privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor
Evaluarea judecătorilor şi procurorilor vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale ale acestora, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi parchetelor şi a încrederii publice în autoritatea judecătorească.
Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
Indicatorii de evaluare stabiliţi pe baza criteriilor de la art. 2 sunt prevăzuţi în ghidul de evaluare a performanţelor judecătorilor şi procurorilor, care se adoptă de Consiliul Superior al Magistraturii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă, în luna februarie a anului următor.
(2)Pentru judecătorii şi procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii evaluarea se face după 3 ani de la încetarea mandatului.
(3)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor detaşaţi se face de instituţia la care aceştia funcţionează, în raport de specificul activităţii desfăşurate şi de reglementările existente la acele instituţii. După încetarea detaşării evaluarea va avea loc, conform prezentului regulament, la împlinirea a 3 ani de activitate efectivă ca judecător sau procuror.
(1)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate astfel:
a)pentru judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei supreme;
b)pentru judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea, din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului şi 2 judecători, respectiv 2 procurori, desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei sau parchetului;
c)pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din conducătorul secţiei sau direcţiei şi 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere;
d)pentru procurorii din cadrul Direcţiei de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism şi Parchetului Naţional Anticorupţie, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, şi câte 2 procurori desemnaţi de colegiile de conducere.
(2)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor care fac parte din comisiile de evaluare se efectuează de comisiile de evaluare de la instanţele sau de la parchetele ierarhic superioare.
(3)Evaluarea celor 2 judecători care fac parte din comisia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie formată din 2 judecători desemnaţi de secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre membrii săi.
(4)Evaluarea procurorilor care fac parte din Comisia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din comisia Parchetului Naţional Anticorupţie se face de o comisie formată din 2 procurori desemnaţi de secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre membrii săi.
(5)Preşedintele fiecărei comisii este judecătorul sau, după caz, procurorul cu funcţia cea mai mare.
(1)Comisiile de evaluare se numesc pentru o perioadă de 3 ani. Membrii comisiilor trebuie să aibă, de regulă, o atestare ca evaluatori în urma absolvirii cursurilor speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(2)Comisiile funcţionează cu participarea tuturor membrilor şi hotărăsc cu majoritate de voturi.
(3)În cazul în care unul sau unii dintre membri sunt în imposibilitate de a se prezenta la lucrările comisiei, evaluarea se va face după completarea comisiei potrivit procedurii prevăzute pentru numirea acesteia.
În procedura de evaluare, comisiile pot consulta orice evidenţă a instanţelor sau parchetelor, inclusiv actele de control, precum şi mapele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. Mapele profesionale se pot consulta numai la sediul Consiliului Superior al Magistraturii.
(1)Raportul de evaluare a activităţii profesionale se întocmeşte separat, pentru fiecare judecător şi procuror.
(2)Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului se acordă unul dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător".
(3)Dacă în perioada pentru care se face evaluarea judecătorul sau procurorul a fost sancţionat disciplinar prin hotărâre irevocabilă, se acordă calificativul imediat inferior celui care rezultă din evaluare.
Dacă judecătorul sau procurorul primeşte la anumiţi indicatori unul dintre calificativele "Bine", "Satisfăcător" ori "Nesatisfăcător", în raportul de evaluare se va motiva acordarea calificativului şi se vor face recomandările necesare.
(1)Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(2)Contestaţiile formulate de judecători se soluţionează de secţia pentru judecători, iar contestaţiile formulate de procurori se soluţionează de secţia pentru procurori.
(3)Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare, care, în cursul aceleiaşi zile, o transmite secţiei competente din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu raportul de evaluare şi copii de pe documentele avute în vedere la evaluare.
(4)Pentru soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere comisiilor de evaluare orice informaţii pe care le consideră necesare. Contestaţia se soluţionează cu citarea obligatorie a judecătorului sau, după caz, a procurorului, pentru a fi audiat.
(5)Judecătorii şi procurorii evaluaţi de comisiile de evaluare din cadrul secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul prevăzut la alin. (1). Magistraţii care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluţionarea contestaţiei de către secţia Consiliului Superior al Magistraturii.
(6)Hotărârile secţiilor pot fi atacate, în termen de 5 zile de la comunicare, la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(7)Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile.
(1)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(2)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(3)Pentru judecătorii sau procurorii cu privire la care comisia de evaluare a făcut recomandări conform art. 9, recomandările vor fi înaintate secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune cu privire la obligaţia de a efectua cursuri de specializare. Dacă se dispune organizarea acestor cursuri, va fi informat Institutul Naţional al Magistraturii.
(4)Pentru judecătorul sau procurorul cu funcţie de conducere, căruia i s-au făcut recomandări conform art. 9, va fi sesizată secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune, potrivit legii.
(1)Cursurile prevăzute la art. 11 alin. (1) şi (2) se încheie cu susţinerea unui examen, constând în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice, prin probe scrise şi orale, de către comisii numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, formate dintr-un membru al personalului de instruire al acestuia şi 2 judecători sau, după caz, 2 procurori.
(2)Tematica şi bibliografia pentru disciplinele care fac obiectul examenului sunt propuse de Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii. Ele se afişează cu cel puţin 30 de zile înainte de examen, la instanţele şi parchetele în cadrul cărora există judecători sau, după caz, procurori participanţi la cursuri.
(1)Probele scrise teoretice constau în lucrări scrise, cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, din dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal şi dreptul procesual penal.
(2)Probele scrise practice constau în soluţionarea unor speţe şi întocmirea unor acte procedurale, distincte pentru judecători şi procurori.
(3)Probele scrise teoretice şi practice se vor susţine pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare:
a)prima zi: proba teoretică constând în dreptul civil, dreptul procesual civil şi proba practică constând în soluţionarea unei speţe şi întocmirea de acte procedurale;
b)a doua zi: proba teoretică constând în dreptul penal, dreptul procesual penal şi proba practică constând în soluţionarea unei speţe şi întocmirea de acte procedurale.
(4)Timpul alocat pentru probele scrise este stabilit de comisia de examinare, în raport de complexitatea subiectelor, dar nu mai mult de 4 ore.
(5)La proba practică este permisă consultarea legislaţiei, cu excepţia celei comentate şi adnotate.
(6)Notarea se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă.
(7)Nota probei scrise teoretice este media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de examinare pentru fiecare materie.
(8)Nota probei scrise practice este media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de examinare pentru fiecare materie.
(9)Nota finală a probei scrise este media aritmetică dintre nota probei scrise teoretice şi nota probei scrise practice.
(10)Rezultatul examenului poate fi contestat în termen de 48 de ore de la afişare, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii. Contestaţiile se soluţionează de către comisiile de contestaţii numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, formate dintr-un membru reprezentant al personalului de instruire al acestuia şi 2 judecători sau, după caz, 2 procurori, alţii decât cei care fac parte din comisia de examinare. În urma contestaţiei lucrarea va fi reanalizată, candidatul neputând să obţină o notă inferioară celei contestate. Nota astfel acordată este definitivă.
(1)Probele orale teoretice şi practice se susţin la următoarele materii: fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază din dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal, dreptul procesual penal, organizarea judiciară, dreptul comunitar, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
(2)Examinarea se face pe bază de bilete, care conţin atât subiecte teoretice, cât şi subiecte practice.
(3)Pentru pregătirea răspunsurilor, judecătorul sau procurorul va beneficia de un timp de gândire de 30 de minute.
(4)Notarea se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă.
(5)Nota pentru proba orală este media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Nota astfel acordată este definitivă.
(1)Nota finală este media aritmetică dintre nota probei scrise şi cea a probei orale, determinate potrivit art. 13 alin. (9) şi art. 14 alin. (5).
(2)Pentru absolvirea cursurilor speciale, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 (şapte) şi nu mai puţin de 5 (cinci) la fiecare dintre materiile de examen.
Absenţa nejustificată echivalează cu nepromovarea examenului. Pentru cei care, din motive temeinice, nu pot participa la examen, acesta se va susţine în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situaţii, judecătorul sau procurorul are obligaţia de a înştiinţa conducerea Institutului Naţional al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât şi referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.
Raportul de evaluare se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii.
Pentru judecătorii sau procurorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 12 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României eliberarea din funcţie, pentru incapacitate profesională.
Personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri va fi evaluat în termenele prevăzute de prezentul regulament, de către o comisie constituită prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit criteriilor specifice activităţii desfăşurate.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
