Criterii din 15 ianuarie 2024

Articolul 1

(1)Programul național „Masă sănătoasă“ (PNMS) se desfășoară pe perioada cursurilor școlare din anul 2024 pentru beneficiarii direcți din învățământul preuniversitar, în scopul sprijinirii participării la educație a acestora prin oferirea unei alimentații sănătoase și formarea unui stil de viață alimentar sănătos.

(2)Evaluarea unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică în vederea selecției pentru includerea în PNMS se face de către inspectoratele școlare județene/al municipiului București pe baza criteriilor aprobate prin prezentul ordin.

Articolul 2

În vederea includerii în Programul național „Masă sănătoasă“ pentru anul 2024, pentru a realiza o selecție complexă și nediscriminatorie a unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică care au nevoie accentuată de sprijin, inspectoratele școlare județene/al municipiului București aplică criterii de selecție generale și specifice ce vizează creșterea incluziunii și a rezultatelor școlare și diminuarea abandonului școlar în unitățile de învățământ preuniversitar din mediile dezavantajate geografic, economic sau social.

Articolul 3

(1)Criteriile de selecție generale pentru includerea în PNMS a unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt:

a)principalele niveluri de învățământ cuprinse în oferta educațională a unității de învățământ sunt nivelul primar și nivelul gimnazial, în anul școlar în curs;

b)ponderea crescută a elevilor din categorii defavorizate: preșcolari/elevi cu cerințe educaționale speciale, preșcolari/elevi aflați în sistemul de protecție specială, preșcolari/elevi de etnie romă, preșcolari/elevi cu părinți plecați la muncă în străinătate, raportată la anul școlar în curs;

c)participarea școlară și calitatea educației, analizate în baza următoarelor subcriterii:

(i)participarea școlară, raportată la anul școlar anterior celui în care se face selecția, analizată în funcție de nivelul de învățământ, astfel:

–pentru nivelul de învățământ preșcolar: rată scăzută de participare a preșcolarilor cu vârste între 4 și 6 ani la programul zilnic de activități - sub 50% prezență lunară;

–pentru nivelul de învățământ primar: rată crescută de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul școlarității în clasa pregătitoare și cel al elevilor care au finalizat învățământul primar în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul școlarității;

–pentru nivelul de învățământ gimnazial: rată crescută de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul învățământului gimnazial în clasa a V-a și cel al elevilor care au finalizat învățământul gimnazial în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul învățământului gimnazial;

–pentru nivelul de învățământ liceal: rată crescută de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul învățământului liceal în clasa a IX-a și cel al elevilor care au finalizat învățământul liceal în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul învățământului liceal;

(ii)calitatea educației apreciată prin rezultatele școlare obținute de preșcolari/elevi, în funcție de nivelul de învățământ, obținute în anul școlar anterior celui în care se face selecția, astfel:

–pentru nivelul de învățământ preșcolar: procent crescut de preșcolari din grupa mare, cu vârsta de 5-6 ani, care au mai mult de 50% dintre comportamentele menționate în Fișa pentru aprecierea progresului individual al copilului înainte de intrarea în învățământul primar cu mențiunea Necesită sprijin;

–pentru nivelul de învățământ primar: procent crescut de elevi în clasa a IV-a cu rezultate sub media națională la evaluarea națională la finalul clasei a IV-a;

–pentru nivelul de învățământ gimnazial: procent crescut de elevi care au obținut note sub 5 la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a;

–pentru nivelul de învățământ liceal: procent crescut de elevi care au obținut note sub 6 la examenul național de bacalaureat;

(iii)calitatea educației apreciată prin procentul crescut de cadre didactice necalificate din numărul total de cadre didactice, raportat la anul școlar în curs;

d)dispunerea geografică izolată a unității de învățământ greu accesibile din cauza condițiilor de mediu - deltă, munte, câmpie, zonă depopulată, raportată la anul școlar în curs;

e)nivelul de marginalizare socioeconomică a localității, potrivit clasificării Băncii Mondiale în studiile „Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România“ și „Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România“;

f)numărul crescut de burse sociale în unitatea de învățământ, respectiv numărul crescut de preșcolari beneficiari ai prevederilor Legii privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate nr. 248/2015, republicată, raportat la anul școlar în curs.

(2)În baza criteriilor generale și a subcriteriilor prevăzute la alin. (1), inspectoratul școlar poate stabili criterii de selecție specifice, în baza unei proceduri proprii. Prin procedura proprie, inspectoratul școlar stabilește și punctajul care se acordă pentru fiecare criteriu/subcriteriu, pe niveluri de învățământ, în funcție de particularitățile locale.

(3)În stabilirea criteriilor de selecție specifice prevăzute la alin. (2), inspectoratul școlar poate utiliza și următoarele criterii: rata scăzută de preșcolari cu vârsta de 6 ani care au frecventat grupa mare - nivel preșcolar și nu se regăsesc înscriși în învățământul primar în anul școlar următor; rata scăzută de elevi care au frecventat clasa a IV-a și nu se regăsesc înscriși în clasa a V-a în anul școlar următor; rată scăzută de absolvire a clasei a VIII-a de către elevi; rata scăzută de participare a elevilor la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a; rata scăzută de absolvire a clasei a XII-a/a XIII-a de către elevi; rata scăzută de participare a elevilor la examenul național de bacalaureat.

Articolul 4

În vederea includerii în Programul național „Masă sănătoasă“, inspectoratele școlare județene/al municipiului București prioritizează unitățile de învățământ cu personalitate juridică în funcție de punctajul obținut, cu încadrarea în bugetul alocat.

Articolul 5

(1)Inspectoratele școlare județene/al municipiului București își asumă atât evaluarea unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, pe baza criteriilor de selecție, cât și prioritizarea acestora, în vederea selecției unităților propuse pentru a fi incluse în PNMS.

(2)Toți preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ cu personalitate juridică selectate au calitatea de beneficiari ai PNMS, indiferent de nivelul de învățământ.

(3)Pentru anul școlar 2023-2024, în scopul asigurării continuității intervenției, lista unităților de învățământ selectate, beneficiare ale PNMS, cuprinde și cele 450 de unități de învățământ preuniversitar aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 999/2023 pentru aprobarea Listei unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor și a unităților-pilot în care se implementează Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat, a numărului de beneficiari, a sumei necesare pentru finanțarea Programului în anul 2023 și a repartizării acesteia pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale.

(4)Selecția unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică care beneficiază de prevederile PNMS se realizează în complementaritate cu Programul național pentru reducerea abandonului școlar - PNRAS.

(5)Lista unităților de învățământ preuniversitar se poate completa, la sfârșitul cursurilor anului școlar 2023-2024, pentru anul școlar 2024-2025, la propunerea inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, cu încadrarea în bugetul alocat.

(6)Inspectoratele școlare județene/al municipiului București pot/poate face propuneri de eliminare a școlilor în care programul nu a reușit să se implementeze ca urmare a faptului că unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale nu au întreprins demersurile necesare procedurilor de atribuire a contractelor pentru implementarea PNMS.

(7)Lista unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică propuse în PNMS se transmite de către inspectoratele școlare județene/al municipiului București la Ministerul Educației, în termen de 15 zile de la aprobarea prezentului ordin.