Decizie nr. 294 din 8 iulie 2003

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 din Codul penal, excepţie ridicată de Maria Daniela Silvia în Dosarul nr. 234/2002 al Judecătoriei Mangalia.

La apelul nominal răspunde Radu Constantinescu, personal şi prin avocat Dan Constantinescu, lipsind autorul excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul prezent depune la dosar concluzii scrise şi solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece art. 248 din Codul penal nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, ţinând cont de faptul ca infracţiunea ce constituie obiectul prezentei excepţii este o infracţiune de serviciu şi nu o infracţiune împotriva patrimoniului.

Partea prezenta, Radu Constantinescu, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, fiind de acord cu concluziile depuse de apărătorul sau.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondata, motivat de faptul ca textul prevăzut de art. 248 din Codul penal nu face nici o distincţie între tipul de proprietate, iar infracţiunea face parte din categoria celor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 10 martie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 234/2002, Judecătoria Mangalia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 din Codul penal.

Excepţia a fost ridicată de inculpata Maria Daniela Silvia, cercetata în dosarul cu numărul de mai sus pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, neglijenţa în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, prevăzute şi pedepsite de art. 248, art. 249 alin. 1, art. 288 alin. 2 şi art. 291 din Codul penal.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine ca textul criticat aduce atingere dreptului fundamental privind protecţia proprietăţii private, care vizează ocrotirea acesteia în mod egal de lege şi indiferent de titular. Astfel, partea finala a textului art. 248 din Codul penal, definind cel de-al doilea rezultat alternativ al conţinutului infracţiunii ca o paguba cauzată patrimoniului unei categorii de unităţi, nu face nici o distincţie între proprietatea publică şi cea privată, supunand aceleiaşi ocrotiri speciale atât partea din patrimoniu care constituie proprietate publică, cat şi cea care constituie proprietate privată.

Incriminarea diferenţiată - evident mai grava - a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice şi în situaţia în care rezultatul faptei îl constituie o paguba în proprietatea privată încalcă dreptul fundamental consacrat de art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituţie, constând în ocrotirea în mod egal a proprietăţii private, indiferent de titular.

Judecătoria Mangalia a apreciat ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât autorul acesteia incearca să obţină schimbarea încadrării juridice dintr-o infracţiune pedepsita mai aspru (art. 248 din Codul penal) într-o infracţiune mai blanda (art. 246 din Codul penal). În cauza de faţa nu interesele personale au fost afectate de modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii de serviciu ale inculpatei, ci interesele publice, întrucât sunt angajate fondurile publice ale primăriei, iar inculpata are calitatea de funcţionar public, angajat al unei instituţii publice, poziţie care impune o anumită conduita profesională şi o exigenta sporită în gestionarea banului public.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.

Guvernul a considerat ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 din Codul penal, este o infracţiune de serviciu şi nu una contra patrimoniului. Valoarea socială apărată, în principal, prin incriminarea şi sancţionarea abuzului în serviciu contra intereselor publice este bunul mers al activităţii persoanelor juridice de drept public, indicate în art. 145 din Codul penal.

Existenta infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este condiţionată de producerea de către funcţionarul public, respectiv de către un funcţionar, fie a unei tulburări însemnate a bunului mers al unei unităţi la care se referă art. 145 din Codul penal, fie a unei pagube aduse persoanei juridice de drept public, respectiv persoanei juridice de drept privat.

Critica formulată de autoarea excepţiei în legătură cu distincţia dintre proprietatea publică şi cea privată nu prezintă interes pentru calificarea faptei săvârşite ca infracţiune prevăzută la art. 248 din Codul penal, întrucât infracţiunea exista chiar dacă prin fapta săvârşită nu s-a produs o paguba.

Avocatul Poporului a considerat ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece tulburarea însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei autorităţi publice, instituţii publice ori altei persoane juridice de interes public sau producerea unei pagube patrimoniului acestora are, de regula, consecinţe sociale negative mai mari, fapt care justifica un regim sanctionator mai sever.

Totodată, legiuitorul poate stabili o represiune diferita şi pentru faptele prin care se produc pagube cu caracter patrimonial, fără a face distincţie după cum bunurile în legătură cu care s-au produs pagubele aparţin statului sau altor subiecte.

Pe cale de consecinţa, sancţionarea mai aspra a abuzului în serviciu contra intereselor publice constituie o opţiune de politica legislativă de competenţa exclusiva a Parlamentului, opţiune care nu poate fi cenzurata de Curtea Constituţională.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 248 din Codul penal, care au următorul conţinut:

–Art. 248: "Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţa, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine ca dispoziţiile legale contravin art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituţie, al căror conţinut este următorul:

–Art. 41 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]"

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca art. 248 din Codul penal face parte din titlul VI "Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege" cap. I "Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul" şi incrimineaza fapta funcţionarului public care în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o paguba sau o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori al unei alte instituţii care intra sub incidenţa dispoziţiilor art. 145 din Codul penal.

Referirea la producerea unei pagube în patrimoniul subiectelor pasive ale infracţiunii nu are semnificatia inzestrarii acestei infracţiuni cu o dubla natura juridică, şi anume cea de infracţiune de serviciu şi cea de infracţiune contra patrimoniului, fapta rămânând, evident, o infracţiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, ci descrie una dintre cele doua urmări imediate alternative prevăzute de lege - prima fiind "o tulburare însemnată a bunului mers" al organului, instituţiei sau unităţii - pentru ca fapta sa constituie infracţiune.

De altfel, chiar admiţând ca prin art. 248 din Codul penal se urmăreşte şi apărarea proprietăţii, se constată că textul nu face nici o diferentiere între proprietatea publică şi cea privată, asa cum fără temei se susţine în motivarea excepţiei, abuzul funcţionarului public pedepsindu-se la fel, indiferent dacă are ca urmare producerea unei pagube în patrimoniul public sau în proprietatea privată a unei unităţi dintre cele prevăzute de art. 145 din Codul penal.

În consecinţa, nu poate fi primită critica formulată în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul că, prin conţinutul sau, art. 248 din Codul penal contravine principiului constituţional al ocrotirii egale a proprietăţii private, indiferent de titular.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2), al art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 din Codul penal, excepţie ridicată de Maria Daniela Silvia în Dosarul nr. 234/2002 al Judecătoriei Mangalia.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru