Plan de management din 21 decembrie 2016

Notă Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 21 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 106 din 7 februarie 2017.

PLANUL DE

MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

!image

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

CUPRINS

Abrevieri

Cap. 1: Prezentarea generală a spaţiul hidrografic Someş - Tisa Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaţiul hidrografic Someş - Tisa

2.1.Descrierea lucrărilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor

2.2.Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii

2.3.Istoricul inundaţiilor

2.4.Evenimentele semnificative de inundaţii

2.5.Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii

2.6.Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii

2.7.Indicatori statistici

Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii

3.1.Procesul de elaborare a obiectivelor

Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora

4.1.Măsuri aplicabile la nivel naţional

4.2.Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Someş - Tisa

4.3.Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Someş - Tisa

4.4.Prioritizarea măsurilor

4.5.Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundaţii la nivel de A.B.A.

4.6.Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A.

4.7.Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.

Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat

Cap. 6: Informarea şi consultarea publicului

Cap. 7: Lista autorităţilor competente în implementarea şi monitorizarea/evaluarea P.M.R.I.

7.1 Autorităţi responsabile în domeniul managementului riscului la inundaţii în România

7.2 Autorităţi competente în implementarea P.M.R.I.,

inclusiv în monitorizarea şi evaluarea acestuia în timp.

Bibliografie

PLANŞE

Planşa nr. 1 Harta hipsometrică

Planşa nr. 2 Reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice Planşa nr. 3 Utilizarea terenului

Planşa nr. 5 Zonele cu risc potenţial semnificativ

Planşa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planşa nr. 7 Riscul la inundaţii în scenariul mediu

Planşa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

ANEXE

Anexa 6.1 Planul de comunicare privind elaborare Planului de management al riscului la inundaţii

Anexa 6.2 Chestionar privind elaborarea

Planului de Management al Riscului la Inundaţii Anexa 6.3 Newsletter nr.1

Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I.

Anexa 7.1 Legislaţia din domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii

TABELE

Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici Tabel 2 - 1 Derivaţii de ape mari

Tabel 2 - 2 Diguri

Tabel 2 - 3 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2 - 5 Poldere

Tabel 2 - 6 Inundaţii istorice în spaţiul hidrografic Someş - Tisa Tabel 2 - 7 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Someş - Tisa

Tabel 2 - 8 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Someş - Tisa Tabel 2 - 9 Lungimi sectoare de râu acoperite de

hărţi de hazard şi de risc la inundaţii

Tabel 2 - 10 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Someş - Tisa în cazul scenariului mediu

Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii şi ţintele managementului riscului la inundaţii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale

sunt valabile pentru scenariul 1%) Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri

Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivelul

Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa

Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. pentru Spaţiul Hidrografic. Someş - Tisa

Tabel 4 - 5 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundaţii

Tabel 4 - 6 Principalele localităţi / grupuri de localităţi potenţial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul

A.P.S.F.R. - A.B.A Someş - Tisa

Tabel 5 - 1 Indicatori asociaţi măsurilor conform Catalogului de măsuri potenţiale la nivel naţional

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

FIGURI

Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crasna

Figura 2 - 2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Inferior

Figura 2 - 3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Mare

Figura 2 - 4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Mic

Figura 2 - 5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tisa Superioara

Figura 2 - 6 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tur

Figura 2 - 7 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Someş - Tisa Figura 4 - 1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea

riscului la inundaţii pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Someş - Tisa

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Abrevieri

A.B.A. - Administraţia Bazinală de Apă AMC - Aparate de măsură şi control

A.N.A.R. - Administraţia Naţională „Apele Române"

A.N.C.O.M. - Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii

A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

A.N.I.F. - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare

A.N.M. - Administraţia Naţională de Meteorologie

A.R.A. - Asociaţia Română a Apei

A.S.A.S. - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu - Şişeşti"

B.H. - Bazin Hidrografic CA - Cota de Atenţie

C.E. - Comisia Europeană

CFR - Compania Naţionale de Căi Ferate CI - Cota de inundaţie

C.I.R. - Centrul de Intervenţie Rapidă

C.J. - Consiliul Judeţean

C.J.S.U - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă

C.M.R. - Centru Meteorologic Regional

!image

C.N.A.D.N.R. - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România

C.N.S.S.U. - Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă

D.A.I.I. - Dispecerat şi Apărare Împotriva Inundaţiilor

D.B.H. - District de Bazin Hidrografic

D.C.A. - Directiva Cadru Apă

D.D.I. - Departamentul de Dezvoltare, Investiţii

D.M.L.H. - Departamentul Managementul Lucrărilor Hidrotehnice

D.S.U. - A.N.A.R. - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul A.N.A.R.

D.S.U. - M.A.I. - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul M.A.I. DC - Drum Comunal

DE - Drum European DJ - Drum Judeţean DN - Drum Naţional

!image

E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundaţii

E-PRTR - Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi

F.I.R. - Formaţie de Intervenţie Rapidă

G.A. - Gospodărirea Apelor

HH - Hărţi de hazard la inundaţii HR - Hărţi de risc la inundaţii

I.C.P.D.R. - Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea

I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

I.N.C.D.D.D. - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare "Delta Dunării"

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

I.N.C.D.S. - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea"

I.N.H.G.A. - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor

I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcţii

I.S.U.J - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean LDE - Linie Dublă Electrificată

LDN - Linie Dublă Neelectrificată LEL - Linie cu Ecartament Larg LI - Linie Închisă

LII - Linie Îngustă

LN - Linie Neinteroperabilă LSE - Linie Simplă Electrificată

LSN - Linie Simplă Neelectrificată

M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naţionale

M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

M.D.T. - Modelul digital al terenului

M.E. - Ministerul Energiei

M.E.C.R.M.A. - Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

M.E.N.C.S. - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

M.F.E. - Ministerul Fondurilor Europene

M.F.P. - Ministerul Finanţelor Publice MHC - Microhidrocentrală

M.M.A.P. - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

M.M.D.D. - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

M.R.I. - Managementul Riscului la Inundaţii

M.S. - Ministerul Sănătăţii

M.T. - Ministerul Transporturilor ONG - Organizaţie Neguvernamentală ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite

P.A.T.J. - Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean

P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie

P.E.B. - Potenţial ecologic bun

P.F. - Persoană Fizică

P.G.A. - Programul de Gospodărire a Apelor

P.M.B.H. - Planul de Management al Bazinului Hidrografic

P.M.R.I. - Planul de Management al Riscului la Inundaţii

P.O.I.M. - Programul Operaţional „Infrastructură Mare„

P.P.P.D.E.I. - Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor pe bazine hidrografice

P.U.D. - Planurile de Urbanism şi de Dezvoltare

P.U.G. - Planurile Urbanistice Generale

P.U.Z. - Planul Urbanistic Zonal

P.A.T. - Planul de Amenajare a Teritoriului

P.A.T.N. - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

P.A.T.Z. - Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

PET - Polietilena tereftalat

REBAR - Registrul Naţional al Barajelor din România

R.N.P. - Romsilva - Regia Naţională a Pădurilor Romsilva

R.N.T.D.G.A. - Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire a Apelor

S.A. - Societate pe Acţiuni

S.C. - Societate Comercială

S.C.I. - Situri de importanţă comunitară

S.E.B. - Starea ecologică bună

S.G. A. - Sistemul de Gospodărire a Apelor

S.H. - Spaţiu Hidrografic

S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent

SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Naţional

S.M.R.I. - Strategia de Management a Riscului la Inundaţii

S.N.C.S. - Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice

S.P.A. - Arii de protecţie specială avifaunistică

S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată STAS - Standard de Stat

TVR - Televiziunea Română

U.A.T. - Unitate administrativ teritorială

U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcţiilor Tehnice UE - Uniunea Europeană

U.N.S.A.R. din România - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România

U.P.B. - Universitatea Politehnica Bucureşti

U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

A.P.S.F.R. - Areas with Potential Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover

DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System

!image

!image

EEA - European Econimic Area FRMPs - Flood Risk Management Plans GIS - Geographic Information System GPRS - General Packet Radio Service

GSM - Global System for Mobile Communications

I.E.D. - Industrial Emissions Directive

IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control JRC - Joint Research Centre

LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging NAVTEQ - Navigation Technologies

OSM - Open Street Map

P.F.R.A. - Preliminary Flood Risk Assessment UoM - Unit of Management

VPN - Virtual Private Network

WATMAN - Information System for Integrated Water Management WFD RBMPs - Water Flood Directive River Basin Management Plans WG-Floods - Working Group Floods

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

WI-FI - Wireless Fidelity-Wireless Internet WIMS - Water Management System

WISE - Web-based Inquiry Science Environment

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Cap. 1: Prezentarea generală a spaţiul hidrografic Someş - Tisa

Spaţiul hidrografic Someş - Tisa este situat în partea de nord-vest a României ocupând o suprafaţă de 22.380 km2 reprezentând 9,4% din teritoriul naţional.

Acesta este delimitat la nord de Ucraina prin graniţa naturală a râului Tisa pe o lungime de 61 km, la vest de graniţa cu Republica Ungară iar pe teritoriul ţării se învecinează cu bazinele Siret la est, Mureş la sud şi Crişuri la sud-vest.

Relief

Relieful spaţiului hidrografic Someş-Tisa este variat ca morfologie şi complex din punct de vedere geologic fiind reprezentat prin munţi (20%), dealuri, podişuri (55%) şi câmpii (25%).

Munţii Apuseni se caracterizează prin altitudini ce nu depăşesc 1.800 m, culmi domoale şi platouri largi. Printre cele mai importante vârfuri se menţionează Dealul Meltişului (1.699 m), Coasta Brăiesei (1.677 m), Chicera Negrului (1.496 m) etc.

În partea nordică a bazinului, de la vest la est, regăsim lanţul vulcanic Gutâi-Ţibleş cu înălţimi cuprinse între 900-1.840 m şi masive puternic fragmentate permiţând astfel dezvoltarea a numeroase văi şi ulucuri depresionare. La est de lanţul vulcanic, bazinul este dominat de masivul cristalin al Masivului Rodnei cu forme greoaie, larg ondulate şi văi adânci atingând altitudinea maximă în piscul Pietrosul (2.303 m).

Munţii Maramureşului se încadrează în categoria munţilor mijlocii cu pante abrupte şi văi adânci având altitudini ridicate (vârful Farcău 1.956 m).

Munţii Bârgău străjuiesc bazinul Someşului Mare prezentând un relief vulcanic cu aspect de conuri, cu altitudinea maximă de 1.611 m (vârful Heniul Mare). În sudul acestora se găsesc Munţii Călimani reprezentaţi de vârful Pietrosul 2.102 m.

Dealurile şi podişurile ocupă suprafeţe întinse în bazinul Someşului şi mai reduse în cel al Tisei, constituind forma dominantă de relief.

Podişul Someşan se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu altitudini medii de 600 m, având înfăţişarea unor platforme vălurite, cu frecvente forme de structuri monoclinale. Printre depresiunile importante se numără Depresiunea Lăpuş, Depresiunea Baia Mare, Depresiunea Copalnicului şi Depresiunea Maramureşului.

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Câmpia Transilvaniei ocupă estul bazinului, între valea Someşului Mic la vest, Valea Somesului Mare la nord şi Valea Dipsei la est caracterizându-se prin altitudini ce depăşesc rar valori de 500 m. Câmpia Someşului este amplasată în partea de vest a spaţiului hidrografic şi are o uşoară înclinare de la sud-est E3la nord-vest; este alcătuită dintr-o porţiune mai înaltă (180-200 m), de fapt o câmpie piemontană cu interfluvii largi şi terase în evantai şi o porţiune mai joasă (115-125 m), reprezentată printr-o câmpie eluvială, inundabilă, cu văi puţin adânci şi albii părăsite.

În planşa nr. 1 se prezintă harta hipsometrică a spaţiului hidrografic Someş - Tisa.

Geologie

Din punct de vedere geologic spaţiul hidrografic Someş-Tisa înglobează nordul şi nord-vestul bazinului transilvănean, masivele nordice şi estice ale Munţilor Apuseni, precum şi părţi ale Carpaţilor Orientali şi Depresiunii Paneice având structura predominantă silicioasă şi cuprinzând o gamă largă de roci: eruptive, metamorfice, sedimentare (argile, gresii, nisipuri, pietrişuri, etc.).

Bazinul transilvănean prezintă o origine tectonică începând din Cretacicul superior continuând cu Oligocen şi finalizându-se la începutul Miocenului. Geologia bazinului transilvănean prezintă succesiunea sedimentară a stratului de tuf vulcanic, prezenţa depozitelor de sare şi a domurilor gazeifere. Sectorul Carpaţilor Orientali se caracterizează prin dezvoltarea flişului pe flancul estic şi magmatismul subsecvent pe flancul vestic.

Începând cu Neogenul, la marginea internă a Carpaţilor Orientali a avut loc o intensă activitate vulcanică de pe urma căreia a luat naştere lanţul muntos Oaş - Gutâi - Ţibleş - Călimani - Harghita. Vulcanii au fost activi până în Cuaternarul inferior. Munţii Rodnei fac parte din zona cristalino-mezozoică a Carpaţilor Orientali. Munţii Ţibleş - Bîrgău sunt constituiţi din formaţiuni mezozoice cutate, străbătute parţial de roci vulcanice.

Parte din Munţii Apuseni includ masivele Gilău - Muntele Mare şi Bihor - Vlădeasa. Litologic fiind constituite predominant din şisturi cristaline, granite precum şi formaţiuni sedimentare cum ar fi grabenul calcaros din regiunea izvoarelor Someşului Cald.

Depresiunea Paneică este prezentă pe o mică zonă ce corespunde estului acesteia. Stratigrafia Depresiunii Paneice este relativ simplă compusă din formaţiuni ce aparţin Sarmatianului (nisipuri, marno-argile şi conglomerate), Paneianului (nisipuri şi pietrişuri) şi Cuaternarului (depozite aparţinând luncilor şi teraselor-pietrişuri şi nisipuri).

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Clima

Spaţiul hidrografic Someş - Tisa prezintă un climat temperat continental moderat cu

nuanţe oceanice, fără variaţii exagerate de temperatură şi precipitaţii.

Precipitaţiile înregistrează valori cuprinse între 1.000 - 1.400 mm pe culmile munţilor înalţi (Masivul Rodnei, Munţii Gutâi, Munţii Tibleş, Munţii Suhard, Bîrgău şi Călimani); între 800 - 1.200 mm în zona Munţilor Apuseni de la vest la est; mai mari de 800 mm în culmile Codru, Prişnel, Preluca şi Breaza; şi între 600 - 700 mm în regiunea de deal, podiş şi câmpie (Câmpia Transilvaniei, Podişul Someşan, Câmpia Someşului).

Temperatura medie anuală variază de la 0°C în zona montană până la peste 9°C în zona de câmpie.

Resurse de apă

În reţeaua hidrografică a spaţiului Someş - Tisa se identifică un număr de 580 cursuri de apă cadastrate totalizând o lungime de 8.423 km, densitatea medie de 0,376 km/km2.

Râul Tisa (cod cadastral I.1) având lungimea de 1.592 km îşi are izvoarele în Carpaţii Păduroşi pe teritoriul de vest al Ucrainei şi se varsă în Dunăre. Pe teritoriul românesc, bazinul Tisa are o suprafaţă de 4.540 km2, cu panta medie de 2 o, adunând apele unui număr de 123 cursuri de apă cadastrate.

Afluenţii de stânga ai Tisei care drenează Depresiunea Maramureşului sunt Vişeu (L = 82 km; S = 1.581 km2), Iza (L = 80 km; S = 1.293 km2), Săpânţa, Baia, Valea lui Francisc şi râurile care intră în Tisa peste graniţă sunt Batarci cu Tarna Mare, Egher cu Hodoş şi Turul.

Râul Tur (S = 1.008 km2; L = 66 km) se consideră că aparţine cursului mijlociu al Tisei, ca dealtfel şi Someşul, însă pe teritoriul ţării noastre el intră în grupa râurilor nordice, drenând versanţii vestici ai grupului vulcanic Oaş - Gutâi. Izvoraşte de la o altitudine de cca. 950 m, panta cursului de apă în sectorul montan atinge 20 m/km, scăzând la valorile de 2 - 8 m/km în fundul depresiunii şi sub 1 m/km în sectorul de câmpie.

În prima zonă de convergenţă aflată la nord de Remetea Oaşului, Turul primeşte din dreapta pe cel mai mare afluent al său Lechincioara (S = 286 km2; L = 29 km), cu afluneţii săi Valea Rea şi Valea Alba, iar la stânga pe Slatina sau Strâmba. Următorul afluent ca mărime este Talna (S = 186 km2; L=35 km) care străbate regiunea sud-vestica a Depersiunii Oaşului curgând paralel cu Turul, dupa ce a cules o serie de afluneţi din stânga de pe rama sudică a depresinuii, dinspre Masivul Gutâiului.

Râul Someş (cod cadastral II.1) având lungimea de 376 km, drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 15.740 km2, panta generală de 3 o, adunând apele unui număr de 403 cursuri de apă cadastrate. Someşul prin unirea Someşului Mare cu Someşul Mic în

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

amonte de Dej, traversează spre N - V Podişul Someşan, între Dealurile Clujului şi Dealurile Ciceului, primind simetric o serie de afluenţi din ambele parţi.

Afluenţii importanţi ai Someşului sunt Almaşul (S = 810 km2; L = 65,4 km) şi Lăpuşul (S = 1.820 km2; L = 114,6 km).

Someşul Mare are izvoarele în extremitatea vestică a Munţilor Rodnei, sub vârful Omul (1.931 m), din unirea mai multor pâraie având lungimea de 130 km,drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 5.033 km2. Cel mai mare afluent al Someşului Mare este Şieul.

Someşul Mic având lungimea de 178 km şi o suprafaţă a bazinului de 3.773 km2 se formează din două pâraie de munte: Someşul Cald şi Someşul Rece, care se unesc la poalele estice ale Munţilor Gilău, la comuna Someşul Rece. Având în vedere dimensiunile mari ale Someşului Cald, acesta se consideră ca izvor al Someşului Mic. Cel mai mare afluent al Someşului Mic, ca mărime de bazin, este Fizeşul.

Someşul Cald (S = 526 km2; L = 66,5 km) izvorăşte de sub vârful Piatra Arsă 1.550 m, din masivul central al Bihariei - Vlădeasa. Cel mai mare afluent al său este Belişul.

Someşul Rece (S = 331 km2; L = 45,6 km), drenează prin afluenţii săi pe partea centrală a Munţilor Gilăului, avându-şi obârşia în apropierea Muntelui Mare (de sub vf. Runcului - 1.609 m). Cel mai mare afluent al său este Răcătău.

Râul Crasna (cod cadastral II.2) având lungimea de 134 km şi o suprafaţă de 1.931 km2, adunând apele unui număr de 54 cursuri de apă cadastrate. Afluenţii principali sunt: Zalău, Maja şi Maria, toţi cu debite nesemnificative şi cu lungimi ce nu depăşesc 38 km.

În tabelul 1 - 1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici.

Tabel 1 - 1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici

Parametri hidrologici

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

În spaţiul hidrografic Someş - Tisa sunt identificate 9 lacuri de acumulare importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2), care au folosinţă complexă şi care însumează un volum util de 291,3 mil.m3 şi mai multe lacuri naturale cu suprafeţe mai mici de 50 ha precum Lacul Stiucilor, Lacul Buhaescu, Lacul Bodi - Mogosa etc.

Resursa totală teoretică însumează un stoc mediu multianual de 6.593 mil.m3, din care resursa tehnic utilizabilă este de 1.316 mil.m3, adică 20%. Resursele de apă de suprafaţă a reţelei hidrografice prin care se asigură într-un an hidrologic mediu scurgerea unui volum de

6.110 mil. m3 (resursă teoretică), din care 16% reprezintă resursa tehnic utilizabilă (circa 971 mil.m3). Din aceasta, 70% este asigurată în regim natural (650 mil.m3), iar restul prin acumulări. Resursele de apă subterană inventariate la nivel bazinal se cifrează la 483 mil.m3 cele teoretice şi 345 mil.m3 cele utilizabile (de calcul), fiind constituite în proporţie de 62,3% din acvifere freatice şi 37,7% cele de adâncime.

În planşa nr. 2 se prezintă reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice din cadrul spaţiului hidrografic Someş - Tisa.

Soluri

Proprietăţile hidrofizice ale solului sunt un factor esenţial în circuitul apei, cu influenţă asupra infiltraţiei, scurgerii de suprafaţă şi a pierderii apei prin evaporaţie. În perimetrul spaţiului hidrografic Someş - Tisa se întâlnesc următoarele clase de soluri:

–clasa cernisoluri (CER) - soluri kastanoziom, cernoziom, faeoziom, rendzin (zonelor de câmpie);

–clasa luvisoluri (LUV) - soluri cu evoluţie poligenetică, dezvoltate în condiţii de drenaj bun sau moderat (zonelor de depresiune intramontană şi submontană, zonele de podiş şi de câmpie);

–clasa cambisoluri (CAM) - cuprinde solurile eutricambosol, districambosol şi eutricambosol (frecvente în zonele montane, în depresiuni submontane şi intramontane, lunci şi arii de divagare);

–clasa spodisoluri (SPO) - solul prepodzol şi podzo (prezente la scară mare în Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului şi Munţii Apuseni);

–clasa umbrisoluri (UMB) - solul nigrosol şi humosiosol (apare în Carpaţi la altitudini de 1.000 - 1.400 m);

–clasa andisoluri (AND) - soluri formate din cenuşă vulcanice, piatră ponce şi alte derivate vulcanice de diferite compoziţii, morfologic sunt caracterizate printr-un orizont vitric şi andic (se dezvoltă înseosebi pe roci vulcanice);

–clasa hidrisoluri (HID) - soluri gleiosol (zone de câmpie joase slab drenate, lunci, terase inferioare şi depresiuni şi pe de altă parte pe suprafeţe plane mai înalte acoperite cu depozite argiloase din cuprinsul zonelor umede);

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

–clasa salsodisoluri (SAL) şi clasa vertisolurilor (VER) nu prezintă o răspândire semnificativă, fiind prezente doar izolat.

Biodiversitate

Vegetaţia trebuie privită atât prin prisma zonalităţii cât şi prin etajarea pe verticală (etajele de vegetaţie).

Zonal teritoriul spaţiului hidrografic Someş - Tisa este situat aproape integral în zona nemorală, cu excepţia unor porţiuni restrânse din Câmpia Someşului situată în zona silvostepei (subzona silvostepei nordice) şi a teritoriilor care se află sub influenţa zonării altitudinale (lanţul carpatic, subcarpaţii, dealurile înalte). Aceasta este delimitată pe baza prezenţei pădurilor de stejari, cantonate pe soluri forestiere (cenuşii, brun-roşcate etc).

Se meţionează câteva habitate specifice zonei: Păduri dacice de stejar pedunculat cu Melampyrum Bihariense; Păduri paneice de stejar pedunculat cu Carexbrizoides; Tufărişuri ponto - paneice de porumbar şi păducel; Păduri dacice de gorun, fag şi carpen cu Lathyrus hallersteinii; Păduri sud - est carpatice de fag cu Festuca drymeia şi de molid cu Festuca drymeia.

De-a lungul spaţiului hidrografic fauna reprezentativă este cea din zona câmpiilor şi podişurilor întâlnindu-se specii de mamifere cum ar fi hârciogul, grivanul cenuşiu, şoarecele de câmp, dihor, orbetele, râsul, jderul, bursucul, pârşul. Dintre păsări, mai des întâlnite sunt eretele de stuf, prepeliţa, ciocănitori, pitulici, piţigoi. Fauna acvatică este reprezentată în special de scobr, clean şi mreană. Fauna montană este reprezentată prin mamifere: râs, urs, lup, capra neagră, marmota; prin păsări: cocoşul de munte, ierunca, huhurez mare, forfecuţa, pietrari, codobatura de munte, mierla de apă; prin faună acvatică: păstrav, clean, lipan etc.

La nivelul spaţiului hidrografic Someş - Tisa au fost desemnate 10 situri de importanta comunitară (S.C.I.), 35 arii speciale de protecţie avifaunistica (S.P.A.).

Populaţie, aşezări umane

Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Someş - Tisa cuprinde teritoriul a şapte judeţe: Cluj (66%), Sălaj (88%), Bistriţa - Năsăud (94%), Maramureş (97%), Satu Mare (77%), Alba (0,06%) şi Bihor (0,7%). Ponderea ultimelor două este nesemnificativă.

Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spaţiul hidrografic Someş - Tisa include teritorii administrative din regiunea de dezvoltare Nord - Vest având o pondere în valoare de 65,52%.

Populaţia totală din spaţiul hidrografic Someş - Tisa era conform datelor provenite de la I.N.S. - la nivelul anului 2011 - de 1.835.850 locuitori, din care 1.005.310 locuitori (54,76%) în mediul urban şi 830.540 locuitori (45,24%) în mediul rural.

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Principalele aglomerări urbane sunt: Cluj - Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Bistriţa, Zalău, Sighetul Marmaţiei, Dej, Borşa, Lapuş, Jibou, Beclean, Năsăud.

Utilizarea terenului

În privinţa utilizării terenului în întregul spaţiu hidrografic Someş - Tisa se remarcă o distribuţie neuniformă a pădurilor, păşunilor, terenurilor arabile, terenurilor urbane şi industriale, în functie de tipul de relief al zonelor respective.

Terenurile agricole sunt predominante în toate cele trei subbazine hidrografice: Tisa (51,9%), Someş (64,3%) şi Crasna (72,1%).

Pădurile ocupa o suprafaţă mai mare în subbazinul Tisei (42,8%) în comparaţie cu celelalte subbazine - Someş (28,3%) şi Crasna (18,2%).

Zonele urbane împreună cu luciul de apă au o pondere de cca. 7% din totalul suprafeţelor.

În planşa nr. 3 se prezintă utilizarea terenului din spaţiul hidrografic Someş - Tisa.

Activitatea economică

Gradul de industrializare al teritoriului spaţiului hidrografic este relativ ridicat, reprezentat de multe ramuri economice, din care ponderea este deţinută de următoarele: extracţia şi prepararea minereurilor, metalurgia; industria materialelor de construcţii; industria chimică; industria textilă; industria alimentară; exploatarea şi prelucrarea lemnului.

Repartiţia principalelor activităti economice din spaţiul hidrografic Someş - Tisa reprezentate prin game de produse industriale şi agricole se prezintă astfel:

–Produse industriale: confecţii; cherestea; produse prelucrate din PVC; produse din polietilenă; sticlărie; prefabricate din beton armat; tricotaje; confecţii textile; încălţăminte; confecţii metalice; mobilier; energie termică; industria minieră.

–Produse agricole: produse de panificaţie; carne şi preparate din carne; uleiuri comestibile, produse lactate.

Infrastructura

Infrastructura din cadrul spaţiului hidrografic Someş - Tisa este reprezentată de cea rutieră cu o lungime de 4.540 km (DJ - 3.295 km, DN - 827 km şi E - 418 km), de cea feroviară având liniile ne-electrificate în jur de 90% iar liniile electrificate şi liniile duble reprezentând diferenţa din reţeaua regională şi de transportul aerian prin Aeroportului Internaţional Avram Iancu din judeţul Cluj, Aeroportul Internaţional Satu Mare din judeţul Satu Mare şi Aeroportul Internaţional Baia Mare din judeţul Maramureş.

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Recreere şi turism

Zona spaţiului hidrografic Someş -Tisa deţine un potenţial turistic ridicat printre care se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate şi anume: Parcul Naţional Rodna ce se află pe teritoriul judeţelor Maramureş şi Bistriţa - Năsăud fiind încadrată rezervaţie a biosferei în cadrul programului "Omul şi Biosfera" U.N.E.S.C.O., Parcul Natural Apuseni pe cursurile de apă Someş Cald şi Belis, Parcul Natural Munţii Maramureşului şi Rezervaţia Ştiinţifică Pietrosul Mare din judeţul Maramureş, Staţiunea balneară Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, Grădina Botanică ”Alexandru Borza”, judeţul Cluj etc.

În Parcul Naţional Munţii Rodnei se află mai multe arii naturale de un deosebit interes ştiinţific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic şi speologic, dintre care: Pietrosu Mare, Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peştera din Valea Cobăşelului, Ineu - Lala, Peştera Izvorul Tăuşoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peştera şi izbucul Izvorul Albastru al Izei.

Situri de tip S.P.A. (arii pentru protecţie specială) conform H.G. 1284/2007 sunt: Lunca inferioară a Turului, Câmpia Nirului - Valea Ierului, Lunca Inferioră a Turului - pe cursurile de apă Tur şi Valea Rea etc.;

Situri de tip S.C.I. (arii de importanţă comunitară) conform O.M. 776/2007 sunt: Valea Izei şi Dealul Solovan - pe cursurile de apă Iza, Boicu, Ieud şi Botiza, Câmpia Careiului - aparţine Zonei Câmpia Careiului, Tisa Superioară etc.

Patrimoniu cultural

Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul spaţiului hidrografic Someş - Tisa sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu: Casa memorială ”George Coşbuc” şi Casa memorială ”Liviu Rebreanu” din judeţul Bistriţa - Năsăud, Cimitirul Vesel din Săpânţa, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Mare, Cetatea Baia Mare, Muzeul de Etnografie Sighetu Marmaţiei şi Mânăstirea Bârsana din judeţul Maramureş, Bisericile de lemn din Rogoz - Ţara Lapuşului; Poienile Izei; Surdeşti; Plopiş; Ieud; Budeşti - monumente U.N.E.S.C.O. din judeţul Maramureş, Castrul roman Porolissum de la Moigrad şi Castrul roman de la Buciumi din judeţul Sălaj, Cetatea Ardud din judeţul Satu Mare etc.

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaţiul hidrografic

Someş - Tisa

2.1.Descrierea lucrărilor existente de protecţie

împotriva inundaţiilor

Schema de gospodărire a apelor existente în spaţiul hidrografic Someş - Tisa este prezentată în figurile 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3, 2 - 4, 2 - 5, 2 - 6.

Spaţiul hidrografic Someş - Tisa deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul.

!image

Figura 2 - 1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crasna

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

!image

Figura 2 - 2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Inferior

!image

Figura 2 - 3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Mare

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

!image

Figura 2 - 4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someşul Mic

!image

Figura 2 - 5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tisa Superioara

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

!image

Figura 2 - 6 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tur

În tabelele 2 - 1, 2 - 2, 2 - 3, 2 - 4, 2 - 5 se prezintă principalele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor din spaţiul hidrografic Someş - Tisa - indiferent de deţinător.

Starea principalelor componente ale sistemului naţional de gospodărire a apelor cu rol de protecţie împotriva inundaţiilor, repectiv diguri, acumulări permanente / nepermanente, se regaseşte la adresa:

http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la

%20Inundatii/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

23

Tabel 2 - 1 Derivaţii de ape mari

!image

!image

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

24

25

Tabel 2 - 2 Diguri

!image

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

26

!image

27

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

28

!image

29

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

30

!image

31

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

32

!image

33

!image

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

34

35

Tabel 2 - 3 Baraje care realizează acumulări permanente

!image

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

36

!image

37

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

38

!image

39

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

40

!image

41

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

42

2.2.Descrierea sistemelor existente de avertizare -

alarmare şi de răspuns la inundaţii

Sistemul existent de avertizare – alarmare

Managementul Situaţiilor de Urgenţă se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgentă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situatiilor de Urgentă, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordinului Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră".

Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:

–previziunea şi prevenirea;

–prioritatea potecţiei şi salvării vieţii omeneşti;

–respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

–asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice;

–cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare;

–transparenţa activităţilor desfăşurate pentru situaţii de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;

–continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administrative publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi intensitatea acestora;

–operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional.

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, se întreprind măsuri şi acţiuni pentru:

–avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol;

–declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţări sau producerii situaţiei de urgenţă;

–punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;

–intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative;

–acordarea de ajutoare de urgenţă;

–instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;

–solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională;

–acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice;

–alte măsuri prevăzute de lege.

În conformitate cu ”Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră”, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192 / 1422 / 2012 Art. 7. - ”Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în localităţile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate informând despre aceasta Comitetul local şi/sau judeţean, după caz, şi Centrul operaţional judeţean şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de acţiune în caz de accidente la baraje şi planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale”.

Sistemul actual de avertizare - alarmare a populaţiei în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Someş - Tisa permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administraţiei Naţionale „Apele Române" cu cel al I.S.U.J. sunt necesare modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu există.

!image

O situaţie detaliată a stadiului existent privind sistemul de avertizare - alarmare a populaţiei la obiectivele hidrotehnice din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române" se regăseşte la adresa :

http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la

%20Inundatii/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx

Sistemul informaţional hidrometeorologic

Conform definiţiei din „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră", aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192/1422/2012 sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă, conform schemei fluxului informaţional definit în planurile de apărare bazinale, în vederea luării deciziilor şi măsurilor acestora.

Schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic pe ansamblul spaţiului hidrografic Someş - Tisa, conţine următoarele date şi informaţii referitoare la:

–Instituţiile Meteorologice şi Hidrologice de la care se declanşează primele informaţii / avertizări meteorologice şi hidrologice;

–Instituţiile şi Ministerele de la nivel naţional cu funcţii de sprijin importante în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii;

–Unităţile Administraţiei Naţionale „Apele Române" (de la nivel central A.N.A.R. până la nivel local S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii;

–Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă;

–Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă;

–Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi obiectivele ce trebuie avertizate direct.

Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii sunt prezentate în Schema sinoptică în figura 2 - 7, informaţiile privind evoluţia fenomenelor meteorologice şi hidrologice plecând de la nivel central (A.N.M. + I.N.H.G.A.) către nivelul local (C.L.S.U. + populaţie), de la aceştia din urmă reîntorcandu-se informaţiile privind evoluţia în teren a acestor fenomene.

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

48

!image

!image

Figura 2 - 7 Schema sinoptică a fluxului informaţional din A.B.A. Someş - Tisa

Structura şi funcţiile sistemului informaţional

La nivelul A.N.A.R., sistemul informaţional este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, şi anume, de jos în sus:

–Nivelul 4 - nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice şi de calitate a datelor sub jurisdicţia staţiilor hidrologice de colectare judeţene). La nivelul A.B.A. Someş - Tisa există o reţea de 101 staţii hidrometrice amplasate generalizat pe întreg spaţiul hidrografic Someş - Tisa, acestea transmiţînd datele necesare pentru diagnoză şi prognoză (temperatură aer, temperatură apă, precipitaţii solide / lichide, nivel, debit, echivalent în apă al stratului de zăpadă), precum şi orice altă apariţie a unor fenomene hidro-meteorlogice periculoase către unităţile colectoare conform fluxului informaţional;

–Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial / judeţean şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (S.G.A. şi staţii hidrologice), aflate în subordinea Administraţiilor Bazinale de Apă; la nivelul spaţiului hidrografic Someş - Tisa, datele hidrologice (precipitaţii, debite, niveluri) se colectează la nivelul celor 6 staţiilor hidrologice Sighetul Marmaţiei, Baia Mare, Bistriţa, Cluj - Napoca, Satu Mare, Zalău, acestea având atribuţiuni de prelucrare primară a datelor şi transmiterea lor către nivelul de decizie superior - serviciul P.B.H.H. (Prognoză Bazinală Hidrologie, Hidrogeologie) A.B.A. Someş - Tisa;

–Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă. Serviciile de prognoză Bazinale coordonează la nivel bazinal activitatea tuturor staţiilor hidrometrice, staţiilor hidrologice, colectând, validând şi transmiţând către nivelul ierarhic superior toate datele de gospodărire a apelor. Centrele de prognoză bazinale care se identifică la nivelul Administraţiilor Bazinale cu Serviciile P.B.H.H. (Prognoză Bazinală Hidrologie, Hidrogeologie) împreună cu biroul Dispecerat identifică şi declanşează, când este cazul, stare de alertă hidrologică la bazinele / subbazinele hidrografice, informând conducerea Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa de intrarea în starea de alertă hidrologică; în situaţia de alertă hidrologică dispune toate măsurile necesare obţinerii de date suplimentare ce fundamentează avertizările şi prognozele elaborate;

–Nivelul 1 - nivelul naţional cuprinde Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice din cadrul I.N.H.G.A. şi Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române", şi Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor - Direcţia Generală Ape (Direcţia Managementului Riscului la Inundaţii şi Siguranţa Barajelor) unde se colectează toate datele / 1 informaţiile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Prin acest sistem sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid (date hidrologice, privind poluări accidentale, accidente la construcţiile hidrotehnice, etc) cât şi informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.).

Concentrarea maximă de informaţii (ca substanţă) este la nivelul 1, nivelul de coordonare şi control, permiţând acestuia să funcţioneze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi să implementeze strategii la nivel naţional. La nivelurile 2 şi 3 concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea calităţii datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfăşurării unor evenimente - tip, colapsuri etc.

Ca regulă, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informaţiilor este reprezentat de serviciile de dispecerat pentru gospodărirea apelor, care, în afara rolului de cunoaştere a evenimentelor în derulare din jurisdicţia lor, au de asemenea rolul de a coordona acţiunile de răspuns în concordanţă cu deciziile respectivei administraţii bazinale de apă.

Pe perioada situaţiilor de urgenţă, între nivelurile de decizie 2 (Administraţiile Bazinale de Apă) şi 1 (Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informaţii şi date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase şi evoluţia acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună şi rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informaţional către Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate.

La nivel general, sistemul informaţional al Administraţiei Naţionale „Apele Române" asigură următoarele funcţii:

–Colectarea datelor şi informaţiilor;

–Transmiterea datelor şi informaţiilor;

–Procesarea datelor şi informaţiilor;

–Stocarea datelor şi informaţiilor;

–Diseminarea datelor şi informaţiilor;

De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenţie. Colectarea datelor se face printr-o reţea de monitorizare de la:

–staţii hidrometrice şi posturi pluviometrice;

–acumulări permanente şi nepermanente;

–posturi pluviometrice din reţeaua proprie Administraţia Naţională „Apele Române";

–prize de apă, aducţiuni, etc; la care se adaugă:

–date furnizate din reţeaua A.N.M.:

o de la staţii meteorologice şi posturi pluviometrice;

o prognoze şi avertizări meteorologice;

o hărţi sinoptice şi radar furnizate de terminalele SIMIN;

–date obţinute din activitatea de prognoză hidrologică:

o prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.;

o detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă.

Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţă spaţiului hidrografic Someş - Tisa, provin de la:

–5 radare meteorologice: Vf. Ignis (de lângă Baia Mare), Tarnaveni / Bobohalma, Oradea, Timişoara, Iaşi; Timişoara şi Iaşi acoperă foarte puţin bazinul; Informaţiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaţii potenţiale se primesc de la sistemul naţional integrat SIMIN;

–101 staţii hidrometrice ale A.B.A. Someş - Tisa;

–49 staţii pluviometrice ale A.B.A. Someş - Tisa;

–14 staţii meteorologice ale C.M.R. Transilvania Nord / A.N.M.;

–6 staţii pluviometrice ale C.M.R. Transilvania Nord / A.N.M.;

La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor şi se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Someş - Tisa şi apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R.

Situaţia pe S.G.A.-uri se prezintă astfel:

–S.G.A. Cluj realizeaza monitorizarea prin:

o 17 staţii hidrometrice din care 12 sunt automatizate;

o 16 staţii pluviometrice din care 12 sunt automatizate;

o 5 staţii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.;

o 1 staţie pluviometrica a C.M.R. / A.N.M.;

–S.G.A. Bistriţa - Năsăud realizeaza monitorizarea prin:

o 26 staţii hidrometrice din care 15 sunt automatizate;

o 9 staţii pluviometrice din care 5 sunt automatizate;

o 1 staţie meteorologică a C.M.R. / A.N.M.;

o 2 staţii pluviometrice ale C.M.R. / A.N.M.;

–S.G.A. Maramureş realizeaza monitorizarea prin:

o 31 staţii hidrometrice din care 28 sunt automatizate;

o 6 staţii pluviometrice din care 4 sunt automatizate;

o 5 staţii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.;

–S.G.A. Salaj realizeaza monitorizarea prin:

o 8 staţii hidrometrice din care 7 sunt automatizate;

o 13 staţii pluviometrice din care 9 sunt automatizate;

o 1 staţie meteorologică a C.M.R. / A.N.M.;

o 2 staţii pluviometrice ale C.M.R. / A.N.M.;

–S.G.A. Satu Mare realizează monitorizarea prin:

o 19 staţii hidrometrice din care 16 sunt automatizate;

o 5 staţii pluviometrice din care 2 sunt automatizate;

o 2 staţii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.;

o 1 staţie pluviometrică a C.M.R. / A.N.M.

La nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa, reţeaua de monitorizare a datelor hidrologice este constituită 101 staţii hidrometrice din care 79 sunt staţii automate. De altfel, există 59 staţii pluviometrice în cadrul A.B.A. Someş - Tisa din care: 15 staţii sunt neautomatizate (transmit hidrometri angajaţi precipitaţiile), 33 staţii sunt şi cu personal şi automatizate, 11 staţii sunt exclusiv automate.

De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitaţii, debite, niveluri) cuprinde şi informaţiile provenite de la acumulările, derivaţiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Someş - Tisa concentrarea informaţiilor făcându- se la nivelul 2 de decizie.

Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administraţii bazinale, reprezentată prin:

–reţeaua de radiocomunicaţie;

–reţeaua de telefonie fixă şi mobilă, scanner şi fax;

–reţeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui judeţ din bazin;

–reţeaua VPN dintre Administraţiile Bazinale de Apă şi Administraţia Naţională „Apele Române".

Procesarea datelor şi informaţiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Staţiile hidrologice), toate informaţiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A.B.A. Someş - Tisa). La nivelul serviciilor P.B.H.H. şi Dispecerat se concentrează toate informaţiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depăşirea pragurilor critice de apărare la staţiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potenţiale ce se pot produce în localităţile riverane.

Stocarea datelor şi informaţiilor - se face la nivelurile de decizie 3 (Staţii hidrologice) şi 2 (A.B.A. Someş - Tisa), aceste informaţii constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. şi A.B.A. Someş - Tisa. Trebuie menţionat faptul că pe perioada producerii situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, informaţiile primite sunt considerate informaţii primare, după terminarea fenomenului realizându-se măsurători suplimentare privind reconstituirea undelor de viitură, aceste informaţii fiind cele validate, oficiale, care vor intra în baza de date a A.B.A. Someş - Tisa.

Diseminarea datelor şi informaţiilor

În prima fază, toate informaţiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la staţiile de măsură ale A.B.A. Someş - Tisa sunt transmise pentru informare conform fluxului informaţional operativ decizional către Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă direct interesate. Pe baza analizelor efectuate la nivelul compartimentelor de specialitate din cadrul A.B.A. Someş - Tisa (Serviciul P.B.H.H. şi Dispecerat), avându-se în vedere precipitaţiile înregistrate şi cele prognozate, situaţia hidologică actuală, informaţiile sunt diseminate şi în final sunt realizate prognozele / avertizările hidrologice care sunt transmise tuturor instituţiilor judeţene şi locale implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.

Structurile de intervenţie sunt compuse din:

–Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au fost constituite, la nivel de judeţe, şi formaţiile de intervenţie operativă (personal şi utilaje);

–Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, cu personal specializat în intervenţii pe perioada situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii;

–Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă care au fost constituite la nivel local Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă (personal şi utilaje minime de intervenţie).

În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 192/1422/2012 - „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene metorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră", activitatea de gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii la nivel judeţean este coordonată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Administraţiile Bazinale de Apă coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.

2.3.Istoricul inundaţiilor

Dintre cele mai cunoscute inundaţii, se menţionează cele din anii 1970, 1974, 1975, 1978, 1979, 1980, 1981, 1989, 1993, 1995, 1998, 2000, 2001, 2006 şi 2008.

În anul 1970 inundaţiile s-au datorat ploilor abundente de durată, ce au depăşit pragurile critice, provocând revărsarea majorităţii râurilor din spaţiul hidrografic Someş - Tisa. În luna mai s-a produs o viitura în bazinele hidrografice ale Tisei, Someş, (cu probabilităţi de depăşire a debitelor maxime anuale cuprinse între 1% şi 2%) iar în luna iunie în bazinele hidrografice Crasna.

În anul 1974 în perioada iunie - iulie inundaţiile s-au produs datorită precipitaţiilor care au depăşit cu mult media precipitaţiilor anuale în bazinele hidrografice Tur, Someş, Crasna, Vişeu.

În anul 1980 inundaţiile s-au datorat căderii repetate pe un sol saturat de apă de precipitaţii care au depăşit pragurile critice, depăsindu-se cotele de apărare pe majoritatea cursurilor de apă din spaţiul hidrografic. Pe râurile Almaş, Crasna, Agrij, Sălaj, Budac, Zalău, Olpret, Iza şi Batarci s-au depăşit de 2 - 3 ori cotele de pericol. Pe râul Tur cota de pericol a fost depăşită de 4 ori. Cele mai importante viituri s-au produs în luna iulie cand la staţia meteorologică Sighet s-au înregistrat 178,6 l/mp, la Ocna Şugatag 158,6 l/mp, 146,5 la postul pluviometric Negreşti Oaş, 137,5 l/mp la postul pluviometric Vama şi 116,9 la postul pluviometric Turulung. Pe cursurile inferioare, datorită pantei mici viiturile au durat până la 7 zile (râul Tur). Un rol deosebit în apărarea împotriva inundaţiilor l-au avut lacurile de acumulare care au limitat producerea de pagube prin atenuarea undelor de viitura.

În anul 1981 inundaţiile s-au datorat precipitaţiilor şi topirii zăpezilor (în trim. I) şi scurgerilor de pe versanţi, provocând pe majoritatea cursurilor de apă din bazin creşteri de niveluri care au depăşit cotele de aparare. Viiturile au avut urmatoarele asigurari: 4% la staţia hidrometrică Beclean pe râul Someşul Mare, 5% la staţia hidrometrică Sintereag pe râul Şieu, 7% la staţia hidrometrică Rastoci pe râul Someş, 8% la staţia hidrometrică Bistra pe râul Vişeu, 8% la staţia hidrometrică Lăpuşel pe râul Lapuş, 10% la staţia hidrometrică Hida pe râul Almaş, 11% la staţia hidrometrică Salatiu pe râul Someşul Mic.

În anul 1995 inundaţiile s-au produs în luna decembrie datorită precipitaţiilor sub forma de ploaie şi topirea rapidă a zăpezii, favorizând apariţia undelor de viitura pe cursurilor de apă Someşul Mare şi afluenţi, Tisa şi afluenţi, Lapuş, Cavnic, Tur şi afluenţi. Probabilitatea de depăşire a debitelor maxime a fost cuprinsă între 5 - 30% pe râurile din Maramureş şi din bazinul hidrografic Someş.

În anul 1998 inundaţiile produse în luna iunie şi în semestrul II al anului s-au datorat precipitaţiilor deosebit de abundente care au provocat scurgeri de pe versanţi. Viiturile au

cuprins întregul teritoriu al spaţiului hidrografic, excepţie făcând bazinul râului Someşul Mic. Pe râul Crasna au fost depăşite cotele de pericol.

În anul 2001 inundaţiile s-au produs datorită precipitaţiilor sub forma de ploaie şi topirea rapidă a zăpezii, precum şi a scurgerilor de pe versanţi, favorizând apariţia undelor de viitura. Fenomene hidrologice periculoase au avut loc pe aproape tot parcursul anului înregistrandu-se numeroase cazuri de viituri rapide cu debite mari care au determinat inundaţii cu efecte dezastruoase la nivel local. În luna martie - viituri pe râurile Vişeu, Iza, Ruscova, Firiza, cu debite cu probabilităţi de depăşire de 3 - 5% şi chiar de 1% pe râul Salcuta iar în luna noiembrie - viituri cu creşteri importante de debite, cu depăşiri ale cotelor de apărare pe râuri din Maramureş şi în bazinul hidrografic Someş. Judeţele cele mai afectate fiind: Bistriţa Năsaud, Sălaj, Cluj, Maramureş şi Satu Mare.

În anul 2006, pe râul Ilişua, afluent al râului Someşul Mare, s-a produs o viitura rapidă în iunie. Durata totală a viiturii a fost de 34 de ore, iar debitul maxim de 212 m3/s (staţia hidrometrică Criseştii Ciceului). Aceasta a cauzat 13 pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale.

În anul 2008 s-au înregistrat pagube majore datorită inundaţiilor produse în lunile: aprilie, mai, iulie (judeţ Maramureş) şi mai (judeţ Satu Mare). Cursurile de apă pe care s-au raportat pagube au fost urmatoarele: Tisa, Vişeu, Iza şi Mara din judeţul Maramureş la care se adaugă Valea Bârlogelor şi Lechincioara din judeţul Satu Mare.

Concluziile privind regimul hidrologic pe bazinul râului Tisa:

–În general, debitele cele mai mari s-au înregistrat la viitura din 1970 la toate posturile hidrometrice de pe afluenţii râului Tisa. Probabilitate de depăşire a debitului maxim fiind de cca. 2%.

–Duratele totală ale celor mai mari viituri din ultimii cca. 40 - 50 ani la posturile de pe afluenţi râului Tisa, variaza de la 24 ore (Huta Certeze pe râul Valea Rea în anul 1993 la o viitură cu un debit maxim corespunzator probabilităţii de depaşire de 5%) şi 360 ore (Călineşti Oaş pe râul Tur în anul 1998).

Concluziile privind regimul hidrologic pe bazinul râului Someş:

–Viitura cea mai importanta din perioada 1965 - 2006 a fost ceea din luna mai a anului 1970 cand probabilităţile debitelor maxime au fost de cca. 1,5 - 2%. Valorile deosebite ale debitelor maxime din aceasta perioadă datorându-se şi unor coeficienţi de scurgere mari cauzaţi de o perioadă hidrologică excedentara îndelungată (ploi şi topiri de zapezi) la nivelul întregului bazin, începută înca din luna martie.

–Datorită regimului temperaturilor şi a precipitaţiilor lichide şi solide care cad pe suprafaţa acestui spaţiu hidrografic, cele mai mari viituri care acopera procente semnificative ale suprafeţei bazinului, caracterizate, de debite şi volume maxime care

au o probabilitate de depăşire :: 5% au de regulă o provenienţă mixtă: ploi şi topiri de zăpezi.

Concluziile privind regimul hidrologic pe bazinul râului Crasna:

–Exceptând bazinul superior al râului Crasna (amonte staţia hidrometrică Crasna) la toate celelalte posturi hidrometrice de pe râul Crasna, debitele cele mai mari au fost înregistrate înaintea anului 1989 în deceniul 1970 - 1980.

–Tendinţa generală de evoluţie a debitelor maxime este de scădere a acestora în perioada 1990 - 2006 faţă de perioda 1965 - 1989.

În cele ce urmează se prezintă în tabelul 2 - 6, pentru spaţiul hidrografic Someş - Tisa, un istoric al evenimentelor de inundaţii, care au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundaţii, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundaţii.

Tabel 2 - 6 Inundaţii istorice în spaţiul hidrografic Someş - Tisa

2.4.Evenimentele semnificative de inundaţii

Evenimentele semnificative de inundaţii selectate1 în cadrul primei etape de implementare a Directivei Inundaţii (evaluarea preliminară a riscului la inundaţii), aferente spaţiului hidrografic Someş - Tisa se prezintă în tabelul 2 - 7 respectiv în planşa nr. 4.

Tabel 2 - 7 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Someş - Tisa

Inundaţie r. Ruscova - av. Confl. Bardi A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970

Inundaţie r. Vişeu - av. Confl. Ţâsla A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970 Inundaţie r. Iza - av. Loc. Săcel A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970

Inundaţie r. Vişeu - av. Confl. Vaser şi afl.

!image

Inundaţie r. Ruscova - av. Confl. Bardi şi afl.

Repedea

A11, A12, A21, A31, A36, A38

Martie 2001

Vaser

A11, A12, A21, A22, A31, A36, A38

Martie 2001

A38

Inundaţie r. Iza - av. Confl. Boicu A11, A12, A21, A22, A31, A36,

Martie 2001

!image

Inundaţie r. Mara - av. Loc. Deseşti şi afl.

Cosău

A11, A12, A21, A31, A36, A38

Martie 2001

!image

Inundaţie loc. Gâlgău - r. Poiana

A11, A12, A21, A22, A24, A31, A38

Martie 2001

Inundaţie r. Someş - sector Loc. Şanţ Valea Luncii

A11, A21, A38 Martie 2001

Inundaţie loc. Hida - r. Almaş A11, A12, A21, A38 Martie 2001

!image

1Evenimentele istorice semnificative la inundaţii au fost selectate în baza criteriilor hidrologice şi a criteriilor privind efectele negative ale inundaţiilor asupra celor patru categorii de consecinţe stabilite în cadrul directivei: sănătate umană, mediu, patrimoniu cultural şi activitate economică (stabilirea criteriilor, a indicatorilor prag şi analiza evenimentelor istorice a fost realizată în cadrul I.N.H.G.A.)

!image

Inundaţie r. Ilişua - av. Confl. Strâmba

A11, A12, A15, A21, A24, A31, A38

Iunie 2006

Inundaţie zona loc. Hereclean Bocşa - r. Zalău A11, A21, A38 Martie 2001

Inundaţie r. Vişeu - av. confl. Ţâsla A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008

Inundaţie r. Tisa - av. Loc. Bocicoiu Mare A11, A21, A36, A38 Iulie 2008

Inundaţie r. Ţâsla - av. Confl. Secul şi afl.

Inundaţie r. Vaser - av. confl. Novăţ A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008

Secul

Inundaţie r. Ruscova - av. confl. Bardi şi afl.

Repedea

A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008

A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008

Inundaţie r. Iza - av. Loc. Dragomireşti A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008

Legenda:

A11 = Fluvială; A12 = Pluvială; A13 = Din apa freatică (subteran); A15 = Bararea artificială-Infrastructură de apărare; A21 = Depăşirea capacităţii de transport a albiei; AA24 = Blocare / Restricţionare; A22 = Depăşirea asigurării lucrărilor de apărare; A23 = Distrugerea infrastructurii de apărare; AA31 = Flash Flood; A36 = Viitură cu transport mare de aluviuni; A38 = Viitura cu niveluri remarcabile.

2.5.Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii

Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii au fost identificate în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundaţii (prima etapă de implementare a Directivei Inundaţii, raportată de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012).

În determinarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în cadrul A.B.A. Someş - Tisa au fost luate în considerare, într-o primă etapă, informaţiile disponibile la momentul respectiv, respectiv rezultatele obţinute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-

690.01.01 Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii (beneficiar - Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională „Apele Romane"), şi anume:

–zonele potenţial inundabile, sub forma înfăşurătorii inundaţiilor istorice extreme;

–evaluarea impactului potenţial al inundaţiei (consecinţe potenţiale).

Astfel, pe baza hărţilor topografice şi a interpretărilor orto-fotografice, în cadrul proiectului s-au creat straturi GIS, care să vină în completarea bazei de date a bunurilor din zonele potenţial inundabile (aflate în înfăşurătoarea inundaJiilor istorice extreme). Elementele considerate în vederea evaluării pagubelor sunt: populaţie, drumuri şi căi ferate, poduri, lucrări de regularizare, clădiri, suprafeţe agricole.

În cadrul proiectului mai sus-menţionat, s-a dezvoltat o Metodologie de evaluare a pagubelor produse de inundaţii şi, în continuare, s-a procedat la extragerea valorilor pagubelor medii; facem precizarea că această extragere a fost parţială şi posibilă doar pentru categorii de bunuri care au putut fi clar identificate ca fiind relevante pentru România şi care au avut un număr suficient de elemente pentru o analiză statistică. Evaluarea este prezentată sub formă de text şi hărţi reprezentând rezultatele calculului indicatorilor mai sus-amintiţi. O sinteză (analiză) a consecinţelor potenţiale este realizată la nivelul fiecărei A.B.A., ca mai apoi aceasta să fie integrată la nivelul teritoriului naţional. Aceasta a condus la o identificare preliminară a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii delimitată pe sectoare de cursuri de apă.

Evident, metodele utilizate şi rezultatele obţinute în cadrul proiectului comportă / prezintă anumite limite; cu toate acestea, ele constituie analiza preliminară cea mai completă şi mai detaliată a riscului la inundaţii, la scară naţională, care a putut fi valorificată la momentul respectiv pentru identificarea A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk).

Se menţionează că, într-o a doua etapă, delimitarea zonelor potenţial inundabile, respectiv înfăşurătoarea inundaţiiloristorice extreme a fost ameliorată; realizarea layere-lor

GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului naţional, cu sprijinul A.N.A.R., prin Administraţiile Bazinale de Apă, în coordonarea Ministerul Mediului şi Pădurilor şi cu îndrumarea ştiinţifică a I.N.H.G.A. (2oo9 - 2o1o) pentru realizarea Planului de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale al bazinului hidrografic Someş – Tisa, 2010-2013

Pentru inundaţiile pentru care nu au existat informaţii clare pe baza cărora să se furnizeze banda înfăşurătoare a viiturilor istorice, s-a apelat la experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor; mai mult decât atât, pentru râurile principale, s-a realizat o analiză GIS semi-automată pe baza MDT-ului şi a nivelurilor înregistrate la staţiile hidrometrice. Astfel au putut fi identificate zonele posibil afectate la marile viituri istorice.

În etapa a treia de identificare a A.P.S.F.R., s-a ţinut seama de zonele apărate împotriva inundaţiilor cu lucrări hidrotehnice, pe baza:

–normelor tehnice de proiectare în vigoare - STAS 4273/83 cu privire la categoria construcţiei şi clasa de importanţă a acestora, determinate pe baza valorii caselor inundate sau a numărului de locuitori afectaţi / evacuaţi precum şi a suprafeţelor apărate la inundaţii, şi ţinând cont de probabilitatea de depăşire a debitelor de calcul.

–stării tehnice actuale a lucrărilor hidrotehnice, ca rezultat al inspecţiilor vizuale, efectuate în cadrul verificărilor periodice.

Cu alte cuvinte, au fost considerate toate inundaţiile care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice, fără eliminarea din lista respectivă a acelor viituri care se pot produce pe sectoare care au fost amenajate hidrotehnic (îndiguite).

În aceeaşi măsură, s-a considerat riscul tehnologic al lucrărilor de îndiguire, asupra acelor zone care, deşi protejate pentru anumite categorii de evenimente (şi care nu au făcut obiectul inventarului zonelor afectate de viiturile istorice), ar putea fi inundate în cazul unor :

–potenţiale ruperi de baraj (în special cele de tip C sau D) sau dig;

–evenimente extreme, superioare obiectivului de protecţie stabilit prin proiectul de calcul.

Pentru inundaţiile pentru care zona potenţial inundabilă nu este delimitată (nu a fost posibil furnizarea benzii înfăşurătoare) - de exemplu cazul barajelor lacurilor de acumulare, indicatorii de impact nu sunt calculaţi. În acest caz, considerarea ca A.P.S.F.R. ţine seama doar de experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor.

Prin urmare, se poate concluziona că evaluarea consecinţelor potenţiale ale inundaţiilor viitoare (pe diverse categorii de elemente) reprezintă un criteriu important de selecţie a A.P.S.F.R. Totuşi şi alte criterii sau elemente au fost considerate, criterii care nu sunt măsurabile şi sunt bazate pe experienţa specialiştilor (expert judgement).

În tabelul 2 - 8 respectiv în planşa nr. 5, sunt prezentate zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii identificate în cadrul spaţiului hidrografic Someş - Tisa.

Tabel 2 - 8 Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Someş - Tisa

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

2.6.Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii

Hărţile de hazard la inundaţii oferă informaţii cu privire la extinderea suprafeţelor inundate, adâncimea apei şi, după caz, viteza apei, pentru viituri care se pot produce într-o anumită perioadă de timp. Elaborarea acestor hărţi se realizează prin utilizarea diferitelor tehnici, cum ar fi modelarea hidrologică şi hidraulică, bazată pe o cartografiere detaliată a râului şi a albiei majore. Prin urmare, procesul de realizare a acestor hărţi este unul complex şi necesită atât o perioadă îndelungată de elaborare, cât şi un efort financiar susţinut.

Hărţile de hazard la nivelul A.B.A. Someş - Tisa raportate la C.E. s-au întocmit în conformitate cu cerinţele Directivei Inundaţii, pentru zonele desemnate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii şi acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile:

–scenariul cu probabilitate mică (Qo,1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 1000 de ani);

–scenariul cu probabilitate medie (Q1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 100 de ani);

–scenariul cu probabilitate mare (Q1o% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la 1o de ani).

În această a doua etapă de implementare a Directivei 2007/60/CE, pentru realizarea hărţilor de hazard au fost utilizate, în cea mai mare parte, rezultatele obţinute în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor (P.P.P.D.E.I.)2.

Descrierea metodei de evaluare a hazardului la inundaţii

Metoda folosită pentru elaborarea hărţilor de hazard la nivelul A.B.A. Someş - Tisa, în cadrul Programului Naţional Planul de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor pe bazine hidrografice (desfăşurate în perioda 2011 - 2014), se bazează pe studii complexe (topogeodezice, hidrologice şi hidraulice) şi cuprinde două componente: I) studii topografice şi geodezice şi II) studii hidrologice şi hidraulice.

!image

2În cadrul acestui program, la nivel naţional, au fost realizate hărţi de hazard pentru o lungime de cursuri de apă de cca.

33.500 km, din care aproximativ 13.250 sectoare de râu declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (raportate la CE - martie 2012) beneficiază de harţi de hazard realizate în cadrul programului mai sus menţionat. Hărţile de hazard raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 16.400 de km, exclusiv fluviul Dunărea, pentru care au fost utilizate rezultatele din cadrul proiectului Danube Floodrisk (cca 1.100 km).

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

I. Studii topografice şi geodezice

–Scanare teren prin zboruri cu mijloace aeropurtate utilizând tehnologia LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging);

–Procesarea datelor după scanarea LIDAR rezultând un model digital al terenului primar (MDT);

–Activităţi de teren având ca scop lucrările necesare îmbunătăţirii MDT-ului rezultat în etapa anterioară (reţea geodezică, profile transversale, relevee structuri inginereşti, lucrări topometrice pentru obiectivele de infrastructură longitudinală, măsurători batimetrice);

–Prelucrarea şi editarea Modelului Digital al Terenului. A fost obtinut un MDT care pentru zona considerată prioritară are o rezolutie foarte mare (± 10 - 15 cm pe verticală - nivel detaliere A) şi o rezoluţie mare (± 15 - 20 m pe verticală - nivel detaliere B) şi corespunde metodei LIDAR completat cu măsurători topografice clasice pentru structurile inginereşti de pe cursurile de apă (poduri, podeţe, lucrări de barare, lucrări de apărare, etc), iar pentru restul de spaţiu hidrografic MDT-ul rezultat pe baza vectorizărilor hărţilor topografice disponibile (nivel de detaliere C).

II. Studii hidrologice şi hidraulice

–Modelarea hidrologică a constat în calculul hidrografelor debitelor pe subbazine, propagarea şi compunerea acestora pe râurile principale şi pe afluenţi.

Datele hidrologicede bază au constat în debite maxime în regim actual de scurgere corespunzătoare diferitelor probabilităţi de depăşire 10%, 1% , 0,5%, 0,2% şi 0,1% rezultând hidrografele de debit aferente.

Au fost rulate modelele hidrologice CONSUL şi RAZVAN elaborate în cadrul I.N.H.G.A.

–Modelarea hidraulică a sectoarelor cursurilor de apă identificate ca potenţial inundabile cu ajutorul softurilor de specialitate, a constat în simularea unidimensională (1D) şi bidimensională (2D) a scurgerii pe cursurile de apă analizate, în condiţiile actuale de amenajare a bazinelor hidrografice. Pentru generarea harţilor de inundabilitate s-a utilizat rularea software-urile HEC-RAS.

Informaţii suplimentare cu privire la modelarea hidrologică şi hidraulică utilizată pentru realizarea Hărţilor de Hazard la Inundaţii (date de intrare, softuri utilizate, calibrare model, rezultate) pot fi consultate la adresa:

http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20l a%20Inundatii/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx

Scenariile considerate în modelare (în cadrul P.P.P.D.E.I.) au fost cele corespunzătoare probabilităţilor de depăşire de 10%, 1% , 0,5%, 0,2% şi 0,1% din care 10%,

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

1% şi 0,1% au fost selectate în vederea raportării, cu respectarea cerinţelor de implementare a Directivei 2007/60/CE.

În cadrul acestui program, la nivelul A.B.A. Someş - Tisa, au fost realizate hărţi de hazard pentru o lungime de cursuri de apă de 7.837 km, din care 37 zone în lungime totală de

1.519 km, declarate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundaţii (raportate la C.E. - martie 2012), beneficiază de harţi de hazard realizate în cadrul programului mai sus menţionat. Hărţile de hazard raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de 1.519 km.

În continuare (în perioada noiembrie 2013 - martie 2014), în cadrul unui grup de lucru numit la nivelul A.N.A.R. - sediul central şi I.N.H.G.A., hărţile realizate de contractorul

A.B.A. Someş - Tisa (Aquaproiect Romania, RMD Germania), în cadrul P.P.P.D.E.I, au fost verificate şi corectate, armonizate şi structurate unitar, codificate conform WISE şi mai apoi transmise Comisiei Europene.

Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) aferentă spaţiului hidrografic Someş - Tisa este prezentată în planşa nr. 6.

Hărţile de risc la inundaţii s-au elaborat pe baza hărţilor de hazard la inundaţii, analizându-se datele privind elementele expuse hazardului şi vulnerabilitatea acestora. Acestea indică potenţialele efecte negative asociate scenariilor de inundare funcţie de: populaţie, activitate economică, mediu şi patrimoniu cultural.

Elaborarea şi raportarea hărţilor de risc la inundaţii, împreună cu metodologiile şi bazele de date asociate, a fost realizată de aceeaşi echipă de lucru stabilită la nivelul A.N.A.R.

–sediul central şi I.N.H.G.A.

Descrierea metodei de evaluare a riscului la inundaţii

Pentru A.B.A. Someş - Tisa, ca pentru toate Administraţiile Bazinale de Apă din ţară, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei 2007/60/CE, s-a optat pentru o evaluare calitativă a riscului la inundaţii; aceasta a presupus, în primul rând, identificarea receptorilor de risc şi, mai apoi, evaluarea vulnerabilităţii obiectivelor identificate şi expuse riscului la inundaţii, ţinând cont de adâncimea apei3 şi de pagubele potenţiale produse obiectivelor inundate, respectiv de impactul asupra receptorilor de risc consideraţi.

Hărţile de risc la inundaţii publicate la nivel naţional sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depăşire a debitului maxim de: 0,1%, 1% şi 10%, conform legislaţiei în vigoare, pentru următorii indicatori :

!image

3Intervalele de valori ale adâncimii apei pentru care s-a determinat vulnerabilitatea bunurilor din zonele inundabile sunt :

(a). adâncimea apei sub o,5 m; (b).adâncimea apei intre o,5 m şi 1,5m; (c).adâncimea apei mai mare de 1,5 m.

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

–numărul aproximativ de locuitori afectaţi (pentru care s-a utilizat metoda statistică)

–indicatori, aferenţi celorlalte tipuri de consecinţe - economice, mediu, patrimoniu cultural.

Pentru indicatorii asociaţi consecinţelor economice, în vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii, s-a dezvoltat şi aplicat o matrice de risc, care ia în considerare diverse straturi informaţionale (layere) din Corine Land Cover şi din NAVTEQ.

Pentru fiecare clasă de adâncime, se evaluează magnitudinea hazardului, atribuindu-se trei clase cu următoarea semnificaţie: clasa 1 - sub 0,5 m; clasa 2 - 0,5 - 1,5 m; clasa 3 - mai mare de 1,5 m, rezultând astfel 3 zone: zone cu risc major - reprezentate cu culoarea roşie, zone cu risc mediu - reprezentate cu culoarea portocalie, zone cu risc redus - reprezentate cu culoarea galbenă.

Harta de risc la inundaţii în cazul scenariului mediu pentru Spaţiului Hidrografic Someş - Tisa este prezentată în planşa nr. 7.

*

* *

Hărţile de hazard şi risc la inundaţii publicate pe site-ul A.N.A.R. şi raportate la C.E. sunt realizate pentru probabilitatea de depăşire a debitului maxim de 1% (probabilitate medie de depăşire), pentru cei 16.400 km cursuri de apă interioare (la nivel naţional), din care 1.519 km la nivelul A.B.A. Someş - Tisa.

Ulterior, s-au publicat hărţile elaborate şi în celelalte două scenarii respectiv 0,1% (probabilitate mică de depăşire) şi 10% (probabilitate mare de depăşire), conform legislaţiei în vigoare, dar acestea acoperă doar zonele pentru care au fost disponibile hărţi de hazard în cadrul P.P.P.D.E.I. (1.519 km la nivelul A.B.A. Someş-Tisa).

Tabel 2 - 9 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărţi de hazard şi de risc la inundaţii

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al

riscului la inundaţii

Acest capitol este unitar la nivel de Administraţie Bazinală de Apă şi prezintă următoarele aspecte:

–Obiective de management al riscului la inundaţii definite la nivel naţional (obiective strategice);

–Obiective specifice de management al riscului la inundaţii (obiective operaţionale).

Obiective de management al riscului la inundaJii definite la nivel naJional (obiective strategice)

În definirea obiectivelor de management al riscului la inundaţii strategice pentru România, s-a ţinut seama de abordarea agreată la nivelul I.C.P.D.R., după cum urmează:

–evitarea / prevenirea unor riscuri noi;

–reducerea riscurilor existente;

–creşterea rezilienţei;

–conştientizarea publicului.

Obiective specifice de management al riscului la inundaJii (obiective operaJionale)

Mai departe, aceste obiective strategice definite la nivel naţional au fost detaliate în obiective specifice. Obiectivele specifice alese acoperă 4 criterii de bază (tabel 3 - 1): economic, social, mediu şi patrimoniu cultural, după cum urmează:

–Economic:

o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra infrastructurii de transport: lungimea şi importanţa infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundaţii;

o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra activităţilor economice: numărul obiectivelor economice cu risc la inundaţii;

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

o Managementul riscului inundaţiilor asupra terenurilor agricole: suprafaţa terenurilor agricole supuse riscului la inundaţii.

–Social:

o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra vieţii: numărul locuitorilor expuşi riscului la inundaţii;

o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra comunităJii: numărul infrastructurilor sociale (spitale, unităţi de învăţămant, biblioteci, primării, unităţi de poliţie) supuse riscului la inundaţii;

–Mediu:

o Suport pentru atingerea şi conservarea stării ecologice bune (S.E.B.) / potenţialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerinţele D.C.A.: numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge "starea ecologică bună" sau "potenţialul ecologic bun" ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundaţii);

o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman: numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundaţii;

o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor potenţial poluatoare: numărul zonelor aflate sub incidenţa Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) şi Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundaţii;

–Patrimoniu cultural:

o Minimizarea riscului inundaţiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural: numărul muzeelor, bisericilor şi monumentelor supuse riscului la inundaţii.

Fiecare obiectiv specific are un indicator, o ţintă minimă şi o ţintă aspiraţională (Tabel

3 - 1).

Indicatori

Deşi cele mai multe State Membre îşi definesc obiectivele de management al riscului la inundaţii calitativ, în vederea urmăririi atingerii acestora, este recomandată utilizarea de indicatori (ca Jinte cuantificabile).

În acest sens, s-a stabilit, pentru fiecare obiectiv, un indicator măsurabil cantitativ.

Indicatorii au fost aleşi pe baza:

–informaţiilor GIS disponibile (GIS datasets) şi a relevanţei acestora în raport cu obiectivul respectiv;

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

–capacităţii acestora de a măsura/cuantifica cele două situaţii: situaţia existentă (baseline scenario) şi cea în care măsura / opţiunea de management al riscului la inundaţii este implementată.

Ţinte minime şi Jinte aspiraJionale

După modelul irlandez, au fost stabilite ţinte minime şi ţinte aspiraţionale pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundaţii.

Ţinta minimă a fost stabilită ca fiind beneficiul minim acceptabil al măsurii de management al riscului la inundaţii propuse. Dacă o măsură nu îndeplineşte ţinta minimă atunci i se atribuie un scor negativ.

Ţinta aspiraţională a fost definită pentru a permite măsurilor care exced ţinta minimă şi oferă beneficii suplimentare semnificative sau beneficii multiple, să li se atribuie un scor mai ridicat decât cele ce îndeplinesc ţinta minimă. Cu cât masura de management al riscului la inundaţii va fi mai aproape de ţinta aspiraţională, cu atât va primi un scor mai mare.

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

72

Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii şi ţintele managementului riscului la inundaţii (cerinţele minime şi ţintele aspiraţionale sunt valabile pentru scenariul 1%)

!image

!image

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

73

cultural

3.1.Procesul de elaborare a obiectivelor

În stabilirea obiectivelor, s-a ţinut seama de datele geospaţiale în format GIS existente sau care pot fi utilizate în urma unei actualizări / îmbunătăţiri ale geometriei sau atributelor cu eforturi minime. Astfel, s-au utilizat următorii receptori:

–pentru componenta Populaţie

o locuitori expuşi riscului la inundaţii;

o infrastructuri sociale - spitale;

o infrastructuri sociale - unităţi de învăţământ (universităţi, licee, şcoli, grădiniţe);

o infrastructuri sociale - primării;

o infrastructuri sociale - unităţi de poliţie.

–pentru componenta Activitate economică

o aeroporturi şi porturi;

o linii ferate;

o drumuri şi autostrăzi;

o gări;

o activităţi economice secundare;

o obiective industriale de importanţă majoră;

o terenuri agricole.

–pentru componenta Mediu

o corpuri de apă supuse riscului de a nu atinge starea sau potenţialul ecologic bun ca efect al măsurilor de management al riscului la inundaţii;

o captări de apă;

o instalaţii incluse în registrul E-PRTR;

o instalaţii IPPC.

–pentru componenta Patrimoniu cultural

o biserici;

o monumente istorice;

o muzee.

Layerele GIS utilizate au diferite surse, majoritatea provenind din baza de date a Administraţiei Naţionale „Apele Române" (baza de date WIMS), baza de date geospaţiale NAVTEQ, baza de date OSM (Open Street Map) şi Corine Land Cover. Toate aceste layere

au fost corectate şi corelate de către I.N.H.G.A., pentru identificarea mai exactă a unor receptori fiind necesară chiar combinarea mai multor surse de date. Astfel, sursele complete sunt:

–aeroporturi şi porturi: I.N.H.G.A.

–linii ferate, gări: WIMS

–drumuri şi autostrăzi: WIMS+OSM+NAVTEQ

–activităţi economice secundare: NAVTEQ

–obiective industriale de importanţă majoră: WIMS

–terenuri agricole: CLC 2006, WIMS, I.N.H.G.A.

–locuitori expuşi riscului la inundaţii: WIMS, date statistice, I.N.H.G.A.

–spitale, unităţi de învăţământ, primării, unităţi de poliţie, biserici, monumente, muzee: OSM, NAVTEQ

–captări de apă: WIMS

–instalaţii incluse în registrul E-PRTR: EEA

–instalaţii IPPC: M.M.A.P.

O parte dintre aceste layere au fost detaliate, în vederea evaluării performanţelor măsurilor, prin atribute care indică tipurile de obiective. Astfel, pentru drumuri sunt utilizate următoarele atribute: A - autostradă, DE - drum european, DN - drum naţional, DJ - drum judeţean, DC - drum comunal. Pentru căi ferate şi gări sunt utilizate atributele: LDE - linie dublă electrificată, LDN - linie dublă neelectrificată, LEL - linie cu ecartament larg, LI - linie închisă, LII - linie îngustă, LN - linie neinteroperabilă, LSE - linie simplă electrificată, LSN - linie simplă neelectrificată.

Stratul informaţional Corine Land Cover (CLC 2006) a fost substanţial îmbunătăţit de către I.N.H.G.A. prin actualizarea şi detalierea principalelor clase pentru determinarea riscului (arealul construit, drumuri şi căi ferate, depozite de deşeuri, lacuri şi acumulări etc.)

Utilizând informaţia geospaţială, pentru fiecare receptor a fost determinat, prin procesări GIS, numărul sau relevanţa acestora în zona inundabilă (A.P.S.F.R.), pentru scenariul 1%. Această analiză a constat în realizarea de statistici (intersecţie şi însumare) pentru fiecare tip sau subtip de receptor. Analiza performanţei măsurii presupune peste 40 de astfel de evaluări.

Indicatorii şi receptorii stabiliţi şi utilizaţi sunt cei mai relevanţi pentru evaluarea gradului de aplicabilitate a unui anumit obiectiv al Planului de Management al Riscului la Inundaţii (atunci când evaluarea se realizează la nivel de A.P.S.F.R.), precum şi pentru evaluarea atingerii acestor obiective (atunci când ealuarea se realizează la nivel de măsură şi se referă la receptorii scoşi din zona inundabilă).

Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea

acestora

Procesul de identificare / stabilire a măsurilor structurale şi nestructurale la nivel de

A.B.A. a avut la bază Catalogul de măsuri potenJiale la nivel naJional4 (conform Anexei 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă5), propus de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, cu contribuţia Administraţiilor Bazinale de Apă şi a Departamentelor de specialitate din cadrul A.N.A.R. Catalogul de măsuri a fost supus dezbaterii publice, astfel încât, în forma sa finală înglobează opinii / propuneri / observaţii ale A.N.I.F., A.N.M., A.S.A.S., I.G.S.U. - D.S.U., I.N.C.D.D.D., I.N.C.D.S., M.M.A.P., M.S., S.C. Aquaproiect

S.A. etc.

Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acţiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundaţii şi se înscriu în cadrul a 23 de tipuri de măsuri. Pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple concrete, lista nefiind exhaustivă (cca. 70 exemple de măsuri).

Sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acţiune cu evidenţierea măsurilor structurale / nestructurale se prezintă în tabelul centralizator 4 - 1.

Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri

!image

4http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inundatii/Plan%20de%20Manag

ement%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.asp

5http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inundatii/Plan%20de%20Manag

ement%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.asp

În funcţie de nivelul de aplicare / domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse se clasifică în măsuri aplicabile la nivel :

–naţional;

–bazinal (la nivel de A.B.A.);

–local (la neivel de A.PS.F.R. / localitate / U.A.T.).

4.1.Măsuri aplicabile la nivel naţional

România a fost puternic afectată de inundaţii distrugătoare în ultimul deceniu. În anii 2005 , 2006, 2008, 2010, şi 2014 s-au înregistrat inundaţii la scară largă cu efecte catastrofale. Conform studiului realizat de DG Environment în 2014 la nivel europoean, (Study on Economic and Social Benefits of Environmental Protection and Resource Efficiency Related to the European Semester - DG Environment - February 2014), în perioada 2oo2 - 2o13, au avut loc 2o de evenimente de inundaţii majore cu un cost total de 4,1 miliarde Euro rezultând o medie de cca 31o milioane Euro pe eveniment. Rezultatele studiului au condus la concluzia că pagubele extrapolate au fost de 6,3 miliarde Euro, iar numărul victimelor înregistrate de 183 de persoane se dovedeşte a fi cel mai mare la nivel european.

În aceste condiţii, în România este absolut necesară îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare, alerta timpurie şi avertizare alarmare, în condiţiile în care se impune o schimbare a abordării de la "apărarea împotriva inundaţiilor" la o "acţiune proactivă" orientată către managementul riscului la inundaţii, în vederea reducerii atât a efectelor hazardului, cât şi la reducerea vulnerabilităţii şi creşterea rezilienţei la inundaţii.

În acest context, iniţiativa UE de a elabora şi implementa Directiva 60/2007/CE privind Managementul Riscului la Inundaţii şi realizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (P.M.R.I.), pentru fiecare bazin hidrografic este deosebit de importantă. În cadrul acestei scheme de lucru, se menţionează că este necesar ca fiecare Stat Membru să elaboreze planuri de management privind riscul inundaţiilor şi hărţi de risc pentru fiecare bazin hidrografic şi arie costieră în care sănătatea umană, activităţile economice, mediul înconjurător şi patrimoniul cultural pot fi afectate. Măsurile propuse la nivel naţional, au aplicabilitate în fiecare administraţie bazinală de apă, detalierea acestora urmând a se face în aplicaţiile de proiecte pentru fonduri europene, funcţie de specificul acestora.

Măsurile aplicabile la nivel naţional cuprind măsuri cu rol esenţial în managementul riscului la inundaţii, care fac referire la legislaţia curentă din domeniul apelor, la acele prevederi legislative cu impact asupra acestui domeniu (regimul asigurărilor, reglementările legislative din domeniul amenajării teritoriului şi urbanism etc.) sau la impunerea unui sistem

de bune practici cu scopul reducerii efectelor negative ale inundaţiilor, la studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel bazinal şi naţional, şi care presupun conlucrarea autorităţilor la nivel central (din domenii precum managementul situaţiilor de urgenţă, meteorologie etc.) pentru implementarea lor la nivelul tuturor A.B.A., inclusiv A.B.A. Someş

–Tisa. Măsurile aplicabile la nivel naţional sunt prezentate în tabelul 4 - 2.

În vederea prevenirii riscului la inundaţii, în perioada 2007 - 2013 s-au finanţat proiecte de elaborare a planurilor privind prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în cele 11 bazine hidrografice şi 12 proiecte de infrastructură proiecte care alături de studiile anterioare constituie o bază solidă pentru realizarea P.M.R.I. În martie 2014 au fost raportate hărţile de hazard şi risc la inundaţii, care împreună cu aceste planuri, vor sta la baza identificării proiectelor de reducere a riscului la inundaţii.

Propuneri de proiecte la nivel naţional în cadrul planului naţional de management al riscului la inundaţii

(1)WATMAN - Sistem Informaţional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I (WATMAN 1) şi Etapa II (E+WATMAN 2) în ciclul de implementare 2o16- 2o21.

Obiectivele specifice ale WATMAN 1 sunt următoarele:

–Furnizarea infrastructurii necesare pentru o monitorizare permanentă a comportării a 89 de baraje mari de pe tot cuprinsul României administrate de A.N.A.R., pentru a preveni eventuale incidente produse la aceste construcţii hidrotehnice;

–Monitorizarea calităţii apei la 51 de staţii hidrometrice automate situate în secţiuni relevante pentru avertizarea utilizatorilor în situaţia unor poluări accidentale;

–Monitorizarea nivelului de precipitaţii lichide şi solide şi a nivelurilor râurilor amonte şi aval de baraje, pe râuri şi derivaţii, în vederea îmbunătăţirii managementului riscului la inundaţii;

–Transmiterea şi prelucrarea în timp real a tuturor datelor colectate de la senzoristică barajelor (AMC) şi staţii automate la Centrele de Coordonare la toate nivelurile (local, bazinal şi naţional) - (Administraţiile Bazinale de Apă -

A.B.A. - Someş - Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş - Vedea, Buzău - Ialomiţa, Siret, Prut - Bârlad şi Dobrogea - Litoral), şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.);

–Îmbunătăţirea prognozelor viiturilor şi a propagării poluărilor generate de inundaţii, prin introducerea datelor colectate suplimentar în programele de modelare, şi implicit reducerea daunelor potenţiale;

–Intervenţia pentru prevenirea şi/sau atenuarea efectelor inundaţiilor şi poluărilor,cu ajutorul echipamentelor şi dotărilor specifice.

Proiectul WATMAN se integrează şi reprezintă o măsură prioritară prevăzută în cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii prevederilor Strategiei Naţionale de Management a Dezastrelor Naturale, atât în etapa I (proiect WATMAN 1), precum şi în etapa a II-a a proiectului (WATMAN 2).

În cadrul proiectului WATMAN 2 va fi reabilitată întreaga structură de comunicaţii a A.N. „Apele Române" cu soluţii personalizate şi cu asigurarea redundanţei (radio digital pe frecvenţa alocată A.N.A.R., fibră optică, GSM/GPRS, satelit, sau alte soluţii) pentru fiecare locaţie identificată în funcţie de importanţă: baraje, noduri hidrotehnice, derivaţii, formaţii, cantoane şi alte sedii administrative ale A.N.A.R., ţinând cont de prevederile legislative aflate în vigoare, precum şi de necesitatea implementării Deciziei 2006/771/CE.

Prin Decizia 2oo6/771/CE prin care frecvenţa 4o2 - 4o5 MHz a fost alocată implanturilor medicale, astfel A.N. ,,Apele Române" trebuie să asigure reabilitarea întregului sistem de comunicaţii radio care să fie adaptat noii benzi de frecvente alocate. Astfel devine absolut necesar transferul reţelei de comunicaţii a A.N. ,,Apele Române" din benzile de frecvenţă 4o3 - 4o3,4 MHz şi 4o8 - 4o8,4 MHz în care se realizează în acest moment comunicaţia radio-date pentru sistemul DESWAT în benzile de frecvenţă 41o,4 - 41o,8 MHz şi 42o,4 - 42o,8 MHz pentru reţelele de voce/date şi alarmare.

În baza studiilor de identificare a locaţiilor, de audibilitate şi de comunicaţii radio la baraje şi aval de acestea vor fi instalate sisteme de avertizare/alarmare cu sirene electronice, pentru prevenirea şi alarmarea populaţiei în caz de inundaţii sau accidente la lucrări hidrotehnice. În acest moment, pentru majoritatea barajelor, sistemele de alarmare avertizare sunt învechite şi parţial funcţionale, fără automatizare. Pentru stabilirea numărului corect de sirene de alarmare a populaţiei, va trebui să se efectueze în baza studiilor de rupere în caz de accident la baraj şi, prin similitudine cu extindere pentru cel puţin toate barajele prevăzute în WATMAN I, un studiu de audibilitate necesar sistemului de alarmare a populaţiei în situaţii de urgenţă. Totodată, este necesar să se elaboreze şi un studiu de propagare radio privind amplasamentul repetoarelor suplimentare, a staţiilor de emisie recepţie care vor deservi sirenele de avertizare acustică a populaţiei în situaţii de urgenţă, precum şi documentaţiile de autorizare necesare în frecvenţele alocate A.N.A.R., inclusiv avizul I.G.S.U. şi A.N.C.O.M.

Prin implementarea proiectului WATMAN 2 se urmăreşte atingerea următoarelor obiective:

–Modernizarea şi reabilitarea sistemului de comunicaţii al Administraţiei Naţionale „Apele Române" cu soluţii tehnologice (radio digital voce/date,

GSM, GPRS, satelit, fibră optică WI-FI, etc.) care să permită redundanţa şi siguranţa comunicaţiilor în caz de dezastre;

–Sisteme de avertizare - alarmare a populaţiei aval de barajele mari (minim 89);

–Sistem suport decizional - DSS pentru managementul integrat al apelor bazat pe adaptarea sistemelor existente în cadrul A.N.A.R., precum şi pe soluţii software de modelare recunoscute internaţional (HEC DSS / HEC ReSIM, Mike Basin, Ribasim, alte tehnologii similare SMART WATER, precum şi implementarea softurilor de tip UCC-WAT bazate pe datele din WATMAN I şi bazele de date locale etc). De asemenea se va avea în vedere adoptarea platformelor de tip DELFT-FEWS care vor permite şi integrarea modelelor folosite în cadrul proiectelor P.P.P.D.E.I. (Mike 11 şi 21, HEC-RAS, ISIS, SMS - 2D, HYDRO - AS).

(2)Proiectul RO-RISK (continuare - beneficiar I.G.S.U.) - componenţa inundaţii, orientată către determinarea zonelor cu risc semnificativ datorat inundaţiilor torenţiale.

Obiectivul proiectului: Obiectivul proiectului vizează pe de o parte îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante 5.1. referitoare la prevenirea şi gestionarea riscurilor în vederea accesării de către România a fondurilor europene în perioada 2014 - 2020, precum şi asigurarea suportului pentru continuarea procesului de evaluare a riscurilor la nivel naţional în vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare periodică către Comisia Europeană solicitate prin Mecanismul de Protecţie Civilă.

Proiectul presupune dezvoltarea unui set de instrumente pentru evaluarea unitară a riscurilor şi de integrare a rezultatelor evaluărilor pe fiecare risc în parte (metodologie, baze de date, portal GIS), precum şi o primă evaluare a acestora. Aceste instrumente vor facilita accesul tuturor factorilor interesaţi la informaţii importante privind expunerea la risc, vulnerabilităţile şi riscurile existente şi vor asigura schimbul de informaţii între autorităţi, aspecte care sunt deficitare în acest moment. Astfel, va fi posibilă identificarea interconexiunilor între diferitele tipuri de risc, evitarea suprapunerilor în eforturile autorităţilor, precum şi stabilirea unor priorităţi de acţiune comune în vederea reducerii riscurilor de dezastre. Proiectul se înscrie în obiectivele Axei prioritare 1 - Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor prin realizarea unei prime evaluări a riscurilor în România, evaluare ce reprezintă o precondiţie obligatorie pentru accesarea fondurilor europene în următorul exerciţiu financiar. Mai mult decat atât, rezultatele proiectului vor sta la baza elaborării a noi proiecte cu fonduri europene în domeniul prevenirii şi gestionării riscurilor.

Rezultate aşteptate: Prin realizarea activităţilor şi sub-activităţilor propuse în cadrul proiectului se preconizează atingerea obiectivului general propus, în speţa obţinerea unei prime evaluări a riscurilor de dezastre, cu accent pe asigurarea continuităţii procesului de

evaluare după finalizarea activităţilor descrise anterior. La realizarea acestui obiectiv concură următoarele rezultate:

–Studiul privind cadrul legal, reglementativ şi instituţional ce guvernează managementul riscurilor de dezastre;

–Metodologia de integrare a rezultatelor evaluărilor sectoriale de risc, avizată de autorităţile cu atribuţii în domeniul managementului riscurilor;

–Studiul privind riscul acceptabil în România;

–Baza de date cu elementele expuse riscurilor la nivel de U.A.T. şi capacităţile de intervenţie existente (inclusiv hardurile şi softurile aferente): 9 pachete evaluarea scenariilor de risc; 1 raport de integrare a rezultatelor; 1 portal GIS funcţional (inclusiv harduri şi softuri aferente);

–Management proiect asigurat, inclusiv condiţii logistice pentru implementarea acestuia, precum 11 echipamente IT achiziţionate;

–2 anunţuri de presă; o conferinţă ştiinţifică; 2.250 materiale de informare şi publicitate; 1 vizită de studiu într-un stat european care a efectuat o evaluare a riscurilor la nivel naţional în conformitate cu cerinţele C.E. şi a transmis un raport de ţară în acest sens; 1 vizită de studiu într-un Stat Membru UE

(3)Proiect pentru completarea şi modernizarea sistemului naţional de veghe hidrologică şi diseminarea informaţiilor către autorităţi şi populaţie

În contextul schimbărilor climatice este necesar să se realizeze un proiect pentru completarea sistemelor de monitorizare hidrologică ca o necesitate stringentă pentru îmbunătăţirea ulterioară a prognozelor. În acest context, la nivel naţional se are în vedere creşterea numărului de staţii automate de măsurare a nivelurilor cu cca. 1.000, staţii ce pot fi realizate în special în secţiunea amonte-aval a podurilor cu senzori radar şi monitorizare video. Aceste informaţii suplimentare vor fi integrate în bazele de date existente. De asemenea se are în vedere actualizarea platformelor de modelare atât pentru îmbunătăţirea sistemului de avertizare hidrologică, cât şi a prognozelor hidrologice şi integrarea acestora în platforma DELFT-FEWS dezvoltată în cadrul proiectului WATMAN 2. Proiectul va avea în vedere modernizarea platformelor web de prezentare şi a tehnologiilor de diseminare a avertizărilor hidrologice timpurii, precum şi a prognozelor hidrologice la nivelul autorităţilor locale.

(4)Asistenţă tehnică pentru implementarea Directivei 2oo7/6o/CE pentru perioada 2o16 - 2o21

–Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea / actualizarea A.P.S.F.R.

Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how şi schimb de experienţă care să sprijine implementarea Directivei Inundaţii la nivel naţional / bazinal:

o identificarea de zone sau sectoare susceptibile la viituri de tip flash - flood;

o estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă;

o modelarea hidrologică a viiturilor urbane în vederea unei abordări integrate a managementului riscului la inundaţii;

o stabilirea unor indicatori, la nivel bazinal, pentru evaluarea bonităţii hidrologice a folosinţelor şi pentru evaluarea managementului acestora

–Actualizarea şi completarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii funcţie de mecanismul inundaţiilor: îmbunătăţirea hărţilor de hazard produse pe cursuri de apă (fluviale), viituri rapide (flash-flood), inundaţii din ape subterane (reevaluarea sistemelor de desecare, drenaj, inclusiv pentru zonele urbane), inundaţii datorate cedării de diguri / baraje ţinându-se cont de de efectele schimbărilor climatice;

–Revizuirea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii ţinând cont de evaluarea şi completarea hazardului şi riscului la inundaţii.

(5)Asistenţă tehnică pentru implementarea Directivei Inspire 2oo7/2/CE în corelare cu Directiva Inundaţtii 2oo7/6o/CE pentru perioada 2o16-2o21

–crearea / corectarea seturilor de date geografice şi a metadatelor care intră în responsabilitatea M.M.A.P. / A.N.A.R. pentru implementarea Directivei Inspire: reţea hidrografică, lacuri naturale, lacuri artificiale, lucrări de apărare (diguri, baraje, prize derivaţii, etc.)

–crearea serviciilor necesare publicării acestora şi definirea nivelurilor de acces;

–constituirea şi corelarea bazelor de date referitoare la diguri, precum şi sistematizarea la nivel naţional a cărţilor tehnice (date tehnice, geologice, profile transversale şi longitudinale, rezultate - expertizare, rezultate - scenarii de rupere etc.).

!image

83

Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel naţional

!image

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

84

!image

85

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

86

!image

87

4.2.Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Someş - Tisa

Setul de măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. include acele măsuri, îndeosebi de planificare, supraveghere şi optimizare a gestionarii riscului la inundaţii, cu impact asupra întregului spaţiu hidrografic şi sunt prezentate în tabelul 4 - 3.

4.3.Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din

cadrul A.B.A. Someş - Tisa

La nivel de A.P.S.F.R. sunt propuse măsuri de acţiune / intervenţie pe zona A.P.S.F.R., în bazinul amonte al râului care traversează A.P.S.F.R.-ul şi / sau pe afluenţii acestuia. În general, aceste măsuri au ca domeniu de acţiune protecţia.

Pentru toate cele 37 de zone A.P.S.F.R. declarate la nivel de A.B.A. Someş - Tisa în cadrul primei etape de implementare a Directivei 2007/60/CE, s-au identificat, conform Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, măsurile de reducere a riscului la inundaţii cu termen de finalizare 2021 / 2027 (pentru proiecte majore care încep în perioada 2016 - 2021, dar se vor finaliza după anul 2021 în ciclul următor de planificare), prezentate în tabelul 4 - 4.

Se menţionează faptul că în anumite zone desemnate ca A.P.S.F.R. în anul 2012, în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundaţii' au fost executate unele lucrări în perioada 2010 - 2015 care au condus la diminuarea riscului la inundaţii. Unele lucrări au fost finalizate, ceea ce a condus la propuneri de măsuri pe lungimi mai reduse din lungimea totală a A.P.S.F.R.-urilor, dar cu toate acestea din lucrări, restul necesită a fi continuate prin investiţiile în derulare.

Prin Programul de Gospodărire a Apelor (P.G.A.) în perioada 2010 - 2015 au fost executate din fonduri proprii lucrări de mărire a capacităţii de tranzitare a albiei minore prin înlăturarea blocajelor şi a obstacolelor şi decolmatarea unor depuneri din albie. Aceste lucrări sunt necesare şi pe alte zone, precizate în tabelul 4 - 4.

O menţiune specială se face privind consolidările vegetative din zonele cu eroziuni mai reduse şi renaturarea malurilor cursurilor de apă pentru refacerea zonei repariene. Aceste lucrări sunt prietenoase mediului având un impact pozitiv asupra cursurilor de apă şi chiar în apărarea împotriva inundaţiilor, prin reducerea eroziunilor malurilor. Aceste consolidări vegetative sunt de tipul: plantări de butaşi de salcie, brazduiri, cleionaje, perdele de protecţie etc.

Lucrări recepţionate în perioada 2o12 - 1o15 cu efecte în A.P.S.F.R.-urile următoare:

–A.P.S.F.R. 1 - r. Tisa aval loc. Bocicoiul Mare:

o Îndiguire şi consolidare mal râu Tisa între BF 254-319:

■ Recepţionate în 2013: Ob. 1 BF 319-316: consolidare mal zona Gara CFR şi traverse: 434 m;

■ Recepţionat în 2015: consolidare mal 11.436 m; traverse de colmatare: 1807 m; diguri de incintă: 4884 m; cantoane de exploatare: 2 buc.

o Regularizare râul Tisa la Remeţi:

■ Recepţionate în 2015: refacere dig dirijare: 421 m; consolidare mal: 1200 m; traverse: 479 m; epiuri de dirijare: 60 m; decolmatare albie: 750 m.

o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4.

–A.P.S.F.R. 2 - r. Vişeu aval confl. Ţâsla:

o Îndiguire râu Vişeu la Petrova:

■ Recepţionate în anul 2012: îndiguiri: 690 m; consolidare mal 770 m; protecţie taluz dig 770 m;

■ Recepţionate în anul 2013: îndiguiri: 550 m; consolidare mal 230 m; protecţie taluz dig 250 m;

o Îndiguire râu Vişeu la Leordina:

■ Recepţionate în 2012: consolidare mal 250 m.

■ Recepţionate în 2013: consolidare mal 260 m; reprofilare albie: 250 m.

o Amenajare r. Vişeu în zona Petrova-Leordina:

■ Recepţionate în 2012: consolidare mal 440 m; consolidare taluz 485 m; reprofilare albie: 250 m;

■ Recepţionate în 2013: consolidare mal 75 m; amenajare albie 550 m; îndiguire 550 m; protecţie taluz dig: 550 m.

o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4.

–A.P.S.F.R. 4 - r. Vaser aval confl. Novăţ:

o Recepţionat 2013: Amenajare r. Vaser la Văşeul de Sus: recalibrare albie: 121 m; consolidare de mal: 121 m.

o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4.

!image

–A.P.S.F.R. 5 - r. Ruscova aval confl. Bardi:

o Recepţionat 2013: Amenajare r. Ruscova în loc. Ruscova, Repedea şi Poienile de Sub Munte: reprofilare albie: 700 m; consolidare mal: 275 m.

o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4.

–A.P.S.F.R. 6 - r. Iza aval loc. Săcel:

o Recepţionat 2013: Amenajare r. Iza şi Baicu: protecţie mal 1.288 m.

o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4.

–A.P.S.F.R. 13 - r. Someş aval loc. Şanţ:

–am. loc. Roşiori:

o Recepţionate în 2012 - Amenajare râu Someşul Mare în zona loc. Nimigea de Sus: supraînălţare dig 1291 m; racord amonte şi aval 273+173 m; consolidare mal: 50 m.

o Recepţionate în 2013: Amenajare râu Someş pe sectorul Ulmeni- Apateu:

■ Obiect 1- Gârdani: consolidare mal 1915 m; Fărcaşa: consolidare mal 1681 m;

■ Obiect 2- Tohat: consolidare mal 970 m;

■ Obiect 3- Mireşu Mare: consolidare mal 1128 m; Ardusat: consolidare mal 761 m;

o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4.

–A.P.S.F.R. 2o - r. Someşul Mic aval loc. Floreşti:

o Amenajare râu Someşul Mic în mun. Cluj Napoca:

■ Recepţionat în anul 2012: amenajare albie 13,2 km protecţie mal 2,4 km

■ Recepţionat în anul 2015: regularizare 4,1 km; îndiguire r. Someşul Mic: 4,55 km; amenajare confluenţe afluenţi: 3,85 km.

o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4.

–A.P.S.F.R. 25 - r. Bârsău aval loc. Ciont:

o Recepţionat 2013: Amenajare r. Bârsău cu văile Răchitişa Iza şi Poşta: regularizare albie: 2,49 km; zid de sprijin: 542 m; consolidare mal: 160 m.

–A.P.S.F.R. 33 - r. Crasna av. Loc. Vârşolţ - am. loc. Acâş:

o Recepţionat 2014: Amenajare complexă a r. Crasna pe sectorul Craidorolţ- Vârşolţ: Sector Bobota: consolidare mal 3,2 km.

o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4.

–A.P.S.F.R. 36 - r. Zalău av. Loc. Zalău:

o Recepţionat 2014: Amenajare împotriva inundaţiilor a mun. Zalău: Obiect 3: zid din beton: 1070 m; casetă beton: 70 m; pereu din piatră: 900 m; subzidiri: 247 m.

o Lucrările pe acest A.P.S.F.R. continuă cu măsurile din Tabelul 4.4.

Pe alte sectoare lucrările au fost începute, dar fără a fi recepţionate, acestea fiind în derulare. Pentru aceste lucrări au fost menţionate la măsurile aferente atât capacităţile totale, cât şi restul de executat:

–A.P.S.F.R. 6 - r. Iza aval loc. Săcel:

o RO_M11-1: Acumulare Runcu - lucrare de investiţie în derulare, nerecepţionată, rest de executat cca. 30%.

–A.P.S.F.R. 13 - r. Someş aval loc. Şanţ:

–am. Loc. Roşiori:

o RO_M11-1: „Am. V. Seinel", jud. MM - baraj Seinel, Capacit. totală: 0,44 mc. ac, 5,0 km am. albie, 0,5 km protecţie mal; Rest de executat: baraj Seinel (circa 40%)

o RO_M11-3: „Am.V. Seinel" - am. albie în loc. Seini L = 1,995 km

Pentru unele proiecte cu valori mari şi lucrări complexe nu au fost propuse toate măsurile necesare pentru a fi executate în perioada 2o16 - 2o21, ci s-a considerat că aceste proiecte de investiţii se vor derula şi după anul 2o21.

!image

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

92

Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa

!image

93

!image

Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

94