pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
În temeiul art. 8 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. e) şi al art. 48 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată,
Plenul Curţii Constituţionale adopta prezenta hotărâre.
Aproba Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, prevăzut în anexa.
Prezenta hotărâre împreună cu regulamentul-anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În termen de 7 zile, Serviciul de documentare, cercetare şi informatica va realiza o brosura cuprinzând prevederile din Constituţie referitoare la Curtea Constituţională, Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.
Prezenta hotărâre a fost adoptată de Plenul Curţii Constituţionale, în şedinţa sa din data de 4 noiembrie 1997, la care au participat: prof. univ. dr. Ioan Muraru - preşedinte, prof. univ. dr. Costica Bulai, prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu, conf. univ. dr. Mihai Constantinescu, prof. univ. dr. Nicolae Popa, prof. univ. dr. Lucian Stangu, conf. univ. dr. Florin Bucur Vasilescu, dr. Romul Petru Vonica şi prof. univ. dr. Victor Dan Zlatescu, judecători.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
REGULAMENTUL
de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale
Curtea Constituţională se organizează şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140-145 din Constituţia României, ale Legii nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997, şi ale prezentului regulament, emis potrivit prevederilor acestei legi.
Prezentul regulament stabileşte reguli complementare de procedura, atribuţiile personalului de specialitate şi administrativ, precum şi reguli de disciplina şi de răspundere disciplinară.
Dispoziţiile regulamentului se interpretează în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 şi ale celorlalte dispoziţii legale aplicabile magistraţilor şi funcţionarilor publici.
Plenul Curţii Constituţionale, alcătuit din judecătorii Curţii, îndeplineşte atribuţiile acesteia, prevăzute de Constituţie şi legi.
Plenul poate lua orice măsură necesară pentru buna desfăşurare a activităţii Curţii.
Cvorumul pentru Plenul Curţii Constituţionale este, potrivit legii, de două treimi din numărul judecătorilor Curţii.
Plenul hotărăşte cu votul majorităţii judecătorilor Curţii, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Soluţiile adoptate de plen în materie jurisdicţională se înscriu în condica şedinţelor de judecată, iar în celelalte cazuri se consemnează, pentru fiecare şedinţa în parte, într-un proces-verbal întocmit de şeful Serviciului de pregătire a lucrărilor şi secretariat, în baza căruia secretarul general redactează o hotărâre.
Pentru exercitarea altor atribuţii decât cele jurisdicţionale, plenul se convoacă de preşedintele Curţii Constituţionale, din proprie iniţiativă sau la cererea scrisă a unui judecător. Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, care se adoptă în plen, la începutul şedinţei.
Preşedintele Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile prevăzute în sarcina sa de Legea nr. 47/1992, precum şi următoarele atribuţii:
a)ia măsuri pentru comunicarea sesizării Curţii autorităţilor publice prevăzute de lege, pentru încunoştinţarea judecătorilor Curţii asupra punctelor de vedere sau altor acte justificative primite şi pentru desemnarea judecătorilor-raportori;
b)dispune, potrivit legii, publicarea în Monitorul Oficial al României şi comunicarea actelor Curţii;
c)înştiinţează pe Preşedintele României în situaţia prevăzută la art. 32 alin. (2) din Legea nr. 47/1992;
d)conduce compartimentul magistraţilor-asistenţi;
e)numeşte pe magistratul-asistent şef şi îi repartizează pe magistraţii-asistenţi pe lângă câte un judecător al Curţii;
f)dispune delegarile de atribuţii;
g)încheie şi desface, în condiţiile legii, contractele individuale de muncă;
h)stabileşte procedura audientelor la nivelul Curţii Constituţionale;
i)exercita autoritatea disciplinară în condiţiile prezentului regulament;
j)dispune organizarea concursurilor pentru angajarea magistraţilor-asistenţi;
k)aproba efectuarea concediilor de odihnă, în condiţiile legii, de către judecători, magistratul-asistent şef, magistraţii-asistenţi şi de către secretarul general şi dispune rechemarea acestora din concediul de odihnă; aproba concediile fără plata şi concediile de 3-5 zile pe an plătite, pentru evenimente deosebite;
l)stabileşte răspunderea materială a angajaţilor Curţii, pe baza propunerilor secretarului general.
În problemele privind personalul, delegarea de atribuţii şi administraţia Curţii preşedintele emite ordine.
Magistraţii-asistenţi sunt angajaţi cu contract individual de muncă, fac parte, potrivit legii, din Corpul magistraţilor şi au următoarele obligaţii principale în legătură cu pregătirea lucrărilor şi redactarea actelor emise de Curtea Constituţională:
a)preiau dosarele jurisdicţionale în care a fost desemnat ca raportor judecătorul pe lângă care sunt repartizaţi, întocmesc conceptul de citare şi redactează corespondenta în legătură cu soluţionarea cauzei;
b)ajuta pe judecătorul-raportor să se documenteze asupra soluţiilor din jurisprudenta şi doctrina română şi străină, în legătură cu cauzele la care participa, şi să-şi întocmească raportul;
c)verifica legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare şi de comunicare în dosarele la soluţionarea cărora participa;
d)redactează proiectele de decizii, hotărâri şi avize sub controlul judecătorului-raportor;
e)urmăresc corecta publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziilor pe care le-au redactat şi semnaleaza preşedintelui Curţii eventualele erori constatate;
f)întocmesc fişele de jurisprudenta după modelul stabilit de către plen;
g)îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de către judecătorul pe lângă care sunt repartizaţi;
h)efectuează serviciul de permanenta.
Magistratul-asistent repartizat pe lângă preşedintele Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile prevăzute în fişa postului.
Magistratul-asistent şef are următoarele atribuţii:
a)urmăreşte ca activitatea magistraţilor-asistenţi să se desfăşoare în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992 şi ale prezentului regulament;
b)prezintă preşedintelui Curţii actele de sesizare a acesteia, în vederea numirii judecătorului-raportor şi stabilirii termenului de judecată, după caz;
c)ia măsuri pentru înlocuirea magistratului-asistent care lipseşte cu un alt magistrat-asistent;
d)exercita atribuţiile de magistrat-asistent în cauzele privitoare la art. 144 lit. a) din Constituţie;
e)exercita atribuţiile de consilier juridic al Curţii;
f)colaborează cu Serviciul de cercetare, documentare şi informatica la lucrările de sistematizare a practicii jurisdicţionale constituţionale şi confirma exactitatea datelor şi informaţiilor privind activitatea jurisdicţională a Curţii;
g)asigura programarea magistraţilor-asistenţi pentru efectuarea serviciului de permanenta.
Registrele Curţii Constituţionale sunt următoarele:
a)registrul de intrare-ieşire a corespondentei, în care se trec, în ordine, toate actele de sesizare, cererile şi celelalte acte ce privesc activitatea jurisdicţională a Curţii, precum şi toate scrisorile, petitiile şi adresele cu caracter administrativ;
b)registrele de dosare, în care se trec, în ordinea intrării, toate actele de sesizare a Curţii; numărul de înregistrare al fiecărui act de sesizare formează numărul de dosar, la care se adauga o litera de la A la I, în funcţie de încadrarea sesizării în categoriile de atribuţii prevăzute la art. 144 din Constituţie; sub acelaşi număr se vor inregistra şi toate cererile depuse ulterior sau adresele trimise de Curte în legătură cu cauza respectiva;
c)opisul alfabetic, în care se trec denumirea organului sau numele persoanei care a făcut sesizarea şi numărul dosarului; în cazul în care actul de sesizare aparţine unui grup de deputaţi sau de senatori, în opisul alfabetic se va trece numai numele primului deputat, respectiv senator;
d)registrul informativ, în care se menţionează, pentru fiecare dosar: primul termen de judecată şi termenele următoare acordate de Curte; data iesirii dosarului din arhiva şi persoana căreia i s-a predat; data reintrarii dosarului în arhiva; numărul şi data deciziei, hotărârii sau avizului şi soluţia pe scurt;
e)registrul de termene al arhivei, în care se trec dosarele, pe termenele de judecată fixate;
f)condica şedinţelor de judecată, în care se trec toate dosarele din şedinţa respectiva, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, soluţia, numele judecătorilor şi al magistratului-asistent;
g)registrele de evidenta a redactarii actelor Curţii, în care se trec - în ordine şi separat, în funcţie de distincţia facuta de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 -, toate deciziile şi hotărârile pronunţate, precum şi avizele emise; data redactarii se considera data depunerii la mapa a deciziei, hotărârii sau avizului în forma dactilografiata.
La sfârşitul fiecărui an, după ultima operaţiune din fiecare registru, se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de secretarul general şi de magistratul-asistent şef, aplicându-se sigiliul. Înscrierile se vor face în aceleaşi registre, reincepandu-se numerotarea, dacă este cazul.
Preşedintele Curţii poate aproba şi alte registre decât cele prevăzute la art. 9.
Modelul registrelor folosite de Curte se aproba de plenul acesteia.
Actele de sesizare a Curţii sunt cele stabilite de lege, sosite prin posta sau prin curier. Ele se depun la registratura, unde, în aceeaşi zi, primesc data certa, după care se predau, prin magistratul-asistent şef, preşedintelui Curţii, având ataşate şi plicurile.
Celelalte cereri şi acte, de orice natura, inclusiv corespondenta cu caracter administrativ, sosite prin posta sau prin curier ori depuse personal, cat şi cele transmise telegrafic sau prin telefax, se înregistrează, iar apoi se prezintă, după caz, preşedintelui sau secretarului general, în cazul corespondentei poştale, sau prin curier, împreună cu plicurile în care au fost trimise.
În cazul în care Curtea se sesizează din oficiu asupra constituţionalităţii iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, actul prin care se declanseaza procedura jurisdicţională este încheierea prin care plenul a hotărât acest lucru.
Dovezile de comunicare a procedurii se primesc direct la arhiva Curţii, sub semnatura, după care se ataşează la dosar, arhivarul-registrator atestând despre aceasta pe conceptul de citare.
Corespondenta cu caracter secret se prezintă, nedesfacuta, direct preşedintelui Curţii, fiind evidenţiată într-un registru special.
Plicurile care poarta menţiunea "confidenţial" se înregistrează în registrul prevăzut la alineatul precedent numai cu aceasta menţiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.
Preşedintele Curţii, primind actul de sesizare, numeşte, după caz, unul sau mai mulţi judecători ca raportori, care vor referi asupra punctelor de vedere şi relaţiilor cerute, soluţiilor din doctrina şi jurisprudenta română şi străină, precum şi asupra oricăror elemente necesare dezbaterilor.
În cazurile prevăzute la art. 144 lit. a), b), c), h) şi i) din Constituţie termenul de depunere a raportului nu poate depăşi, de regula, 60 de zile de la data înregistrării sesizării, în condiţiile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
După luarea măsurilor prevăzute la alin. 1, actele de sesizare se restituie, de magistratul-asistent şef, la registratura, unde, în aceeaşi zi, primesc numărul din registrul de dosare şi se înscriu, totodată, în registrul prevăzut de art. 9 lit. c) din prezentul regulament.
Magistratul-asistent repartizat pe lângă judecătorul desemnat ca raportor pregăteşte dezbaterile.
Termenul de judecată se stabileşte de preşedintele Curţii, la data depunerii raportului, fără ca acesta să poată depăşi 30 de zile.
După fixarea termenului de judecată dosarele vor fi înregistrate în registrele prevăzute la art. 9 lit. d), e) şi f) din prezentul regulament.
Dacă actul de sesizare vizează atributia Curţii prevăzută la art. 144 lit. c) din Constituţie, judecătorul-raportor verifica dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 şi, dacă este cazul, va solicita completarea actului de sesizare, stabilind şi termenul în care instanţa sa răspundă. Dacă judecătorul-raportor sau, ulterior, plenul apreciază ca este necesar, se va solicita instanţei trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate.
Magistratul-asistent, pe baza dispoziţiilor judecătorului-raportor, va redacta adresele necesare obţinerii punctelor de vedere prevăzute de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
Pe coperta dosarului se vor menţiona numai: denumirea Curţii, numărul dosarului, autorii sesizării, obiectul cauzei şi termenul de judecată.
Dosarul trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate; după soluţionarea definitivă se va proceda la snuruire şi la aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperte referentul cu atribuţii de arhivar-registrator va certifica numărul filelor, în cifre şi în litere.
Scoaterea din incinta Curţii, precum şi fotocopierea, pentru părţi, a dosarelor, actelor şi lucrărilor sunt interzise.
Dosarele vor fi puse la dispoziţia părţilor pentru studiu numai în arhiva, după identificarea şi notarea de către referentul cu atribuţii de arhivar-registrator a prenumelui şi numelui persoanelor care le solicita, verificandu-se actele de identitate, procurile sau delegatiile, precum şi integralitatea dosarului la restituire.
Magistratul-asistent întocmeşte conceptele de citare, dispune emiterea procedurilor de chemare în faţa Curţii şi comunicarea copiilor de pe actele de sesizare, urmăreşte primirea punctelor de vedere sau a memoriilor prevăzute de lege şi asigura aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor dispuse de preşedinte sau de judecătorul-raportor, după caz.
Totodată, magistratul-asistent ia măsuri de multiplicare, pentru fiecare dintre judecători, a actului de sesizare a raportului întocmit în cauza, a fisei dosarului şi, la cerere, a punctelor de vedere legal primite în vederea soluţionării cauzei.
După depunerea raportului, magistratul-asistent asigura, la cerere, consultarea dosarului de către oricare judecător al Curţii.
Expedierea corespondentei se face numai pe cale oficială, prin posta, agent sau curier.
Chemarea în faţa Curţii se poate face şi telefonic sau prin telegrama, telex ori telefax, pe conceptul de citare urmând să se facă menţiune despre procedeul folosit, data şi ora comunicării.
În cazul persoanelor care au domiciliul sau sediul în străinătate, citarea se va face în limba română, iar deciziile pronunţate se vor comunică netraduse, în mod direct, prin posta, recomandat, pe bază de recipisa şi cu confirmare de primire.
Magistratul-asistent preia dosarele de la arhiva, prin semnatura în registrul de termene, cu cel puţin 48 de ore înaintea şedinţei, după care:
a)întocmeşte lista cauzelor şi dispune ca grefa sa o distribuie membrilor plenului şi sa o afiseze cu minimum 24 de ore înaintea termenului de dezbateri;
b)verifica dacă au sosit la Curte şi s-au atasat la dosar dovezile de inmanare sau de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte procedurale, precum şi memoriile formulate în apărare, punctele de vedere, actele şi relaţiile solicitate de preşedintele Curţii ori de judecătorul-raportor;
c)verifica legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar.
Despre neregulile procedurale constatate, magistratul-asistent informează, în scris, pe preşedintele Curţii.
Verificările menţionate la lit. b) şi c) se fac înaintea începerii dezbaterilor.
Preşedintele Curţii asigura persoanelor implicate în mod direct în soluţionarea cauzei studierea din timp a dosarelor.
În cazurile în care, potrivit legii, este citat Ministerul Public, acestuia i se comunică, o dată cu citaţia, şi actul de sesizare.
În cauzele privind soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, dosarele pot fi consultate de părţi sau de avocaţii acestora, pe bază de împuternicire.
La şedinţe participa toţi judecătorii Curţii, în afară de situaţiile în care unii sunt împiedicaţi în mod justificat.
Şedinţele sunt prezidate de preşedintele Curţii.
La şedinţe participa, în mod obligatoriu, magistratul-asistent repartizat pe lângă judecătorul desemnat ca judecător-raportor, iar în cazurile prevăzute de lege, reprezentantul Ministerului Public şi alte persoane sau autorităţi, citate în acest scop.
În cazurile în care legea nu obliga la citare, dezbaterea are loc numai cu participarea judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. Preşedintele Curţii, poate invita, pentru relaţii, persoanele socotite necesare.
Accesul publicului este limitat la numărul de locuri din sala de şedinţa. Secretarul general va lua măsuri pentru asigurarea accesului publicului în sala de şedinţa.
În scopul asigurării solemnitatii şedinţei, utilizarea în sala de şedinţa a aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvantului ori a imaginii este admisă numai înainte de începerea dezbaterilor şi cu autorizarea prealabilă a preşedintelui Curţii.
Este interzis ca în sala de şedinţa să se facă propaganda de orice fel, prin viu grai ori prin afişe, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sancţiunea evacuarii din sala şi a sesizării organelor de poliţie, dacă preşedintele Curţii apreciază ca fapta are caracter grav.
Dispoziţiile art. 122 şi 123 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile.
În timpul şedinţelor publice, judecătorii, magistraţii-asistenţi, procurorii şi avocaţii poarta roba şi insigna.
Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile intră în sala de şedinţa înainte de începerea dezbaterilor, verifica respectarea dispoziţiilor art. 21 din prezentul regulament şi asigura prezenta la usa a aprodului.
După deschiderea dezbaterilor de către preşedintele Curţii, cauzele sunt strigate, în ordinea stabilită prin lista de şedinţa, de către magistratul-asistent.
În fiecare cauza, dacă este cazul, magistratul-asistent face apelul părţilor şi al celorlalte autorităţi sau persoane citate, după care referă asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare a persoanelor sau a autorităţilor chemate la proces şi, dacă s-au îndeplinit celelalte măsuri dispuse de Curte, referă pe scurt asupra obiectului cauzei şi stadiului în care se afla judecata acesteia.
O dată legal sesizată, Curtea procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului.
În cursul şedinţei publice, magistratul-asistent va consemna în registrul de note, numerotat şi sigilat, numărul dosarului, susţinerile orale ale părţilor şi ale procurorului, măsurile dispuse de Curte, precum şi toate celelalte aspecte rezultând din desfăşurarea dezbaterilor. Pe baza acestuia, magistratul-asistent va întocmi încheierea de dezbateri. Registrul de note se păstrează în arhiva Curţii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise.
În cazul în care Curtea rămâne în pronunţare, preşedintele anunta ziua stabilită pentru aceasta. Amânarea pronunţării nu va depăşi, de regula, 30 de zile. În condica de şedinţa se va trece, în momentul pronunţării, şi termenul la care au avut loc dezbaterile.
Aprodul anunta publicului din sala intrarea şi retragerea Plenului Curţii.
Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile şi a participat la ele poate fi consultat.
Judecătorul-raportor votează primul, cel mai tânăr judecător, al doilea, apoi, ceilalţi judecători şi, la sfârşit, preşedintele Curţii.
În situaţia în care un judecător cere să se intrerupa deliberarea pentru o mai buna studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor plenului considera cererea justificată, se va amana pronunţarea pentru o altă dată, ţinând seama de urgenta cauzei.
Dacă în procesul deliberării se constata necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, preşedintele Curţii poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luând măsurile procesuale necesare.
Rezultatul deliberării se înscrie într-o minuta, care se semnează de judecătorii care au participat la şedinţa şi de magistratul-asistent.
Magistratul-asistent va consemna de îndată în condica de şedinţa soluţiile date, care se semnează de către judecători.
Judecătorul poate formula opinie separată, având obligaţia sa o motiveze până la data semnării deciziei.
Deciziile, hotărârile şi avizele se redactează în scris de către magistratul-asistent care a participat la dezbateri, urmând ca după examinarea lor de către judecătorul-raportor să fie definitivate în şedinţa judecătorilor care le-au pronunţat. Termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronunţare.
Actele Curţii, menţionate în alin. 1, se vor redacta în numărul de exemplare necesare spre a asigura păstrarea lor la dosar şi în mape speciale, la arhiva şi la biblioteca Curţii, comunicarea acestora, în cazurile prevăzute de lege, şi trimiterea spre publicare.
Deciziile, hotărârile şi avizele se certifica de către preşedintele Curţii şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc număr în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţa, separat pentru decizii, hotărâri şi avize.
Actele pronunţate de Curte se comunică şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în condiţiile stabilite prin Legea nr. 47/1992. De asemenea, Curtea editează culegeri de decizii şi hotărâri şi organizează sistematizarea jurisprudenţei.
După întocmirea procedurilor de comunicare a deciziilor, a hotărârilor sau a avizelor, magistratul-asistent va preda dosarele arhivarului-registrator, sub semnatura.
La arhiva se păstrează şi câte un exemplar din fiecare act pronunţat de Curte, în mape speciale de decizii, hotărâri şi avize, grupate în ordine numerică pe ani.
În cazul în care s-a dispus amânarea dezbaterilor, magistratul-asistent va trece în condica de şedinţa termenul fixat şi motivele amânării, iar în termen de 48 de ore va întocmi încheierea de amânare, conceptele de citare pentru termenul următor, adresele şi va asigura aducerea la îndeplinire a celorlalte măsuri dispuse de Curte.
După redactarea şi semnarea încheierilor, magistratul-asistent preda dosarele amânate arhivarului-registrator, care semnează de primirea lor pe lista de procese.
Secretariatul Curţii Constituţionale are în structura sa birouri, oficii, servicii şi Direcţia economică.
Organizarea şi funcţionarea compartimentelor prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin hotărârea Plenului Curţii.
Atribuţiile stabilite de regulament pentru personalul Secretariatului Curţii se detaliază de secretarul general prin fişa postului.
Secretariatul Curţii Constituţionale este condus de secretarul general. Secretarul general este numit şi revocat din funcţie de Plenul Curţii. El este ordonator de credite şi este asimilat funcţiei de secretar de stat.
Secretarul general are următoarele atribuţii:
a)asigura pregătirea, organizarea şi coordonarea lucrărilor Curţii, astfel ca acestea să se desfăşoare în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992 şi ale prezentului regulament;
b)informează, în scris, pe preşedintele Curţii asupra modului de exercitare a atribuţiilor de ordonator de credite, semestrial sau ori de câte ori solicita preşedintele;
c)asigura, în condiţiile legii, aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor preşedintelui sau a hotărârilor Plenului Curţii, referitoare la modul de exercitare a atribuţiilor ce îi revin;
d)conduce compartimentele Secretariatului Curţii şi ia măsuri pentru realizarea la termen şi în mod corespunzător a lucrărilor ce le sunt repartizate;
e)prezintă şi asigura fundamentarea actelor ce se supun aprobării Plenului Curţii sau preşedintelui acesteia, cu excepţia deciziilor, a hotărârilor şi a avizelor prevăzute la art. 13 din Legea nr. 47/1992;
f)răspunde de acţiunile de relaţii externe ale Curţii, întocmeşte planul de relaţii externe şi asigura, după aprobarea de către plen, executarea acestuia;
g)angajează şi utilizează creditele bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli din sumele repartizate prin bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, în condiţiile legii;
h)întocmeşte proiectul de buget de venituri şi cheltuieli al Curţii, îl supune spre aprobare plenului acesteia şi îl înaintează Guvernului, sub semnatura preşedintelui Curţii, în condiţiile legii;
i)aproba deplasarile în ţara făcute de personalul Secretariatului Curţii;
j)aproba compensarea cu timp liber corespunzător a orelor prestate peste programul normal de lucru pentru personalul Secretariatului Curţii;
k)face propuneri preşedintelui Curţii pentru stabilirea răspunderii materiale a salariaţilor Curţii;
l)organizează concursurile pentru angajarea salariaţilor Secretariatului Curţii;
m)aproba invoirile şi efectuarea concediilor de odihnă pentru personalul Secretariatului Curţii şi dispune rechemarea din concediul de odihnă a acestuia;
n)organizează inventarierea patrimoniului Curţii, aproba şi valorifica rezultatele acesteia;
o)aproba valoarea de inventar a cărţilor primite gratuit;
p)aproba, în condiţiile legii, plata orelor suplimentare efectuate de salariaţii Curţii;
r)contrasemnează ordinele semnate de preşedintele Curţii.
Inlocuitorul de drept al secretarului general este directorul Direcţiei economice.
Direcţia economică, având în structura sa Serviciul financiar-contabil şi Serviciul aprovizionare şi administrativ, asigura elaborarea, fundamentarea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Curţii, exercitarea, de către secretarul general, a calităţii sale de ordonator de credite, şi efectuarea lucrărilor de personal, salarizare, administrarea bunurilor din patrimoniul Curţii, activitatea de aprovizionare şi transport, realizarea altor prestaţii administrative de care depinde funcţionarea Curţii.
Directorul Direcţiei economice coordonează şi răspunde de activitatea serviciilor din subordine.
Serviciul financiar-contabil asigura elaborarea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Curţii şi efectuarea celorlalte lucrări financiar-contabile, iar personalul acestuia îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)şeful serviciului îndrumă, coordonează şi răspunde de activitatea salariaţilor din cadrul serviciului, exercita viza de control financiar preventiv;
b)expertul în domeniul financiar şi contabilitate îndeplineşte atribuţiile specifice acestei funcţii în instituţiile bugetare;
c)expertul pentru probleme de personal executa lucrările privind angajarea personalului, eliberarea legitimatiilor, evidenta carnetelor de muncă, evidenta militară, aplicarea sancţiunilor disciplinare, încetarea raporturilor de muncă şi întocmirea dosarelor de pensionare;
d)expertul pentru problemele de implementare pe calculator a lucrărilor financiar-contabile elaborează programele specifice activităţii financiare, calculează salariile pe calculator şi efectuează alte lucrări specifice;
e)casierul executa operaţiunile de casa ale Curţii şi alte lucrări repartizate de director;
f)referentul pentru probleme de evidenta gestiunilor tine evidenta gestiunilor de materiale şi elaborează alte lucrări stabilite de director.
Serviciul de aprovizionare şi administrativ asigura aprovizionarea cu materii prime şi materiale, obiecte de inventar şi mijloace fixe pentru necesităţile Curţii şi rezolva problemele privind administrarea patrimoniului, personalul sau având următoarele atribuţii:
a)şeful serviciului îndrumă şi coordonează întreaga activitate de aprovizionare şi de administrare a patrimoniului Curţii Constituţionale, elaborează şi contrasemnează documentele serviciului;
b)referentul-administrator asigură realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a bunurilor din patrimoniul Curţii; urmăreşte încadrarea consumului de carburanţi în plafonul aprobat;
c)tehnicianul pentru aprovizionare asigura aprovizionarea curenta cu bunurile necesare funcţionarii normale a compartimentelor Curţii Constituţionale;
d)magazinerul primeşte, păstrează şi eliberează bunurile aflate în administrarea, folosinţă sau deţinerea, chiar temporară, a Curţii Constituţionale;
e)magazinerul-bufetier gestionează bunurile şi produsele existente la bufetul de protocol; executa activităţi specifice de servicii pentru bufetul de protocol; distribuie corespondenta în interiorul Curţii Constituţionale;
f)soferul de serviciu asigura întreţinerea şi funcţionarea în bune condiţii a autovehiculului din dotare; îndeplineşte sarcinile de transport stabilite de şeful serviciului aprovizionare şi administrativ sau de alte persoane abilitate în acest sens.
Serviciul de documentare, cercetare şi informatica urmăreşte realizarea şi prelucrarea fondului documentar necesar activităţii Curţii, efectuarea de studii, informări şi traduceri, evidenta şi informarea operativă asupra practicii Curţii şi editarea culegerilor de practica jurisdicţională a Curţii Constituţionale, precum şi a unor sinteze privind jurisprudenta acesteia. În acest scop, personalul serviciului îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)şeful serviciului coordonează, îndrumă şi controlează activitatea salariaţilor din subordine şi repartizează acestora lucrările, în funcţie de specialitatea lor; principalele lucrări, stabilite ca atare de secretarul general, se realizează nemijlocit de şeful serviciului sau sub conducerea sa;
b)cercetatorul ştiinţific efectuează studiile şi informarile dispuse de preşedintele Curţii, întocmeşte documentaţii, rapoarte şi alte materiale necesare Curţii, asigurând, dacă este cazul, traducerea lor într-o limbă de circulaţie internationala;
c)expertul în domeniul informaticii efectuează studii şi informări dispuse de preşedintele Curţii sau de judecătorul-raportor, asigura evidenta şi informarea operativă asupra practicii jurisdicţionale a Curţii, furnizează sistemului informaţional datele primare, necesare funcţionarii acestuia, participa la întocmirea corespondentei cu strainatatea;
d)expertul (consilierul) executa lucrări de traducere şi de editare din şi în limba străină, în funcţie de specializarea sa, şi participa, în calitate de traducător, la acţiunile de relaţii externe ale Curţii;
e)referentul în domeniul informaticii utilizează sistemul informaţional necesar documentării Curţii, furnizeaza datele necesare judecătorilor Curţii, magistraţilor-asistenţi, cercetatorilor ştiinţifici, experţilor sau consilierilor pentru relaţii externe, la solicitarea acestora;
f)referentul-bibliotecar gestionează, prelucreaza şi tine evidenta bibliotecii, întocmeşte fisierul acesteia şi informează personalul Curţii asupra lucrărilor de specialitate primite;
g)referentul pentru probleme de multiplicare şi tipografie executa multiplicarea documentelor pentru compartimentele Curţii Constituţionale, efectuand lucrări de brosare, legatorie şi machetare;
h)experţii subordonaţi preşedintelui Curţii Constituţionale şi secretarului general participa la acţiunile de relaţii externe ale Curţii, asigura traducerea, întocmirea şi expedierea corespondentei cu strainatatea şi translaţia, în funcţie de specializarea lor, primesc şi însoţesc delegatiile străine şi urmăresc realizarea activităţilor legate de relaţiile externe ale Curţii;
i)dactilografa executa lucrări de dactilografiere, potrivit repartizării făcute de şeful ierarhic superior.
Studiile, culegerile şi informarile elaborate de cercetatorii ştiinţifici sau experţi se realizează în condiţiile prezentului regulament, cu consultarea magistraţilor-asistenţi.
Serviciul de pregătire a lucrărilor şi secretariat asigura efectuarea lucrărilor de dactilografiere a actelor şi documentaţiilor Curţii, activitatea de evidenta primara, arhiva, expediţie, realizarea unor servicii auxiliare necesare judecaţii. În acest scop, personalul serviciului îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)şeful serviciului coordonează, îndrumă şi controlează activitatea salariaţilor din subordine şi repartizează lucrările între aceştia, conform atribuţiilor fiecăruia; ia măsuri pentru pregătirea desfăşurării şedinţelor de plen; verifica modul în care au fost dactilografiate actele Curţii, înainte de trimiterea lor spre publicare sau comunicare părţilor; tine evidenta reclamatiilor, propunerilor, sesizarilor şi cererilor adresate Curţii şi întocmeşte proiectul de răspuns la aceste petiţii;
b)referentul cu probleme de secretariat şi informare juridică tine pe calculator evidenta sesizarilor şi a dosarelor aflate pe rolul Curţii, a deciziilor pronunţate şi publicate în Monitorul Oficial al României; întocmeşte informări şi situaţii statistice sau furnizează sistemului informaţional datele necesare pentru realizarea unor materiale de sinteza privind activitatea jurisdicţională a Curţii; ajuta la pregătirea şedinţelor de plen; înregistrează şi păstrează ordinele şi dispoziţiile emise de preşedintele Curţii şi, respectiv, de secretarul general; ia măsuri pentru dactilografierea listelor cauzelor, pe baza conceptului întocmit de magistraţii-asistenţi, precum şi a altor materiale stabilite de şeful serviciului;
c)referentul cu atribuţii de arhivar-registrator primeşte şi înregistrează corespondenta, actele de sesizare înaintate Curţii, petitiile şi memoriile persoanelor venite în audienta, precum şi altele asemenea, distribuindu-le apoi la cabinete şi servicii, conform rezoluţiei preşedintelui Curţii, a persoanei desemnate de acesta sau, după caz, de secretarul general; ia măsuri pentru expedierea trimiterilor poştale şi a actelor Curţii; formează dosarele pentru sesizările nou-intrate, le înregistrează conform art. 9 din prezentul regulament, le leagă şi le completează cu actele sosite ulterior; scoate dosarele din arhiva, la cererea judecătorilor sau a magistraţilor-asistenţi, şi le primeşte înapoi, numai sub semnatura; asigura păstrarea în mape speciale a deciziilor, hotărârilor, avizelor pronunţate de Curte, precum şi a dosarelor aflate pe rol în arhiva curenta, pe care le da spre consultare părţilor şi avocaţilor, conform reglementărilor în vigoare;
d)grefierul multiplica şi pune la dispoziţie judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi sesizările, rapoartele şi, la cerere, punctele de vedere cuprinse în dosarele de judecată, precum şi alte acte necesare judecătorilor; informează imediat pe magistraţii-asistenţi despre orice document sosit ulterior şi verifica dacă s-au atasat la dosar toate actele prevăzute de procedura; completează condica de şedinţa şi registrul de termene la zi; aduce, la sala şedinţelor de judecată, dosarele aflate pe rol în ziua respectiva şi condica de şedinţa; asista la şedinţele de judecată;
e)secretarul-grefier completează citaţiile în dosare, pe baza conceptului de citare întocmit de magistratul-asistent, şi îndeplineşte procedurile de chemare în faţa Curţii; redactează o nota în care se vor specifică procedeul folosit, data şi ora comunicării, aceleaşi menţiuni urmând a fi făcute şi pe conceptul de citare, în cazul în care citarea uneia dintre părţi se face prin telefon, telegrama, telex sau telefax; ia legătură cu părţile, cu instanţele de judecată sau cu alte instituţii, în vederea completării actelor procedurale; comunică Ministerului Public actul de sesizare, o dată cu citaţia, în vederea studierii lor din timp; asigura multiplicarea şi comunicarea actelor Curţii în condiţiile prezentului regulament;
f)referentul cu probleme de arhiva şi documente secrete organizează şi menţine în ordine arhiva generală; răspunde de activitatea de predare-primire a documentelor create la Curte şi a dosarelor la arhiva, de selecţionarea, inventarierea şi depozitarea acestora, conform prevederilor legale; tine evidenta materialelor ce conţin date sau informaţii cu caracter secret şi ia măsuri pentru păstrarea lor în siguranţa; asigura condiţiile necesare consultării operative a dosarelor şi a altor documente aflate în arhiva generală;
g)aprodul asigura intrarea persoanelor convocate de Curte în sala de şedinţa şi, sub conducerea preşedintelui plenului, contribuie la păstrarea ordinii şi solemnitatii şedinţelor de judecată; afişează şi difuzează lista cauzelor; ajuta la multiplicarea şi difuzarea lucrărilor pregătitoare pentru dosarele aflate pe rol;
h)curierul preda corespondenta (adrese oficiale, acte procedurale, colete etc.) la posta, pe bază de borderou, iar dacă este cazul, o transporta şi o depune la instituţiile publice, pe bază de condica; distribuie la cabinete şi servicii corespondenta sosita pe adresa Curţii, precum şi materialele care alcătuiesc dosarele aflate pe rol.
Referenţii şi soferii de la cabinetele judecătorilor îndeplinesc atribuţiile stabilite de judecător.
Pentru persoanele prevăzute la alin. 1, stabilirea programului de lucru şi a orelor suplimentare care se plătesc potrivit legii, programarea concediilor, acordarea invoirilor, precum şi compensarea cu timp liber corespunzător orelor prestate peste programul normal de lucru constituie atribuţii ale judecătorilor.
Dispoziţiile prevăzute la alin. 1 şi 2 se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul soferului şi al referentului de la cabinetul secretarului general.
Serviciul de permanenta se asigura în condiţiile stabilite de Plenul Curţii Constituţionale.
Judecătorii Curţii Constituţionale răspund disciplinar pentru încălcarea, cu vinovăţie, a dispoziţiilor art. 40 din Legea nr. 47/1992.
Magistraţii-asistenţi şi ceilalţi salariaţi ai Curţii Constituţionale răspund disciplinar pentru încălcarea, cu vinovăţie, a dispoziţiilor Legii nr. 47/1992 şi ale prezentului regulament.
Pornirea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor Curţii Constituţionale se poate face numai pe baza unei sesizări scrise şi semnate.
Primind sesizarea, preşedintele Curţii Constituţionale numeşte o comisie de cercetare disciplinară, formată din 3 judecători, pentru a examina cele sesizate.
Dacă sesizarea priveşte pe preşedintele Curţii Constituţionale, desemnarea celor 3 judecători revine Plenului Curţii şi se face prin tragere la sorţi.
Unul dintre cei 3 judecători va fi desemnat ca preşedinte al comisiei de cercetare disciplinară.
Ascultarea celui invinuit în faţa comisiei de cercetare disciplinară este obligatorie.
În situaţia în care comisia de cercetare disciplinară considera ca sesizarea este neîntemeiată, cauza se claseaza, cu aprobarea organului care a numit comisia.
În cazul în care comisia de cercetare disciplinară considera ca sesizarea este intemeiata, va întocmi un raport care, împreună cu dosarul, se prezintă Plenului Curţii Constituţionale.
Plenul Curţii Constituţionale poate aplica judecătorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare:
a)mustrare;
b)avertisment sever;
c)încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale.
Sancţiunile se aplică prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii judecătorilor.
Stabilirea abaterilor disciplinare săvârşite de secretarul general şi aplicarea sancţiunii sunt de competenţa Plenului Curţii Constituţionale, care va hotărî pe baza unui raport întocmit de o comisie de cercetare disciplinară formată din 3 judecători, numita de preşedintele Curţii Constituţionale.
Plenul Curţii Constituţionale, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii judecătorilor, poate aplica secretarului general, în funcţie de gravitatea abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare:
a)mustrare;
b)avertisment sever;
c)revocare din funcţie.
Stabilirea abaterilor disciplinare săvârşite de magistratul-asistent şef ori de magistraţii-asistenţi şi aplicarea sancţiunii sunt de competenţa preşedintelui Curţii.
Cel sancţionat se poate plange împotriva sancţiunii, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, unui consiliu de disciplina, format din 3 judecători numiţi de Plenul Curţii.
Stabilirea şi sancţionarea abaterilor disciplinare săvârşite de salariaţii din compartimentele Secretariatului Curţii Constituţionale sunt de competenţa secretarului general al Curţii, cu excepţia desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă.
Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă se aplică de preşedintele Curţii, la propunerea secretarului general.
Cel sancţionat se poate plange împotriva sancţiunii, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, unui consiliu de disciplina, format dintr-un judecător, ca preşedinte, şi 2 magistraţi-asistenţi, numiţi de Plenul Curţii.
Exercitarea acţiunii disciplinare împotriva soferilor şi referentilor de la cabinetele judecătorilor se face numai la propunerea judecătorului respectiv.
Numirea comisiei de cercetare disciplinară şi a consiliului de disciplina se face pentru fiecare caz în parte. După pronunţare, acestea îşi încetează activitatea.
Lucrările de secretariat vor fi aduse la îndeplinire de un magistrat-asistent, desemnat de preşedintele Curţii.
Dosarele privind sancţiunile disciplinare se păstrează de expertul pentru probleme de personal.
Dacă în aceeaşi cauza sunt implicate persoane care fac parte din categorii diferite de salariaţi ai Curţii, competenţa de stabilire şi de sancţionare a abaterilor disciplinare şi de contestare a sancţiunilor revine autorităţii disciplinare corespunzătoare celei mai înalte funcţii.
Consiliul de disciplina ia hotărâri cu votul majorităţii membrilor care îl compun. Hotărârile trebuie să fie motivate şi înregistrate într-un registru special, ţinut de expertul pentru probleme de personal.
Pentru abaterile disciplinare săvârşite de magistratul-asistent şef, de magistraţii-asistenţi şi de ceilalţi salariaţi se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare:
a)mustrare;
b)avertisment;
c)retragerea uneia sau a mai multor gradatii sau trepte de salarizare pe o perioadă de 1-3 luni sau, în cazul celor încadraţi cu salariul la nivelul de baza, diminuarea acestuia cu 10-15% pe aceeaşi perioadă;
d)reducerea salariului şi reducerea indemnizaţiei de conducere pe durata de 1-3 luni, cu 10-15%;
e)retrogradarea din funcţie sau din categorie în cadrul aceleiaşi profesiuni, pentru o durată de 1-3 luni;
f)desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Curtea Constituţională întreţine relaţii cu autorităţi similare din străinătate şi poate deveni membra a unor organizaţii internaţionale din domeniul justiţiei constituţionale.
În situaţii excepţionale, când urgenta o impune, preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune, după consultarea judecătorului-raportor, ca termenele prevăzute în cap. IV al prezentului regulament să fie mai scurte.
Judecătorii-raportori pot solicita consultaţii de specialitate unor personalităţi sau unor instituţii, cu aprobarea prealabilă a preşedintelui Curţii.
Modelul robei şi al insignelor judecătorilor şi ale magistraţilor-asistenţi se aproba de Plenul Curţii Constituţionale. Costul confectionarii robelor şi al insignelor judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi se suporta de Curte, potrivit legii.
Activitatea Curţii este confidenţială, cu excepţia situaţiilor în care, potrivit legii sau prezentului regulament, are caracter public.
Nerespectarea acestor dispoziţii atrage răspunderea disciplinară.
Agenţii autorităţilor de ordine publică nu pot intră în sediul Curţii decât cu aprobarea preşedintelui Curţii sau a secretarului general.
Regulamentul privind concediile se aproba de plenul Curţii, cu votul majorităţii judecătorilor.
Prezentul regulament, adoptat de Plenul Curţii Constituţionale în şedinţa din data de 4 noiembrie 1997, intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pe aceeaşi dată se abroga Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale din 18 iunie 1992, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 7 august 1992, cu modificările ulterioare.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
