerea şi simplificarea procedurilor administrative cu impact asupra mediului de afaceri şi profesiilor liberale, inclusiv prin înfiinţarea şi operaţionalizarea unor birouri (ghişee) unice, pentru rezolvarea tuturor problemelor administrative

● Implementarea cadrului legal de reglementare a activităţilor din domeniul profesiilor liberale, în concordanţă cu prevederile europene privind recunoaşterea calificării profesionale şi serviciile pe piaţa internă

● Colaborarea cu direcţiile de specialitate din cadrul instituţiilor publice centrale pe teme referitoare la impactul integrării europene asupra mediului de afaceri şi profesiilor liberale

4.Protecţia consumatorului

● Continuarea procesului de preluare a acquis-ului comunitar

● Dezvoltarea cooperării cu mediul de afaceri, ca instrument pentru promovarea şi protecţia intereselor consumatorilor

● Dezvoltarea capacităţii administrative a ANPC

● Desfăşurarea de acţiuni de control pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi/sau de conformitate a produselor şi serviciilor, precum şi în scopul protecţiei drepturilor şi intereselor economice ale consumatorilor privind furnizarea de produse şi servicii, inclusiv servicii financiare şi de interes public

● Rezolvarea reclamaţiilor consumatorilor, cooperarea cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale şi, după caz, cu statele membre sau candidate ale Uniunii Europene în realizarea de acţiuni de control, efectuarea schimbului rapid de informaţii privind produsele periculoase, atât cu oficiile teritoriale ale ANPC, cât şi cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţii similare din statele membre ale Uniunii Europene, prin Sistemul european RAPEX de schimb rapid de informaţii privind produsele periculoase

● Realizarea de acţiuni specifice de control privind regimul metalelor preţioase, verificarea îndeplinirii condiţiilor în baza cărora au fost autorizaţi operatorii economici care desfăşoară activităţi cu metale preţioase

● Dezvoltarea instrumentelor de informare şi educare a consumatorilor

● Asigurarea de sprijin şi consultanţă pentru organizaţiile neguvernamentale de consumatori

Capitolul 12Infrastructura de transport

Obiective de guvernare

1.Asigurarea coerenţei şi continuităţii pe termen lung a lucrărilor de autostrăzi prin promovarea Pactului naţional "Autostrăzile României", finanţat cu cel puţin 1% din PIB

2.Refacerea infrastructurii feroviare simultan şi în concordanţă cu cea rutieră, astfel încât cel puţin traficul greu de mărfuri să redevină atractiv pe transportul feroviar

3.Dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime româneşti astfel încât acestea să devină poarta maritimă din est a UE

4.Îmbunătăţirea condiţiilor de trafic fluvial pe sectorul românesc al Dunării la nivel european

5.Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, inclusiv în zonele cu activitate turistică importantă

6.Mărirea perioadei de garanţie a lucrărilor realizate pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport

7.Ocolirea localităţilor aglomerate prin realizarea unui program naţional de centuri ocolitoare

8.Asigurarea unui nivel calitativ european până în anul 2012 a 80% din reţeaua de drumuri naţionale

9.Reducerea constantă a numărului de victime ale accidentelor de circulaţie rutieră

10.Creşterea vitezei pe calea ferată în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţă de cel actual la trenurile de călători şi marfă, precum şi eliminarea staţionării trenurilor la frontieră

11.Înnoirea şi modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea staţiilor de cale ferată şi asigurarea legăturilor între marile oraşe prin trenuri intercity

12.Asigurarea condiţiilor de transport aerian pasageri/marfă din toate regiunile ţării

Direcţii de acţiune

Transport rutier

● Instituirea unui mod echitabil de colectare a taxelor pe infrastructura rutieră conform principiului "plăteşti cât şi cum foloseşti" şi colectarea într-un procent ridicat a acestor taxe

● Reorganizarea activităţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin separarea în cadrul CNADNR a activităţilor: de autostrăzi, de drumuri naţionale, de centuri ocolitoare

● Îmbunătăţirea legislaţiei privind modalităţile şi condiţiile de participare la licitaţiile pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport

● Modificarea legislaţiei privind relocarea utilităţilor pentru realizarea autostrăzilor şi a centurilor ocolitoare, prin implicarea proprietarilor acestor utilităţi urmărindu-se respectarea unor termene şi costuri de relocare minime

● Modificarea legislaţiei privind obţinerea diverselor avize pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport, astfel încât să se asigure termene minime de obţinere a acestora

● Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de finalizare) în vederea depunctării lor la licitaţii

● Utilizarea, acolo unde este cazul, a concesiunii de lucrări

Autostrăzi

● Realizarea Pactului naţional "Autostrăzile României" pentru stabilirea proiectelor de autostrăzi ce vor fi realizate până în 2020, cu asigurarea coerenţei şi continuităţii în finanţare la nivelul necesar

● Finalizarea tronsoanelor de pe coridorul IV paneuropean între Nădlac şi Sibiu (total 349 km) şi între Cernavodă şi Constanţa, inclusiv Centura Constanţa (total 74 km) la nivel de autostradă până în anul 2012

● Finanţarea porţiunii între Târgu Mureş şi Borş (254 km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca pentru porţiunea între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) să fie identificate alte soluţii de finanţare şi realizare

● Finalizarea tronsonului de autostradă Bucureşti - Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic - Braşov (56 km) să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2014

● Începerea lucrărilor la autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani (108 km), parte a coridorului IX paneuropean şi la autostrada Focşani - Săbăoani (140 km)

● Începerea lucrărilor la autostrada Târgu Mureş - Iaşi (300 km) şi la Autostrada Sudului Bucureşti - Alexandria - Craiova (170 km)

● Realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare la autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B

● Realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare la coridorul paneuropean IX Focşani - Albiţa

Drumuri naţionale

● Asigurarea, până în anul 2012, a capacităţii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene

● Finalizarea lucrărilor de lărgire la 4 benzi a centurii existente a Bucureştiului, astfel încât să se poată ocoli atât prin nord, cât şi prin sud

● Refacerea a 4 000 km de drumuri naţionale la nivel calitativ european

● Iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele - Nikopole şi conectivitatea cu Autostrada Sudului

● Reconstrucţia zonelor cu risc ridicat de accidente pentru eliminarea punctelor negre cunoscute în infrastructura rutieră

● Unificarea activităţilor de control în trafic ale RAR, ARR, CNADNR, în cadrul Inspectoratului de Control în Transportul Rutier

● Înfiinţarea Biroului Naţional de Siguranţă Rutieră ce va cuprinde un serviciu Info Trafic

● Eliberarea de autorizaţii rutiere gratuite de tranzit sau de continuare parcurs, în cazul TIR-urilor care utilizează tehnologia RO-LA sau feribot

● Realizarea până la finalul anului 2012 a programului naţional de variante ocolitoare cuprinzând:

–variante ocolitoare cu finanţare de la bugetul de stat: Oradea, Iaşi Sud, Suceava, Bucureşti (lărgire la 4 benzi), Tecuci, Sebeş, Horezu, Sânnicolau Mare, Tulcea, Cluj Est, totalizând 206 km;

–variante ocolitoare cu finanţare pe programe FEDR: Miercurea-Ciuc - Ciceu - Siculeni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Aleşd Sud, Aleşd Nord, Stei, Huşi, Bistriţa, Topliţa, Tuşnad, Huedin, Bârlad, Timişoara Sud, Sighişoara, Făgăraş, Paşcani, Roman, Roşiori de Vede, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Titu, Târgovişte, Adjud, Craiova Sud, Budeşti, Buftea, Dej, Fălticeni, Filiaşi, Mangalia, Mihăileşti, Pucioasa, Târgu Frumos, Târgu Jiu, Săcuieni, Valea lui Mihai, Carei, Caracal, Alexandria, totalizând 280 km;

–variante ocolitoare cu finanţare ISPA: Adunaţii Copăceni, Drobeta-Turnu Severin, Mehadia, Domaşnea, Plugova, Caransebeş, Lugoj, totalizând 54 km;

–variante ocolitoare cu finanţare din credite externe: Bacău, Târgu Mureş, Reghin, Mediaş, Timişoara, Slatina, Braşov, totalizând 143 km.

Transport feroviar

● Finalizarea lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi a tronsonului Câmpina - Braşov, porţiuni din coridorul IV paneuropean

● Finalizarea lucrărilor de modernizare a tronsonului Curtici - Braşov, parte a coridorului IV paneuropean, prin împărţirea în sectoare scurte

● Începerea lucrărilor de modernizare a coridorului IX paneuropean Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Vadu Siret

● Electrificarea şi dublarea liniei principale Cluj - Oradea şi a magistralei Iaşi - Tecuci

● Analizarea finanţării din alte surse a lucrărilor la Linia Râmnicu Vâlcea - Vâlcele

● Reducerea TUI cu până la 25% pentru trenurile de marfă cu circulaţie permanentă şi instituirea TUI preferenţial pentru transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale)

● Reconstrucţia Gării de Nord Bucureşti prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial, lucrările fiind scoase la licitaţie internaţională

● Modernizarea staţiilor de cale ferată: Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Vaslui, Brăila, Târgu Mureş, Giurgiu, Călăraşi, Reşiţa Sud, Piatra-neamţ, Zalău, Bistriţa, Alexandria, Slatina, Slobozia, Sfântu Gheorghe, Botoşani, Baia Mare, Satu Mare, Târgovişte, MiercureaCiuc, Târgu Jiu

● Continuarea procesului de modernizare telecomenzi şi semnalizare feroviară pentru coridoarele IV şi IX paneuropene de mare viteză (160 km/h)

● Înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de călători

● Continuarea programului de achiziţii automotoare diesel tip "Săgeata albastră"

● Asigurarea compensaţiilor la nivelul necesar pentru transportul public de călători pe calea ferată conform practicilor europene, precum şi pentru administratorul de infrastructură, în vederea susţinerii activităţii de întreţinere şi reparaţii a infrastructurii feroviare publice

● Finalizarea până în anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai - Laromet (3,1 km - două staţii)

● Începerea lucrărilor la linia 5 de metrou: Ghencea - Drumul Taberei - Eroilor - Universitate - Pantelimon, cu finalizarea primului tronson Ghencea - Eroilor până în 2012

● Modernizarea parcului de vagoane de metrou

● Modernizarea instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei şi de ventilaţie de la metrou, componente ale sistemului de protecţie în cazuri speciale

● Încurajarea transportului de tip RO-LA

● Înfiinţare de centre logistice în regiunile de dezvoltare pentru stimularea transportului mixt cale ferată - rutier

Transport naval

● Prelungirea digului de larg al Portului Constanţa pentru asigurarea condiţiilor optime de operare şi staţionare a navelor la cheu în Constanţa Sud - Agigea

● Construirea unui pod peste Canalul Dunăre - Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi cu centura la nivel de autostradă a municipiului Constanţa

● Implementarea proiectului privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi - Brăila

● Consolidarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor la Canalul Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia Năvodari

● Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmărire şi dirijare a traficului fluvial de nave şi mărfuri pe sectorul românesc al Dunării şi construcţia centrului de editare a hărţii electronice a Dunării şi de colectare a datelor pentru sistemul RORIS

● Elaborarea legislaţiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare (NAIADES)

● Sporirea capacităţii de operare a mărfurilor prin construirea molului 3 şi a molului 4 în portul Constanţa Sud - Agigea

● Dezvoltarea infrastructurii portului Constanţa prin construirea unui pod de legătură între ţărm şi insula artificială

● Dezvoltarea infrastructurii în porturile dunărene Moldova Nouă, Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Calafat, Bechet, Giurgiu, Olteniţa

● Implementarea proiectului "Apărări de maluri pe Canalul Sulina"

● Simplificarea formalităţilor de control al navelor fluviale

Transport aerian

● Acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial turistic ridicat (Suceava, Tulcea, Satu Mare, Baia Mare)

● Asigurarea unui management competitiv pentru dezvoltarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni - Băneasa) şi înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara - Arad)

● Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti pentru atingerea unei capacităţi de 5 milioane de pasageri pe an

● Acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor locale din judeţele Braşov şi Galaţi - Brăila pentru construirea de noi aeroporturi

● Creşterea eficienţei activităţii Companiei TAROM, pentru consolidarea poziţiei de membru în alianţa Sky Team, în vederea listării la bursă şi privatizării

● Consolidarea poziţiei Regiei Autonome ROMATSA în cadrul programului "Cer unic european" prin realizarea unui bloc multifuncţional de dirijare a traficului aerian împreună cu Bulgaria

● Separarea funcţiei de supervizare a activităţii de aviaţie în general de activităţile de furnizare de servicii în cadrul Autorităţii Aeronautice Române

Capitolul 13Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi inovarea

Obiective de guvernare

1.Susţinerea domeniilor de vârf cu potenţial pentru performanţă şi a domeniilor în care România este implicată la nivel internaţional (CERN, Extreme Light Infrastructure)

2.Sporirea numărului de cercetători cu rezultate ştiinţifice de nivel internaţional

3.Creşterea atractivităţii carierelor ştiinţifice şi promovarea tinerilor cercetători

4.Încurajarea parteneriatelor instituţionale şi a repatrierii diasporei ştiinţifice româneşti

5.Organizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare în mod funcţional

6.Integrarea cercetării ştiinţifice în mediul economic şi social

7.Întărirea capacităţii instituţionale şi personale pentru atragerea de fonduri internaţionale, publice şi private

8.Promovarea performanţelor ştiinţei în rândurile publicului larg

Direcţii de acţiune

● Creşterea finanţării cercetării-dezvoltării, inclusiv din mediul privat

● Alocarea resurselor prin competiţie, exclusiv în funcţie de criteriile de calitate ştiinţifică. Evaluările instituţiilor, persoanelor şi proiectelor vor fi făcute exclusiv în baza unor criterii internaţional recunoscute

● Debirocratizarea procedurilor referitoare la finanţarea şi utilizarea fondurilor aferente proiectelor ştiinţifice

● Introducerea unor politici de resurse umane dinamice şi competitive

● Accesul la posturi sau competiţii exclusiv pe bază de performanţă profesională

● Finanţarea multianuală a proiectelor de cercetare, în acord cu practicile europene

● Facilitarea utilizării fondurilor câştigate pe bază de competiţie, inclusiv punerea în practică a principiului "finanţarea urmează cercetătorul"

● Stimularea investiţiilor private în cercetare-dezvoltare

● Punerea în practică a unui plan de acţiune de lungă durată privind popularizarea ştiinţei şi tehnicii către publicul larg, inclusiv prin canale media

● Raţionalizarea instituţională a sistemului

Capitolul 14Societatea informaţională

Obiective de guvernare

1.Implementarea unui cadru strategic unitar şi coerent, respectiv "Strategia România digitală - e-strategia pentru o societate informaţională", pe următoarele direcţii strategice:

–interoperabilitate;

–tehnologia informaţiei;

–administraţia publică minimală;

–e-România;

–Directiva servicii - crearea Punctului unic de contact;

–cyber crime;

–e-incluziune;

–Strategia naţională Domenii.ro şi Domenii.eu, de servicii poştale şi de telecomunicaţii;

–Strategia de spectru şi de broadband.

2.Dezvoltarea platformei naţionale e-România şi a Sistemului electronic naţional (SEN) prin integrarea de noi servicii electronice, în paralel cu creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice informatizate la un nivel de 55%

3.Extinderea accesului la infrastructura de comunicaţii electronice de bandă largă pentru comunităţile mici urbane şi rurale, ca premisă esenţială a trecerii la societatea informaţională, astfel încât gradul de penetrare a serviciilor de comunicaţii electronice la nivelul populaţiei să atingă un nivel de 55% până în 2012

4.Creşterea la 70% a procentului firmelor care utilizează Internetul ca principal mijloc de interacţiune cu instituţiile statului

5.Crearea condiţiilor pentru realizarea unui stat funcţional, modern, performant şi interactiv, prin regândirea proceselor şi procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor

6.Implementarea şi asigurarea mecanismelor de funcţionare ale Serviciului universal de acces la mijloacele de comunicare şi informare

7.Modernizarea infrastructurii de comunicaţii şi sporirea calitativă şi cantitativă a serviciilor de comunicaţii electronice

8.Creşterea gradului de securitate la nivelul reţelelor de comunicaţii şi a securităţii informaţiilor în scopul creşterii gradului de protecţie a cetăţeanului, administraţiei şi agenţilor economici, prin sisteme de tip CERT (centre de reacţie şi răspuns la incidentele de securitate informatică)

9.Creşterea rolului sectorului TIC în promovarea şi stimularea dezvoltării economice, a coeziunii sociale şi în reducerea decalajelor regionale de dezvoltare

10.Asigurarea unui cadru legislativ de natură a impulsiona planurile de dezvoltare la nivelul societăţii informaţionale, cu prioritate a celor în infrastructură şi servicii electronice

11.Crearea unor instrumente informaţionale puternice de tip supercomputing, capabile să sprijine cercetarea şi mediul universitar, mai ales în direcţia apropierii acestora de aplicaţiile economice, precum şi integrarea în reţelele europene similare

Direcţii de acţiune

1.Crearea unui cadru instituţional şi legal coerent pentru dezvoltarea societăţii informaţionale, cu următoarele priorităţi:

● proiect de lege privind registrele electronice naţionale;

● proiect de lege privind cadrul de interoperabilitate al sistemelor societăţii informaţionale;

● proiect de lege privind condiţiile minime de securitate ale sistemelor informatice din administraţia publică;

● modificări la Legea nr. 161/2003 care să precizeze măsuri pentru accelerarea dezvoltării societăţii informaţionale;

● proiect de lege privind e-guvernarea;

● introducerea şi generalizarea planificării şi execuţiei bugetare online;

● introducerea fluxurilor electronice de documente pentru comunicaţiile inter şi intra-ministeriale;

● introducerea gestiunii electronice a documentelor cu caracter legislativ din cadrul Guvernului;

● unificarea cadrului legislativ în domeniul comunicaţiilor electronice prin elaborarea cu prioritate a Legii comunicaţiilor.

2.Dezvoltarea serviciilor şi sistemelor societăţii informaţionale:

● implementarea şi dezvoltarea sistemului de e-guvernare, la nivel central şi local, având ca principiu de bază asigurarea valabilităţii şi opozabilităţii faţă de terţi a operaţiunilor efectuate prin mijloace electronice şi a documentelor emise, prelucrate şi transmise în format electronic, atât între instituţiile publice, cât şi între acestea şi entităţile şi persoanele de drept privat, cu respectarea reglementărilor cuprinse în Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, adaptarea şi modificarea acelor acte normative care nu respectă prevederile acestei legi, şi care, astfel, periclitează stabilitatea circuitului economic şi juridic şi au ca efect denaturarea liberei concurenţe;

● dezvoltarea accelerată a Sistemului Electronic Naţional (SEN), integrat cu platforma naţională e-România, facilitându-se introducerea a cel puţin unui serviciu electronic pe zi. Dezvoltarea SEN se va face în două faze, în prima fază urmărindu-se agregarea tuturor formularelor şi asigurarea interacţiunii prin mijloace electronice dintre cetăţeni şi administraţie (informatizarea front-office-ului administraţiei), urmând ca în faza a doua să se asigure mecanismele necesare informatizării comode a fluxurilor de avizare inter şi intraorganizaţionale, inclusiv definirea traseelor interinstituţionale (informatizarea back-office-ului administraţiei);

● dezvoltarea Sistemului electronic de achiziţii publice (SEAP) în vederea simplificării şi creşterii eficienţei achiziţiilor efectuate. Până la sfârşitul anului 2010 SEAP va implementa toate procedurile specifice achiziţiilor publice prin mijloace electronice, asigurându-se totodată integrarea cu sistemele similare la nivel european. Procentul de achiziţii publice efectuate prin SEAP va creşte în 2010 la 30%;

● implementarea Punctului de contact unic electronic, care să simplifice şi să accelereze semnificativ procedurile administrative pentru obţinerea de autorizaţii, îndeplinind totodată toate obligaţiile ce revin României în conformitate cu prevederile Directivei serviciilor nr. 123/CE/2006. Sistemul va trata într-o manieră coerentă toate procesele de autorizare la nivel naţional;

● dezvoltarea unei platforme naţionale de autentificare pentru toate serviciile electronice;

● dezvoltarea ghişeului virtual de plăţi (GVP), pentru a permite conectarea tuturor sistemelor administraţiei publice care necesită un mecanism de plată;

● implementarea platformei unificate de e-learning; susţinerea dezvoltării infrastructurii TIC în învăţământul public de toate nivelele şi asigurarea şanselor egale la informare pentru toţi copiii şcolari din România, acordând o atenţie sporită învăţământului rural; susţinerea dezvoltării şi utilizării de conţinut informatic dedicat pentru toate materiile de învăţământ în cadrul procesului de educaţie publică;

● integrarea soluţiilor de e-guvernare în ansamblul soluţiilor europene, asigurându-se interconectarea cu sisteme similar din celelalte ţări membre UE;

● creşterea securităţii şi fiabilităţii sistemelor de e-guvernare, condiţie obligatorie pentru sporirea încrederii cetăţenilor în alternativa electronică a serviciilor publice şi implicit pentru creşterea numărului de utilizatori ai acestor sisteme;

● realizarea unei platforme informaţionale naţionale care să pună într-o corespondenţă dinamică şi directă informaţiile referitoare la cetăţeni, firme şi proprietăţi imobiliare;

● asigurarea infrastructurii pentru accesul securizat la informaţiile medicale personale pentru serviciile medicale, oriunde şi oricând pe teritoriul României;

● promovarea schimbului electronic de documente, astfel încât acesta să devină principalul mijloc de transmitere a informaţiei în administraţia publică, prin:

–soluţie integrată de planificare şi execuţie a bugetelor;

–introducerea fluxurilor electronice pentru comunicaţiile guvernamentale;

● gestiunea documentelor cu caracter legislativ din cadrul Guvernului;

● promovarea pe scară largă a serviciilor caracteristice societăţii informaţionale: comerţ electronic, semnătură electronică, marcă temporală, activitatea electronică notarială, arhivarea documentelor în formă electronică, avizarea instrumentelor de plată la distanţă; promovarea utilizării soluţiilor bazate pe certificate digitale calificate şi asigurarea mecanismelor de interconectare/interoperabilitate cu infrastructurile PKI la nivel european;

● dezvoltarea şi asimilarea de standarde, norme şi metodologii, precum şi dezvoltarea şi întreţinerea nomenclatoarelor de interes general care să asigure în mod unitar proiectarea, realizarea, implementarea şi operarea serviciilor publice informatizate, prin care se vor asigura interoperabilitatea şi interactivitatea acestora

3.Cadrul de cooperare

● Cooperarea cu alte autorităţi pentru introducerea de prevederi referitoare la infrastructura de comunicaţii în standardele de urbanism, în autorizarea pentru construire şi în alte categorii de standarde

● Promovarea experienţei şi propunerilor româneşti în domeniul reglementărilor în instituţiile europene, precum şi transferul experienţei spre ţări ce urmează calea integrării europene, prin participarea la grupurile de expertiză europene

● Încurajarea demersurilor comune de cooperare în zona sudest europeană pentru crearea unei pieţe puternice de tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC)

● Asimilarea şi integrarea practicilor de succes internaţionale, precum şi stimularea schimburilor de expertiză, în cadrul unor memorandumuri precum cele cu Germania, Austria, Marea Britanie, Franţa

● Promovarea interacţiunii autorităţilor publice cu cetăţenii şi mediul de afaceri prin servicii de e-guvernare

4.Construirea "oraşelor şi judeţelor digitale", care să contribuie la descentralizare, scăderea costurilor şi eficientizarea actului de guvernare

5.Implementarea de reţele de infrastructură în mediul mic urban şi rural cu finanţare prin intermediul fondurilor structurale

6.Reducerea deficitului de accesibilitate înregistrat între mediul urban şi cel rural în scopul asigurării cadrului necesar realizării şi implementării strategiilor guvernamentale în vederea unei dezvoltări echilibrate la nivelul întregii ţări

7.Susţinerea neutralităţii tehnologice în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii naţionale şi a sistemelor societăţii informaţionale, încurajarea dezvoltării internetului de bandă largă ca principal suport de transmisie şi convergenţă

8.Implementarea unui nivel de securitate adecvat, asigurându-se protecţia vieţii private şi integritatea şi securitatea informaţiilor tranzacţionate. De asemenea, promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu handicap şi ale celor cu nevoi sociale speciale trebuie să constituie o prioritate pe termen mediu şi lung, în spiritul politicilor europene de promovare a incluziunii sociale

9.Implementarea Centrului naţional CERT pentru prevenirea, depistarea şi combaterea criminalităţii informatice, precum şi diseminarea mecanismelor de prevenţie şi promovarea cooperării internaţionale prin interconectarea cu centre similare

10.Realizarea programului "Supercomputing" care să asigure o dezvoltare rapidă a sectorului de cercetare-inovare cu aplicabilitate directă în domenii precum: economic şi finanţe, social, sănătate, mediu, ştiinţe naturale, combaterea criminalităţii informatice, precum şi o platformă naţională pentru informare şi acţiune, în caz de calamităţi sau dezastre, care să asigure intervenţia rapidă şi specializată a autorităţilor

11.Finalizarea procesului de tranziţie de la televiziunea în format analogic la cea în format digital până la sfârşitul anului 2011, prin asigurarea unui cadru instituţional de colaborare între entităţile implicate în procesul de implementare, care, pe baza documentului de strategie deja adoptat, să permită finalizarea procesului de tranziţie la termenul şi în condiţiile agreate la nivel comunitar

12.Generalizarea accesului la servicii integrate de voce (cu mobilitate), date şi imagini (inclusiv televiziune digitală) pentru cetăţenii României

13.Continuarea şi extinderea proiectului "Economia bazată pe cunoaştere", finanţat de Banca Mondială, prin creşterea numărului de localităţi rurale care au acces la reţeaua de comunicaţii de bandă largă

Capitolul 15Agricultură şi dezvoltare rurală. Proprietate şi cadastru

Obiective de guvernare

1.Asigurarea securităţii alimentare a ţării prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole

2.Creşterea exportului de produse agroalimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole

3.Susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe multianuale

4.Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agroalimentare

5.Stimularea înfiinţării de depozite pentru colectarea, sortarea şi valorificarea produselor agricole

6.Accelerarea procesului de dezvoltare rurală, inclusiv a serviciilor din spaţiul rural

7.Modernizarea şi extinderea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice

8.Extinderea suprafeţelor de păduri în România şi dezvoltarea pisciculturii

9.Susţinerea cercetării agricole şi a formării profesionale

10.Reforma structurilor administrative cu atribuţii în domeniul agriculturii

Direcţii de acţiune

1.Asigurarea securităţii alimentare a ţării prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole

● Stimularea comasării voluntare a terenurilor agricole şi a exploatării eficiente

● Specializarea producţiei agricole şi aplicarea de politici diferenţiate pe tipuri de ferme şi zone de favorabilitate

● Amplificarea sprijinului necesar creării de ferme comerciale moderne şi de unităţi de industrie alimentară competitive

● Promovarea produselor cu randamente şi calitate ridicate obţinute prin biotehnologii

● Reevaluarea progresivă a ponderii zootehniei în totalul producţiei agricole, a pomiculturii, legumiculturii şi viticulturii - sectoare mult rămase în urmă

● Stimularea producţiei agricole integrate pentru valorificarea superioară a acesteia

● Orientarea fermierilor către producţia de carne acolo unde nu se poate aloca cotă de lapte

● Stimularea continuă a producţiei ecologice

● Exercitarea obligatorie a controalelor sanitar-veterinare şi fito-sanitare în conformitate cu reglementările stabilite cu autorităţile corespondente din Uniunea Europeană

2.Creşterea exportului de produse agroalimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole

● Menţinerea sprijinului financiar pentru susţinerea şi promovarea brandurilor româneşti

● Extinderea măsurilor de susţinere a politicilor de marketing ale producătorilor autohtoni pentru pieţele externe

● Dezvoltarea sistemelor informatice referitoare la piaţa externă, accesibile producătorilor români

● Sprijinirea consecventă a asocierii întreprinzătorilor autohtoni şi a afilierii lor la structuri din afara ţării

● Sprijinirea înfiinţării unităţilor de procesare a produselor agroalimentare

3.Susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe şi bugete multianuale

● Aplicarea unor scheme eficiente de finanţare a agriculturii în termene concrete, pentru absorbţia integrală a fondurilor europene disponibile, prin cofinanţarea de la bugetul de stat, prin proiecte tip "Fermierul"

● Acordarea de consultanţă gratuită în vederea asocierii în ferme comerciale competitive şi realizării proiectelor

● Promovarea politicilor stimulative pentru producţiile destinate total sau parţial pieţei

● Subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului săditor şi a materialului seminal genetic ameliorat

● Acordarea de subvenţii pentru îmbunătăţirea calităţii materialului genetic folosit pentru reproducere în zootehnie

● Elaborarea unui sistem eficient de acordare a despăgubirilor în agricultură

● Suportarea de la buget a costurilor de marcare şi identificare a animalelor, precum şi a tratamentelor antiepizootice

● Susţinerea sistemului unitar de accesare şi garantare, atât a creditelor pentru producţie, cât şi a creditelor pentru investiţii

4.Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agroalimentare

● Susţinerea unor programe de tipul rentei viagere şi dublarea cuantumului actual pentru cei care arendează terenurile sau pentru înstrăinarea terenului

● Consolidarea pieţelor agricole şi agroalimentare şi eliminarea distorsiunilor acestora prin:

–măsuri pentru stimulare a organizării pieţelor: stimularea organizaţiilor şi a acordurilor interprofesionale, facilitarea accesului grupurilor de producători la comerţul organizat, stimularea pieţelor locale de vânzare directă de la producător;

–stimularea comerţului prin bursa cerealelor şi reglementarea în domeniul certificatelor de depozit, privind funcţionalitatea şi tranzacţionabilitatea;

–atragerea băncilor în finanţarea fermierilor pe baza acestor certificate şi a garanţiei cu terenuri agricole;

–sprijinirea înfiinţării formelor asociative pentru valorificarea produselor agricole.

● Definirea şi aprobarea măsurilor pentru consolidarea pieţei funciare şi transformarea terenului într-un bun valoric prin:

–finalizarea retrocedărilor şi a reformei proprietăţii funciare, precum şi acordarea de justă despăgubire, în situaţii specifice;

–introducerea cadastrului unitar, pe cheltuiala statului;

–intabularea tuturor suprafeţelor agricole şi forestiere, inclusiv a celor rezultate din ieşirea din indiviziune;

–reglementarea condiţiilor de expropriere pentru lucrările de interes naţional;

–promovarea de programe pentru înfiinţarea depozitelor de preluare a produselor agricole şi silvice în vederea sortării, depozitării şi comercializării lor.

5.Accelerarea procesului de dezvoltare rurală

● Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rurale de bază: drumuri, reţele de apă şi canalizare, gestionarea deşeurilor

● Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea de cabinete pentru medici de familie şi acordarea de stimulente pentru a se stabili în mediul rural

● Diversificarea susţinută a activităţilor economice, altele decât cele agricole, şi a serviciilor din mediul rural şi crearea de locuri de muncă, inclusiv pentru categorii aflate în dificultate (de exemplu: femeia din mediul rural)

● Amplificarea susţinerii construirii de spaţii de depozitare (silozuri pentru produse agricole)

● Susţinerea multiplă a instalării tinerilor fermieri în mediul rural

● Stimularea complexă a renovării satelor şi conservarea arhitecturii, tradiţiilor şi obiceiurilor locale

● Stimularea activităţilor de turism specializat în mediul rural

● Permanentizarea reabilitării, întreţinerii şi promovării siturilor naturale şi istorice

● Program pentru adaptarea forţei de muncă şi a administraţiei publice de la sate la schimbările actuale, pentru instruirea în meserii tradiţionale şi servicii, precum şi modernizarea administraţiei publice locale

6.Modernizarea şi extinderea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice

● Asigurarea funcţionalităţii sistemelor de irigaţii pe o suprafaţă amenajată de 1,5 milioane ha.

● Elaborarea unui program naţional de îmbunătăţiri funciare:

–intervenţii pentru situaţii de forţă majoră;

–reconversia unor sisteme de irigaţii, extinzând sistemul gravitaţional prin valorificarea potenţialului hidroenergetic al ţării;

–măsuri de susţinere a costurilor apei de irigat până la staţiile de distribuţie.

● Reabilitarea în continuare a digurilor de la Dunăre, precum şi întreţinerea şi repararea amenajărilor de desecări-drenaj şi a celor de combatere a eroziunii solului

● Folosirea eficientă a îngrăşămintelor, prin îmbunătăţirea structurii şi a gradului de utilizare a acestora, cu impact pozitiv asupra mediului

● Stimularea culturilor energetice pentru valorificarea potenţialului productiv al terenurilor

7.Extinderea suprafeţelor de păduri în România şi dezvoltarea pisciculturii

● Stoparea declinului suprafeţelor împădurite şi extinderea suprafeţei de păduri la 30% din suprafaţa României, în următorii 3 ani

● Împădurirea terenurilor improprii agriculturii şi crearea de perdele forestiere de protecţie pe 5% din suprafeţele agricole din zonele expuse secetei şi deşertificării

● Combaterea despăduririlor şi tăierii ilegale de masă lemnoasă prin perfectarea pachetului legislativ pentru reducerea tăierilor ilegale de masă lemnoasă şi înfiinţarea unei unităţi pentru paza pădurilor şi a parcurilor naturale

● Adaptarea la necesarul intern a Programului pentru pescuit şi acvacultură

8.Susţinerea cercetării agricole şi formării profesionale

● Adaptarea ciclului de învăţământ profesional şi mediu agricol la nevoile agriculturii şi sprijinirea acestuia de către ministerul de specialitate

● Aplicarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare agricolă, împreună cu partenerii implicaţi, în jurul unor obiective comune: productivitate, calitate, rezistenţă la secetă, boli, dăunători etc.

● Gestionarea programelor de cercetare şi inovare pe bază de rezultate, pentru dezvoltarea durabilă a sectoarelor agroindustriale şi silvice

9.Reforma administrativă a agriculturii

● Restructurarea şi profesionalizarea structurilor de administrare a fondurilor UE, pentru a asigura o absorbţie integrală a acestora

● Descentralizarea administraţiei agricole şi reorganizarea structurilor teritoriale ale ministerului pe principiile Politicii agricole comune

● Înfiinţarea camerelor agricole şi crearea caselor de credit rural

● Abilitarea organizaţiilor interprofesionale în transferul spre producătorii agricoli a politicilor de piaţă

10.Agricultură şi dezvoltare rurală. Proprietate şi cadastru

● Revizuirea şi reactualizarea sistemului naţional de evidenţă a animalelor (În prezent se dau subvenţii pe efectivele deţinute în 2007.)

● Armonizarea legislaţiei de protecţia mediului cu cerinţele zootehnice performante aplicate în ţările UE

● Subvenţiile pe teren să fie acordate inclusiv pe baza dovezii că acele terenuri sunt lucrate

● Viabilizarea certificatelor de depozit (astfel încât să fie acceptate de bănci ca garanţii) pentru facilitarea finanţării producţiei agricole

● Introducerea posibilităţii de compensare cu statul a subvenţiilor acordate de drept, dar neplătite încă

● Controlul mai riguros al comercianţilor şi procesatorilor care achiziţionează cereale în valoare mai mare de 5.000 lei/persoană fizică. În documentele de achiziţie de la persoane fizice să se menţioneze codul de exploataţie evidenţiat la APIA

● Sprijinirea consiliilor locale pentru întocmirea Registrului parcelar al terenurilor (obligaţie legală)

Capitolul 16Politici de dezvoltare regională, infrastructură publică de interes local şi turism

1.Politici de dezvoltare teritorială şi coeziunea teritoriului naţional

Obiective de guvernare

1.Operaţionalizarea strategiei de dezvoltare teritorială a României

2.Asigurarea unui sistem de guvernanţă complementară şi coerentă în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, în respectul principiului subsidiarităţii

3.Utilizarea completă a fondurilor structurale şi a celor de finanţare a obiectivului cooperare teritorială europeană, în susţinerea planurilor de dezvoltare regionale şi pregătire pentru perioada de programare 2014-2020

4.Operaţionalizarea programului de dezvoltare policentrică

5.Promovarea strategiilor şi a programelor derivate aferente Bazinului Dunării şi Bazinului Mării Negre

6.Stimularea cooperării interregionale, interne, internaţionale şi transfrontaliere, respectiv promovarea constituirii unor entităţi cu personalitate juridică de către autorităţile administraţiei publice centrale, a unităţilor administrativ-teritoriale, a organismelor de drept public, precum şi a asociaţiilor constituite de acestea, din România, cu structuri similare din alte state membre ale Uniunii Europene, pentru realizarea şi gestionarea unor acţiuni de cooperare teritorială, pentru consolidarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale

Cadru normativ, cadru instituţional

● Adoptarea Conceptului de dezvoltare strategică a României 2010-2025

● Intensificarea activităţii Comisiei interministeriale permanente pentru planificare strategică

● Actualizarea legii privind amenajarea teritoriului naţional - document directivă pentru orice plan de investiţii

● Actualizarea legislaţiei în domeniul urbanismului şi corelarea cu legislaţia conexă

Programe de acţiune

● Programul privind finanţarea elaborării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism aferente

● Programul privind realizarea "sistemului informaţional specific domeniului imobiliar edilitar şi a băncilor de date urbane", instituirea infrastructurii pentru informaţii spaţiale în România în sensul politicilor comunitare din domeniul mediului şi al politicilor sau activităţilor care pot avea impact asupra mediului - Directiva CE 2007/2/CE - INSPIRE

● Programul de cofinanţare a hărţilor de risc pentru alunecările de teren

● Generarea şi gestiunea planurilor integrate de dezvoltare a polilor de creştere

● Contractarea integrală a fondurilor disponibile prin Programul operaţional regional până în anul 2011 şi a fondurilor disponibile prin programele de cooperare teritorială europeană până în anul 2012

● Pregătirea şi elaborarea documentelor strategice şi de planificare pentru programarea şi implementarea finanţărilor nerambursabile de la Uniunea Europeană aferente perioadei 2014-2020

● Continuarea implementării programelor finanţate din fonduri europene de preaderare

2.Politici în domeniul lucrărilor publice

Obiective de guvernare

● Dezvoltarea infrastructurii sociale, educaţionale, sportive, de cultură şi turism

● Aplicarea politicilor de dezvoltare regională, cu respectarea principiilor subsidiarităţii, descentralizării şi parteneriatului

● Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială inter- şi intraregională

● Dezvoltarea infrastructurii de accesibilitate şi edilitare

● Coordonarea politicilor investiţionale, intersectoriale şi interregionale

● Implementarea unor noi programe de investiţii şi continuarea programelor existente în infrastructura de interes public în vederea atingerii în ritm accelerat a condiţiilor de locuire conform cerinţelor europene în scopul creşterii calităţii vieţii

● Creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice

● Creşterea alocărilor de resurse financiare din bugetul de stat pentru derularea programelor naţionale de dezvoltare a infrastructurii de interes local

Cadru normativ, cadru instituţional

● Îmbunătăţirea instrumentelor de lucru ale secretariatului Comisiei interministeriale de avizare a lucrărilor de investiţii - constituirea şi exploatarea bazei de date integrate a lucrărilor publice de către Comisia interministerială de planificare strategică

● Întărirea structurilor de control şi supraveghere în domeniul construcţiilor şi urbanismului

Programe de acţiune

● Dezvoltarea infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural în baza programului instituit prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2006

● Continuarea programelor de construcţii de săli de sport; consolidarea şi reabilitarea sălilor de sport; bazine de înot; patinoare artificiale; proiectarea, reabilitarea şi construirea de sedii pentru aşezăminte culturale din mediul rural şi mic urban, reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale în mediul rural şi mic urban

● Implementarea programului de reabilitare şi modernizare de drumuri judeţene, comunale şi periurbane

● Construcţii de locuinţe sociale; construcţii de locuinţe pentru tineri destinate închirierii şi pentru chiriaşii evacuaţi din locuinţele retrocedate; sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală

● Continuarea programelor care vizează alimentarea cu apă a satelor în sistem centralizat, construcţia de sisteme de canalizare şi epurare a apei, tratarea apelor uzate, crearea şi modernizarea de platforme pentru deşeuri, îmbunătăţirea drumurilor rutiere de acces prin pietruire, reabilitare, asfaltare, construirea, extinderea sau modernizarea de poduri, podeţe sau punţi pietonale

● Dezvoltarea, reabilitarea sistemelor integrate de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţi cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori;

● Continuarea programelor de construcţii de locuinţe sociale şi pentru tineri

● Continuarea programului de reabilitare termică

● Constituirea şi exploatarea bazei de date integrate a lucrărilor publice derulate din fonduri naţionale

3.Politici în sectorul construcţii

Obiective de guvernare

1.Normalizarea pieţei - calitatea în construcţii - sisteme de certificare

2.Eficienţa energetică a clădirilor multietajate

3.Certificarea produselor, sisteme inovative

Cadru normativ, cadru instituţional

● Perfecţionarea sistemului de reglementări şi standarde în construcţii şi urbanism (domenii, număr de standarde etc.)

● Perfecţionarea sistemului de contractare FIDIC

● Perfecţionarea sistemului de alertă şi de intervenţie rapidă în caz de risc seismic

● Întărirea structurilor de control şi supraveghere în domeniul construcţiilor şi urbanismului

Programe de acţiune

● Programul de reducere a vulnerabilităţii la activitate seismică a clădirilor publice

● Programul de consolidare la clădiri de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public

● Programul de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public

● Stimularea introducerii instituţiei creditului furnizor în vederea încurajării autorităţilor publice pentru demararea investiţiilor, programelor de investiţii

4.Politici în domeniul turismului

Obiective de guvernare

● Creşterea competitivităţii şi atractivităţii României ca destinaţie turistică şi a turismului românesc la nivel regional şi internaţional

● Creşterea circulaţiei turistice interne şi a numărului de turişti străini din România

● Conservarea şi reabilitarea obiectivelor turistice care fac parte din patrimoniul cultural universal şi naţional, în colaborare cu autorităţile publice centrale şi locale sau în parteneriat public-privat

● Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor turistice naturale şi culturale, în colaborare cu autorităţile publice centrale şi locale sau în parteneriat public-privat

● Creşterea calităţii produselor şi serviciilor turistice din România

● Creşterea numărului de locuri de muncă în turism

● Creşterea veniturilor la bugetul de stat din activităţile de turism

Cadru normativ, legislativ

● Adoptarea Legii turismului;

● Înfiinţarea Comisiei interministeriale pentru dezvoltarea turismului

● Actualizarea/elaborarea planurilor de urbanism general şi a planurilor de urbanism zonal care se referă la zone şi staţiuni turistice

● Armonizarea cadrului legislativ existent cu legislaţia comunitară şi internaţională

● Implementarea Legii tichetelor de vacanţă

Programe de acţiune

● Identificarea resurselor naturale şi antropice şi elaborarea strategiilor de dezvoltare turistică, conform recomandărilor din Master-planul de dezvoltare turistică a României 2007-2026

● Implementarea şi susţinerea proiectelor de dezvoltare turistică în parteneriat cu administraţiile publice locale sau în parteneriat public-privat

● Susţinerea proiectelor de investiţii în infrastructura turistică în conformitate cu proiectele de dezvoltare locală şi regională

● Programe de reabilitare şi dezvoltare a staţiunilor turistice balneare şi a infrastructurii de turism balnear

● Promovarea României ca destinaţie turistică pe plan intern şi internaţional, pe baza unui program multianual de marketing turistic al României. Dezvoltarea brandului de ţară şi promovarea acestuia prin campanii eficiente

● Întărirea structurilor şi activităţilor de control în domeniul turismului

● Dezvoltarea sistemului de educaţie în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi gestionarea activităţii de formare profesională în domeniul turismului

Capitolul 17Energie şi resurse minerale

Obiectivul strategic

Asigurarea securităţii energetice a ţării, bazată pe un sistem eficient de aprovizionare cu resurse primare, producere, transport, distribuţie şi furnizare, care să asigure alimentarea continuă a tuturor consumatorilor în condiţii de accesibilitate, disponibilitate şi de suportabilitate a preţurilor, ţinând cont de evoluţia calităţii mediului înconjurător

1.Obiective de guvernare în domeniul energiei

● Actualizarea strategiei energetice a României, care să asigure corelarea resurselor energetice, a capacităţilor economice, a tendinţelor tehnologice şi economico-financiare, precum şi eficienţă energetică, protecţia mediului şi concordanţă cu politica energetică a UE

● Adoptarea unui program naţional de creştere a eficienţei energetice care ar permite reducerea dependenţei de importurile de energie, creşterea competitivităţii industriei şi reducerea emisiilor gazelor care produc efect de seră

● Armonizarea legislaţiei primare şi secundare în domeniul energiei

● Dezvoltarea unei pieţe interne de energie, transparentă, nediscriminatorie şi competitivă, pilon al dezvoltării pieţei regionale şi integrarea ei în piaţa unică europeană

● Asumarea obiectivelor europene în domeniul energiei, de creştere a eficienţei energetice şi de asigurare a 20% din consumul naţional brut de energie al anului 2020 din surse regenerabile, precum şi siguranţa în aprovizionare cu resurse energetice ca o obligaţie a Guvernului

● Exploatarea eficientă a resurselor primare de energie şi valorificarea acestora în condiţii de piaţă.

● Utilizarea tuturor fondurilor structurale destinate sectorului energetic prin programul operaţional de creştere a competitivităţii economice - axa 4 "energie"

● Promovarea la nivel european a nevoii unei abordări comune europene a problematicii energetice

Direcţii de acţiune

● Creşterea securităţii energetice a ţării prin:

–modernizarea sistemelor de transport şi distribuţie, dezvoltarea interconexiunilor şi diversificarea surselor de import de materii prime energetice;

–creşterea ponderii producţiei de energie electrică, bazată pe un mix optim de energie compus din: cărbune, gaze naturale, nuclear şi hidro, pentru a asigura funcţionarea economică şi stabilă, crescând ponderea surselor de energie nucleară şi producţia de energie din surse regenerabile;

–reorganizarea, retehnologizarea şi eficientizarea societăţilor comerciale din sectorul energetic de stat şi înfiinţarea a două companii naţionale de producere a energiei electrice, precum şi asigurarea compatibilităţii instalaţiilor energetice cu cerinţele de mediu.

● Consolidarea independenţei energetice a României:

–eficientizarea consumului de resurse energetice, având în vedere potenţialul semnificativ de economisire pe care România îl are, mai ales în sectoarele clădirilor, transportului şi industriei;

–încurajarea producţiei interne de hidrocarburi, într-o manieră care să aducă încasări semnificative la bugetul de stat al ţării;

–diversificarea surselor de aprovizionare şi a rutelor de transport pentru hidrocarburi. În acest sens, proiectul european "NABUCCO" va continua să fie obiectivul strategic al ţării, de diversificare a aprovizionării cu gaz natural, în perioada 2010-2012; Guvernul va încuraja în acelaşi timp companiile româneşti să participe la alte proiecte regionale la care acestea vor fi invitate, în măsura în care condiţiile oferite vor fi avantajoase;

–creşterea gradului de interconectare cu ţările UE, atât la energie electrică, cât şi la gaz natural;

–încurajarea creşterii capacităţilor de stocare pentru gaze naturale şi a capacităţilor de extracţie din depozitele construite;

–stimularea dezvoltării unor noi capacităţi de producţie pentru energie electrică, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă şi hidrocentrala de la Tarniţa reprezentând obiective strategice;

–încurajarea utilizării resurselor regenerabile şi a energiei electrice pentru încălzirea termică a populaţiei;

–finalizarea studiului pentru identificarea unei locaţii pentru amplasarea unei noi centrale nucleare.

● Un preţ al energiei cât mai accesibil consumatorilor:

–reorganizarea companiilor de stat din domeniul energiei electrice, în două companii, care să ducă la creşterea concurenţei în sector, în beneficiul consumatorilor;

–adoptarea în legislaţia naţională a prevederilor celui de-al treilea pachet legislativ de liberalizare a pieţei de energie electrică şi gaz natural adoptat recent de Uniunea Europeană;

–întărirea capacităţii instituţionale a Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energetic şi creşterea gradului de transparenţă în funcţionarea acestei instituţii;

–participarea activă la procesele ce vor fi derulate de către Agenţia Europeană pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Energetic;

–înfiinţarea unei platforme de tranzacţionare pentru gaz natural după modelul OPCOM pentru energie electrică;

–derularea unui program naţional de informare a consumatorilor în legătură cu drepturile pe care le au;

–protecţia activă a consumatorilor vulnerabili, care au nevoie de ajutor din partea statului;

–încurajarea marilor companii europene interesate să investească în sectorul de producţie de energie electrică şi gaz natural, ca modalitate de creştere a concurenţei pe aceasta piaţă.

● Promovarea proiectelor de investiţii în domeniul energiei regenerabile (energia eoliană, solară, biomasă, geotermală, inclusiv deşeurile urbane) şi armonizarea cadrului legislativ

● Elaborarea planului multianual de investiţii pentru achiziţionarea tehnologiilor necesare captării şi stocării CO(2), pentru depozitarea finală a deşeurilor radioactive, gestionarea şi valorificarea celorlalte deşeuri în scopul protecţiei mediului

● Reducerea intensităţii energetice a economiei româneşti prin măsuri stimulatorii pentru reorientarea spre activităţi economice cu consumuri scăzute şi cu valoare adăugată ridicată

● Optimizarea capacităţilor de producţie existente în funcţie de: gradul de uzură a instalaţiilor, facilităţi existente, integrarea acestora în sistemul energetic european, costuri de mentenanţă şi investiţii

● Susţinerea industriei româneşti din domeniul energetic şi participarea cercetării, proiectării şi a mediului de afaceri autohton în proiecte de dezvoltare a domeniului energetic, prin facilităţi care să nu afecteze mediul concurenţial

● Stimularea cercetării pentru realizarea tehnologiilor necesare atingerii obiectivelor prevăzute a fi atinse prin programul "20/20/20"

● Finalizarea investiţiilor în proiectele hidro aflate în diverse faze de execuţie din surse financiare proprii, precum şi în parteneriat public-privat

● Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi eficientizarea sistemelor de termoficare existente

● Creşterea rolului autorităţilor locale în soluţionarea noilor provocări ale domeniului energetic prin creşterea calităţii serviciilor energetice în domeniile iluminatului public, transport în comun, aer condiţionat şi alimentare cu energie termică, precum şi în promovarea surselor regenerabile de energie păstrând caracterul de utilitate publică a prestării serviciilor

● Intensificarea electrificării localităţilor izolate: case şi cătune.

● Realizarea de studii de fezabilitate care să identifice oportunitatea construcţiei unei noi hidrocentrale pe Dunăre şi a unei noi centrale nucleare

● Realizarea unei interconexiuni a SEN România cu cel din Turcia prin cablu submarin

● Realizarea unei capacităţi optime la nivel naţional pentru înmagazinarea gazelor naturale

● Studierea posibilităţilor de creare a unui fond de investiţii, inclusiv prin includerea participaţiilor statului în societăţi comerciale, prin care să se asigure proiectele de investiţii de importanţă naţională

● Valorificarea unităţilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare şi crearea de surse pentru investiţiile din sectorul energetic

● Eficientizarea sistemului energetic prin:

–modernizarea capacităţilor de producţie, transport şi distribuţie existente, în funcţie de viabilitatea lor economică;

–finalizarea investiţiilor începute, precum şi construcţia unor capacităţi noi de producţie, transport şi distribuţie;

–elaborarea şi implementarea operativă a programelor postprivatizare;

–modificarea legislaţiei în sensul obligării producătorilor de a oferi exclusiv prin intermediul pieţei libere întreaga cantitate de energie produsă;

–creşterea capacităţii de interconectare cu sistemele energetice regionale la 20% din puterea instalată la nivel naţional.

● Protecţia mediului şi valorificarea surselor de energie regenerabilă:

–valorificarea potenţialului surselor de energie regenerabilă prin dezvoltarea cu precădere a proiectelor bazate pe biocombustibil (inclusiv deşeuri urbane), energie solară, eoliană, precum şi susţinerea prin mecanisme adecvate a producţiei de energie regenerabilă;

–reabilitarea termică a clădirilor, introducerea graduală a certificatelor energetice şi a conceptului de "casă pasivă" (independenţă energetică), precum şi a conceptului "clădire zero energie".

● Autoritatea de reglementare:

–reorganizarea autorităţilor de reglementare în domeniul energiei, astfel încât să se asigure independenţa instituţională, conform noilor directive europene în domeniul energiei;

–adoptarea unor metodologii de calcul al preţurilor şi tarifelor care să permită reflectarea reală a cheltuielilor justificate în deplin respect faţă de consumator şi faţă de principiile transparenţei, asigurând totodată dezvoltarea durabilă a sectorului energetic.

● Pregătirea pentru situaţiile de criză energetică:

–elaborarea unui program pe termen lung în vederea importului de materii prime energetice, inclusiv de gaze naturale lichefiate;

–dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea stocurilor strategice interne, a interconexiunilor şi cooperării cu sistemele energetice regionale şi stabilirea unor proceduri clare pentru depăşirea situaţiilor de criză energetică;

–participarea la instituirea şi funcţionarea mecanismului european de reacţie rapidă şi cooperare regională în situaţii de criză energetică.

2.Obiectiv de guvernare în domeniul resurselor minerale:

Satisfacerea necesarului de produse miniere, la preţuri competitive, în condiţii de siguranţă şi cu respectarea principiilor de dezvoltare durabilă.

Direcţii de acţiune

● Valorificarea produselor miniere în condiţiile pieţei libere concurenţiale între furnizorii interni sau externi

● Reconsiderarea perimetrelor de exploatare on-shore şi off-shore, în vederea concentrării extracţiei pe zonele cele mai productive şi realizarea producţiei miniere la costuri competitive

● Promovarea parteneriatului public-privat pentru asigurarea surselor de finanţare necesare, precum şi promovarea unui management orientat către piaţă şi eficienţă economică

● Perfecţionarea şi completarea cadrului instituţional şi de reglementări, care să asigure monitorizarea îndeplinirii responsabilităţilor ce revin titularilor de licenţă în domeniul protecţiei mediului

● Stimularea autorităţilor publice pentru valorificarea resurselor minerale prin modificarea adecvată a legii minelor - împărţirea justă a redevenţei miniere între stat şi autorităţile locale

● Creşterea gradului de securitate a muncii la exploatarea subterană a huilei, precum şi ameliorarea stării de sănătate a personalului angajat în activităţile de exploatare minieră în general

● Crearea unui sistem naţional integrat de monitorizare a impactului de mediu produs de activităţile industriale miniere ca instrument eficient de prevenire, planificare şi răspuns în situaţiile de urgenţă

● Gestionarea cât mai eficientă a resurselor naturale energetice interne prin utilizarea unor mixuri intern-import în scopul stabilizării preţurilor

● Realizarea unei strategii naţionale pentru valorificarea resurselor minerale non-energetice şi reevaluarea proiectului Roşia Montană

Capitolul 18Protecţia mediului înconjurător

Obiective de guvernare

1.Creşterea calităţii vieţii şi a mediului în comunităţile umane

2.Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE, cât şi între regiunile de dezvoltare cu privire la infrastructura de mediu

3.Diminuarea riscului la dezastre naturale şi creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor

4.Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural; valorificarea potenţialului turistic şi economic în conformitate cu planurile de management adecvate

5.Aplicarea principiilor dezvoltării durabile în politicile sectoriale

6.Introducerea principiilor dezvoltării durabile în sistemul educaţional şi susţinerea cercetării aplicate în tehnologii curate

7.Creşterea gradului de transparenţă a instituţiilor de mediu în relaţia cu cetăţenii

8.Aplicarea politicilor de mediu pentru prevenirea schimbărilor climatice

9.Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice

10.Stimularea iniţiativelor şi investiţiilor în domeniul protecţiei mediului prin instrumente economice şi fiscale; creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene

11.Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale; apropierea treptată de nivelul mediu de performanţă al ţărilor UE

12.Asigurarea transparenţei în implementarea politicilor din domeniul protecţiei mediului; cooperare cu societatea civilă

13.Extinderea cooperării internaţionale prin participarea la programe şi proiecte transfrontaliere, o mai bună prezenţă a României în organismele reprezentative la nivel european şi internaţional

Direcţii de acţiune

1.Dezvoltarea durabilă, calitatea vieţii şi mediului

2.Dezvoltarea durabilă, mediul şi sănătatea populaţiei

3.Implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă

● Mediul şi sănătatea populaţiei:

–corelarea politicilor de mediu cu politicile în domeniul sănătăţii publice;

–elaborarea şi implementarea unui Program naţional de acţiune pentru sănătate şi mediu cu finanţarea prioritară a investiţiilor în zonele critice.

● Managementul deşeurilor şi salubrizarea localităţilor:

–revizuirea Strategiei naţionale de gestiune a deşeurilor, elaborarea, aprobarea şi monitorizarea implementării Planului naţional de gestiune a deşeurilor pentru perioada 2009-2013;

–corelarea finanţărilor în infrastructura de mediu prin Programul operaţional sectorial de mediu;

–valorificarea deşeurilor urbane pentru producerea de energie "verde" şi a deşeurilor industriale inerte în construcţii şi infrastructura de transport;

–aplicarea legislaţiei de control în domeniul managementului deşeurilor.

● Accesul la surse sigure de alimentare cu apă potabilă:

–realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru 80% din populaţia României şi asigurarea pentru 69% din populaţie a canalizării şi epurării apelor uzate menajere;

–asigurarea surselor de alimentare cu apă în zonele deficitare;

–asigurarea alimentării cu apă potabilă la standarde europene prin reabilitarea şi/sau modernizarea staţiilor de tratare şi a reţelelor de distribuţie a apei potabile;

–autorizarea metodelor alternative de epurare a apelor uzate în cazul localităţilor mici.

● Calitatea aerului, radioactivitatea şi zgomotul:

–operaţionalizarea şi extinderea Sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului şi a Sistemului naţional de monitorizare a radioactivităţii;

–implementarea planurilor de reducere a emisiilor de poluanţi în atmosferă;

–implementarea sistemelor de management pentru fluidizarea traficului în mediul urban;

–reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale.

● Ameliorarea mediului urban:

–extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi îmbunătăţirea microclimatului;

–planificarea amenajării urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice;

–crearea cadrului legal privind stimularea transportului urban "verde" şi reducerea traficului de autoturisme în localităţile urbane;

–menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi în vederea atingerii mediei europene de spaţiu verde pe cap de locuitor;

–crearea cadrului legal privind stimularea construirii de piste de biciclete în localităţile cu o populaţie de peste 20.000 de locuitori;

–promovarea transportului public urban şi a transportului urban "verde";

–reabilitarea zonelor poluate şi refacerea mediului în zonele industriale abandonate.

● Alimentaţie sănătoasă:

–susţinerea unei agriculturi ecologice;

–încurajarea utilizării îngrăşămintelor naturale şi reducerea folosirii pesticidelor;

–întărirea controlului în domeniul utilizării şi trasabilităţii organismelor modificate genetic şi a pesticidelor.

● Limitarea efectelor negative ale substanţelor chimice periculoase:

–implementarea Regulamentului european privind înregistrarea, evaluarea şi autorizarea substanţelor chimice periculoase.

1.Schimbările climatice şi eficienţa energetică

● Reducerea progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră conform angajamentelor asumate

● Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea unor tehnologii eficiente energetic, izolarea termică a locuinţelor şi susţinerea utilizării autovehiculelor cu grad redus de poluare

● Susţinerea producerii de energie ieftină şi nepoluantă din surse regenerabile

● Identificarea şi implementarea măsurilor fezabile de stocare geologică a dioxidului de carbon

● Susţinerea Programului naţional de împădurire, destinat zonelor defrişate, şi extinderea suprafeţei împădurite a României pe terenurile degradate

● Susţinerea prin programe de finanţare a investiţiilor de tip "brown field"

2.Mecanisme economice şi fiscale pentru susţinerea şi stimularea investiţiilor în infrastructura de mediu şi conformarea cu legislaţia de mediu

● Reabilitarea, reanalizarea şi delimitarea exactă a site-urilor Natura 2000 şi a ariilor protejate

● Stimulente economice şi financiare pentru investiţiile în domeniul gestiunii deşeurilor şi în special pentru valorificarea acestora

3.Capacitate instituţională, coerenţă legislativă şi descentralizare

● Preluarea treptată de către administraţia publică locală a unor competenţe şi responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului

● Optimizarea procesului de reglementare a activităţilor economice şi sociale

● Elaborarea de standarde ocupaţionale şi evaluarea competenţelor personalului care lucrează în acest domeniu conform Strategiei Lisabona

4.Managementul durabil al resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii

● Biodiversitatea şi ariile protejate:

–conservarea patrimoniului natural, păstrarea tradiţiilor locale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării";

–reabilitarea şi refacerea reţelei de canale în Delta Dunării;

–protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre;

–punerea în aplicare a Planului de gospodărire integrată a zonei costiere;

–stabilirea unui sistem de finanţare normativă din bugetul statului pentru administrarea parcurilor naţionale şi naturale;

–întărirea rolului Direcţiei pentru arii protejate din cadrul Ministerului Mediului şi creşterea rolului acesteia în managementul eficient al zonelor protejate;

–susţinerea proiectelor de modernizare a grădinilor zoologice pentru îndeplinirea standardelor de mediu;

–încurajarea delegării administrării ariilor protejate organizaţiilor neguvernamentale locale, asociaţiilor proprietarilor de terenuri, composesoratelor, autorităţilor locale;

–creşterea fondurilor alocate plăţilor compensatorii pentru terenurile incluse în ariilor protejate;

–îmbunătăţirea sistemului de reglementare a comerţului cu specii de floră şi faună sălbatică.

● Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale:

–elaborarea şi implementarea programului de achiziţii "verzi" în sectorul public;

–creşterea gradului de valorificare a deşeurilor de toate tipurile şi stimularea pieţei produselor secundare rezultate;

–reducerea cantităţilor de apă prelevată din sursele de apă de suprafaţă şi subterane prin creşterea gradului de recirculare în industrie şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor subterane;

–susţinerea lărgirii utilizării ambalajelor ecologice;

–reabilitarea siturilor contaminate din zonele de minerit şi industriale;

–întărirea legislaţiei de mediu în domeniul mineritului.

5.Educaţie, cercetare, societate civilă şi colaborare internaţională

● Introducerea în programa şcolară a temelor de mediu şi dezvoltare durabilă, stimularea cercetării aplicative în domeniul tehnologiilor curate şi promovarea unor campanii naţionale de educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă

● Participarea şi colaborarea la nivel european şi internaţional la elaborarea politicilor de mediu şi gospodărirea apelor

6.Prevenirea şi eliminarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor

● Implementarea Strategiei naţionale de apărare împotriva inundaţiilor

● Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundaţiilor

● Adoptarea unor soluţii moderne de apărare a localităţilor împotriva inundaţiilor

● Îmbunătăţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a populaţiei şi a autorităţilor implicate, precum şi îmbunătăţirea exploatării coordonate a acumulărilor prin definitivarea implementării unor proiecte specifice

● Aprobarea Planului de contingenţă pentru intervenţii la poluarea accidentală a apelor Dunării

● Reformă instituţională, relaţia cu societatea românească

● Extinderea şi simplificarea sistemului de finanţare a Fondului de mediu, pentru ca acesta să devină un mijloc real şi adecvat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale, asociaţii de proprietari şi persoane fizice

● Transformarea Fondului de mediu într-o instituţie eficientă de investiţii în domeniul protecţiei mediului

● Debirocratizarea procedurilor de autorizare

● Participarea mai activă a cetăţenilor la audieri publice şi informarea promptă a cetăţenilor în legătură cu proiectele care îi vizează

● Descentralizarea treptată a instituţiilor de mediu subordonate Ministerului Mediului

● Crearea unor centre de cercetare în domeniul protecţiei mediului în centrele universitare şi stimularea cercetării aplicative în domeniul tehnologiilor curate

● Introducerea în programa şcolară a temelor de mediu şi dezvoltare durabilă şi promovarea unor campanii naţionale de educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă

Capitolul 19Reforma administraţiei publice

Obiective de guvernare

1.Creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale, cu respectarea principiului subsidiarităţii

2.Restructurarea administraţiei publice centrale şi locale, prin măsuri de creştere a eficienţei instituţionale, simplificare administrativă, reducere a cheltuielilor curente şi creştere a transparenţei în relaţia cu cetăţenii

3.Creşterea calităţii şi accesului la servicii publice

Direcţii de acţiune

1.Descentralizarea administrativă şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale

● Implementarea măsurilor de descentralizare a competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale, astfel:

–în domeniul învăţământului preuniversitar de stat:

● implementarea măsurilor de descentralizare prevăzute în legea educaţiei naţionale, care prevede transferul, la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, al competenţelor privind organizarea şi funcţionarea reţelelor şcolare şi numirea/eliberarea din funcţie a directorilor, iar la nivelul unităţilor de învăţământ, al celor referitoare la managementul resurselor umane;

● elaborarea şi implementarea standardelor de cost per elev destinate finanţării cheltuielilor curente ale unităţilor de învăţământ;

–în domeniul sănătăţii publice: transferarea către autorităţile locale a competenţelor privind managementul spitalelor comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv judeţene;

–în domeniul ordinii publice: consolidarea rolului autorităţilor locale prin înfiinţarea poliţiei locale, cu competenţe inclusiv în domeniul circulaţiei pe drumurile publice din interiorul localităţilor;

–în domeniul culturii: descentralizarea instituţiilor de cultură rămase în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi ai căror beneficiari sunt cu preponderenţă comunităţile locale;

–în domeniul asistenţei sociale: îmbunătăţirea cadrului de finanţare şi monitorizare a serviciilor sociale deja descentralizate, prin stabilirea de standarde de cost şi de calitate;

–în domeniul transporturilor: descentralizarea porturilor fluviale rămase în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi a metroului;

–în domeniul agriculturii: descentralizarea către consiliile judeţene a atribuţiilor direcţiilor judeţene pentru agricultură, cu excepţia celor de inspecţie şi control;

–în domeniul protecţiei mediului: descentralizarea către consiliile judeţene a atribuţiilor agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, cu excepţia celor de inspecţie şi control.

● Atribuţiile prefectului vor fi limitate strict la prevederile constituţionale.

● Ca urmare a procesului de descentralizare, serviciile deconcentrate vor păstra doar atribuţiile care privesc controlul, inspecţia şi monitorizarea domeniului în care activează.

● În privinţa gestiunii patrimoniului, vor fi transferate în proprietatea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţelor terenuri şi clădiri aflate actualmente în administrarea unor ministere sau instituţii din administraţia publică centrală, precum şi societăţi comerciale cu capital de stat (de exemplu: Agenţia Domeniilor Statului, Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", aerocluburi, centre sportive şcolare, unităţi militare şi exploataţii miniere dezafectate etc.).

● Relaţiile patrimoniale dintre unităţile administrativ-teritoriale şi operatorii reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale vor fi reglementate în beneficiul comunităţilor locale.

● Procedurile privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică, inclusiv pentru proiecte de interes local, vor fi simplificate.

● Autorităţile administraţiei publice centrale vor elabora politicile naţionale care privesc administraţia publică locală în colaborare cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

● Încurajarea relaţiilor transfrontaliere şi a înfrăţirii unităţilor administrativ-teritoriale din România cu cele din statele vecine şi nu numai, inclusiv pentru accesarea în comun de resurse financiare pentru proiecte de dezvoltare.

● Sprijinirea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară prin programe naţionale şi prin posibilitatea refinanţării proiectelor europene.

● Va fi elaborat un proiect privind reorganizarea administrativ-teritorială a României şi vor fi descurajate orice iniţiative de înfiinţare de noi comune şi oraşe.

2.Descentralizarea financiară

● Dimensionarea sumelor defalcate pentru finanţarea serviciilor publice descentralizate în funcţie de standarde de cost per beneficiar/unitate de măsură, mai ales în învăţământ, servicii sociale şi întreţinerea drumurilor publice

● Determinarea sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale pe bază de formule, care să confere predictibilitate şi transparenţă în alocarea acestora

● Elaborarea şi implementarea reglementărilor privind secţiunile de funcţionare şi dezvoltare ale bugetelor locale; adaptarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale, astfel încât să asigure resursele necesare secţiunii de funcţionare

● Elaborarea şi implementarea reglementărilor privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, conform prevederilor Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare

● Includerea în legile anuale ale bugetului de stat a unor anexe distincte care să conţină estimările pentru următorii 3 ani ale sumelor ce se vor aloca bugetelor locale, astfel încât autorităţile locale să poată planifica proiecte şi programe multianuale

● Creşterea autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale şi a veniturilor bugetelor locale ale acestora prin:

–acordarea dreptului autorităţilor locale de a modifica nivelul impozitelor şi taxelor locale în funcţie de necesităţile locale şi gradul de suportabilitate al populaţiei;

–calcularea valorii impozabile a clădirilor şi terenurilor din intravilanul localităţilor prin raportarea la valoarea de piaţă a acestora, acolo unde aceasta este vădit mai mare decât cea determinată prin formula actuală de calcul;

–revizuirea cotelor defalcate din impozitul pe venit în funcţie de noile competenţe transferate autorităţilor locale în cursul procesului de descentralizare;

–alocarea integrală la bugetele locale a sumelor provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice, întocmai ca în cazul celor provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice.

3.Gestiunea resurselor umane

● Implementarea prevederilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; elaborarea şi implementarea legislaţiei sectoriale şi a normelor metodologice aferente, cu respectarea principiului "remuneraţie egală pentru muncă egală"

● Revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului din administraţia publică; evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică

● Formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală şi locală în vederea creşterii performanţelor profesionale

4.Creşterea eficienţei şi a transparenţei în activitate a instituţiilor din administraţia publică

● Dezvoltarea capacităţii administrative a instituţiilor publice centrale şi locale în vederea planificării şi implementării politicilor de dezvoltare, precum şi a furnizării serviciilor publice la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare

● Îmbunătăţirea şi standardizarea procedurilor administrative prin elaborarea şi implementarea Codului administrativ şi a Codului de proceduri administrative

● Implementarea prevederilor Legii privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional

● Elaborarea şi implementarea de măsuri pentru standardizarea înfiinţării, organizării şi funcţionării structurilor instituţionale din administraţia publică centrală

● Restructurarea mecanismelor de cooperare interministerială şi utilizarea lor în stabilirea priorităţilor de politici publice, investiţionale şi bugetare ale Guvernului

● Realizarea şi implementarea unui sistem de indicatori de monitorizare şi evaluare a furnizării serviciilor publice şi funcţionării tuturor instituţiilor din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv a gestiunii resurselor umane şi execuţiei bugetare

● Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice, cu prioritate pentru cele descentralizate

● Simplificarea accesului cetăţenilor la informaţiile publice prin publicarea acestora pe portalurile internet ale instituţiilor publice

● Simplificarea accesului la servicii publice prin furnizarea acestora, acolo unde este posibil, pe cale electronică şi prin generalizarea "birourilor/ghişeelor unice"

5.Proprietate şi cadastru

● Clarificarea regimului proprietăţii. Finalizarea cât mai rapidă a procesului de retrocedare a proprietăţilor

● Elaborarea şi implementarea unui program naţional de realizare a cadastrului general, inclusiv a cadastrului imobiliar-edilitar

● Înscrierea corectă a proprietăţii în cartea funciară sub aspect tehnic şi juridic, în baza realităţii din teren

● Clarificarea legislaţiei în domeniile cadastrului, cărţii funciare, exproprierii pentru cauză de utilitate publică, urbanismului şi amenajării teritoriului

● Realizarea infrastructurii de date spaţiale în vederea asigurării suportului informaţional necesar adoptării unor decizii fundamentate cu privire la limitele unităţilor administrative-teritoriale, infrastructura de interes public, situaţii de urgenţă, urbanism şi amenajarea teritoriului, protecţia mediului, prevenirea dezastrelor naturale etc.

● Elaborarea de politici privind managementul teritoriului

Capitolul 20Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului

Obiective de guvernare

1.Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, combaterea infracţionalităţii, a terorismului şi criminalităţii transfrontaliere, combaterea traficului şi consumului de droguri

2.Restabilirea autorităţii structurilor de aplicare a legii, descentralizarea şi reforma instituţională necesară consolidării serviciilor comunitare şi a celor de ordine publică din România, precum şi realizarea interoperabilităţii acestora

3.Aderarea la Spaţiul Schengen la data prevăzută - martie 2011 - pentru a asigura deplina libertate de mişcare a cetăţenilor români

Direcţii de acţiune

I. Siguranţa cetăţenilor

1.Cunoaşterea, prevenirea şi combaterea infracţionalităţii

● Implementarea unei Strategii naţionale pentru controlul criminalităţii ce are la bază 3 componente: cunoaşterea, prevenirea şi aplicarea legii în domeniul criminalităţii. Strategia va prioritiza activităţile privind siguranţa şi ordinea publică.

● Reevaluarea distribuţiei resurselor instituţionale ce acţionează în domeniul siguranţei şi ordinii publice pentru asigurarea flexibilităţii, acoperirea necesităţilor reale şi controlul criminalităţii, urmărind obiective precum:

–înfiinţarea poliţiei locale, prin transferul unor competenţe în domeniul de ordine publică şi poliţie rutieră în zona de responsabilitate a primăriilor;

–reluarea programelor de dotare şi înzestrare a poliţiei şi jandarmeriei, în vederea atingerii parametrilor optimi de eficienţă;

–redistribuirea resurselor umane în funcţie de necesităţile reale;

–în cadrul poliţiei naţionale, precum şi în cadrul poliţiilor locale din unităţile administrativ-teritoriale cu o pondere semnificativă a unor minorităţi naţionale, vor fi angajate şi persoane care cunosc limba minorităţilor respective;

–implementarea unui program pentru relocarea, în cadrul structurilor de siguranţă publică, a poliţiştilor de frontieră din zonele de frontieră internă, după aderarea la Spaţiul Schengen.

● Reducerea impactului criminalităţii organizate şi terorismului, urmărind:

–evaluarea ameninţărilor criminalităţii organizate şi a terorismului şi prioritizarea acţiunilor în funcţie de riscurile identificate;

–promovarea şi facilitarea organizării de echipe mixte (tip taskforce), care să sprijine schimbul de informaţii operativ şi să cumuleze competenţe, inclusiv cele de control financiar, necesare pentru lupta împotriva antreprizelor criminale şi recuperarea prejudiciului produs statului;

–susţinerea programelor naţionale de prevenire şi conştientizare a populaţiei privind efectele traficului şi consumului de droguri, traficului de fiinţe umane, criminalităţii informatice şi pornografiei infantile;

–intensificarea cooperării poliţieneşti în cadrul Uniunii Europene şi cu statele terţe şi realizarea de acţiuni comune.

● Asigurarea unui management integrat al situaţiei operative la nivelul comunităţilor locale, ce are la bază:

–transferul în stradă a centrului de greutate al activităţii poliţiei şi jandarmeriei, îmbunătăţirea siguranţei stradale şi a relaţiei cetăţean-poliţist;

–îndeplinirea standardelor operaţionale la nivel teritorial pentru organizarea unui sistem unitar de management al siguranţei şi ordinii publice în cazurile de criză şi gestiune a evenimentelor deosebite;

–multiplicarea măsurilor proactive în domeniul ordinii publice prin identificarea zonelor cu risc ridicat şi aplicarea unor politici speciale pentru cunoaşterea, prevenirea infracţionalităţii şi aplicarea legii.

● Creşterea calităţii serviciului poliţienesc în mediul rural, urmărind:

–îmbunătăţirea condiţiilor de lucru prin derularea unui program de reabilitare a clădirilor secţiilor de poliţie şi modernizarea posturilor de poliţie;

–aplicarea unei politici coerente de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional;

–eliminarea deficitului de personal.

● Reducerea oportunităţilor infracţionale prin crearea unui cadru legislativ care să ofere instrumente tactice eficiente pentru menţinerea ordinii publice, în special pentru securitatea bunurilor şi valorilor

● Introducerea şi utilizarea tehnologiilor avansate pentru cunoaşterea şi aplicarea legii, în domeniul criminalităţii

● Asigurarea unei politici coerente în domeniul managementului datelor şi informaţiilor, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, în special a protecţiei datelor cu caracter personal

● Îmbunătăţirea sistemului de evaluare a performanţei serviciilor publice din domeniul siguranţei şi ordinii publice prin implementarea unui mecanism de indicatori calitativi şi cantitativi concentraţi pe eficienţa şi eficacitatea activităţilor, precum şi pe satisfacţia cetăţeanului

● Promovarea sistemului de prevenire a infracţionalităţii în sistem integrat, pe segmentele vulnerabile ale societăţii, afectate de criminalitate

● Implementarea unei strategii guvernamentale de reducere a riscului rutier

2.Securizarea frontierei externe şi gestionarea fenomenului migraţiei

● Perfecţionarea cadrului legal în domeniu, prin preluarea integrală a acquis-ului Schengen

● Dezvoltarea unor instituţii responsabile, capabile să gestioneze într-o manieră unitară şi coerentă politicile şi priorităţile europene în materie, în acord cu propriile exigenţe, dar şi cu aşteptările partenerilor noştri europeni

● Dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional prin îmbunătăţirea schimbului de date şi informaţii între autorităţile naţionale cu atribuţii în gestionarea aspectelor legate de circulaţia persoanelor şi combaterea criminalităţii transfrontaliere

● Conectarea la Sistemul informatic Schengen, element esenţial pentru buna funcţionare a spaţiului de securitate, libertate şi justiţie şi menţinerea unei politici publice şi unui nivel înalt de securitate publică, inclusiv securitate naţională, în teritoriile statelor membre

● Creşterea nivelului de control şi de supraveghere a frontierei externe a UE prin finalizarea Sistemului integrat de securizare a frontierei

● Integrarea datelor biometrice în documentele de călătorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora

● Realizarea, împreună cu instituţiile publice responsabile, a unei strategii pentru acoperirea prin migraţie legală selectivă a deficitului de forţă de muncă

● Susţinerea şi promovarea marilor proiecte europene strategice în materie de management al frontierelor externe şi migraţiei şi elaborarea unor politici comprehensive şi eficiente în aceste domenii

II. Îmbunătăţirea managementului situaţiilor de urgenţă

● Îmbunătăţirea dotării şi înzestrării cu tehnică, echipamente, aparatură şi materiale de intervenţie a structurilor operative, atât din fonduri bugetare, cât şi prin utilizarea fondurilor nerambursabile oferite de Uniunea Europeană

● Creşterea calităţii asistenţei medicale de urgenţă şi descarcerare prin îmbunătăţirea pregătirii personalului şi investiţii în dotare

● Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi informaţii în situaţii de urgenţă şi asigurarea interoperabilităţii tuturor structurilor cu responsabilităţi în domeniu

● Utilizarea centrelor integrate de management al situaţiilor de urgenţă la nivel naţional, regional şi judeţean, cu participarea tuturor structurilor cu responsabilităţi în domeniu

● Promovarea unor programe de sprijinire a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă

● Extinderea şi dezvoltarea cooperării în cadrul UE şi NATO în domeniul protecţiei civile şi situaţiilor de urgenţă; promovarea relaţiilor de colaborare bilaterale şi regionale în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă

● Creşterea capacităţii de reacţie a structurilor operative prin participarea la exerciţii şi aplicaţii tactice de cooperare internaţională

● Realizarea, în parteneriat cu Bulgaria şi Grecia, a unui Centru regional de protecţie civilă privind intervenţia în caz de dezastre naturale, care să acopere şi zona Balcanilor de Vest

III. Management instituţional

● Utilizarea tehnologiei informaţiei pentru eficientizarea şi debirocratizarea sistemului informaţional din structurile administrative (resurse umane, logistică, financiar)

● Descentralizarea mecanismelor decizionale şi asigurarea unui management consultativ ce are la bază comunicarea internă şi cunoaşterea problemelor personalului, pentru creşterea capacităţii şi calităţii serviciilor oferite cetăţenilor

● Implementarea unui sistem de management al calităţii în instituţiile din domeniul siguranţei şi ordinii publice

● Reevaluarea sistemului de formare şi pregătire profesională a personalului şi reaşezarea acestuia pe principiul asimilării de competenţe profesionale (aptitudini, cunoştinţe şi atitudini) ce alcătuiesc standardele ocupaţionale. Evaluarea personalului se va realiza prin raportarea la standardele ocupaţionale, iar pentru asigurarea accesului la dezvoltarea carierei se vor respecta principiile transparenţei şi nediscriminării în funcţie de grad, vârstă, sex, orientare religioasă etc.

● Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi a cadrului legislativ pentru asigurarea securităţii la locul de muncă şi pentru îndeplinirea atribuţiilor

IV. Prevenirea şi combaterea corupţiei interne

● Eficientizarea şi dinamizarea activităţii Direcţiei Generale Anticorupţie

● Generalizarea efectuării testelor de integritate, în domeniile de activitate unde riscul de comitere a faptelor de corupţie este ridicat

● Îmbunătăţirea activităţilor de identificare a factorilor de risc ce generează sau favorizează corupţia în organizaţii (proceduri, comportamente, posturi, persoane etc.) şi dezvoltarea de mecanisme de intervenţie şi de eliminare a acestora

● Realizarea periodică de evaluări a ameninţărilor corupţiei la nivelul structurilor de siguranţă şi ordine publică şi informarea persoanelor cu responsabilităţi în domeniu, inclusiv conducerea structurilor respective

● Creşterea eficienţei activităţilor de cooperare cu celelalte instituţii implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei, în special cu Ministerul Public (DNA, DIICOT şi celelalte structuri ale acestui minister)

● Creşterea transparenţei instituţionale şi implicarea activă a reprezentanţilor societăţii civile în activităţile de prevenire şi combatere a faptelor de corupţie

V. Politica de cooperare

● Dezvoltarea parteneriatelor pe 4 dimensiuni:

–extinderea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare în domeniul afacerilor interne cu Uniunea Europeană, cu NATO şi cu alte organizaţii internaţionale specializate;

–creşterea cooperării bilaterale, în special cu statele vecine, pentru sprijinirea misiunilor operative;

–cooperarea interinstituţională în aplicarea legii;

–colaborarea cu mediul privat în dezvoltarea politicii de prevenire şi pentru transferul de cunoştinţe de specialitate în domenii foarte specializate (sisteme informaţionale geografice, tehnologia informaţiei etc.).

● Dezvoltarea componentei de cooperare la Marea Neagră, în special în privinţa combaterii criminalităţii organizate

● Susţinerea activă a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, în conformitate cu principiul solidarităţii

● Continuarea participării la misiuni internaţionale organizate sub egida ONU, UE sau altor organisme internaţionale

● Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru susţinerea şi dezvoltarea echipelor mixte (de tip task-force), pe baza experienţei acumulate şi bunelor practici dezvoltate la nivel european

Capitolul 21Politica externă

Obiective de guvernare

1.Focalizarea tuturor acţiunilor asupra protejării şi promovării intereselor României şi cetăţenilor ei din punct de vedere politic, economic, social şi cultural

2.Punerea în valoare cu mai mare eficacitate a beneficiilor ce decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene şi al NATO

3.Consolidarea cu mai mare pragmatism a parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani, fiind prioritare dimensiunea europeană şi cea euroatlantică

4.Întărirea cooperării cu statele din vecinătate

5.Atingerea ţintelor strategice de cooperare consolidată cu state de pe alte continente către care pot fi orientate interesele economice ale ţării noastre

Direcţii de acţiune

1.Fructificarea statutului României de stat membru al Uniunii Europene

● Diversificarea şi accelerarea demersurilor politico-diplomatice pentru consolidarea prezenţei româneşti în instituţiile comunitare şi creşterea influenţei României în UE

● Participarea în mod activ şi consistent la luarea deciziilor în cadrul instituţiilor europene

● Derularea de acţiuni diplomatice coerente pentru depăşirea etapei monitorizărilor postaderare

● Pregătirea instituţională a diplomaţiei româneşti pentru participarea la Serviciul European de Acţiune Externă al UE

● Consolidarea dialogului în plan european şi a expertizei interne în pregătirea perspectivei financiare 2013-2020, astfel încât interesele României să fie reprezentate adecvat

● Promovarea în cadrul de dialog european a unei relaţii transatlantice privilegiate pe dimensiunile politică, economică, de securitate şi culturală

● Promovarea creativă a obiectivelor economice, turistice şi culturale ale României în cadrul Strategiei UE pentru Dunăre

● Iniţierea şi promovarea unor proiecte strategice cu vocaţie europeană vizând extinderea programelor de cooperare ale Uniunii Europene cu ţările din spaţiul extins al Mării Negre, pentru consolidarea stabilităţii democratice şi a cooperării economice, diversificarea legăturilor de infrastructură ale spaţiului UE cu ţările din această regiune

● Consacrarea regiunii Mării Negre ca spaţiu european de importanţă strategică pentru NATO şi UE

● Identificarea oportunităţilor pentru dezvoltarea regiunii Carpaţi şi implicarea activă a României în parteneriate pentru implementarea acestora

● Intensificarea demersurilor pentru asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru lucrătorii români în spaţiul UE (libera circulaţie a forţei de muncă)

● Pregătirea instituţională internă la standardele europene pentru asigurarea aderării României la Spaţiul Schengen conform calendarului stabilit, în anul 2011

● Reluarea energică a eforturilor de pregătire în vederea aderării la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), pentru a facilita participarea eventuală a României la noi formate globale de decizie

2.Promovarea intereselor de securitate ale României în plan regional şi global

● Participarea României prin contribuţii solid fundamentate la procesul de consolidare şi transformare a NATO, urmărirea reflectării obiectivelor pe dimensiunea externă din Strategia de securitate naţională a României în dezbaterile privind viitorul concept strategic al Alianţei

● Implicarea activă a diplomaţiei româneşti în dezbaterile din cadrul UE în planul securităţii, în special cele ce decurg din intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Accentul va fi pus pe domeniile de expertiză confirmată a României în relaţia cu partenerii de cooperare din vecinătate şi din zona sud-est europeană, în vederea securizării frontierei externe

● Promovarea atentă a intereselor României în dezbaterile ce au loc în cadrul OSCE pe tema arhitecturii europene de securitate

● Asigurarea unei prezenţe româneşti de calitate în misiunile Uniunii Europene, NATO, ONU şi punerea în valoare a acestor contribuţii de prestigiu prin promovarea mai atentă a intereselor României de politică externă pe spaţiile în care contribuim la eforturile de stabilizare şi securitate. Continuarea prezenţei româneşti alături de aliaţii şi partenerii noştri la misiunile militare din zonele de angajament internaţional, în special cele din Afganistan. Consolidarea expertizei româneşti în dezvoltarea capacităţilor civile şi de reconstrucţie postconflict şi punerea în valoare a acestei contribuţii în coordonare cu aliaţii României

● Susţinerea în dezbaterile şi dialogul cu partenerii europeni a diversificării prezenţei UE în zona est-europeană şi în cea caspică, ca o contribuţie la stabilitatea regională şi la generarea unor soluţii politice la conflictele îngheţate din regiune

● Participarea României la iniţierea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de prevenire şi soluţionare a conflictelor în regiunea Mării Negre

3.Dimensiunea regională a politicii externe, consolidarea relaţiilor pragmatice de cooperare cu partenerii estici, relaţia cu Republica Moldova

● România va continua să susţină aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi obiectivul strategic al acesteia de integrare europeană. Ca stat membru al UE, România va insista pentru o mai mare implicare a Uniunii în Republica Moldova, pentru acordarea de asistenţă financiară europeană şi creşterea contribuţiei Uniunii la finanţarea proiectelor de dezvoltare economică şi socială.

● România va acţiona în continuare pentru convenirea şi realizarea unor proiecte de cooperare bilaterală în relaţia cu Republica Moldova, în domeniile prioritare: comerţ, transporturi, energie, educaţie.

● Dezvoltarea relaţiilor speciale cu Republica Moldova se va fundamenta pe baza parteneriatului cu vocaţie europeană, atât în plan politic, cât şi economic. Vor fi promovate o serie de instrumente în plan bilateral, între care stimularea şi garantarea investiţiilor româneşti în Republica Moldova, acordarea de asistenţă din Fondul de Asistenţă pentru Dezvoltare, proiecte bilaterale pentru stimularea cooperării în domeniul educaţiei, culturii etc.

● România va continua să susţină reglementarea conflictului transnistrean şi sprijinirea implicării constante şi consistente a UE în identificarea unei soluţii negociate viabile, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova.

● România va continua să promoveze perspectivele europene ale statelor balcanice şi pe cea a Republicii Moldova, stabilizarea vecinătăţii estice europene şi apropierea ei de Uniunea Europeană, inclusiv prin valorificarea Parteneriatului Estic, în concordanţă cu celelalte priorităţi ale ţării.

● Regiunea Mării Negre, în ansamblul ei, va constitui o temă de interes prioritar pe termen lung pentru politica noastră externă. Obiectivele strategice ale României în regiunea Mării Negre vor fi: consolidarea stabilităţii democratice, accesul la prosperitate prin proiectele de cooperare regională şi cu partenerii din Uniunea Europeană, o abordare inclusivă pentru toţi partenerii de dialog şi cooperare din spaţiul estic, conectarea la proiectele regionale ale UE.

● România va promova o implicare mai substanţială a Uniunii Europene în soluţionarea conflictelor îngheţate, facilitând consolidarea unui climat de securitate şi stabilitate în vecinătatea estică.

● România va susţine cu consecvenţă întărirea cooperării în cadrul OCEMN şi în cadrul Sinergiei Mării Negre şi va acţiona pentru menţinerea interesului european faţă de aceste iniţiative.

● România va acorda o atenţie prioritară, în plan regional, conexiunilor strategice între zona Mării Negre şi zona Mării Caspice, prin consolidarea şi diversificarea relaţiilor bilaterale cu statele din Asia Centrală şi prin implicarea sporită în iniţiativele UE pentru regiune.

4.Fructificarea parteneriatelor României în plan bilateral şi multilateral, consolidarea parteneriatelor bilaterale cu state europene, a dimensiunii transatlantice şi a parteneriatului strategic cu SUA

● Un obiectiv al politicii externe îl va constitui aprofundarea sferei de acţiune a parteneriatelor existente prin accentuarea dimensiunilor economică, tehnico-ştiinţifică, culturală şi educaţională.

● Va fi continuată dezvoltarea parteneriatelor bilaterale în cadrul UE, urmărind concretizarea angajamentelor sectoriale fundamentate pe politicile europene prioritare, cu obiectivul acţiunii comune atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara acesteia.

● Parteneriatul strategic cu SUA: obiectivul prioritar este trecerea la o nouă etapă a dimensiunii sale economice şi tehnico-ştiinţifice şi creşterea investiţiilor americane în România. Excelenta cooperare în planul securităţii şi apărării va fi aprofundată. Se va urmări avansarea procesului de creare a condiţiilor pentru scutirea de vize a cetăţenilor români care călătoresc în SUA.

● Va fi promovată o relaţie pragmatică a României şi a Uniunii Europene cu Rusia, cu accent pe intensificarea legăturilor economice şi stabilirea unor legături mai strânse la nivelul societăţii civile. Ne propunem trecerea la o cooperare concretă, multidimensională, care să valorifice la maximum complementarităţile existente între relaţia bilaterală directă şi cea dintre UE şi Rusia.

● Parteneriatul strategic cu Franţa: consolidarea dialogului cu Franţa în interiorul UE va avea ca obiective adoptarea de poziţii convergente şi promovarea de iniţiative comune la nivel european. În sfera relaţiilor comerciale vor fi urmărite prioritar domeniile energie, agricultură, transporturi, mediu şi comerţ, pe baza Foii de parcurs a Parteneriatului. În materie de liberă circulaţie a forţei de muncă, obiectivul principal este finalizarea procesului de deschidere a pieţei muncii franceze pentru lucrătorii români. În perspectiva aderării la Spaţiul Schengen, România va coopera cu Franţa pentru consolidarea controlului frontierelor, precum şi pentru accelerarea luptei împotriva criminalităţii organizate.

● Relaţiile cu partenerii apropiaţi din Europa Centrală (Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ţările Baltice, Bulgaria) vor fi promovate pe o bază pragmatică, actualizată la obiectivele comune în cadrul Uniunii Europene şi se va acţiona printr-o ofensivă diplomatică şi economică, concertată şi profesionistă, pentru recuperarea pieţelor externe pierdute după 1989, în parteneriat cu mediul de afaceri.

● O prioritate pentru politica externă a României va fi dezvoltarea relaţiilor tradiţionale cu ţările emergente, China, India, Brazilia. Va fi necesară alocarea unor resurse consistente în exercitarea politicii noastre externe pentru revigorarea relaţiilor cu aceste mari puteri. Prioritare sunt reconfirmarea relaţiilor politice de parteneriat cu China şi completarea acestora cu o relaţie economică echilibrată. De asemenea, vor fi consolidate parteneriatele şi relaţiile speciale cu alte state din Asia, precum Japonia şi Coreea de Sud.

● Ne propunem recâştigarea influenţei în zonele tradiţionale de cooperare şi câştigarea de noi pieţe, inclusiv prin extinderea parteneriatelor cu ţări influente din Orientul Mijlociu, dintr-o perspectivă care uneşte interesul întăririi relaţiilor economice cu sprijinul pentru promovarea păcii în această regiune. Obiectivul în relaţia cu Israelul este realizarea unui parteneriat strategic pe domenii multiple cu România.

● Trebuie valorificate bunele relaţii cu statele arabe, în scopul promovării intereselor economice şi culturale pentru facilitarea dialogului dintre civilizaţii.

● Putem să ne capacităm expertiza pentru a aduce o valoare adăugată dialogului în deblocarea situaţiilor conflictuale, pentru promovarea păcii şi stabilităţii în regiune.

● Transformările ce privesc relaţiile cu ţările din America Latină şi Africa vor urmări să pună mai bine în valoare interesele economice româneşti, ţinându-se seama de oportunităţile oferite de relaţia acestor state cu UE, valorificarea mai atentă a capitalului de simpatie pentru România din aceste ţări, reluarea legăturilor cu cei care au studiat în România.

● Politica externă va urmări eficientizarea demersului României în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale, precum ONU, OSCE, Consiliul de Cooperare Regională (fostul Pact de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est), Consiliul Europei, OCEMN etc., fundamentat pe conduita de promovare a cooperării internaţionale şi pe acţiunea concertată cu partenerii strategici.

5.Recalibrarea dimensiunii economice a politicii externe prin promovarea mai dinamică a intereselor economice, energetice şi comerciale ale României

● Demersuri pentru expansiunea firmelor cu capital românesc în sud-estul Europei şi în vecinătatea estică, susţinerea promovării exporturilor româneşti şi atragerea de investiţii în zonele-ţintă de expansiune economică

● Promovarea la nivel european a oportunităţilor de dezvoltare în bazinul Dunării ca proiect de maximă relevanţă pentru interesele economice directe ale României şi ale UE în ansamblul său

6.Asigurarea securităţii energetice prin identificarea oportunităţilor de acces la pieţe şi prin participarea la proiecte de diversificare a surselor de aprovizionare

● Reprezentarea concretă a intereselor strategice directe ale României în politicile europene privind securitatea energetică, inclusiv pe parcursul trecerii la etapa de implementare a proiectelor NABUCCO, PEOP şi terminalul LNG de la Constanţa

● Valorificarea potenţialului de tranzit al României pentru resursele energetice, inclusiv prin transformarea portului Constanţa într-un important punct nodal, logistic şi terminal de LNG

● Promovarea intereselor directe ale României în structurarea viitoarelor rute europene de transport şi de conectare a Uniunii Europene cu zona Mării Negre şi Caucaz

● Interconectarea sistemului naţional de transport al gazelor naţionale cu cele ale statelor din vecinătate

7.Asigurarea şi garantarea drepturilor cetăţenilor români aflaţi în străinătate, promovarea şi protejarea identităţii, a intereselor comunităţilor româneşti din vecinătate şi din alte zone ale lumii

● Protejarea drepturilor minorităţilor româneşti din ţările învecinate, precum şi perpetuarea valorilor naţionale: limbă, tradiţii, cultură, religie

● Întreprinderea tuturor demersurilor instituţionale care se impun pentru ca românii stabiliţi în statele UE să beneficieze în totalitate de drepturile şi oportunităţile aferente statutului lor de cetăţeni europeni; continuarea eforturilor pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare la Spaţiul Schengen, precum şi pentru ridicarea restricţiilor privind libera circulaţie a lucrătorilor români de către toate statele membre ale UE

● Consolidarea palierelor de diplomaţie culturală şi ştiinţifică, inclusiv prin organizarea de târguri şi expoziţii pentru a populariza valorile şi tradiţiile

● Finanţarea unor proiecte vizând prezervarea identităţii naţionale şi îmbogăţirea patrimoniului spiritual românesc în afara graniţelor ţării

● Crearea unei platforme informatice care să faciliteze, cu sprijinul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, accesul la informaţii în domenii specializate (evoluţiile înregistrate pe piaţa muncii, cadrul de reglementări în materie de respectare a drepturilor)

● Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional dedicat interacţiunii cu românii din afara graniţelor, pornind de la interesele şi preocupările specifice acestora

● Extinderea colaborării Ministerului Afacerilor Externe cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Patriarhia Română, Institutul Cultural Român, Academia Română, în vederea promovării culturii şi spiritualităţii româneşti în spaţiul UE, precum şi pentru sprijinirea dialogului intercultural cu ţări aflate pe alte continente

8.Punerea în valoare a potenţialului creativ, cultural şi ştiinţific al României

● În planificarea şi derularea acţiunilor de politică externă, se va încuraja implicarea partenerilor din societatea civilă, mediul academic, mediul cultural

● Proiectele de diplomaţie publică vor încuraja implicarea elitelor din comunităţile româneşti din străinătate în proiectele de modernizare a societăţii româneşti

● Guvernul va extinde acordarea de burse de studii în România, având ca scop diseminarea şi promovarea valorilor europene în state terţe, pentru a oferi relaţiilor politice şi comerciale un solid fundament ştiinţific şi cultural.

Capitolul 22Cultură şi patrimoniu naţional

Principii generale

1.Susţinerea şi promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetăţenilor: acces la cultură şi participare la viaţa culturală, în interdependenţa şi interrelaţia acestora cu celelalte drepturi fundamentale

2.Susţinerea, respectarea şi protejarea dreptului la diversitate culturală, religioasă şi lingvistică, recunoscut ca atare de Carta Drepturilor Fundamentale a UE

3.Promovarea sectorului culturii ca factor important în procesul de dezvoltare durabilă şi ca instrument esenţial în coeziunea socială şi în lupta împotriva excluziunii sociale

4.Promovarea şi stimularea creativităţii, a creaţiei contemporane, ca factor inconturnabil în dezvoltarea umană şi în creşterea calităţii vieţii

5.Promovarea rolului central al culturii şi artelor, al creativităţii şi inovării în societatea bazată pe cunoaştere (includerea culturii ca domeniu prioritar/strategic pentru atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, relansată)

6.Protejarea şi respectul identităţilor culturale, tradiţiilor şi moştenirii culturale (patrimoniu material şi imaterial)

7.Promovarea patrimoniului naţional, inclusiv a celui ce aparţine culturii minorităţilor naţionale

8.Protejarea şi respectarea dreptului la proprietate intelectuală al creatorilor şi artiştilor

9.Dezvoltarea sinergiilor dintre sectorul culturii şi alte sectoare de activitate, precum sectorul educaţional, social, economic şi elaborarea unor politici publice transsectoriale

10.Susţinerea principiului autonomiei cultelor religioase recunoscute de statul român

Obiective de guvernare

1.Dezvoltarea economiei culturale prin asigurarea unui cadru juridic, economic şi financiar-fiscal eficient, eficace şi stimulativ, care să răspundă nevoilor specifice ale creatorilor (artişti independenţi şi liber-profesionişti), producătorilor şi mediatorilor (instituţii publice de cultură, organizaţii neguvernamentale şi IMM-uri creative) şi ale consumatorilor/publicului

2.Protejarea patrimoniului cultural naţional, a celui aparţinând culturii minorităţilor naţionale, precum şi a patrimoniului imaterial, prin programe şi măsuri specifice privind evaluarea, restaurarea şi conservarea, respectiv punerea lor în valoare şi reinserţia în viaţa comunităţii, prin dezvoltarea de proiecte integrate şi de reţele de cooperare

3.Reforma şi descentralizarea, după caz, a sistemului instituţional al culturii, pentru a răspunde nevoilor culturale exprimate de colectivitate şi pentru a diversifica oferta culturală şi a o apropia de consumator

4.Reforma şi diversificarea sistemelor publice şi private de finanţare a culturii, cu accent pe transparenţă, acces egal şi nediscriminatoriu la fondurile publice, eficacitate şi evaluare specializată, cu scopul de a promova diversitatea, calitatea, excelenţa şi inovarea, inclusiv prin forme alternative de expresie artistică

5.Dezvoltarea unor politici comune între cultură şi educaţie atât în ceea ce priveşte educarea publicului tânăr pentru consumul cultural şi dezvoltarea abilităţilor sale creative, cât şi în ceea ce priveşte educaţia artistică specializată, precum şi pentru formarea profesională continuă şi reconversia profesională

6.Elaborarea şi implementarea (într-o primă fază prin proiecte-pilot) a unei politici publice pentru dezvoltarea prioritară a turismului cultural, bază a dezvoltării durabile în plan local

7.Utilizarea fondurilor europene pentru sectorul culturii:

–restaurarea monumentelor istorice;

–reabilitarea centrelor istorice;

–încurajarea/promovarea tradiţiilor şi meşteşugurilor;

–turismul cultural;

–industriile culturale;

–formarea profesională.

8.Pregătirea unui program operaţional dedicat sectorului culturii pentru următoarea perioadă programatică a fondurilor structurale, 2013-2019

9.Promovarea valorilor culturii române, precum şi a celor aparţinând minorităţilor naţionale în circuitul cultural internaţional şi susţinerea mobilităţii creatorilor, artiştilor, specialiştilor din sectorul culturii, prin implementarea unui program de măsuri de sprijin, care să cuprindă acordarea de sprijin financiar şi material/logistic pentru rezidenţe, călătorii, studii şi cercetări, pentru stimularea prezenţei şi poziţionării pe piaţa culturală internaţională

10.Dezvoltarea, renovarea şi înzestrarea corespunzătoare a infrastructurilor culturale în acord cu nevoile culturale actuale, sprijinirea înfiinţării de noi muzee şi spaţii expoziţionale

11.Susţinerea iniţiativei private în cultură şi a sectorului cultural independent prin instrumente financiar-fiscale, precum şi prin stimularea cooperării culturale transfrontaliere

12.Asigurarea accesului şi participării la cultură a publicului din mediul rural şi urban mic, precum şi din zonele defavorizate, în parteneriat cu autorităţile locale şi cu sectorul independent

13.Susţinerea ofertei culturale şi a accesului publicului prin dezvoltarea programatică a digitizării resurselor culturale, în cooperare şi parteneriat cu autorităţile centrale şi locale şi cu alţi deţinători de asemenea resurse, în respectul drepturilor de proprietate intelectuală

14.Susţinerea luptei împotriva încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, prin cooperarea cu celelalte autorităţi şi instituţii cu competenţe în domeniu, cu accent pe educarea publicului consumator şi pe susţinerea unor modele comerciale care să respecte drepturile titularilor şi să faciliteze, în acelaşi timp, accesul la aceste conţinuturi

15.Elaborarea cadrului legal care să asigure accesul liber la fondurile arhivistice. Retrocedarea la cerere către foştii proprietari a registrelor de stare civilă, a fondurilor arhivistice comunitare ale cultelor şi ale organizaţiilor civile

16.Formalizarea parteneriatelor interministeriale dintre Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în vederea atingerii acestor obiective

17.Dezvoltarea parteneriatului dintre stat şi culte în domeniile social, cultural, educaţional şi susţinerea relaţiei de respect şi cooperare dintre culte în beneficiul întregii societăţi, inclusiv prin sprijinirea creării unor centre de asistenţă socială

18.Continuarea procesului de restabilire a dreptului de proprietate pentru cultele religioase recunoscute de statul român

19.Acordarea de sprijin financiar cultelor religioase, susţinerea prezenţei şi a rolului acestora în societate, pornind de la principiul recunoaşterii contribuţiei lor la binele comun al societăţii

20.Promovarea unui parteneriat activ între stat şi culte prin crearea unor centre de asistenţă socială, încurajând astfel misiunea socială a bisericilor şi cultelor

Direcţii de acţiune

● Dezvoltarea, renovarea şi înzestrarea corespunzătoare a infrastructurilor culturale în acord cu realităţile de pe plan internaţional, eficientizarea şi perfecţionarea profesională în actul managerial şi de execuţie

● Elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii naţionale de restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural

● Modificarea legii patrimoniului, elaborarea legii zonelor protejate şi a legii mecenatului în cultură şi artă

● Perfecţionarea legislaţiei privitoare la salarizarea clerului şi a personalului neclerical al Bisericii de la bugetul de stat

● Sprijinirea cultelor religioase recunoscute al căror număr de enoriaşi este sub 5% din populaţia ţării de către Guvern, prin măsuri pozitive, cu un procent cel puţin egal sau mai mare decât procentul enoriaşilor

● Promovarea unui parteneriat activ între stat şi societatea civilă

Capitolul 23Apărarea naţională

1.Starea de fapt

Politica de apărare naţională a României este determinată, în mod obiectiv, de evoluţiile politice, economice, sociale şi culturale care au loc pe plan intern şi extern.

În ceea ce priveşte influenţa mediului internaţional de securitate actual asupra politicii de apărare naţională, pot fi luate în considerare următoarele caracteristici:

● diversificarea riscurilor şi ameninţărilor (de natură militară şi nonmilitară) la adresa securităţii naţionale; manifestarea riscurilor şi ameninţărilor asimetrice, în paralel cu menţinerea celor de natură clasică;

● amplificarea competiţiei pentru resurse şi pieţe de desfacere;

● afirmarea unor actori nonstatali în procesul decizional la nivel internaţional;

● creşterea rolului organismelor de securitate europene şi euroatlantice în gestionarea situaţiilor de criză;

● complexitatea situaţiei de securitate în regiuni de interes strategic pentru România, în special în zona vecinătăţii sale estice (Regiunea Extinsă a Mării Negre);

● noile tendinţe ale relaţiilor dintre SUA şi Federaţia Rusă - relaţiile dintre cei 2 actori par să se bazeze pe identificarea unor puncte de interes comun şi pe realizarea unor înţelegeri în domenii de interes strategic;

● efectele crizei financiare şi economice la nivel global.

Pe plan intern, politica de apărare a României poate fi influenţată, în perioada următoare, de o serie de evoluţii generate, în primul rând, de considerente economice şi financiare:

● constrângerile bugetare generate de criza economică şi financiară vor crea dificultăţi de finanţare a domeniului apărării;

● acumularea unor restanţe succesive în îndeplinirea obiectivelor din domeniul apărării - amânarea acestora în anii anteriori determină suprapunerea termenelor de îndeplinit cu cele fixate pentru perioada actuală, fapt care conduce la perspectiva creşterii nevoii de finanţare. Rectificările bugetare din anii 2007-2009 au presupus şi o reducere a cheltuielilor de înzestrare cu circa 406 milioane euro;

● există premise favorabile, pe de o parte, încheierea participării trupelor române în misiunea din Irak - situaţie care va disponibiliza unele resurse financiare pentru programele din domeniul apărării, dar noile cerinţe pentru teatrul de operaţii Afganistan impun însă creşterea participării României în cadrul ISAF cu elemente semnificative ("multiplicatori de forţă"), care vor presupune costuri suplimentare.

Stadiul de elaborare a documentelor strategice în domeniul apărării:

● Strategia naţională de apărare a fost aprobată de Parlament în noiembrie 2008;

● Carta albă a apărării este în stadiul de proiect finalizat şi revizuit, însă nu a fost supusă aprobării Parlamentului;

● Strategia militară a României se află în stadiul de proiect;

● a fost aprobată Directiva de planificare a apărării nr. 10/2010-2015.

Stadiul implementării Strategiei de transformare a Armatei României:

● se realizează prin planuri de implementare a transformării;

● în prezent, constrângerile bugetare impun revizuirea acestora cu consecinţe asupra termenelor de îndeplinire a unor obiective şi angajamente asumate.

2.Obiective de guvernare

Obiectivul strategic al actului guvernamental în domeniul apărării naţionale îl reprezintă dezvoltarea, la un nivel ridicat, a capacităţii de decizie şi acţiune a organismului militar, adaptarea cadrului legislativ, în vederea afirmării intereselor României şi valorificării oportunităţilor, în cadrul comunităţii europene, euroatlantice şi internaţionale:

● adaptarea Legii nr. 346/2006 de organizare şi funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale;

● consolidarea profilului României în cadrul NATO;

● dezvoltarea contribuţiei României la Politica Europeană de Securitate şi Apărare, în calitate de membru al UE;

● angajarea în lupta împotriva terorismului şi combaterea proliferării armelor de distrugere în masă;

● creşterea contribuţiei la asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale;

● dezvoltarea capacităţii de apărare a României.

Îndeplinirea acestor obiective va avea în vedere următoarele priorităţi:

● îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de stat membru al NATO şi UE;

● continuarea procesului de transformare multidimensională a Armatei României: cadru legislativ şi instituţional, structură de forţe, flexibilizarea ierarhiei de comandă, planificarea bazată pe capabilităţi. Scopul fundamental al procesului de transformare în domeniul apărării constă în realizarea unei structuri militare moderne, mobile, flexibile, eficiente, sustenabile, capabilă să îşi asume şi să îndeplinească un larg spectru de misiuni atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia;

● înzestrarea Armatei cu sisteme de armamente performante, în conformitate cu misiunile sale în cadrul NATO, cu nevoile de securitate internă şi cu programele majore de înzestrare;

● creşterea graduală a ponderii cheltuielilor de înzestrare astfel încât, pe termen lung, aceasta să reprezinte cel puţin 20% din bugetul MApN, în conformitate cu recomandările NATO, prin asigurarea şi menţinerea bugetului apărării la un procent apropiat de 2%;

● dezvoltarea sistemului de management al carierei individuale a personalului civil şi militar şi a sistemului de învăţământ militar şi creşterea atractivităţii profesiei militare;

● creşterea calităţii vieţii personalului Armatei României, în acord cu realităţile economice interne şi cu statutul de stat membru al NATO şi UE;

● eficientizarea proceselor de gestionare a resurselor financiare, materiale şi de patrimoniu ale MApN;

● obţinerea şi menţinerea superiorităţii informaţionale în domeniul informaţii pentru apărare;

● reducerea vulnerabilităţilor şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale în domeniul militar.

3.Direcţii de acţiune

● Eficientizarea procesului de planificare a apărării, concentrat pe dezvoltarea de capabilităţi pe termen mediu, pentru perioada 2011-2013, în scopul asigurării coerenţei şi eficienţei disciplinelor de planificare a apărării şi adaptării acestora la evoluţia procesului de planificare NATO

● Adaptarea cadrului legislativ care să corespundă noilor realităţi instituţionale şi mediului de securitate intern şi extern privind domeniul apărării naţionale şi sistemul militar

● Continuarea revizuirii structurii de forţe şi a procesului de operaţionalizare

● Dezvoltarea elementelor de infrastructură care să asigure capacităţi de dislocare, staţionare şi antrenament pentru forţele naţionale şi cele aliate, conform conceptului de Sprijin al naţiunii gazdă (HNS)

● Crearea unor structuri de comandă şi control flexibile

● Pregătirea forţelor proprii pentru misiuni clasice şi neconvenţionale, inclusiv misiuni antiteroriste, contraproliferare, contrainsurgenţă şi reconstrucţie postconflict

● Realizarea unui cadru comun de acţiune la nivelul tuturor structurilor implicate în procesul de înzestrare, modernizare şi operaţionalizare a forţelor

● Stimularea producţiei interne şi adaptarea capacităţilor existente ale industriei de apărare autohtone la cerinţele Armatei şi standardele NATO şi UE

● Menţinerea şi dezvoltarea unei componente a cercetării tehnico-militare ca sursă de consultanţă ştiinţifică a Armatei

● Dezvoltarea cooperării internaţionale reciproc avantajoase în realizarea sistemelor de armamente şi valorificarea oportunităţilor oferite de mecanismele instituţionale în cadrul NATO şi UE, în domeniul înzestrării

● Implementarea noului model de management al resurselor umane care să permită dezvoltarea sistemului motivării profesionale

● Remodelarea sistemului de salarizare pe baza Legii unice de salarizare a personalului bugetar

● Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit pentru personalul MApN prin facilitarea accesului la credite pentru construirea de locuinţe şi asigurarea de indemnizaţii pentru chirie

● Îmbunătăţirea asistenţei medicale acordate personalului Armatei României şi familiilor acestuia, precum şi pensionarilor militari

● Dezvoltarea asistenţei medicale complementare: asigurarea medicală operaţională şi asigurarea medicală staţionară

● Reorganizarea sistemului de gestionare a patrimoniului MApN

● Valorificarea superioară în folosul instituţiei militare a imobilelor şi terenurilor disponibilizate în urma procesului de transformare

● Adaptarea organizatorică a structurilor financiar-contabile şi de planificare la noile cerinţe operaţionale

● Crearea unui sistem logistic integrat, structurat pe fluxuri de distribuţie

● Dezvoltarea capacităţilor de culegere, prelucrare şi diseminare a informaţiilor militare pentru asigurarea sprijinului decizional în domeniul politico-militar

● Prelucrarea şi realizarea produselor informative şi diseminarea acestora către autorităţile decizionale naţionale, aliate şi partenere în acord cu rolul, locul şi misiunile specifice domeniului informaţii pentru apărare

Capitolul 24Afaceri europene

Obiective de guvernare

1.Adaptarea instituţiilor şi politicilor naţionale la noul mod de funcţionare al Uniunii, sub Tratatul de la Lisabona

2.Consolidarea mecanismului de coordonare al afacerilor europene, prin creşterea gradului de apropiere instituţională între Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Afaceri Europene în vederea asigurării unei promovări eficiente şi proactive a poziţiilor României în negocierile la nivel european (de la nivel de lucru - Consiliu - Consiliul European)

3.Asigurarea resurselor instituţionale pentru negocierea şi transpunerea eficientă a legislaţiei comunitare

4.Adjudecarea, în cea mai mare proporţie posibilă, a beneficiilor, inclusiv de natură financiară, care decurg din calitatea de stat membru

5.Participarea activă la funcţionarea democratică şi eficientă a instituţiilor UE, adoptarea legislaţiei comunitare, definirea politicilor comune şi creşterea profilului acţiunii externe a Uniunii Europene

Direcţii de acţiune

1.Politici europene

● Procesul de aprofundare a integrării europene: România susţine continuarea extinderii zonei euro şi a Spaţiului Schengen.

● România trebuie să contribuie, prin iniţiative şi acţiuni strategice, la identificarea de răspunsuri adecvate provocărilor cu care se confruntă Uniunea Europeană: extinderea, globalizarea, evoluţiile demografice, efectul schimbărilor climatice, criminalitate transfrontalieră etc.

● România trebuie să-şi formuleze priorităţile pe care le urmăreşte pentru proiectele europene. Astfel, viitoarea Strategie Lisabona post-2010 trebuie să se constituie într-o preocupare la nivel naţional.

● Adoptarea unei strategii privind promovarea experţilor şi înalţilor funcţionari români în cadrul instituţiilor europene

● Definirea unor poziţii clare ale României în ceea ce priveşte:

–perspectiva bugetară post-2013: reforma veniturilor proprii; reconfigurarea priorităţilor privind cheltuielile bugetare îndeosebi în direcţia creşterii coeziunii economice, sociale şi teritoriale; menţinerea finanţării suficiente pentru Politica Agricolă Comună; alocarea de resurse în domeniul competitivităţii şi cercetaredezvoltare;

–noua Strategie europeană pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă (UE 2020): obiective, instrumente de monitorizare a implementării, resurse necesare (naţionale, buget comunitar).

–analizarea, în mod obiectiv şi realist, a modului în care România este integrată în Piaţa internă pentru a identifica soluţiile optime pentru realizarea deplină a acestui deziderat.

● Politica de coeziune: menţinerea actualelor obiective ale politicii de coeziune a UE şi adaptarea acestora pentru perioada 2014-2020, astfel încât să se asigure accesul României la fondurile europene necesare susţinerii dezvoltării economice şi sociale

● Libera circulaţie a persoanelor: susţinem recomandarea Comisiei Europene către statele membre de a nu impune restricţii privind accesul lucrătorilor din noile state membre pe piaţa forţei de muncă. Mobilitatea lucrătorilor este un factor pozitiv care determină creşterea economică, iar statele care nu au aplicat restricţii s-au bucurat de beneficiile economice ale migraţiei forţei de muncă; susţinem interesele românilor care lucrează în Europa şi milităm pentru drepturile acestora.

● România trebuie să se implice activ în promovarea şi implementarea Strategiei pentru regiunea Dunării, un proiect european, viabil şi coerent, menit să consolideze cooperarea şi stabilitatea în regiune. Având în vedere beneficiile şi importanţa acestui proiect, Ungaria şi-a stabilit ca prioritate, în mandatul pe care îl va deţine la preşedinţia UE, în 2011, promovarea acţiunilor de realizare a acestei strategii.

● Politica comună în domeniul migraţiei: identificarea liniilor de acţiune comună în cadrul UE privind managementul migraţiei, cu menţinerea la dispoziţia statelor membre de instrumente care permit combaterea eficientă a migraţiei ilegale şi reglementează angajarea persoanelor cu înaltă calificare ce provin din ţări terţe

● Completarea eforturilor întreprinse de instituţiile româneşti competente pentru ridicarea Mecanismului de cooperare şi verificare

● Integrarea comunităţii rome: susţinem definirea unei strategii la nivel european de incluziune a romilor. Principiul egalităţii de şanse trebuie să stea la baza acestor politici ca o garanţie pentru eliminarea statutului de cetăţeni de mâna a doua. România va milita şi pentru crearea unei agenţii europene în domeniul incluziunii romilor, eventual găzduită chiar de ţara noastră.

2.Relaţiile externe ale Uniunii Europene

● Prioritate va fi acordată participării la demersurile de operaţionalizare a Serviciului European de Acţiune Externă.

● Procesul de extindere: România va sprijini continuarea extinderii Uniunii, în condiţiile respectării de către statele candidate a criteriilor definite la nivelul UE.

● De o atenţie deosebită se vor bucura iniţiativele din cadrul Politicii europene de vecinătate, România implicându-se în mod substanţial în confirmarea priorităţilor definite prin Parteneriatul estic.

● Cooperarea la Marea Neagră: asumarea unui rol activ în regiune, alături de celelalte state membre ale UE, în soluţionarea unor probleme majore precum lupta împotriva terorismului, securitatea şi diversificarea energetică, consolidarea instituţională, dezvoltarea economică şi extinderea comunităţii democratice.

● Capitalizarea participării substanţiale a României la misiunile civile şi militare din cadrul Politicii europene de securitate şi apărare.

● Creşterea profilului României de stat donator în cadrul Asistenţei oficiale pentru dezvoltare.

Capitolul 25Politici în domeniul relaţiilor interetnice

Obiective de guvernare şi direcţii de acţiune

1.Guvernul României se va implica în asigurarea dreptului de a-şi păstra şi dezvolta liber exprimarea identităţii etnice pentru toţi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în viaţa publică, în administraţie şi justiţie în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, cu angajamentele României în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum şi cu documentele europene şi internaţionale în materie. Va fi stimulat efortul comun şi dialogul cu minorităţile naţionale, în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi afirmării identităţii etnice.

2.Principiul de bază în relaţiile interetnice trebuie să fie egalitatea deplină de drepturi şi şanse egale de afirmare a identităţii.

3.Politica faţă de minorităţi va avea drept obiective de principiu:

● păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice prin politici afirmative;

● combaterea discriminării şi promovarea toleranţei;

● aducerea la suprafaţă şi promovarea valorilor diversităţii culturale;

● încurajarea dialogului interetnic;

● eliminarea oricărei forme de extremism, şovinism, antisemitism;

● îmbunătăţirea situaţiei romilor şi continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populaţia romă şi societate în ansamblu.

4.În conformitate cu prevederile Constituţiei revizuite, se vor realiza următoarele:

● crearea cadrului legal privind extinderea utilizării limbii materne în administraţie;

● se vor lua măsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare;

● Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România.

5.În ceea ce priveşte aspectele instituţionale:

● Guvernul va sprijini (financiar) în mod corespunzător institutul pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale şi se va adapta cadrul legislativ în vederea facilitării absorbţiei fondurilor europene de către instituţie.

● Pentru continuarea şi consolidarea protecţiei sectoriale a drepturilor minorităţilor naţionale, în acord cu cerinţele integrării României în Uniunea Europeană, se au în vedere următoarele direcţii de acţiune:

–lărgirea cadrului existent al învăţământului în limba maternă pe specialităţi şi niveluri de instruire - primar, profesional, gimnazial, universitar;

–consolidarea cadrului instituţional necesar reprezentării proporţionale şi consultării politice a minorităţilor la nivel legislativ şi executiv, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local;

–finanţarea unor programe de dezvoltare culturală şi interculturală specifice, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional;

–asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, în special pentru comunitatea maghiară, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional. Se vor lua măsuri cu scopul finanţării lărgirii emisiunilor de radio şi televiziune publică în limbile minorităţilor naţionale;

–asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru principiile libertăţii de conştiinţă şi pluralismului religios.

● Pentru a se realiza eficient aceste obiective, este necesară orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile. În acest sens se vor avea în vedere:

–promovarea valorilor ce decurg din diversitatea etnică şi culturală la nivel naţional şi local, prin finanţarea unor activităţi pe bază de proiecte;

–orientarea resurselor financiare publice către finanţarea unor activităţi specifice pe bază de proiecte;

–promovarea diversităţii culturale în scopul eliminării prejudecăţilor şi recunoaşterea valorilor comune;

–sprijinirea şi încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizării unei dezvoltări durabile în zone tradiţionale.

6.Problematica legată de comunitatea romilor reprezintă un domeniu aparte, care necesită atât eforturi pe plan intern, cât şi corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor în societate. Considerăm necesare aplicarea mult mai eficientă a strategiei naţionale şi reorientarea acestei strategii spre programe specifice, menite să asigure îmbunătăţirea substanţială a situaţiei romilor, prin:

● consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local;

● realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraţiei publice şi comunităţile de romi;

● rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrităţii;

● eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piaţa muncii, promovarea de activităţi generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului şcolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaţie civică, prevenirea infracţionalităţii).

Capitolul 26Românii de pretutindeni

Obiective de guvernare

1.Întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării, prezervarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni

2.Dobândirea/Redobândirea cetăţeniei române şi flexibilizarea regimului de vize

3.Dreptul la muncă al românilor aflaţi în străinătate

4.Crearea unui cadru instituţional funcţional în relaţia cu românii de pretutindeni

5.Asigurarea condiţiilor necesare exercitării dreptului de vot pentru cetăţenii români aflaţi în afara graniţelor

Direcţii de acţiune

1.Întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării, prezervarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni

● Promovarea unor acţiuni politico-diplomatice profesioniste pentru a transforma comunităţile româneşti din străinătate într-un avantaj pentru ţara noastră, o pârghie de influenţă şi o sursă de mândrie naţională

● Protejarea şi promovarea drepturilor românilor aflaţi în afara graniţelor tării, atât pentru cei care trăiesc în vecinătatea ţării noastre, cât şi pentru cei din emigraţie

● Cooperarea cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării dreptului la prezervarea identităţii culturale al persoanelor aparţinând minorităţilor româneşti autohtone din ţările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoaşterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc.

● Promovarea în plan educaţional a proiectelor de sprijin logistic şi profesional pentru şcolile româneşti intracomunitare

● Încurajarea, iniţierea şi susţinerea manifestărilor culturale de tip identitar

● Susţinerea în plan lingvistic şi mass-media a proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii române şi elaborarea unei strategii în acest sens. Relaţia cu mass-media internaţională şi locală din ţările în care trăiesc comunităţi importante de români va avea ca obiectiv crearea unui orizont de interes faţă de realităţile comunităţilor româneşti din lume.

● Sprijinirea proiectelor care încurajează implicarea organizaţiilor neguvernamentale româneşti în programe cu impact civic-formativ

● Încurajarea în plan spiritual a proiectelor care vizează protejarea şi promovarea vieţii spirituale a comunităţilor româneşti

2.Dobândirea/Redobândirea cetăţeniei române şi flexibilizarea regimului de vize

● Adoptarea măsurilor legislative şi instituţionale privind facilitarea dobândirii/redobândirii cetăţeniei române de către persoanele care sunt îndreptăţite în acest sens

● Flexibilizarea regimului de acordare a vizelor, precum şi încheierea rapidă a unor acorduri bilaterale privind micul trafic de frontieră cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia

● Flexibilizarea regimului de acordare de permise de muncă temporare pe teritoriul românesc pentru cetăţenii provenind din statele din vecinătatea UE (Republica Moldova, Ucraina, Serbia etc.)

3.Dreptul la muncă al românilor aflaţi în străinătate

● Eliminarea progresivă a restricţiilor pe piaţa muncii în spaţiul comunitar pentru cetăţenii români

● Respectarea de către statele membre UE a drepturilor prevăzute de legislaţia europeană în materia dreptului muncii pentru cetăţenii comunitari români aflaţi la muncă în spaţiul UE

● Cooperarea bilaterală cu statele din spaţiul extracomunitar pentru respectarea drepturilor muncitorilor români din ţările respective

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Textul actului · 1 articol

Articolul unic

Anexa 1

Anexa 2

Capitolul 1Contextul macroeconomic, intern şi internaţional

Capitolul 2Angajamentul pentru buna guvernare a României.

Capitolul 3Politica fiscal-bugetară

Capitolul 4Justiţie şi politici anticorupţie

Capitolul 5Educaţie

Capitolul 6Sănătate

Capitolul 7Piaţa muncii

Capitolul 8Asigurări sociale

Capitolul 9Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse

Capitolul 10Tineret şi sport

Capitolul 11Mediul de afaceri, IMM-urile, concurenţa şi protecţia consumatorului

Capitolul 12Infrastructura de transport

Capitolul 13Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi inovarea

Capitolul 14Societatea informaţională

Capitolul 15Agricultură şi dezvoltare rurală. Proprietate şi cadastru

Capitolul 16Politici de dezvoltare regională, infrastructură publică de interes local şi turism

Capitolul 17Energie şi resurse minerale

Capitolul 18Protecţia mediului înconjurător

Capitolul 19Reforma administraţiei publice

Capitolul 20Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului

Capitolul 21Politica externă

Capitolul 22Cultură şi patrimoniu naţional

Capitolul 23Apărarea naţională

Capitolul 24Afaceri europene

Capitolul 25Politici în domeniul relaţiilor interetnice

Capitolul 26Românii de pretutindeni