Convenţie nr. 137 din 25 iunie 1973

Notă *) Traducere.

Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii,

convocată la Geneva de către Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi reunita aici la 6 iunie 1973 în cea de-a cincizeci şi opta sesiune a sa,

considerind ca metodele de lucru din porturi s-au modificat şi continua să fie supuse unor importante modificări - de exemplu prin adoptarea unităţilor de încărcare, introducerea tehnicilor de transbordare orizontala (roll-on/roll-off), grad mai mare de mecanizare şi automatizare -, în timp ce în miscarea mărfurilor apar noi tendinte; ca astfel de modificări risca să fie şi mai pronunţate în viitor,

considerind ca aceste schimbări au de asemenea repercusiuni considerabile asupra nivelului de folosire a forţei de muncă în porturi şi asupra condiţiilor de muncă şi de viaţa ale docherilor şi ca trebuie adoptate măsuri pentru a evita sau diminua problemele care decurg din aceste schimbări,

considerind ca docherii trebuie să participe la avantajele pe care le reprezintă noile metode de muncă şi ca în consecinţa studiul şi introducerea acestor metode trebuie însoţite de elaborarea şi adoptarea de dispoziţii legale care să prevadă îmbunătăţirea situaţiei lor prin mijloace ca regularizarea folosirii forţei de muncă şi stabilizarea cîştigului şi prin alte măsuri privind condiţiile de viaţa şi de lucru ale celor interesaţi şi securitatea şi igiena muncii în porturi,

după ce a hotărît sa adopte diferite propuneri referitoare la repercusiunile sociale ale noilor metode de muncă (docks), care constituie cea de-a cincea problema a ordinii de zi a sesiunii,

după ce a hotărît ca aceste propuneri sa ia forma unei convenţii internaţionale,

adopta, la 25 iunie 1973, următoarea convenţie, care se va numi Convenţie asupra muncii în porturi, 1973:

Articolul 1

1.Convenţia se aplică persoanelor care sînt disponibile în mod obişnuit pentru a efectua o munca de docher şi pentru care aceasta munca constituie principala sursa de cistig anual.

2.În sensul prezentei convenţii, expresiile docheri şi munca în porturi indica persoane şi activităţi definite ca atare de legislaţia sau practica naţionala. Organizaţiile celor care angajează şi cele ale lucrătorilor, interesate, trebuie consultate la elaborarea şi la revizuirea acestor definiţii sau trebuie antrenate sa colaboreze în orice alt mod; deosebit de aceasta, se va ţine seama de noile metode de muncă şi de repercusiunile lor asupra diferitelor sarcini ale docherilor.

Articolul 2

1.Politicii naţionale îi revine sarcina sa încurajeze toate organele interesate în a asigura docherilor, pe măsura posibilităţilor, un serviciu permanent sau regulat.

2.În orice situaţie, docherilor trebuie să li se asigure un minimum de perioade de lucru sau un minimum de venit, a căror mărime şi natura vor depinde de situaţia economică şi socială a tarii şi portului în cauza.

Articolul 3

1.Se vor stabili şi tine la zi registre pentru toate categoriile profesionale de docheri, potrivit cu legislaţia sau practica naţionala.

2.Docherii înmatriculaţi vor avea prioritate la obţinere de lucru în porturi.

3.Docherii înmatriculaţi trebuie să fie oricînd pregatiti sa lucreze în conformitate cu modalităţile prevăzute de legislaţia sau practica naţionala.

Articolul 4

1.Efectivul de lucrători înscris în registre va fi revazut în mod periodic în scopul stabilirii sale în funcţie de nevoile portului.

2.Dacă devine necesară o reducere a efectivului înscris într-un registru, se vor lua toate măsurile pentru a preveni sau a atenua efectele care ar aduce prejudicii docherilor.

Articolul 5

Pentru a se obţine de la noile metode de lucru maximum de avantaje sociale, politicii naţionale îi revine sarcina de a incuraja pe cei care angajează sau organizaţiile acestora, pe de o parte, şi organizaţiile lucrătorilor, pe de altă parte, sa coopereze la ameliorarea eficacitatii muncii în porturi, cu concursul autorităţilor competente obţinut de la caz la caz.

Articolul 6

Statele membre vor proceda în asa mod încît regulile corespunzătoare privind securitatea, igiena, bunăstarea şi formarea profesională a lucrătorilor sa li se aplice şi docherilor.

Articolul 7

În măsura în care dispoziţiile prezentei convenţii nu vor fi puse în aplicare pe calea contractelor colective, a hotărîrilor arbitrale sau în orice alt mod conform cu practica naţionala, ele trebuie aplicate pe calea legislaţiei naţionale.

Articolul 8

Ratificarile formale ale prezentei convenţii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, care le va inregistra.

Articolul 9

1.Prezenta convenţie nu va obliga decît statele membre a căror ratificare va fi înregistrată de directorul general.

2.Ea va intra în vigoare la 12 luni după înregistrarea de către directorul general a primelor doua ratificări din partea statelor membre.

3.Drept urmare, aceasta convenţie va intra în vigoare, pentru fiecare stat membru, după 12 luni de la data la care a fost înregistrată ratificarea sa.

Articolul 10

1.Orice stat membru care a ratificat prezenta convenţie o poate denunta la expirarea unei perioade de 10 ani după data intrării iniţiale în vigoare a convenţiei, printr-un act comunicat directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, care îl va inregistra.

2.Orice stat membru care a ratificat prezenta convenţie şi care, timp de un an după expirarea perioadei de 10 ani menţionată în paragraful precedent, nu va face uz de facultatea de denunţare prevăzută în prezentul articol, se va obliga pentru o noua perioada de 10 ani şi, în consecinţa, va putea denunta prezenta convenţie la expirarea fiecărei perioade de 10 ani, în condiţiile prevăzute de prezentul articol.

Articolul 11

1.Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va notifica tuturor statelor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii înregistrarea tuturor ratificărilor şi denuntarilor comunicate lui de către statele membre ale organizaţiei.

2.Notificînd statelor membre ale organizaţiei înregistrarea celei de-a doua ratificări care i-a fost comunicată, directorul general va atrage atenţia statelor membre ale organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare.

Articolul 12

Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va comunică secretarului general al Naţiunilor Unite, spre înregistrare, în conformitate cu art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite, informaţii complete asupra tuturor ratificărilor şi tuturor actelor de denunţare înregistrate potrivit articolelor precedente.

Articolul 13

Ori de cîte ori va considera necesar, Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va prezenta conferintei generale un raport asupra aplicării prezentei convenţii şi va constata dacă este cazul sa înscrie pe ordinea de zi a conferintei problema revizuirii totale sau parţiale a acesteia.

Articolul 14

1.În cazul în care conferinţa va adopta o noua convenţie de revizuire, totală sau parţială, a prezentei convenţii şi dacă noua convenţie nu dispune altfel:

a)ratificarea de către un stat membru a noii convenţii de revizuire va atrage de plin drept, fără a se mai tine seama de art. 10 de mai sus, denunţarea imediata a prezentei convenţii sub rezerva ca noua convenţie de revizuire sa fi intrat în vigoare;

b)cu începere de la data intrării în vigoare a noii convenţii de revizuire, prezenta convenţie va inceta de a mai fi deschisă ratificării de către statele membre.

2.Prezenta convenţie va rămîne în orice caz în vigoare, în forma şi conţinutul sau, pentru statele membre care au ratificat-o dar care nu vor ratifica convenţia de revizuire.

Articolul 15

Versiunile franceza şi engleza ale textului prezentei convenţii au egala valoare.