Decizie nr. 1.280 din 8 octombrie 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 lit. b), art. 108^4 şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mircea Busuioceanu în Dosarul nr. 19.562/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 19.562/300/2006, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 lit. b), art. 108^4 şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Mircea Busuioceanu într-o cerere de reexaminare a amenzii judiciare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, faptul că încheierea prin care se soluţionează cererea de recuzare şi se dispune aplicarea amenzii se pronunţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor şi fără administrarea vreunei probe, astfel că judecătorul se pronunţă asupra bunei sau relei-credinţe a persoanei care a formulat cererea de recuzare, în absenţa acesteia şi fără a-i da posibilitatea să se apere şi "să-şi dovedească buna-credinţă".

Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că amenda judiciară se aplică în lipsa părţii, fără citarea acesteia, însă dreptul la apărare nu este încălcat de vreme ce partea are la dispoziţie calea de atac a cererii de reexaminare, potrivit art. 108^5 din Codul de procedură civilă, putând învedera şi proba argumentele în sensul scutirii sau reducerii amenzii judiciare aplicate. Faptul că cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu nu afectează dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare al părţii, atâta timp cât textul de lege criticat pentru neconstituţionalitate nu reglementează împrejurarea că cererea se soluţionează fără citare. Consecinţa acestui fapt este aceea a aplicării regulii generale în materia dreptului procesual civil, respectiv citarea, de vreme ce printr-o dispoziţie expresă nu se prevede contrariul. În concluzie, atâta timp cât partea are la dispoziţie o cale de atac împotriva sancţiunii aplicate, prilej cu care îşi poate exprima poziţia faţă de măsura dispusă, iar la soluţionarea acestei căi de atac se impune citarea sa, putând astfel să se prezinte personal pentru susţinerea punctului său de vedere, rezultă că dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil sunt garantate. Mai mult, judecătorul care aplică sancţiunea amenzii judiciare pentru exercitarea cu rea-credinţă a dreptului procesual de a formula cereri de recuzare este ţinut să arate motivele care au format convingerea în sensul existenţei relei-credinţe, folosind în acest scop, ca probe, înscrisurile de la dosar coroborate cu prezumţiile simple.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că acestea nu împiedică părţile interesate să apeleze la instanţele judecătoreşti şi să se prevaleze de toate garanţiile procesuale care condiţionează, într-o societate democratică, procesul echitabil. Totodată, consideră că normele criticate nu aduc atingere principiului constituţional potrivit căruia dreptul la apărare este garantat. Face referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 109/2008, nr. 741/2008, nr. 231/2009 şi nr. 462/2009.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 108^1 alin. 1 lit. b), art. 108^4 şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut:

–Art. 108^1 alin. 1 lit. b):

Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:

1.cu amendă judiciară de la 500.000 lei la 7.000.000 lei:(...)

b)formularea, cu rea-credinţă, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;(...);

–Art. 108^4: "Amenda şi despăgubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia.";

–Art. 108^5: "Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.

Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.

Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."

Autorul excepţiei consideră că se aduce atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării deciziilor nr. 231 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 1 aprilie 2009, şi nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), ale art. 108^4 şi 108^5 din Codul de procedură civilă.

Curtea a reţinut că textele de lege criticate prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credinţă a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigenţelor art. 57 din Constituţie, care instituie îndatorirea fundamentală a cetăţenilor de a exercita drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.

De asemenea, textele criticate nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere dreptului de acces la justiţie şi dreptului la apărare. Dimpotrivă, dispoziţiile art. 108^5 din Codul de procedură civilă prevăd că persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii.

Întrucât în cauza de faţă nu au fost aduse elemente noi de natură să impună reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât soluţia, cât şi considerentele acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 lit. b), art. 108^4 şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mircea Busuioceanu în Dosarul nr. 19.562/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 octombrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu