Decizia nr. 332 din 10 mai 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din București în Dosarul nr. 4.052/314/2016 al Judecătoriei Suceava. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 56D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.

3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 285D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a legii în ansamblul său, excepție ridicată de Societatea Secapital SARL, reprezentată legal de Societatea Kruk România - S.R.L. din București în Dosarul nr. 15.447/197/2016 al Judecătoriei Brașov - Secția civilă.

4.La apelul nominal se prezintă, în numele autoarei excepției de neconstituționalitate, avocat Claudiu Gânțoi, cu împuternicire depusă la dosar.

5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 285D/2018 la Dosarul nr. 56D/2018. Reprezentantul Ministerului Public și avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 285D/2018 la Dosarul nr. 56D/2018, care a fost primul înregistrat.

6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, așa cum a fost formulată, având în vedere că, în fapt, cesionarul creanței reziduale a încheiat un contract valabil de cesiune de creanță, ajungându-se ca, prin efectul Legii nr. 77/2016, în principal prevederile art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11, pe care o apreciază ca fiind neconstituțională, această creanță să fie ștearsă, iar debitorul să fie iertat de datorie pentru o creanță pe care autoarea excepției de neconstituționalitate o apreciază ca fiind valabilă la momentul cesiunii. Astfel, se ajunge ca, în mod retroactiv, să se confiște dreptul de creanță dobândit în mod legal. Se încalcă, astfel, predictibilitatea legii și dreptul de proprietate, iar legea dării în plată este ilegală din perspectiva drepturilor cesionarului creanței.

7.Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că prevederile legale contestate au fost analizate în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, inclusiv din perspectiva art. 1 alin. (5) referitor la previzibilitatea legii și, respectiv, art. 15 alin. (2) din Constituție referitor la neretroactivitatea legii civile și, prin urmare, apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

8.Prin Încheierea din 16 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.052/314/2016, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din București, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației referitoare la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016.

9.Prin Încheierea din 6 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 15.447/197/2016, Judecătoria Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și a legii în ansamblul său, excepție ridicată de Societatea Secapital SARL, reprezentată legal de Societatea Kruk România - S.R.L., într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni formulate, în temeiul Legii nr. 77/2016, de consumatori.

10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 11 din Legea nr. 77/2016 exced noțiunii de „aplicare imediată“, întrucât ștergerea datoriilor nu privește doar efectele viitoare ale contractelor de credit încheiate în trecut (ratele neachitate), ci și efectele deja produse sub forma creanțelor scadente.

11.De asemenea, prevederile criticate încalcă și dispozițiile art. 44 alin. (1) și ale art. 53 din Constituție. Astfel, întrucât se aplică și în privința contractelor de credit aflate în executare silită și, deci, și asupra ratelor scadente, legea nouă, Legea nr. 77/2016, încalcă dreptul de proprietate, născut și actual, la data intrării sale în vigoare, pe care creditoarea îl are împotriva consumatorului (debitor). Legea nr. 77/2016 încalcă dispoziția constituțională potrivit căreia dreptul de proprietate este garantat și ocrotit în mod egal de lege, indiferent de titular, întrucât creditorul este obligat să dobândească în proprietate, prin darea în plată, imobilul aflat în garanție, operațiune care duce la stingerea tuturor obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar, fără a analiza dacă valoarea imobilului ce urmează a fi dat în plată este sau nu cel puțin egală cu valoarea soldului restant scadent la data intrării în vigoare a legii noi.

12.Se arată că Legea nr. 77/2016 încalcă prevederile constituționale ale art. 11 și 20, precum și faptul că art. 11 din Legea nr. 77/2016 încalcă dispozițiile art. 43 alin. (1) din Directiva europeană 2014/17/UE.

13.De asemenea, se mai afirmă că legiuitorul modifică condițiile în care se modifică creanța pentru trecut, creând un dezechilibru injust pentru participanții la circuitul civil care, dacă ar fi cunoscut, de la momentul încheierii contractului, faptul că există riscul de a nu putea executa silit contractul până la concurența sumei împrumutate și a costurilor aferente acesteia, nu ar mai fi încheiat contractul respectiv sau l-ar fi încheiat în alte condiții.

14.În sfârșit, se arată că legiuitorul, plecând de la premisa potrivit căreia consumatorul se află mereu în inferioritate, a creat un dezechilibru sau chiar prejudiciu care, la data încheierii contractului, nu era previzibil, și anume imposibilitatea acoperirii întregii creanțe, precum și a costurilor aferente acesteia, inclusiv prin mijloacele procedurale puse la dispoziție prin forța coercitivă a statului.

15.Judecătoria Suceava apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

16.Judecătoria Brașov - Secția civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își formulează opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.

17.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, concluziile avocatului prezent al uneia dintre autoarele excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

20.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese din dispozitivul celor două acte de sesizare a Curții, îl constituie dispozițiile art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, precum și ale legii în ansamblul său. Deși, în încheierea prin care Curtea a fost sesizată în Dosarul nr. 285D/2018, instanța judecătorească a făcut referire la „întregul conținut al Legii nr. 77/2016“, din examinarea criticilor de neconstituționalitate rezultă că autoarea Societatea Secapital SARL, reprezentată legal de Societatea Kruk România - S.R.L. din București, este nemulțumită, în realitate, doar de prevederile art. 11 din Legea nr. 77/2016, astfel încât Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate cu care a fost sesizată doar aceste prevederi care au următorul conținut:

–Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată.“21. În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 privind raportul dintre dreptul intern și dreptul internațional, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa în materie, a făcut distincție între cele două teze ale art. 11 din Legea nr. 77/2016: teza întâi potrivit căreia „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare ...“ și teza a doua, potrivit căreia „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică [...] cât și contractelor încheiate după această dată“. În plus, Curtea a analizat constituționalitatea celor două teze ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 numai în coroborare cu alte dispoziții conținute în Legea nr. 77/2016, dată fiind legătura indisolubilă dintre normele legale. Prin urmare, instanțele judecătorești aplică celelalte norme din conținutul Legii nr. 77/2016 ținând cont de ipotezele prevăzute de art. 11 din Legea nr. 77/2016. Or, în prezenta cauză, sesizarea nu are ca obiect decât dispozițiile art. 11 din Legea nr. 77/2016, atât timp cât nici din motivarea excepției de neconstituționalitate și nici din cuprinsul încheierilor de sesizare a instanței constituționale nu se pot desprinde critici de neconstituționalitate a prevederilor legale incidente în soluționarea litigiului dedus judecății. Astfel cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale în privința Legii nr. 77/2016, controlul de constituționalitate nu poate fi realizat în absența indicării exprese a prevederilor acesteia care sunt incidente în soluționarea litigiului aflat pe rolul instanței de judecată, în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate.

23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din București în Dosarul nr. 4.052/314/2016 al Judecătoriei Suceava și de Societatea Secapital SARL, reprezentată legal de Societatea Kruk România - S.R.L. din București, în Dosarul nr. 15.447/197/2016 al Judecătoriei Brașov - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Suceava și Judecătoriei Brașov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 mai 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva