Hotărâre
Hotărâre nr. 31 din 22 decembrie 2008
pentru acordarea încrederii Guvernului
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 869 din 22 decembrie 2008
Textul actului · 1 articol
100%
pentru acordarea încrederii Guvernului
Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 22 decembrie 2008 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru,
în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 22 decembrie 2008,
în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată,
Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.
Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din data de 22 decembrie 2008.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
Bucureşti, 22 decembrie 2008.
Nr. 31.
LISTA
Guvernului României
1.Emil Boc - prim-ministru
2.Dan Nica - viceprim-ministru
3.Gheorghe Pogea - ministrul finanţelor publice
4.Gabriel Oprea - ministrul administraţiei şi internelor
5.Radu Mircea Berceanu - ministrul transporturilor şi infrastructurii
6.Cristian Diaconescu - ministrul afacerilor externe
7.Adriean Videanu - ministrul economiei
8.Ecaterina Andronescu - ministrul educaţiei, cercetării şi inovării
9.Vasile Blaga - ministrul dezvoltării regionale şi locuinţei
10.Marian Sârbu - ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale
11.Mihai Stănişoară - ministrul apărării naţionale
12.Cătălin Marian Predoiu - ministrul justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti
13.Ilie Sârbu - ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale
14.Elena Gabriela Udrea - ministrul turismului
15.Ion Bazac - ministrul sănătăţii
16.Theodor Paleologu - ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional
17.Nicolae Nemirschi - ministrul mediului
18.Monica Maria Iacob-Ridzi - ministrul tineretului şi sportului
19.Constantin Niţă - ministrul întreprinderilor mici şi mijlocii, comerţului şi mediului de afaceri
20.Gabriel Sandu - ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale
21.Victor-Viorel Ponta - ministrul pentru relaţia cu Parlamentul
PROGRAM DE GUVERNARE
2009 - 2012
Programul de guvernare este elaborat într-un context internaţional caracterizat printr-o profundă criză financiară şi economică globală.
Efectele crizei financiare sunt resimţite puternic în statele europene dezvoltate, care se confruntă deja cu încetiniri semnificative ale ritmului de creştere economică sau chiar cu recesiune economică.
Principalele efecte ale crizei financiare şi economice cu care se confruntă în prezent România sunt:
● reducerea lichidităţilor în sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finanţării interne şi externe;
● înăsprirea condiţiilor de accesare a creditelor pentru populaţie, agenţi economici, precum şi pentru sectorul public;
● creşterea numărului de persoane aflate în imposibilitatea de a-şi rambursa ratele şi dobânda la creditele bancare;
● scăderea producţiei interne cu efecte negative asupra veniturilor salariale, păstrării numărului locurilor de muncă, precum şi asupra profitabilităţii companiilor;
● scăderea ritmului de creştere a veniturilor publice, cauzată de diminuarea în general a activităţilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, construcţii, mobilă, textile etc.);
● scăderea puterii de cumpărare şi a calităţii vieţii;
● încetinirea ritmului de creştere a produsului intern brut.
Efectele negative ale crizei s-au manifestat puternic şi asupra veniturilor bugetului general consolidat, prin diminuarea acestora chiar pe fondul unei creşteri economice de peste 8% în anul 2008.
Deficitul bugetului general consolidat, estimat pentru acest an, va fi de peste 3,5% din PIB, cu implicaţii negative asupra echilibrelor macroeconomice, în special a deficitului de cont curent, care se menţine la valori ridicate - în jur de 13% din PIB.
Acest deficit bugetar public este peste limitele stabilite prin Tratatul de la Maastricht (3% din PIB). În perioada de creştere economică ridicată, politica bugetară de tip expansionist a fost şi este neadecvată.
Construcţia bugetară, precum şi execuţia aferentă anului 2008 au încurajat creşterea nejustificată a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în detrimentul cheltuielilor cu investiţiile.
Capacitatea administrativă redusă a condus la un nivel scăzut de absorbţie a fondurilor structurale.
Toate acestea au condus la derapaje de la obiectivele stabilite prin Programul de convergenţă.
Situaţia actuală internă şi internaţională rămâne, în continuare, una dificilă şi impune constrângeri mari de ordin bugetar. La acestea se adaugă dificultăţile legate de necesitatea ajustării deficitului bugetar şi a celui de cont curent la valori care să facă posibilă finanţarea acestora.
În acest context, noul Guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice şi măsuri de ajustare, corelate cu politica monetară, care să asigure o creştere economică sustenabilă, menţinerea atractivităţii investiţionale a României, precum şi o evoluţie favorabilă a mediului de afaceri, a pieţei muncii şi a nivelului de trai.
Măsurile pe termen scurt propuse în programul de guvernare au în vedere următoarele obiective:
● Atenuarea efectelor negative ale crizei financiare şi menţinerea stabilităţii financiare:
–reducerea deficitului bugetului general consolidat de la aproximativ 4% din PIB, în anul 2008, la maximum 1,7% din PIB, în anul 2009;
–reducerea deficitului de cont curent din balanţa de plăţi externe la 10,5% din PIB, în anul 2009, faţă de 13,5% din PIB, în anul 2008;
–asigurarea condiţiilor pentru îmbunătăţirea ratingului de ţară.
● Preîntâmpinarea transformării crizei financiare într-o criză economică prelungită.
● Protejarea intereselor economice ale populaţiei (putere de cumpărare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, păstrarea locurilor de muncă), precum şi asigurarea securităţii sociale.
● Menţinerea atractivităţii investiţionale a României în condiţiile crizei, precum şi valorificarea oportunităţilor specifice contextului actual.
● Asigurarea condiţiilor favorabile continuării procesului de convergenţă economică şi de păstrare a calendarului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2014.
● Coordonarea măsurilor de ajustare la nivel naţional cu strategia anticriză a Comisiei Europene.
Principalele măsuri pentru reducerea impactului crizei economice şi financiare asupra economiei şi grupurilor vulnerabile sunt:
● Menţinerea cotei unice de impozitare de 16% şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici.
● Ajustarea cheltuielilor bugetare în vederea diminuării deficitului bugetului general consolidat până la maximum 1,7% din PIB, pentru anul 2009 (faţă de peste 3,5% din PIB, în 2008) prin:
–Restructurarea cheltuielilor publice în sensul diminuării cheltuielilor curente.
1.Reducerea graduală a cheltuielilor cu personalul din administraţia publică centrală şi locală cu până la 20% faţă de cele înregistrate în anul 2008, prin:
–Eliminarea de la bugetare a posturilor vacante din instituţiile publice centrale şi locale, existente la data de 31.12.2008 (aproximativ 139.500 de posturi);
–Reducerea cheltuielilor care nu sunt în legătură directă cu performanţa obţinută (deplasări, prime, sporuri în bani şi în natură, stimulente etc.)
2.Reducerea cu 15% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile faţă de nivelul înregistrat în anul 2008 şi instituirea unui moratoriu pe o perioadă de 12 luni, prin care se interzice achiziţionarea de bunuri şi servicii, inclusiv obiecte de inventar, neesenţiale pentru funcţionarea la parametri optimi a instituţiilor publice.
3.Adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi elaborarea unor reglementări similare pentru personalul contractual, funcţionarii publici cu statut special, cadrele didactice şi personalul sanitar.
4.Raţionalizarea cheltuielilor cu ajutoare şi prestaţii sociale, prin acordarea acestora numai persoanelor şi familiilor aflate în situaţie socială precară, transparentizarea procedurilor de încadrare în grad de handicap, precum şi eliminarea oricăror măsuri care încurajează un comportament pasiv pe piaţa muncii.
5.Raţionalizare instituţională prin analizarea numărului, structurii, activităţii şi a personalului instituţiilor, indiferent de modul de finanţare.
6.Monitorizarea strictă a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor de investiţii în infrastructură finanţate de la bugetul de stat şi aplicarea de sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor contractuale privind calitatea lucrărilor efectuate, a bunurilor şi a serviciilor achiziţionate.
7.Reducerea numărului de taxe şi tarife, începând cu cele ale căror costuri de administrare sunt superioare încasărilor efective.
● Asigurarea cu prioritate, prin legea bugetului de stat pe anul 2009, a sumelor necesare cofinanţării proiectelor de investiţii realizate din fonduri structurale, precum şi a cofinanţării programelor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
● Creşterea finanţării de la bugetul de stat pentru reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor administraţiei publice centrale şi locale, în scopul creşterii eficienţei energetice.
● Majorarea finanţării de la bugetul de stat pentru proiectele de infrastructură rurală, drumuri judeţene şi locuinţe sociale.
● Majorarea subvenţiilor în agricultură şi acordarea acestora înaintea începerii lucrărilor agricole de primăvară.
● Activizarea şi extinderea instrumentelor Eximbank de sprijin al producţiei pentru export şi al exportului.
● Majorarea capitalului CEC Bank în scopul finanţării proiectelor IMM-urilor.
● Majorarea capitalului Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
● Aplicarea noilor scheme de ajutor de stat în vederea stimulării activităţilor de producţie şi inovare a IMM-urilor.
● Modificarea algoritmului de calcul privind repartizarea costurilor pentru energia termică în concordanţă cu consumurile specifice reale.
● Modificarea coşului de preţ la energia electrică şi gaze naturale în vederea diminuării facturii la populaţie.
● Stabilirea unei platforme comune de soluţii şi planuri de acţiune la nivelul Guvernului, BNR, Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), reprezentanţilor organizaţiilor patronale şi ai sindicatelor, pentru gestionarea crizei financiare, precum şi pentru relansarea procesului de creditare a sectorului neguvernamental.
● Promovarea Dialogului Social cu patronatele şi sindicatele, în scopul luării celor mai bune decizii de natură socioeconomică, precum şi încheierea de acorduri tripartite.
Obiectivele fundamentale pe care şi le asumă şi promovează Guvernul României sunt:
1.Asigurarea unui climat economic de stabilitate, în contextul crizei economice globale.
2.Protejarea locurilor de muncă, prioritate a perioadei următoare, precum şi crearea de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural.
3.Protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei.
4.Asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menţinerea cotei unice de impozitare existente de 16% şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici, precum şi reducerea numărului de taxe şi impozite.
5.Adoptarea unui regim riguros de cheltuire a banului public şi trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual.
6.Asigurarea resurselor financiare necesare susţinerii sistemului pensiilor de stat, inclusiv prin cuprinderea în această categorie a pensiilor din agricultură, avându-se în vedere principiile contributivităţii şi solidarităţii.
7.Continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei în vederea garantării independenţei acesteia, neimplicării politicului în actul de justiţie şi asigurării accesului egal al tuturor cetăţenilor la justiţie.
8.Descentralizarea, inclusiv financiară, a administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor, pe principii europene, în scopul creşterii autonomiei administrative cu respectarea principiului subsidiarităţii.
9.Asigurarea unui cadru normativ şi instituţional stabil în scopul stimulării activităţii IMM-urilor şi asigurării unui mediu de afaceri predictibil.
10.Sprijinirea, prin măsuri concrete, a agriculturii, inclusiv prin acordarea de subvenţii şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii.
11.Realizarea unui ritm înalt de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate cu acestea.
12.Realizarea Programului naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri.
13.Dinamizarea şi simplificarea administraţiei publice prin reformarea structurilor administrative şi reducerea birocraţiei.
14.Dezvoltarea într-un ritm foarte rapid a sistemului de infrastructură din România, îndeosebi a celei rutiere şi feroviare, inclusiv pentru oraşele mici şi mediul rural.
15.Asigurarea securităţii energetice a României şi a cetăţenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative.
16.Reforma în domeniul educaţiei, având la bază ridicarea nivelului de performanţă a sistemului educaţional şi asigurarea unor venituri decente pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestui sistem, în conformitate cu prevederile Pactului pentru educaţie.
17.Reforma în domeniul sanitar, având la bază necesitatea asigurării calităţii serviciilor pentru toţi beneficiarii sistemului de asigurări de sănătate din România.
18.Creşterea alocaţiilor de stat pentru copii.
19.Dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate.
20.Asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice în vederea afirmării activităţii de creaţie şi inovare, dezvoltării unor tehnologii autohtone avansate, creşterii competitivităţii produselor româneşti.
21.Relansarea turismului şi a sportului ca domenii de importanţă naţională.
22.Adoptarea legii privind sistemul unitar de salarizare a persoanelor plătite de la bugetul statului.
23.Creşterea eficienţei activităţii parlamentare şi consolidarea credibilităţii acestei instituţii fundamentale a democraţiei.
24.Continuarea reformei sistemului electoral.
25.Consolidarea rolului şi statutului României în UE ca stat activ şi implicat, capabil să îşi promoveze interesele în strânsă cooperare cu partenerii săi europeni, ca al şaptelea stat în UE, ca număr al populaţiei.
Activitatea Guvernului se desfăşoară în consonanţă cu următoarele principii:
1.Principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie şi legile în vigoare.
2.Principiul egalităţii, nediscriminării şi garantării drepturilor fundamentale.
3.Principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă decentă.
4.Principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor şi reducerea risipei.
5.Principiul subsidiarităţii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile şi problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local.
6.Principiul proporţionalităţii prin limitarea conţinutului şi formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor.
7.Principiul contribuţiei şi al solidarităţii în promovarea progresului social.
8.Principiul transparenţei faţă de cetăţeni şi faţă de celelalte instituţii ale statului, ale Uniunii Europene şi faţă de societatea civilă.
9.Principiul integrităţii actului de guvernare.
10.Principiul responsabilităţii Guvernului României în faţa Parlamentului României şi a celorlalte instituţii abilitate ale statului, precum şi în raport cu instituţiile europene, conform tratatelor şi angajamentelor României faţă de UE.
Educaţia reprezintă, pentru orice societate, vectorul dezvoltării durabile.
Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă, pentru o piaţă a muncii flexibilă şi globalizată, reprezintă obiectivele majore ale programului de guvernare.
Economia competitivă, consolidarea democraţiei şi societatea cunoaşterii impun, alături de cele 4 instrumente cognitive care alcătuiesc tradiţional alfabetizarea de bază (abilităţi de comunicare, scriere, citire şi calcul matematic), dobândirea unor noi competenţe: alfabetizarea digitală şi informaţională, cultura şi civilizaţia tehnologică, comunicarea în limbi moderne de largă circulaţie, cultura şi conduita civică, cetăţenia democratică, gândirea critică, capacitatea de adaptare la situaţii noi, competenţe antreprenoriale, lucrul în echipă, interesul pentru dezvoltarea personală şi învăţarea continuă.
Şcoala trebuie să construiască şi să consolideze un set de valori stabile şi coerente (profesionalism, cinste, corectitudine, dreptate socială) şi conduite favorabile unui stil de viaţă sănătos. Guvernarea va respecta Pactul naţional pentru educaţie şi va aplica strategia "Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii" elaborată în baza pactului naţional şi asumată de preşedinţia României şi sindicatele din educaţie.
Obiective de guvernare
1.Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant.
2.Alocarea a 6% din PIB pentru educaţie.
3.Transformarea educaţiei timpurii în bun public.
4.Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor.
5.Introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe.
6.Promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanţă, concordant cu statutul cadrelor didactice în societate.
7.Realizarea unui sistem legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea sistemului de învăţământ, precum şi garantarea egalităţii de şanse la accesul la educaţie.
8.Asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior de stat şi privat.
9.Educaţia permanentă în vederea obţinerii unor calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării.
Direcţii de acţiune
Educaţia timpurie
● Susţinerea de către stat a cheltuielilor cu educaţia timpurie.
● Coordonarea serviciilor oferite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării cu cele oferite de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru optimizarea serviciilor de educaţie timpurie.
● Elaborarea şi monitorizarea curriculumului şi a standardelor de calitate pentru educaţia timpurie.
● Formarea iniţială şi continuă a personalului dedicat educaţiei timpurii.
● Cuprinderea în educaţia timpurie a peste 80% dintre copiii între 3-5 ani.
● Încurajarea şi susţinerea iniţiativelor locale şi a celor private pentru construirea de creşe, eficientizarea legii tichetelor de creşă.
● Introducerea grupei pregătitoare în învăţământul obligatoriu.
Învăţământul preuniversitar
● Promovarea pachetului legislativ pentru învăţământul preuniversitar.
● Trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informaţii la un curriculum flexibil centrat pe formarea de competenţe relevante pentru piaţa muncii, pentru dezvoltarea capacităţii de creaţie şi inovare, precum şi a celei de adaptare la situaţii noi.
● Accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii învăţământului.
● Eliminarea abandonului şcolar din învăţământul obligatoriu.
● Încurajarea continuării studiilor astfel încât cel puţin 85% dintre tineri să fie absolvenţi de studii liceale.
● Creşterea proporţiei absolvenţilor în domeniile ştiinţelor exacte şi al tehnologiei.
● Generalizarea învăţării informatizate.
● Cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale şi din grupuri vulnerabile în învăţământul special sau de masă.
● Asigurarea coerenţei procedurilor de evaluare şi a examenelor pe baza standardelor naţionale adecvate ciclurilor de învăţământ.
● În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale se vor avea în vedere:
–accesul egal la educaţie în toate ciclurile de învăţământ;
–asigurarea cu manuale şcolare;
–asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi limbii materne;
–promovarea interculturalităţii.
● Susţinerea copiilor şi tinerilor capabili de performanţă.
● Generalizarea programului "Şcoala de după şcoală".
● Dezvoltarea învăţământului din mediul rural.
● Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară, profesională şi de asistenţă psihopedagogică.
● Eliminarea violenţelor din şcoală şi din jurul ei.
● Asigurarea educaţiei complementare (educaţie pentru sănătate şi alimentaţie sănătoasă, cultură, cultură civică, antreprenorială şi tehnologică, prin sport etc.).
Învăţământul superior
● Pregătirea de specialişti cu creativitate şi capacitate de inovare.
● Producerea de cunoaştere relevantă internaţional prin cercetare ştiinţifică.
● Realizarea de creaţie culturală.
● Diseminarea cunoaşterii.
● Formarea de specialişti în domenii relevante pentru societate.
● Deschiderea spre comunitate şi participarea cu expertiză la stabilirea direcţiilor de dezvoltare naţională.
● Asumarea responsabilităţii sociale derivate din autonomia academică.
● Promovarea excelenţei personale şi instituţionale pe bază de criterii valorice validate internaţional.
● Încurajarea repatrierii elitelor universitare româneşti.
● Evaluarea externă a tuturor instituţiilor de învăţământ superior, publice şi private, în vederea asigurării calităţii.
● Diferenţierea prin legislaţie a universităţilor, în universităţi de educaţie, de educaţie şi cercetare şi preponderent de cercetare.
● Întărirea autonomiei universitare în vederea creşterii calităţii învăţământului superior.
● Modernizarea managementului şi conducerii universităţilor.
● Funcţionarea efectivă a unui cod deontologic la nivelul fiecărei universităţi.
● Finanţarea multianuală a programelor de studii.
● Susţinerea învăţământului de ştiinţe exacte şi tehnic în conformitate cu directivele europene.
● Promovarea excelenţei instituţionale prin programe de finanţare competiţională;
● Implicarea universităţilor în educaţia permanentă pentru cuprinderea a 10% din populaţia activă.
● Promovarea parteneriatului cu studenţii.
● Dezvoltarea şi diversificarea programelor de burse.
● Asigurarea mobilităţii studenţilor la nivel naţional şi internaţional.
● Asigurarea funcţionării sistemului de credite pentru finanţarea studiilor.
● Internaţionalizarea învăţământului superior din România.
Resurse umane
● Modernizarea formării iniţiale, susţinerea formării continue a cadrelor didactice şi stabilirea de criterii relevante de evaluare a calităţii cadrelor didactice.
● Repoziţionarea socială justă a cadrelor didactice prin:
–salarizarea corespunzătoare;
–susţinerea parteneriatelor şcoală - comunitate locală, cu implicarea cadrelor didactice în susţinerea problemelor comunităţilor;
–introducerea unor trepte profesionale de excelenţă acordate pe baza performanţelor obţinute.
● Formarea iniţială şi continuă a managerilor din sistemul de învăţământ.
● Profesionalizarea şi depolitizarea carierei manageriale în educaţie.
Infrastructură
● Dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bază, complementară şi continuă.
● Reabilitarea şcolilor astfel încât toate unităţile de învăţământ să poată obţine autorizare sanitară până la începerea anului şcolar 2010/2011.
● Construcţia de grădiniţe noi pentru cuprinderea integrală a copiilor de 3-6 ani.
● Reorganizarea reţelei şcolare şi asigurarea transportului şcolar.
● Descentralizarea administrativă coerentă, prin stabilirea clară a obiectivelor, responsabilităţilor şi resurselor.
● Construcţia de cămine noi pentru circa 10.000 de studenţi.
● Dotarea spaţiilor şi laboratoarelor din învăţământul superior.
Obiective de guvernare
1.Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii în condiţiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană.
2.Aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioadă de minimum 8 ani.
3.Creşterea graduală a resurselor alocate, pentru asigurarea unui sistem de sănătate la nivel european.
4.Oferirea şi garantarea accesului tuturor cetăţenilor la servicii de sănătate de înaltă calitate.
5.Dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor.
6.Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale din mediul rural.
7.Creşterea veniturilor salariale ale personalului din sistemul sanitar.
8.Participarea personalului sanitar la un program de educaţie continuă garantat de către stat.
9.Asigurarea transparenţei în cheltuirea banilor publici.
Direcţii de acţiune
● Elaborarea unui cadru legislativ şi instituţional care să permită dezvoltarea sistemului sanitar românesc în interconectare cu sistemul european.
● Accelerarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare a administraţiei locale în managementul spitalicesc.
● Corelarea reformei asigurărilor medicale cu reforma sistemului de sănătate publică.
● Punerea în aplicare a unui program naţional de investiţii care să permită dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, în maximum 8 ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene.
● Sprijinirea mediului de afaceri în proiecte investiţionale în sistemul de sănătate şi dezvoltarea parteneriatelor public-private.
● Promovarea parteneriatelor cu societatea civilă în dezvoltarea de programe pentru educaţie sanitară şi a unui stil de viaţă sănătos.
● Integrarea serviciilor sanitare în reţele complexe de asistenţă, de la medicina primară până la nivel spitalicesc.
● Înfiinţarea de centre multifuncţionale, în special în mediul rural.
● Informatizarea sistemului sanitar.
● Introducerea sistemului de evaluare a performanţelor manageriale la toate nivelurile.
● Introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de asigurare a calităţii serviciilor medicale.
● Elaborarea planului naţional de resurse umane în domeniul medical.
Susţinerea asistenţei medicale primare
● Dezvoltarea medicinii de familie prin creşterea alocaţiilor din fondul de asigurări de sănătate, care va permite medicilor de familie să participe la programe de supraveghere a mamei şi copilului, de prevenţie şi supraveghere a bolilor cronice cu impact în sănătatea publică.
● Dotarea cabinetelor medicale cu aparatură de diagnostic şi tratament, astfel încât după 4 ani să existe un nivel standard de dotare în toate cabinetele din ţară.
● Concesionarea şi/sau vânzarea cabinetelor medicale de la stat către medicii care le deţin în administrare.
● Implicarea medicului de familie în asistenţa medicală comunitară.
Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate
● Modernizarea ambulatoriului de specialitate prin creşterea alocării fondurilor.
● Dezvoltarea parteneriatului public-privat şi atragerea mediului de afaceri în dezvoltarea de reţele sanitare integrate.
Eficientizarea şi modernizarea serviciilor spitaliceşti
● Reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor de funcţionare şi dotare din Uniunea Europeană.
● Realizarea unei reţele de spitale de urgenţă regionale la standarde europene.
● Îmbunătăţirea managementului spitalelor prin introducerea indicatorilor de performanţă şi de calitate a serviciilor.
● Îmbunătăţirea sistemului de internări de scurtă durată şi a îngrijirilor la domiciliu.
● Dezvoltarea şi extinderea externalizării serviciilor nonclinice prin parteneriate public-private.
● Dezvoltarea sistemului de finanţare pe bază de caz rezolvat.
● Demararea efectivă a procesului de acreditare a spitalelor astfel încât să existe "un standard de spital" care să asigure reguli şi condiţii egale pentru desfăşurarea activităţii.
Dezvoltarea sistemului de urgenţă prespitalicesc
● Creşterea finanţării sistemului de urgenţă şi dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel încât acestea să acopere toată suprafaţa ţării.
● Asigurarea de mijloace de transport medical, inclusiv aerian sau naval.
● Introducerea sistemului de ambulanţă comunitară pentru asigurarea urgenţelor din teritoriu în special în zonele aflate la mari distanţe de spitale, în cooperare cu autorităţile locale.
Asistenţa cu medicamente a populaţiei şi politica medicamentului
● Garantarea susţinerii financiare de către stat a programelor naţionale de sănătate (tuberculoză, cancer, HIV/SIDA, dializă etc.).
● Garantarea accesibilităţii la medicamente compensate şi gratuite pentru toată perioada anului.
● Compensarea în proporţie de 90% din preţul de referinţă a medicamentelor pentru pensionari şi persoane cu venituri mici.
● Asigurarea de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenţi, gravide şi lăuze.
● Stimularea deschiderii de farmacii şi puncte farmaceutice în mediul rural sau zone izolate.
● Stabilirea transparentă a preţurilor şi a criteriilor de compensare funcţie de eficacitate şi eficienţă.
Asistenţa sanitară în satul românesc
● Stimularea folosirii de personal medical contractual pe perioadă determinată pentru asigurarea cu personal în zonele sau domeniile deficitare, plata în funcţie de eficienţă şi de finalitatea actului medical.
● Creşterea stimulentelor financiare (prime de instalare şi salarii) pentru personalul care va lucra în mediul rural în zonele neacoperite cu asistenţă medicală.
● Decontarea cu prioritate a reţetelor eliberate în farmaciile (puncte farmaceutice) deschise în mediul rural de către casele de asigurări de sănătate.
● Dezvoltarea unei reţele de centre multifuncţionale pentru asistenţa medicală de bază.
● Introducerea în programul de educaţie pentru sănătate în toate şcolile din mediul rural şi a unui program de prevenţie şi profilaxie (în special pentru elevi) în patologia dentară.
● Asigurarea caravanelor medicale (radiologie şi laborator de analize) în zonele rurale şi greu accesibile constituite din 15-20 unităţi mobile repartizate geografic.
Dezvoltarea sănătăţii publice
● Extinderea programului naţional de imunizări prin introducerea gratuită a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE.
● Vaccinarea antigripală gratuită a copiilor, pensionarilor şi a persoanelor cu risc.
● Acces universal şi gratuit la servicii de planificare familială.
● Corelarea acţiunilor din România cu Programul Comunitar în domeniul sănătăţii pentru perioada 2008-2013 stabilit de Uniunea Europeană.
● Asigurarea unei reţele de asistenţă medicală pentru elevi şi studenţi (cabinete medicale în şcoli şi universităţi).
● Stimularea creşterii calităţii sistemului de asistenţă medico-sanitară prin intermediul mediatorilor pentru romi şi a asistenţilor comunitari.
Dezvoltarea şi susţinerea sectorului privat
● Stimularea asigurărilor de sănătate private prin delimitarea îngrijirilor medicale publice de cele private.
● Susţinerea şi dezvoltarea parteneriatului public-privat, a privatizărilor şi a managementului privat în sistemul public.
● Stimularea investiţiilor private în sistemul sanitar.
Obiective de guvernare
1.Echilibrarea pieţei muncii şi reducerea deficitelor sectoriale de forţă de muncă.
2.Creşterea gradului de flexibilizare a pieţei muncii.
3.Îmbunătăţirea accesului pe piaţa forţei de muncă a grupurilor defavorizate, dezvoltarea pieţei muncii incluzive şi îmbătrânirea activă.
4.Întărirea dialogului social la toate nivelurile în scopul creşterii aportului acestuia la dezvoltarea economică şi socială.
Direcţii de acţiune
● Creşterea gradului de ocupare de la circa 59%, în prezent, la minimum 65%, în anul 2012.
● Creşterea participării la formarea profesională continuă de la 2% la minimum 7% din populaţia în vârstă de muncă între 25-64 de ani; susţinerea înfiinţării şi funcţionării comitetelor sectoriale.
● Creşterea salariului minim brut pe economie astfel încât să atingă 50% din salariul mediu brut pe economie până la sfârşitul anului 2012.
● Creşterea salariului mediu brut nominal pe economie în perioada 2009-2012 cu 55%.
● Elaborarea unui sistem unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi a personalului contractual bugetar care să aibă la bază criterii de diferenţiere şi corelare a salariilor între funcţii şi domenii de activitate bugetară.
● Absorbţia eficientă a resurselor financiare europene destinate dezvoltării resurselor umane, astfel încât să se asigure suportul de formare profesională şi ocupaţională.
● Simplificarea procedurilor de angajare şi concediere a lucrătorilor, concomitent cu măsuri de securizare a locurilor de muncă.
● Sprijinirea dialogului angajator - angajat în flexibilizarea programului de lucru, în facilitarea mobilităţii ocupaţionale, profesionale şi geografice.
● Reorganizarea agenţiilor judeţene de ocupare şi formare profesională.
● Restructurarea centrelor de formare profesională a serviciului public şi punerea lor în sistem de competitivitate pentru ocupare şi formare profesională.
● Stimularea, prin măsuri fiscale, a participării salariaţilor la formarea profesională continuă.
● Asigurarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele din mediul rural şi din cadrul grupurilor vulnerabile.
● Stimularea rămânerii pe piaţa muncii a persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare, precum şi atragerea în activitate a persoanelor pensionate apte de muncă.
● Intensificarea procesului legislativ şi de aplicare a măsurilor instituţionale care vizează reducerea muncii la negru.
● Redimensionarea competenţelor şi a atribuţiilor instituţiilor de control în scopul creşterii exigenţei şi responsabilităţii în actul de control al raporturilor de muncă, precum şi în ceea ce priveşte asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă.
● Revederea întregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de muncă.
● Revitalizarea dialogului social, inclusiv prin participarea companiilor multinaţionale.
Obiective de guvernare
1.Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivităţii şi solidarităţii sociale.
2.Eliminarea inechităţilor şi anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii.
3.Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privat.
Direcţii de acţiune
● Atingerea unei ţinte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie, în condiţiile sustenabilităţii sistemului public de pensii.
● Asigurarea unei pensii sociale minime garantate care să completeze pensia până la 350 lei lunar pentru toţi pensionarii cu cuantumul pensiei sub această sumă, finanţată din bugetul de stat.
● Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privat.
● Eliminarea inechităţilor în ceea ce priveşte pensiile pentru persoanele încadrate în fostele grupe de muncă I şi II, precum şi pentru condiţii speciale şi deosebite de muncă, conform prevederilor Legii nr. 218/2008.
● Aplicarea prevederilor noii legislaţii privind sistemul public de pensii pentru agricultori.
● Înfiinţarea fondului de garantare a drepturilor participanţilor la sistemul de pensii private şi elaborarea legii de organizare şi funcţionare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat.
● Diversificarea tipurilor de pensii prin introducerea pensiilor în regim ocupaţional, pe structuri profesionale.
Obiective de guvernare
1.Asigurarea condiţiilor instituţionale şi financiare pentru susţinerea familiilor tinere, reducerea abandonului copiilor, combaterea violenţei în familie.
2.Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate.
3.Asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din mediul urban şi rural, al familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al persoanelor cu dizabilităţi şi al familiilor aparţinătoare.
4.Promovarea participării active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publică; diminuarea discriminărilor de orice natură.
Direcţii de acţiune
Familie
● Politici privind reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională.
● Finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale privind această problematică, precum şi asigurării resurselor financiare necesare.
● Dezvoltarea reţelei de servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate.
● Înfiinţarea de noi adăposturi pentru victimele violenţei în familie şi de centre de asistenţă destinate agresorilor familiali.
● Îmbunătăţirea criteriilor şi formelor de acordare a venitului minim garantat.
● Raţionalizarea diferitelor tipuri de asistenţă socială acordate atât familiilor, cât şi persoanelor fizice.
Protecţia copilului
● Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate; creşterea alocaţiei de stat pentru copii, în perioada 2009-2012, la suma de minimum 200 lei.
● Creşterea numărului de creşe şi includerea acestora în nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi încurajarea înfiinţării de creşe de către structurile societăţii civile.
● Acordarea de gratuităţi în accesul la educaţia primară a copiilor din familiile sărace, mai ales din mediul rural (uniformă, rechizite, transport) şi din cadrul etniei rome.
● Sprijinirea dezvoltării reţelei de servicii profesionalizate de îngrijire a copiilor la domiciliu.
● Stimularea structurilor societăţii civile pentru dezvoltarea activităţii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protecţiei drepturilor copilului.
● Reducerea numărului de copii aflaţi în instituţii publice sau private prin reintegrarea lor în familia naturală şi sprijinirea familiei extinse ca alternativă.
Egalitatea de şanse
● Promovarea participării active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publică.
● Diminuarea discriminărilor etnice.
● Creşterea capacităţii instituţionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind egalitatea de şanse pe piaţa muncii bazate pe fondurile structurale.
● Crearea şi organizarea sistemului asigurărilor de dependenţă pentru persoanele vârstnice.
● Dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice.
● Transformarea unităţilor medico-sociale în centre pentru îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice dependente.
● Creşterea continuă a calităţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinătoare.
● Sporirea numărului de locuri de muncă adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilităţi cu potenţial lucrativ în vederea încadrării lor în muncă.
● Dezvoltarea centrelor de tip rezidenţial şi a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii şi afecţiuni multiple, prin programe specifice.
● Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la suportul fizic, informaţional şi la transportul public, respectiv la accesul în imobile.
● Creşterea eficienţei structurilor instituţionale şi a personalului dedicat problematicii rome, respectiv actualizarea strategiei Guvernului în materie.
● Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-economică, culturală şi politică, prin introducerea unei reprezentări minimale a femeilor în Parlament şi în primele două linii ierarhice ale guvernului, începând cu următorul ciclu electoral (2012).
● Aplicarea de politici favorabile femeilor, pentru a le asigura condiţii corespunzătoare în vederea adaptării la schimbările imediate şi viitoare de pe piaţa muncii.
● Susţinerea participării active a societăţii civile la furnizarea serviciilor sociale şi stimularea voluntariatului.
Obiective de guvernare
1.Construcţia unui sistem de securitate socială activă pentru tineri.
2.Sprijinirea angajării tinerilor în conformitate cu specializările obţinute pentru a stopa exodul forţei de muncă tinere şi specializate din ţară şi pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a forţei de muncă tinere.
3.Dezvoltarea sportului de masă şi a infrastructurii sportive.
4.Valorificarea economică a activităţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv. România poate beneficia nu numai din punct de vedere al imaginii pe plan mondial, ci şi în plan financiar.
5.Creşterea rolului educaţiei fizice şi a sportului în şcoli.
6.Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului şi sprijinirea sportului de performanţă.
Direcţii de acţiune
Tineret
● Construirea de locuinţe sociale pentru tineri pe întreg teritoriul ţării, acordate iniţial în regim de închiriere.
● Armonizarea infrastructurii şi a cadrului juridic şi instituţional intern cu legislaţia şi directivele Uniunii Europene în materie de tineret şi sport.
● Înfiinţarea a opt centre pentru tineret în cele opt regiuni de dezvoltare, cu responsabilităţi directe în atragerea fondurilor comunitare pe domeniul tineret.
● Susţinerea tinerilor din mediul rural şi din familiile cu posibilităţi reduse în vederea asigurării egalităţii de şanse.
● Stabilirea de parteneriate strategice împreună cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi cu unităţile de învăţământ mediu şi superior.
● Realizarea unui parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în vederea transformării centrelor regionale de formare profesională a adulţilor (CRFPA) în centre judeţene cu acelaşi specific (CJFPA), cu o mai mare orientare către formarea persoanelor tinere.
● Crearea bazei de date la nivel naţional cu locurile de muncă disponibile din România.
● Reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor la standardele UE, în fiecare judeţ, prin parteneriate public-private.
Sport
● Elaborarea strategiei naţionale şi a unei noi legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile UE în materie.
● Implicarea şi cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive din plan local şi judeţean.
● Inventarierea şi clarificarea problemelor de proprietate în legătură cu infrastructura sportivă existentă, intabularea proprietăţilor de tip public naţional şi public local.
● Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă a cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive.
● Organizarea de întreceri sportive, susţinute şi cofinanţate de Guvernul României.
● Reorganizarea şi adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane către această disciplină.
● Depăşirea dificultăţilor în luarea şi asumarea unor decizii cu privire la eficienţa economică a activităţilor sportive prin schimburi de experienţă între instituţiile abilitate din ţara noastră şi din celelalte state cu o puternică tradiţie în domeniul managementului sportiv.
● Introducerea unui număr de minimum trei ore de sport pe săptămână în programa şcolară şi garantarea accesului tuturor copiilor apţi pentru acest gen de activitate la orele de educaţie fizică, în conformitate cu normele UE.
● Asigurarea unei traiectorii de tip "dublă carieră" sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor în societate.
● Construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional.
● Dezvoltarea sportului prin coordonarea activităţilor de management sportiv, marketing sportiv şi cercetare.
● Înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivă.
Obiective de guvernare
1.Elaborarea şi implementarea unei strategii integrate şi transparente de valorificare a tuturor factorilor care au impact asupra capacităţii firmelor din România de a concura pe piaţa internă unică şi pe pieţele extracomunitare.
2.Accelerarea reformelor procompetitive, simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ, diminuarea birocraţiei şi a poverii fiscale.
3.Susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii să devină competitive, conform cu regulile pieţei interne unice şi fără a distorsiona condiţiile concurenţiale loiale.
4.Promovarea unui mediu concurenţial corect, prevenirea şi limitarea extinderii practicilor anticoncurenţiale.
5.Stimularea dezvoltării pieţei de capital, cu reguli corecte şi transparente.
Direcţii de acţiune
● Asigurarea unui mediu legislativ predictibil care să permită planificarea activităţilor operatorilor economici.
● Completarea legislaţiei cu noi scheme privind acordarea ajutorului de stat.
● Reducerea semnificativă a birocraţiei şi parafiscalităţii, eliminarea barierelor administrative.
● Stimularea dezvoltării unei noi culturi a calităţii prin organizarea coerentă a supravegherii de piaţă, funcţionarea infrastructurilor calităţii şi protecţia consumatorului.
● Susţinerea financiară de către stat a "polilor de competitivitate".
● Dezvoltarea capacităţii competitive a sectorului IMM-urilor şi încurajarea capitalului autohton.
● Îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare prin programe cu sprijin financiar extern şi/sau de la bugetul de stat.
● Elaborarea şi finanţarea unui program naţional destinat stimulării spiritului întreprinzător, al implementării de noi tehnologii, al inovării ca sursă majoră de dezvoltare economică.
● Îmbunătăţirea accesului la proprietatea intelectuală în vederea creşterii competitivităţii IMM-urilor şi stimularea transferului tehnologic transnaţional. Elaborarea şi finanţarea unui program naţional de susţinere a micilor meşteşugari în promovarea produselor şi conservarea tradiţiilor autohtone.
● Stimularea exporturilor de produse cu grad înalt de prelucrare şi a accesului IMM-urilor pe pieţele externe.
● Îmbunătăţirea modalităţilor de efectuare şi corelare a activităţilor de inspecţie şi control economic prin evitarea paralelismelor şi crearea actului unic de control.
● Sprijinirea creării de departamente specializate în cadrul universităţilor publice în domeniul concurenţei, promovarea formării profesionale continue şi sprijinirea sectorului neguvernamental specializat în promovarea culturii concurenţiale în mediul de afaceri.
● Garantarea integrităţii în relaţia cu toţi participanţii la piaţă, precum şi cu alte instituţii sau organizaţii care supraveghează sau operează pe piaţa de capital.
● Consolidarea pieţei de capital prin crearea unei pieţe competitive în regiune prin: creşterea volumului activităţii de investire, diversificarea instrumentelor financiare, atragerea de noi participanţi pe piaţă, crearea unei culturi investiţionale pe piaţa de capital.
● Scăderea costurilor de operare pe piaţa de capital.
● Încurajarea emitenţilor de a se finanţa prin intermediul pieţei de capital şi menţinerea unui dialog permanent cu reprezentanţii societăţilor comerciale sau autorităţile administraţiei publice locale pentru promovarea acestor demersuri.
● Consolidarea activităţii de supraveghere şi control şi protejarea investitorilor prin:
–creşterea semnificativă a gradului de transparenţă a emitenţilor admişi la tranzacţionare pe o piaţă reglementată;
–asigurarea condiţiilor necesare instituirii unei protecţii şi a unui tratament echitabil aplicabile tuturor acţionarilor;
–creşterea responsabilităţilor şi a funcţiilor organelor de conducere ale emitenţilor, în special ale consiliilor de administraţie;
–creşterea protecţiei acţionarilor minoritari prin iniţiative legislative care să clarifice procedurile de delistare.
● Dezvoltarea culturii pieţei de capital pentru a dubla numărul de investitori activi până în 2012.
Obiective de guvernare
1.Susţinerea domeniilor de vârf cu potenţial pentru performanţă.
2.Sporirea numărului de cercetători cu rezultate ştiinţifice de nivel internaţional.
3.Creşterea atractivităţii carierelor ştiinţifice şi promovarea tinerilor cercetători.
4.Încurajarea parteneriatelor şi a repatrierii diasporei ştiinţifice româneşti.
5.Organizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare în mod funcţional.
6.Integrarea cercetării ştiinţifice în mediul economic şi social.
7.Întărirea capacităţii instituţionale şi personale pentru atragerea de fonduri internaţionale, publice şi private.
8.Promovarea performanţelor ştiinţei în rândurile publicului larg.
Direcţii de acţiune
● Creşterea finanţării cercetării-dezvoltării, inclusiv din mediul privat, concomitent cu majorarea finanţării publice la nivelul de 1% din PIB în 2012.
● Alocarea resurselor prin competiţie exclusiv în funcţie de criteriile de calitate ştiinţifică. Evaluările instituţiilor, persoanelor şi proiectelor vor fi făcute exclusiv în baza unor criterii internaţional recunoscute.
● Introducerea unor politici de resurse umane dinamice şi competitive.
● Accesul la posturi sau competiţii exclusiv pe bază de performanţă profesională.
● Finanţarea multianuală a proiectelor de cercetare, în acord cu practicile europene.
● Facilitarea utilizării fondurilor câştigate pe bază de competiţie, inclusiv punerea în practică a principiului "finanţarea urmează cercetătorul".
● Stimularea investiţiilor private în cercetare-dezvoltare.
● Punerea în practică a unui plan de acţiune de lungă durată privind popularizarea ştiinţei şi tehnicii către publicul larg, inclusiv pe canale media.
● Raţionalizarea instituţională a sistemului.
Obiective de guvernare
1.Interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri europeană.
2.Asigurarea coerenţei şi continuităţii lucrărilor de infrastructură pe termen lung prin promovarea PACTULUI NAŢIONAL "AUTOSTRĂZILE ROMÂNIEI".
3.Reducerea constantă a numărului de victime din accidentele de circulaţie.
4.Mărirea perioadei de garanţie la lucrările realizate pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport.
5.Refacerea reţelei de drumuri naţionale la un nivel calitativ european, până în anul 2012.
6.Dezvoltarea infrastructurii feroviare coordonate cu cea rutieră, în conformitate cu cerinţele europene.
7.Asigurarea legăturilor între marile oraşe cu trenuri intercity.
8.Creşterea vitezei tehnice proiectate pe calea ferată în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţă de cel actual la trenurile de călători şi marfă, precum şi eliminarea staţionării trenurilor în frontieră.
9.Înnoirea şi modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea staţiilor de cale ferată pentru creşterea gradului de confort oferit publicului călător.
10.Asigurarea transportului portauto pe calea ferată pentru distanţe lungi.
11.Crearea unei infrastructuri adecvate în porturile fluviale pentru a face faţă cerinţelor de exploatare la nivel european.
12.Dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio-maritimă a Portului Constanţa.
13.Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zonele cu activitate economică importantă.
Direcţii de acţiune
Transport rutier
● Reorganizarea activităţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi a Companiei Naţionale de Drumuri.
● Modificarea legislaţiei privind modalităţile şi condiţiile de participare la licitaţiile pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport, eliminând principiul "cel mai mic preţ câştigă", care s-a dovedit păgubos şi introducând respectarea termenelor parţiale drept condiţie de reziliere unilaterală a contractului.
● Modificarea legislaţiei privind contestaţiile la adjudecarea lucrărilor privind infrastructura de transport prin introducerea unei taxe de contestare ce se pierde în cazul respingerii contestaţiei.
● Modificarea legislaţiei privind obţinerea diverselor avize pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport astfel încât să se reducă numărul acestora şi durata obţinerii.
● Instituirea unor taxe echitabile pentru utilizarea infrastructurii conform principiului "plăteşti cât şi cum foloseşti".
● Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de finalizare) în vederea depunctării lor la licitaţii.
Autostrăzi
● Realizarea PACTULUI NAŢIONAL "AUTOSTRĂZILE ROMÂNIEI" pentru asigurarea coerenţei şi continuităţii în finanţarea construcţiei de autostrăzi.
● Finalizarea coridorului IV paneuropean Nădlac-Constanţa (total 855 km) la nivel de autostradă până în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
● Finalizarea porţiunii între Borş şi Târgu Mureş (254 de km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca porţiunea între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) să fie finalizată în 2013-2014.
● Finalizarea tronsonului de autostradă Bucureşti - Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic - Braşov (56 km) să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.
● Realizarea conexiunilor dintre autostrăzile A1 şi A2, prin realizarea la nivel de autostradă a centurii de tranzit a Bucureştiului, porţiunea de nord până în anul 2012 şi porţiunea de sud până în anul 2014.
● Completarea şi lărgirea la 4 benzi, până în anul 2011, a porţiunii de nord (A1- Otopeni - A2) din centura periurbană Bucureşti (existentă) şi finalizarea, până în anul 2013, a porţiunii de sud.
● Începerea lucrărilor în 2012 la autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani (108 km), parte a coridorului IX paneuropean şi la autostrada Focşani - Săbăoani (140 km).
● Începerea lucrărilor în 2012 la autostrada Târgu Mureş - Iaşi (300 km) şi la Autostrada Sudului Bucureşti - Alexandria Craiova (170 km).
● Începerea lucrărilor în 2012 la autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B.
● Construirea unui pod peste Canalul Dunăre - Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi centura la nivel de autostradă a Municipiului Constanţa.
● Realizarea studiilor de fezabilitate, proiectare, exproprieri la coridorul paneuropean IX Focşani - Albiţa.
Drumuri Naţionale
● Asigurarea, până în anul 2012, a capacităţii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene.
● Realizarea Programului Naţional Centuri Ocolitoare astfel:
–cu finanţare de la bugetul de stat: Ploieşti Vest, Cluj Est şi Sud, Oradea, Iaşi, Suceava, Satu Mare, Alba Iulia, Teiuş, Aiud, Turda, Bistriţa, Zalău, Aleşd, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Bârlad, Arad, Roman, Slatina, Sighetul Marmaţiei, Galaţi, Focşani;
–cu finanţare B.I.R.D.: Braşov, Bacău, Târgu Mureş, Reghin;
–cu finanţare JBIC: Centura Timişoara;
–cu finanţare ISPA: Adunaţii Copăceni, Sibiu (lucrările rămase), Deva şi Orăştie (la standard de autostradă), Lugoj, Drobeta-Turnu Severin, Mehadia, Domaşnea;
–cu finanţare FEDR: Sebeş, Alexandria - Caracal, Dej, Filiaşi, Târgu Frumos, Craiova Sud, Mangalia, Budeşti, Fălticeni, Buftea, Pucioasa, Târgu Jiu, Mihăileşti.
● Refacerea a 5000 de km de drumuri naţionale la nivel calitativ european.
● Iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele-Nicopole şi conectivitatea cu Autostrada Sudului.
● Refacerea a 10000 de km de drumuri judeţene prin colaborarea Ministerului Infrastructurii şi Transporturilor cu consiliile judeţene.
● Reconstrucţia zonelor cu risc ridicat de accidente pentru eliminarea punctelor negre cunoscute în infrastructura rutieră.
● Unificarea activităţilor de control în trafic ale Registrului Auto Român, Autorităţii Rutiere Române, Companiei Naţionale de Autostrăzi, Companiei Naţionale de Drumuri, în cadrul Inspectoratului de Control în Transportul Rutier, care va lucra împreună cu Poliţia Rutieră.
● Înfiinţarea Biroului Naţional de Siguranţă Rutieră ce va cuprinde un serviciu Info Trafic şi un post de Radio Trafic.
● Eliberarea de autorizaţii rutiere gratuite de tranzit sau de continuare parcurs, în cazul TIR-urilor care utilizează tehnologia RO-LA sau feribot.
Transport feroviar
● Finalizarea până în anul 2009 a lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi până în anul 2011 a tronsonului Câmpina - Braşov, porţiuni din coridorul IV paneuropean.
● Devansarea termenului de finalizare a lucrărilor de modernizare, din anul 2013 în anul 2012, a tronsonului Curtici - Braşov, parte a Coridorului lV paneuropean, prin împărţirea în sectoare scurte.
● Finalizarea proiectării lucrărilor de modernizare a Coridorului IX paneuropean până la sfârşitul anului 2009 şi începerea lucrărilor de modernizare în anul 2010(Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Vadu Siret).
● Electrificarea şi dublarea liniei principale Cluj - Oradea şi a magistralei Iaşi - Tecuci.
● Reanalizarea lucrărilor la liniile Râmnicu Vâlcea - Vâlcele şi Bucureşti - Giurgiu, inclusiv a podului afectat de inundaţii.
● Modificarea taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) prin introducerea plăţii pe vagon faţă de plată pe tren existentă în prezent.
● Introducerea TUI diferenţiat pe magistrale şi linii principale faţă de linii secundare respectiv vagoane marfă - vagoane călători.
● Reducerea TUI cu până la 25% pentru trenurile de marfă cu circulaţie permanentă şi instituirea TUI preferenţial pentru transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale).
● Reconstrucţia Gării de Nord Bucureşti prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial; lucrările vor fi scoase la licitaţie internaţională pentru parteneriat public-privat.
● Reabilitarea gărilor Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Timişoara, Iaşi, Craiova, Constanţa, Galaţi, inclusiv dezvoltarea lor în complexe comerciale; lucrările vor fi realizate prin parteneriat public privat.
● Continuarea procesului de modernizare de telecomenzi şi semnalizare feroviară pentru coridoarele IV şi IX paneuropene de mare viteză (160 km/h).
● Înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de călători prin: achiziţia a 100 de rame electrice noi, achiziţia a circa 500 de vagoane noi, modernizarea a circa 700 de vagoane şi a 300 de locomotive din parcul existent.
● Continuarea programului de achiziţii automotoare diesel tip "Săgeata Albastră" cu încă 50 de unităţi.
● Asigurarea subvenţiei la nivelul necesar pentru transportul public de călători pe calea ferată conform practicilor europene. Ţ Finalizarea până în anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai - Laromet (3,1 km - 2 staţii).
● Începerea lucrărilor la linia 5 de metrou: Ghencea - Drumul Taberei - Eroilor - Universitate - Pantelimon cu finalizarea primului tronson Ghencea - Eroilor până în 2012.
● Achiziţionarea a încă 26 de trenuri (156 de vagoane) pentru modernizarea parcului de vagoane de metrou.
● Modernizarea instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei şi de ventilaţie de la metrou, componente ale sistemului de protecţie în cazuri speciale.
● Deschiderea unei staţii de transfer RO-LA în sudul municipiului Bucureşti pentru preluarea traficului rutier de marfă ce intră în ţară prin Vama Giurgiu.
Transport naval
● Implementarea proiectului privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi - Brăila.
● Consolidarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor la Canalul Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia Năvodari.
● Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmărire şi dirijare a traficului fluvial de nave şi mărfuri pe sectorul românesc al Dunării şi construcţia centrului de editare a hărţii electronice a Dunării şi de colectare a datelor pentru sistemul RORIS.
● Elaborarea legislaţiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare (NAIADES).
● Sporirea capacităţii de operare a mărfurilor prin construirea molului 3 în portul Constanţa Sud Agigea.
● Implementarea proiectului "Apărări de maluri pe Canalul Sulina".
● Prelungirea digului de larg al Portului Constanţa pentru asigurarea condiţiilor optime de operare şi staţionare a navelor la cheu în Constanţa Sud - Agigea.
● Simplificarea formalităţilor de control al navelor fluviale.
● Îmbunătăţirea condiţiilor tehnice şi a eficienţei liniei de feribot Constanţa-Poti/Batumi.
Transport aerian
● Asigurarea unui management competitiv prin înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni şi Băneasa) şi a Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara - Arad).
● Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru atingerea unei capacităţi de 5 milioane de pasageri pe an.
● Acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial economic ridicat (Suceava, Iaşi, Cluj, Craiova, Baia Mare, Tulcea).
● Acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor locale din judeţele Braşov, Alba, Galaţi, Brăila şi Bistriţa pentru construirea de noi aeroporturi.
● Creşterea eficienţei activităţii Companiei TAROM pentru consolidarea poziţiei de membru în alianţa Sky Team, în vederea listării la bursă şi privatizării.
● Consolidarea poziţiei regiei autonome ROMATSA în cadrul programului Cer Unic European prin realizarea unui bloc multifuncţional de dirijare a traficului aerian împreună cu Bulgaria.
● Separarea funcţiei de supervizare a activităţii de aviaţie în general de activităţile de furnizare de servicii în cadrul Autorităţii Aeronautice Române.
Obiective de guvernare
1.Creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice informatizate la un nivel de 20%.
2.Creşterea la 45% a procentului locuinţelor cu acces la Internet.
3.Creşterea la 60% a procentului firmelor care utilizează Internetul ca principal mijloc de interacţiune cu instituţiile statului.
4.Extinderea numărului de localităţi rurale care au acces la reţele de comunicaţii de bandă largă.
5.Crearea condiţiilor pentru realizarea unui stat funcţional, modern, performant şi interactiv, prin regândirea proceselor şi procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
6.Redefinirea, implementarea şi asigurarea mecanismelor de funcţionare ale Serviciului Universal de acces la mijloacele de comunicare şi informare.
Direcţii de acţiune
● Crearea unui cadru instituţional şi legal coerent pentru dezvoltarea societăţii informaţionale.
● Promovarea experienţei şi propunerilor româneşti în domeniul reglementărilor în instituţiile europene, precum şi transferul experienţei spre ţări ce urmează calea integrării europene.
● Încurajarea demersurilor comune de cooperare în zona sud-est europeană pentru crearea unei pieţe puternice de Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor (TIC).
● Cooperarea cu alte autorităţi pentru introducerea de prevederi referitoare la infrastructura de comunicaţii în standardele de urbanism, în autorizarea pentru construire şi în alte categorii de standarde.
● Susţinerea neutralităţii tehnologice în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii naţionale şi încurajarea dezvoltării Internetului de bandă largă ca principal suport de transmisie şi convergenţă.
● Realizarea unei platforme informaţionale naţionale care să pună într-o corespondenţă dinamică şi directă informaţiile referitoare la cetăţenii, firme şi proprietăţi imobiliare.
● Continuarea şi extinderea proiectului "Economia bazată pe cunoaştere", finanţat de Banca Mondială, prin creşterea numărului de localităţi rurale care au acces la reţeaua de comunicaţii de bandă largă.
● Dezvoltarea şi asimilarea de standarde, norme şi metodologii, precum şi dezvoltarea şi întreţinerea nomenclatoarelor de interes general care să asigure în mod unitar proiectarea, realizarea, implementarea şi operarea serviciilor publice informatizate, prin care se vor asigura interoperabilitatea şi interactivitatea acestora.
● Construirea unor "oraşe ale societăţii informaţionale", ca modele-pilot pentru testarea utilizării TIC în toate activităţile economice, sociale şi culturale ale comunităţii prin organizarea unei competiţii naţionale în vederea obţinerii de fonduri (naţionale, europene, locale şi private).
● Generalizarea accesului la servicii integrate de voce (cu mobilitate), date şi imagini (inclusiv televiziune digitală) pentru cetăţenii României.
● Realizarea unei platforme naţionale pentru informare şi acţiune, în caz de dezastre, care să asigure intervenţia rapidă şi specializată a autorităţilor.
● Susţinerea dezvoltării infrastructurii TIC în învăţământul public de toate nivelele şi asigurarea şanselor egale la informare pentru toţi copiii şcolari din România.
● Susţinerea dezvoltării şi utilizării de conţinut informatic dedicat pentru toate materiile de învăţământ în cadrul procesului de educaţie publică.
● Asigurarea infrastructurii pentru accesul securizat la informaţiile medicale personale pentru serviciile medicale, oriunde şi oricând pe teritoriul României.
● Promovarea pe scară largă a mecanismelor electronice de plată.
● Promovarea interacţiunii autorităţilor publice cu cetăţenii şi mediul de afaceri prin servicii de e-guvernare.
● Promovarea schimbului electronic de documente, astfel încât acesta să devină principalul mijloc de transmitere a informaţiei în administraţia publică.
Obiective de guvernare
1.Asigurarea securităţii alimentare a ţării prin creşterea producţiei agricole.
2.Creşterea exportului de produse agroalimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole.
3.Susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe multianuale.
4.Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agroalimentare.
5.Accelerarea procesului de dezvoltare rurală.
6.Modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice.
7.Extinderea suprafeţelor de păduri în România şi dezvoltarea pisciculturii.
8.Susţinerea cercetării agricole şi formării profesionale.
9.Reforma structurilor administrative cu atribuţii în domeniul agriculturii.
Direcţii de acţiune
Asigurarea securităţii alimentare a ţării prin creşterea producţiei agricole
● Specializarea producţiei agricole şi aplicarea de politici diferenţiate pe tipuri de ferme şi zone de favorabilitate.
● Stimularea comasării voluntare a terenurilor şi a exploatării lor eficiente.
● Sprijinirea creării de ferme comerciale moderne, de unităţi de industrie alimentară şi creşterea competitivităţii acestora.
● Promovarea produselor cu randamente şi calitate ridicată obţinute prin extinderea producţiilor ecologice.
● Dezvoltarea cu prioritate a zootehniei şi creşterea ponderii acesteia în totalul producţiei agricole, îmbunătăţirea păşunilor, a pomiculturii, legumiculturii şi viticulturii - sectoare mult rămase în urmă.
● Stimularea integrării producţiei vegetale cu cea animală pentru obţinerea unui spor de producţie substanţial, care să asigure consumul intern şi reducerea importurilor pe fiecare produs în parte.
● Ameliorarea raselor de bovine cu sprijin din partea statului în vederea obţinerii producţiilor de carne şi lapte.
● Stimularea prin programe economice speciale a zonei montane, Deltei Dunării şi a altor zone defavorizate.
● Aplicarea unui program de monitorizare a calităţii alimentelor, conform normelor specifice.
● Exercitarea unui control sanitar-veterinar şi fitosanitar în conformitate cu reglementările stabilite cu autorităţile corespondente din Uniunea Europeană.
Creşterea exporturilor de produse agroalimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole
● Măsuri de susţinere a politicilor de marketing ale producătorilor autohtoni pentru pieţele externe.
● Crearea unui sistem informatic eficient referitor la piaţa externă accesibil producătorilor români.
● Acordarea de sprijin financiar pentru susţinerea şi promovarea brandurilor româneşti.
● Sprijinirea asocierii întreprinzătorilor autohtoni şi afilierea lor la structuri din afara ţării.
● Susţinerea promovării produselor tradiţionale româneşti pentru export.
Susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe şi bugete multianuale
● Aplicarea de scheme eficiente de finanţare a agriculturii pentru absorbţia integrală a fondurilor europene şi asigurarea cofinanţării de la bugetul de stat, prin proiecte tip "Fermierul" şi "Sapardul românesc".
● Înfiinţarea fermelor agricole comerciale, precum şi realizarea proiectelor în agroturism, restructurarea fermelor de subzistenţă şi instalarea tinerilor fermieri.
● Reducerea accizei la motorină pentru lucrările agricole la pragul minim din UE, de 21 euro/tonă, concomitent cu instituirea de măsuri care să prevină şi să sancţioneze schimbarea destinaţiei.
● Creşterea subvenţiei, din resurse proprii, pentru domeniile prioritare, la un nivel similar cu celelalte ţări ale UE, până la momentul de convergenţă cu programul european de subvenţie.
● Promovarea unei politici de stimulare pentru producătorii care produc total sau parţial pentru piaţă.
● Subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului săditor şi a materialului seminal genetic ameliorat.
● Acordarea de subvenţii pentru îmbunătăţirea calităţii materialului genetic folosit pentru reproducere în domeniul zootehniei.
● Nivelul mediu al subvenţiilor pentru toate tipurile de sprijin acordate sectorului agricol va fi anual de 1.500 lei/hectar.
● Revizuirea Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, în vederea accelerării acordării acestora, precum şi reglementarea relaţiilor cu societăţile de asigurare.
● Suportarea de la buget a costurilor de marcare şi identificare a animalelor, precum şi a tratamentelor antiepizootice.
● Crearea unui sistem unitar de accesare şi garantare a creditelor pentru producţie şi a creditelor pentru investiţii.
Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agroalimentare
● Organizarea pieţelor agricole şi alimentare în baza reglementărilor europene:
–stimularea organizării asociaţiilor profesionale, facilitarea accesului grupurilor de producători la comerţul organizat, stimularea pieţelor locale de vânzare directă de la producător;
–stimularea comerţului prin bursa cerealelor;
–reglementarea în domeniul certificatelor de depozit, astfel încât acestea să fie funcţionale şi tranzacţionabile;
–atragerea băncilor private în finanţarea fermierilor pe baza acestor certificate şi a garanţiei cu terenuri agricole.
● Agrearea unui moratoriu pentru menţinerea preţurilor alimentelor de bază în limite rezonabile, inclusiv prin aplicarea codului de bune practici pentru comerţul cu produse agroalimentare încheiat cu marile reţele de magazine.
● Luarea de măsuri pentru consolidarea pieţei funciare şi transformarea terenului într-un bun valoric prin:
–finalizarea retrocedărilor şi a reformei proprietăţii funciare, inclusiv a celor din administrarea domeniilor statului;
–privatizarea terenurilor rămase după această acţiune, justa despăgubire şi la timp în cazurile obiective în care retrocedarea nu se poate face în natură;
–introducerea cadastrului unitar şi subvenţionarea taxelor notariale în vederea încheierii procesului de identificare a parcelelor;
–intabularea tuturor suprafeţelor agricole şi forestiere, inclusiv a celor rezultate din ieşirea din indiviziune;
–emiterea în regim de urgenţă a reglementărilor privind condiţiile de expropriere pentru lucrările de interes naţional;
–dublarea rentei viagere pentru cei care arendează terenurile şi majorarea la 150 euro/ha pentru înstrăinarea terenului.
Accelerarea procesului de dezvoltare rurală
● Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv drumuri, apă, canalizare şi gestionare a deşeurilor.
● Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea de cabinete pentru medici de familie şi acordarea de stimulente pentru a se stabili în mediul rural.
● Stimularea diversificării activităţilor economice, altele decât cele agricole, şi a serviciilor din mediul rural.
● Susţinerea construirii de spaţii de depozitare (silozuri pentru produse agricole).
● Susţinerea instalării tinerilor fermieri în mediul rural.
● Renovarea satelor şi conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale.
● Stimularea activităţilor de turism specializat în mediul rural.
● Reabilitarea, întreţinerea şi promovarea siturilor naturale şi istorice.
● Program pentru adaptarea forţei de muncă şi a administraţiei publice de la sate la schimbările actuale, pentru instruirea în meserii tradiţionale şi servicii şi modernizarea administraţiei publice locale finanţate din Fondul Social European.
Modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice
● Elaborarea unui program naţional de îmbunătăţiri funciare:
–intervenţii pentru situaţii de forţă majoră;
–regândirea unor sisteme de irigaţii cu orientarea acestora spre sistemul de udare gravitaţională, folosind potenţialul hidroenergetic al ţării;
–asigurarea sursei de irigat până la staţiile de distribuţie.
● Repararea şi punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii pentru o suprafaţă de 1,5 milioane ha.
● Reabilitarea digurilor de la Dunăre, întreţinerea şi repararea amenajărilor de desecări-drenaj şi a celor de combatere a eroziunii solului.
● Folosirea mai eficientă a îngrăşămintelor, pentru a îmbunătăţi gradul de utilizare a acestora şi a reduce impactul asupra mediului.
● Stimularea culturilor energetice pentru valorificarea potenţialului productiv al terenurilor.
Extinderea suprafeţelor de păduri în România şi dezvoltarea pisciculturii
● Stoparea declinului suprafeţelor împădurite şi extinderea suprafeţei de păduri la 30% din suprafaţa României, în următorii 4 ani.
● Împădurirea terenurilor cu potenţial agricol redus şi crearea de perdele forestiere de protecţie pe 5% din suprafeţele agricole din zonele expuse secetei şi deşertificării.
● Împiedicarea despăduririlor şi tăierii ilegale de masă lemnoasă prin adoptarea de urgenţă a unui pachet legislativ pentru reducerea tăierii ilegale de masă lemnoasă şi înfiinţarea unei unităţi pentru paza pădurilor şi a parcurilor naturale.
● Adaptarea la nevoile interne a Programului pentru pescuit şi acvacultură.
Susţinerea cercetării agricole şi formării profesionale
● Aplicarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare agricolă, împreună cu partenerii implicaţi, în jurul unor obiective comune: productivitate, calitate, rezistenţă la secetă, boli, dăunători etc.
● Gestionarea programelor de cercetare şi inovare pe bază de rezultate, pentru dezvoltarea durabilă a sectoarelor agroindustriale şi silvice.
● Reconversia profesională a populaţiei din mediul rural, în meserii conexe spaţiului rural.
● Adaptarea procesului de învăţământ profesional şi mediu agricol la nevoile agriculturii şi subordonarea acestuia ministerului de specialitate.
Reforma administrativă a agriculturii
● Descentralizarea administraţiei agricole şi reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Agriculturii pe principiile Politicii Agricole Comune.
● Înfiinţarea camerelor agricole şi crearea caselor de credit rural.
● Creşterea gradului de profesionalizare a structurilor de administrare a fondurilor UE, pentru a asigura absorbţia lor integrală.
Obiective de guvernare
1.Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea creşterii competitivităţii şi prin revitalizarea zonelor defavorizate.
2.Dezvoltarea echilibrată regională prin corelarea politicilor publice naţionale de dezvoltare sectorială cu politicile publice de dezvoltare locală: infrastructură şi transporturi, creşterea ocupării forţei de muncă, dezvoltare rurală, educaţie şi sănătate, mediu.
Direcţii de acţiune
● Elaborarea unui cadru normativ procedural care să definească componentele diferitelor nivele de decizie strategică, identificarea, antrenarea şi solidarizarea actorilor locali pe o bază partenerială pentru sprijinirea şi realizarea efectivă a proiectelor locale şi regionale, evaluarea resurselor locale umane, fizice, naturale, economice, financiare etc.
● Dezvoltarea corelată a zonelor urbane şi rurale prin cooperare între autorităţile locale, judeţene, consiliile regionale şi agenţiile de dezvoltare regională pentru a integra planurile de dezvoltare locală în cele regionale şi monitorizarea implementării acestora.
● Promovarea parteneriatului public-privat în scopul diminuării dezechilibrelor regionale.
● Elaborarea unui set de criterii de analiză şi evaluare a autorităţilor administraţiei publice locale în vederea identificării şi reducerii dezechilibrelor dintre acestea, prin sprijinirea absorbţiei fondurilor structurale, alocării schemei de ajutor de stat etc.
● Asigurarea, pentru autorităţile administraţiei publice locale, de la bugetul de stat, a sumelor necesare pregătirii şi cofinanţării proiectelor.
● Intensificarea cooperării transfrontaliere şi transnaţionale la nivelul regiunilor şi stimularea dezvoltării unor proiecte interregionale în domeniul infrastructurii, amenajării teritoriului şi lucrărilor hidrografice, cu predilecţie prin accesarea fondurilor europene.
● Dezvoltarea resursei umane şi punerea în valoare a potenţialului de cooperare cu sectorul privat şi cu sistemul educaţional local.
● Folosirea experienţei instituţiilor bancare europene în pregătirea proiectelor prin utilizarea în mai mare măsură a iniţiativelor comunitare cunoscute ca "cele trei iniţiative J": JASPERS - Asistenţă comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile Europei; JEREMIE - Resurse europene comune pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mijlocii; JESSICA - Sprijin european comun pentru investiţii durabile în zonele urbane.
● Adaptarea legislaţiei specifice în scopul mobilizării potenţialului bancar şi al fondurilor de garantare pentru a sprijini programele de dezvoltare atât din punct de vedere financiar, cât şi al expertizei în management.
Obiective de guvernare
1.Asigurarea condiţiilor pentru realizarea unui turism atractiv şi competitiv la nivel internaţional - prioritate strategică a dezvoltării României pe termen lung.
2.Crearea şi modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice prin parteneriat între ministere şi autorităţi locale.
3.Conservarea şi reabilitarea obiectivelor turistice care fac parte din patrimoniul cultural universal şi naţional şi modernizarea infrastructurii conexe.
4.Dezvoltarea turistică adaptată la specificul regional şi la cererea de servicii turistice de masă şi de nişă, la standarde calitative competitive.
5.Promovarea României ca destinaţie turistică prin campanii eficiente de brand şi marketing turistic.
Direcţii de acţiune
● Restructurarea instituţională şi înfiinţarea unei organizaţii specializate pentru politica de marketing în turism.
● Asigurarea cadrului legislativ simplificat şi eficient al turismului în vederea stimulării investiţiilor în domeniu şi a extinderii sezonului turistic.
● Elaborarea programului multianual de promovare a turismului românesc.
● Aplicarea unui nou sistem de autorizare a facilităţilor de cazare.
● Lansarea Programului de dezvoltare zonală a turismului, coordonat cu programele susţinute de autorităţile locale.
● Înfiinţarea de parcuri turistice.
● Reducerea numărului de formalităţi şi taxe.
● Dezvoltarea turismului rural şi acordarea de facilităţi fiscale pentru promovarea turismului.
● Elaborarea de planuri specifice de acţiune pentru turismul regional, pe litoralul românesc, în Delta Dunării, turismul montan etc., respectiv pentru turismul de afaceri, ecumenic, medical, balnear, cultural etc.
● Creşterea gradului de accesibilitate a pachetelor de servicii turistice pentru pensionari, studenţi, elevi şi adulţi activi cu venituri modeste.
● Dezvoltarea sistemului de învăţământ vocaţional turistic astfel încât să corespundă cerinţelor pieţei.
Obiectivul strategic
Asigurarea securităţii energetice a ţării, bazată pe un sistem eficient de aprovizionare, producere, transport şi distribuţie, care asigură alimentarea continuă a tuturor consumatorilor în condiţii de accesibilitate, disponibilitate şi de suportabilitate a preţurilor.
Obiective de guvernare în domeniul energiei
1.Actualizarea strategiei energetice a României în toate componentele ei: purtători de energie, generare, transport, distribuţie, economisire şi eficienţă energetică, protecţia mediului.
2.Eliminarea discordanţelor din legislaţia primară şi secundară în domeniul energiei.
3.Dezvoltarea unei pieţe interne de energie, transparentă, nediscriminatorie şi competitivă, pilon al dezvoltării pieţei regionale.
4.Organizarea transparentă şi eficientă a pieţelor de gaze, carburanţi, cărbune şi combustibil nuclear.
5.Asumarea obiectivelor europene în domeniul energiei de creştere a eficienţei energetice cu 20%, de atingere a cotei de 20% a surselor de energie regenerabile în consumul total de energie şi de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră - la nivelul anului 2020, precum şi siguranţa în aprovizionare cu resurse energetice ca o obligaţie a Guvernului (programul "20/20/20").
6.Păstrarea resurselor primare de energie în patrimoniul statului, exploatarea lor eficientă şi valorificarea în condiţii de piaţă.
Direcţii de acţiune
● Creşterea securităţii energetice a ţării prin:
–modernizarea sistemelor de transport şi distribuţie, dezvoltarea interconexiunilor şi diversificarea surselor de import de materii prime energetice;
–creşterea ponderii producţiei de energie electrică bazată pe un mix optim de energie compus din: cărbune, nuclear şi hidro ce va asigura o încărcare în baza, economică şi de durată la care se adaugă producţia de energie din surse regenerabile.
● Reorganizarea, retehnologizarea şi eficientizarea societăţilor comerciale din sectorul energetic de stat.
● Promovarea proiectelor de investiţii în domeniul energiei regenerabile (energia eoliană, solară, biomasă, geotermală, inclusiv deşeurile urbane).
● Elaborarea planului multianual de investiţii pentru achiziţionarea tehnologiilor necesare captării şi stocării CO(2), pentru depozitarea deşeurilor radioactive, gestionarea şi valorificarea celorlalte deşeuri în scopul protecţiei mediului.
● Reducerea intensităţii energetice a economiei româneşti prin măsuri stimulatorii pentru reorientarea spre activităţi economice cu consumuri scăzute şi cu valoare adăugată ridicată.
● Optimizarea capacităţilor de producţie existente în funcţie de: gradul de uzură a instalaţiilor, facilităţi existente, integrarea acestora în sistemul energetic european, costuri de mentenanţă şi investiţii.
● Protejarea consumatorilor vulnerabili printr-o legislaţie adecvată.
● Susţinerea industriei româneşti din domeniul energetic şi participarea cercetării, proiectării şi a mediului de afaceri autohton în proiecte de dezvoltare a domeniului energetic, prin facilităţi care să nu afecteze mediul concurenţial.
● Stimularea cercetării pentru realizarea tehnologiilor necesare atingerii obiectivelor prevăzute a fi atinse prin programul "20/20/20".
● Finalizarea unităţilor nucleare 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.
● Finalizarea proiectelor hidro aflate în diverse faze de execuţie din surse financiare proprii, precum şi în parteneriat public-privat.
● Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi eficientizarea sistemelor de termoficare existente.
● Creşterea rolului autorităţilor locale în soluţionarea noilor provocări ale domeniului energetic prin creşterea calităţii serviciilor energetice în domeniile iluminatului public, transport în comun, aer condiţionat şi alimentare cu energie termică, precum şi în promovarea surselor regenerabile de energie.
● Intensificarea electrificării localităţilor izolate: case şi cătune.
● Realizarea de studii de fezabilitate care să identifice oportunitatea construcţiei unei noi hidrocentrale pe Dunăre şi a unei noi centrale nucleare.
Eficientizarea sistemului energetic prin:
● Modernizarea capacităţilor de producţie, transport şi distribuţie existente, în funcţie de viabilitatea lor economică.
● Finalizarea investiţiilor începute, precum şi construcţia unor capacităţi noi de producţie, transport şi distribuţie.
● Elaborarea şi implementarea operativă a programelor de postprivatizare.
● Modificarea legislaţiei în sensul obligării producătorilor de a oferi exclusiv prin intermediul pieţei libere întreaga cantitate de energie produsă.
● Creşterea capacităţii de interconectare cu sistemele energetice regionale la 20% din puterea instalată.
Protecţia mediului şi valorificarea surselor de energie regenerabilă
● Valorificarea potenţialului surselor de energie regenerabilă prin dezvoltarea cu precădere a proiectelor bazate pe biocombustibil (inclusiv deşeuri urbane), energie solară, eoliană, precum şi stimularea producţiei de energie regenerabilă.
● Reabilitarea termică a clădirilor, introducerea graduală a certificatelor energetice şi a conceptului de "casă pasivă" (independenţă energetică), precum şi a conceptului "clădire zero energie".
Autoritatea de reglementare
● Reorganizarea autorităţilor de reglementare în domeniul energiei, astfel încât să răspundă actualei etape de dezvoltare a pieţei.
● Adoptarea unor metodologii de calcul a preţurilor şi tarifelor care să permită reflectarea reală a influenţei serviciilor în structura costurilor în deplin respect faţă de consumator şi faţă de principiile transparenţei.
Pregătirea pentru situaţiile de criză energetică:
● Elaborarea unui program pe termen lung în vederea importului de materii prime energetice, inclusiv de gaze naturale lichefiate.
● Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea stocurilor strategice interne, a interconexiunilor şi cooperării cu sistemele energetice regionale şi stabilirea unor proceduri clare pentru depăşirea situaţiilor de criză energetică.
● Participarea la instituirea şi funcţionarea mecanismului european de reacţie rapidă.
Obiectiv de guvernare în domeniul resurselor minerale:
1.Satisfacerea necesarului de produse miniere la preţuri competitive, în condiţii de siguranţă şi cu respectarea principiilor de dezvoltare durabilă.
Direcţii de acţiune
● Valorificarea produselor miniere în condiţiile pieţei libere concurenţiale între furnizorii interni sau externi.
● Reconsiderarea perimetrelor de exploatare, în vederea concentrării extracţiei pe zonele cele mai productive şi realizarea producţiei miniere la costuri competitive.
● Modernizarea, reabilitarea şi retehnologizarea minelor viabile, astfel încât să faciliteze transferul licenţelor de exploatare către operatori privaţi.
● Promovarea parteneriatului public-privat pentru asigurarea surselor de finanţare necesare, precum şi promovarea unui management orientat către piaţă şi eficienţă economică.
● Perfecţionarea şi completarea cadrului instituţional şi de reglementări, care să asigure monitorizarea îndeplinirii responsabilităţilor ce revin titularilor de licenţă în domeniul protecţiei mediului.
● Creşterea gradului de securitate a muncii la exploatarea subterană a huilei, precum şi ameliorarea stării de sănătate a personalului angajat în activităţile de exploatare minieră în general.
● Crearea unui sistem naţional integrat de monitorizare a impactului de mediu produs de activităţile industriale miniere ca instrument eficient de prevenire, planificare şi răspuns în situaţiile de urgenţă.
Obiective de guvernare
1.Creşterea calităţii vieţii şi a mediului în comunităţile umane.
2.Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE, cât şi între regiunile de dezvoltare cu privire la infrastructura de mediu.
3.Diminuarea riscului la dezastre naturale şi creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor.
4.Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural; valorificarea potenţialului turistic şi economic în conformitate cu planurile de management adecvate.
5.Introducerea principiilor dezvoltării durabile în sistemul educaţional şi susţinerea cercetării aplicate în tehnologii curate.
6.Creşterea gradului de transparenţă a instituţiilor de mediu în relaţia cu cetăţenii.
7.Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.
8.Stimularea iniţiativelor şi investiţiilor în domeniul protecţiei mediului prin instrumente economice şi fiscale; creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.
9.Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale; apropierea treptată de nivelul mediu de performanţă al ţărilor UE.
10.Extinderea cooperării internaţionale prin participarea la programe şi proiecte transfrontaliere, o mai bună prezenţă a României în organismele reprezentative la nivel european şi internaţional.
Direcţii de acţiune
Calitatea vieţii şi mediului
Mediul şi sănătatea populaţiei
● Corelarea politicilor de mediu cu politicile în domeniul sănătăţii publice.
● Elaborarea şi implementarea unui program naţional de acţiune pentru sănătate şi mediu cu finanţarea prioritară a investiţiilor în zonele critice.
Managementul deşeurilor şi salubrizarea localităţilor
● Revizuirea Strategiei naţionale de gestiunea deşeurilor, elaborarea, aprobarea şi monitorizarea implementării Planului naţional de gestiunea deşeurilor pentru perioada 2009 - 2013.
● Corelarea finanţărilor în infrastructura de mediu prin Programul operaţional sectorial de mediu.
● Valorificarea deşeurilor urbane pentru producerea de energie "verde" şi a deşeurilor industriale inerte în construcţii şi infrastructura de transport.
Accesul la surse sigure de alimentare cu apă potabilă
● Realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru 80% din populaţia României şi asigurarea pentru 69% din populaţie a canalizării şi epurării apelor uzate menajere.
● Asigurarea surselor de alimentare cu apă în zonele deficitare.
● Asigurarea alimentării cu apă potabilă la standarde europene prin reabilitarea şi/sau modernizarea staţiilor de tratare şi reţelelor de distribuţie a apei potabile.
Calitatea aerului, radioactivitatea şi zgomotul
● Operaţionalizarea şi extinderea Sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului şi Sistemului naţional de monitorizare a radioactivităţii.
● Implementarea planurilor de reducere a emisiilor de poluanţi în atmosferă.
● Implementarea sistemelor de management pentru fluidizarea traficului în mediul urban.
● Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale.
● Introducerea de instrumente fiscale pentru stimularea înnoirii parcului auto naţional.
Ameliorarea mediului urban
● Extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi îmbunătăţirea microclimatului.
● Planificarea amenajării urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice.
● Promovarea transportului public urban şi a transportului urban "verde".
● Reabilitarea zonelor poluate şi refacerea mediului în zonele industriale abandonate.
Alimentaţie sănătoasă
● Susţinerea unei agriculturi ecologice.
● Încurajarea utilizării îngrăşămintelor naturale şi reducerea folosirii pesticidelor.
● Întărirea controlului în domeniul utilizării şi trasabilităţii organismelor modificate genetic şi pesticidelor.
Limitarea efectelor negative ale substanţelor chimice periculoase
● Implementarea Regulamentului european privind înregistrarea, evaluarea şi autorizarea substanţelor chimice periculoase.
Schimbările climatice şi eficienţa energetică
● Reducerea progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră conform angajamentelor asumate.
● Revizuirea Strategiei energetice naţionale în conformitate cu Planul de acţiune privind securitatea şi solidaritatea energetică a Uniunii Europene.
● Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea unor tehnologii eficiente energetic, izolarea termică a locuinţelor şi susţinerea utilizării autovehiculelor cu grad redus de poluare.
● Susţinerea producerii de energie ieftină şi nepoluantă din surse regenerabile.
● Identificarea şi implementarea măsurilor fezabile de stocare geologică a dioxidului de carbon.
● Susţinerea Programului Naţional de Împădurire destinat zonelor defrişate şi extinderea suprafeţei împădurite a României pe terenurile degradate.
Mecanisme economice şi fiscale pentru susţinerea şi stimularea investiţiilor în infrastructura de mediu şi conformarea la legislaţia de mediu
● Reabilitarea, reanalizarea şi delimitarea exactă a site-urilor Natura 2000 şi a ariilor protejate.
● Stimulente economice şi financiare pentru investiţiile în domeniul gestiunii deşeurilor şi în special pentru valorificarea acestora.
Capacitate instituţională, coerenţă legislativă şi descentralizare
● Preluarea treptată de către administraţia publică locală a unor competenţe şi responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului.
● Optimizarea procesului de reglementare a activităţilor economice şi sociale.
● Elaborarea de standarde ocupaţionale şi evaluarea competenţelor personalului care lucrează în acest domeniu conform Strategiei de la Lisabona.
Managementul durabil al resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii
Biodiversitatea şi ariile protejate
● Conservarea patrimoniului natural, păstrarea tradiţiilor locale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
● Reabilitarea şi refacerea reţelei de canale în Delta Dunării.
● Protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre.
● Punerea în aplicare a Planului de gospodărire integrată a zonei costiere.
● Consolidarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate şi creşterea rolului acesteia în managementul eficient al zonelor protejate.
● Susţinerea proiectelor de modernizare a grădinilor zoologice pentru îndeplinirea standardelor de mediu.
● Îmbunătăţirea sistemului de reglementare a comerţului cu specii de floră şi faună sălbatică.
Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale
● Elaborarea şi implementarea programului de achiziţii "verzi" în sectorul public.
● Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor de toate tipurile şi stimularea pieţei produselor secundare rezultate.
● Reducerea cantităţilor de apă prelevată din sursele de apă de suprafaţă şi subterane prin creşterea gradului de recirculare în industrie şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor subterane.
Educaţie, cercetare, societate civilă şi colaborare internaţională
● Introducerea în programa şcolară a temelor de mediu şi dezvoltare durabilă, stimularea cercetării aplicative în domeniul tehnologiilor curate şi promovarea unor campanii naţionale de educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă.
● Participarea şi colaborarea la nivel european şi internaţional la elaborarea politicilor de mediu şi gospodărirea apelor.
Prevenirea şi eliminarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor
● Implementarea strategiei naţionale de apărare împotriva inundaţiilor.
● Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundaţiilor.
● Adoptarea unor soluţii moderne de apărare a localităţilor împotriva inundaţiilor.
● Îmbunătăţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a populaţiei şi a autorităţilor implicate, precum şi îmbunătăţirea exploatării coordonate a acumulărilor prin definitivarea implementării unor proiecte specifice.
● Aprobarea Planului de contingenţă pentru intervenţii la poluarea accidentală a apelor fluviului Dunărea.
Obiective de guvernare
1.Asigurarea condiţiilor necesare realizării unei creşteri economice sustenabile şi menţinerea stabilităţii macroeconomice.
2.Îmbunătăţirea competitivităţii economice, în condiţiile unui mediu concurenţial stimulativ.
3.Creşterea eficienţei politicii fiscal-bugetare şi îmbunătăţirea predictibilităţii.
4.Menţinerea cotei unice de impozitare directă de 16% a veniturilor şi asigurarea echităţii în repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale.
5.Implementarea unui sistem fiscal-bugetar sustenabil, care să asigure consolidarea fiscală, în concordanţă cu obiectivele Programului de Convergenţă, precum şi diminuarea deficitului de cont curent al balanţei de plăţi externe.
6.Armonizarea funcţională a politicii fiscal-bugetare cu politica monetară, pe baza strategiei de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2014.
Direcţii de acţiune
Măsuri fiscal-bugetare cu caracter general
● Restructurarea cheltuielilor publice, în sensul diminuării cheltuielilor curente de administrare, şi orientarea fondurilor astfel rezultate către investiţii şi protecţie socială.
● Asigurarea caracterului multianual al bugetului, în acord cu un cadru de cheltuieli pe termen mediu.
● Creşterea eficacităţii administrării fiscale prin creşterea gradului de colectare a veniturilor publice.
● Asigurarea condiţiilor pentru absorbţia integrală şi eficientă a fondurilor structurale şi de coeziune europene - principala sursă externă de finanţare a creşterii economice.
● Alocarea resurselor bugetare către ordonatorii principali de credite pe programe prioritare.
● Înăsprirea gradului de sancţionare pentru evaziune fiscală, concomitent cu creşterea graduală a funcţiei preventive a controlului fiscal-bugetar, în scopul diminuării economiei necontabilizate.
● Stimularea economisirii private.
● Asigurarea sustenabilităţii datoriei publice interne şi utilizarea datoriei publice externe ca sursă de creştere economică.
● Folosirea maximală a schemelor legale de ajutor de stat, în scopul activării factorilor interni de antrenare a creşterii economice.
● Promovarea parteneriatului public-privat în vederea realizării proiectelor publice.
● Asigurarea unui tratament simetric al operatorilor economici şi al statului, din perspectiva obligaţiilor reciproce.
● Simplificarea sistemului de taxe, impozite şi tarife parafiscale, inclusiv posibilitatea introducerii de cote de TVA reduse pentru anumite produse şi servicii, în conformitate cu practica europeană.
● Simplificarea modului de administrare a impozitelor şi taxelor în beneficiul contribuabilului.
● Realizarea de studii de impact prealabile pentru orice normă privind reglementarea/dereglementarea în politica fiscal-bugetară.
● Respectarea principiilor de echitate fiscală în acordarea deductibilităţilor şi actualizarea acestora în raport cu evoluţia preţurilor.
● Impozitarea suplimentară a câştigului care nu este efectul unui merit specific evident al operatorului economic, ci este generat de factori conjuncturali externi.
● Îmbunătăţirea sistemului de evaluare a redevenţelor pentru resursele minerale publice exploatate privat, cât şi pentru terenurile publice date în concesiune.
● Creşterea performanţelor financiare ale întreprinderilor publice (regii, societăţi şi companii naţionale) prin organizarea lor sub forma unor centre de profit, cât şi prin introducerea managementului privat, prin persoane juridice, pe bază de contract.
● Scutirea angajatorilor de cheltuielile cu contribuţiile sociale pentru salariile angajaţilor cu dizabilităţi.
● Transpunerea sistemului practicat în anumite state UE prin care angajatorii persoanelor cu dizabilităţi primesc subvenţii de la stat pentru a compensa incapacitatea de muncă.
Impozite/taxe/contribuţii pe veniturile individuale
● Menţinerea cotei unice de impozitare directă de 16% a veniturilor şi asigurarea echităţii în repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale.
● Reglementarea prin Codul fiscal a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS, CASS, şomaj, accidente de muncă şi boli profesionale) şi egalizarea bazei impozabile prevăzute pentru calculul contribuţiilor cu cea utilizată la calculul impozitului pe salarii.
Impozitul pe profit
● Menţinerea cotei unice de 16% la impozitul pe profit.
● Scutirea de impozitul pe profitul reinvestit în echipamente şi tehnologie.
● Introducerea sistemului forfetar de impozitare pentru anumite activităţi şi societăţi.
Alte impozite directe
● Eliminarea temporară a impozitului pe veniturile din dobânzile la depozitele bancare, inclusiv ale nerezidenţilor, în vederea stimulării economisirii.
● Majorarea impozitelor pe clădiri, automobile şi ambarcaţiuni de lux.
● Stabilirea unui impozit unitar pe câştigurile bursiere.
Taxe şi impozite indirecte/contribuţii
● Perceperea unei TVA de 19% şi la tranzacţiile imobiliare efectuate în scopuri comerciale de către persoane fizice.
● Reintroducerea măsurilor simplificate la TVA pentru tranzacţiile cu bunuri imobile şi introducerea măsurilor simplificate la importul de echipamente necesare investiţiilor proprii ale contribuabililor.
● Impozitarea cu 16% a câştigurilor din tranzacţiile imobiliare în scopuri comerciale şi menţinerea actualului sistem de impozitare pentru tranzacţiile imobiliare care nu au scop comercial.
Mixul de politici macroeconomice
● Asigurarea comunicării, consultării şi armonizării permanente între Guvern şi Banca Naţională a României cu privire la creşterea şi stabilitatea macroeconomică, respectiv cu privire la realizarea obiectivelor de intrare în Mecanismul Ratelor de Schimb II.
● Asigurarea unei creşteri economice bazate pe corelaţia dintre productivitatea muncii şi salariile reale.
● Asigurarea transparenţei mixului dintre politicile fiscal-bugetare şi cele monetare, în scopul asigurării predictibilităţii pe termen mediu pentru mediul de afaceri.
Obiective de guvernare
1.Combinarea protecţiei directe a statului cu cea oferită de formele de protecţie asociativă.
2.Stimularea capacităţii de autoprotecţie individuală şi asociativă a consumatorilor, astfel încât aceasta să devină calea principală de protecţie.
3.Eficientizarea activităţii statului în materie de protecţie directă şi indirectă a consumatorilor prin cercetarea pieţei, prin informarea şi educarea consumatorilor.
Direcţii de acţiune
● Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi armonizarea cu legislaţia europeană.
● Monitorizarea implementării Strategiei Europene în domeniul Protecţiei Consumatorilor 2007 - 2013.
● Reorganizarea ANPC în Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Prevenirea şi Combaterea Concurenţei Neloiale, ca autoritate administrativă independentă, abilitată să aplice legea protecţiei consumatorilor şi legea concurenţei neloiale, să contribuie la informarea, consilierea şi educarea consumatorilor.
● Interzicerea, prin lege, a penalităţilor asimetrice dintre client şi prestatorul de servicii publice (telefonie, cablu, electricitate, imobiliare etc.) şi alte servicii de interes general (internet) pentru abaterile contractuale şi garantarea compensării prejudiciilor suferite de beneficiar.
● Dezvoltarea mişcării consumatorilor prin: efectuarea de teste comparative, de studii şi cercetări în domeniu; informarea, consilierea şi educarea consumatorilor; sprijinirea procesului de structurare a consumatorilor pe orizontală şi pe verticală prin înfiinţarea de asociaţii în toate judeţele şi oraşele ţării, respectiv federaţii la nivel naţional.
● Crearea unui sistem informatic cu privire la produsele şi serviciile cu risc ridicat pentru viaţa şi sănătatea consumatorilor.
● Colaborarea instituţiilor statului cu structurile societăţii civile în domeniul protecţiei consumatorului.
● Introducerea educaţiei consumatorilor în procesul de învăţământ ca abordare interdisciplinară.
● Campanii de informare şi educare a consumatorilor cu privire la posibilele efecte negative ale consumului de produse şi servicii periculoase.
● Înfiinţarea unor organisme de mediere şi arbitraj în colaborare cu camerele de comerţ şi industrie, organizaţii patronale şi asociaţii profesionale, de nivel naţional.
● Stabilirea de relaţii de colaborare cu institute de cercetare, laboratoare de expertizare şi certificare, inclusiv din străinătate, pentru realizarea de studii, cercetări şi teste comparative.
● Încurajarea constituirii de centre regionale ale consumatorilor, care să facă parte din reţeaua centrelor europene ale consumatorilor (ECC- Network) şi care să poată semnala şi lua atitudine direct faţă de devierile locale de la standardele de calitate a produselor comercializate şi a serviciilor prestate.
Obiective de guvernare
1.Continuarea reformei în administraţia publică bazată pe creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin realizarea atât a autonomiei decizionale, cât şi a celei financiare şi patrimoniale, concomitent cu declanşarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarităţii.
2.Restructurarea profundă a administraţiei publice centrale şi locale, urmărindu-se realizarea unui model organizaţional eficient al structurilor administrative, în paralel cu reducerea drastică a cheltuielilor publice.
3.Reducerea birocraţiei şi eficientizarea serviciilor publice.
Direcţii de acţiune
Descentralizarea administrativă
● Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea serviciilor publice. Aplicarea unor reglementări care să permită gestionarea descentralizării într-o manieră transparentă şi stabilă.
● Implementarea măsurilor de descentralizare a competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale, astfel:
–În domeniul învăţământului preuniversitar de stat:
● descentralizarea, la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, a competenţelor privind organizarea şi funcţionarea reţelelor şcolare şi numirea/eliberarea din funcţie a directorilor, iar la nivelul unităţilor de învăţământ a celor referitoare la managementul resurselor umane;
● participarea reprezentanţilor comunităţii locale la procesul de decizie în unităţile de învăţământ va fi la un nivel egal cu reprezentarea cadrelor didactice;
● finanţarea cheltuielilor curente ale şcolilor se va realiza în funcţie de standarde de cost per elev, acoperite integral de la bugetul de stat;
–În domeniul sănătăţii publice: transferarea către autorităţile locale a competenţelor privind managementul spitalelor comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv judeţene.
–În domeniul ordinii publice: consolidarea rolului autorităţilor locale prin înfiinţarea poliţiei locale, cu competenţe inclusiv în domeniul circulaţiei pe drumurile publice din interiorul localităţilor.
–În domeniul culturii: descentralizarea instituţiilor de cultură rămase în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor şi ai căror beneficiari sunt cu preponderenţă comunităţile locale.
–În domeniul asistenţei sociale: îmbunătăţirea cadrului de finanţare şi monitorizare a serviciilor sociale deja descentralizate, prin stabilirea de standarde de cost şi de calitate.
–În domeniul transporturilor: descentralizarea porturilor fluviale rămase în subordinea Ministerului Transporturilor, inspecţia rutieră şi metroul.
–Descentralizarea unor activităţi de promovare turistică şi a plajelor maritime şi fluviale.
–Serviciile deconcentrate vor păstra doar atribuţiile care privesc controlul, inspecţia şi monitorizarea domeniului în care activează. Competenţele prefecţilor vor fi redefinite pe măsura realizării procesului de descentralizare.
–În privinţa gestiunii patrimoniului: transferarea în proprietatea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţelor de terenuri şi clădiri aflate actualmente în administrarea unor ministere sau instituţii din administraţia publică centrală, precum şi societăţi comerciale cu capital de stat (ex. Agenţia Domeniilor Statului, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, aerocluburi, centre sportive şcolare, unităţi militare şi exploataţii miniere dezafectate etc.).
–Reglementarea relaţiilor patrimoniale dintre unităţile administrativ-teritoriale şi operatorii reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale în beneficiul comunităţilor locale.
–Simplificarea procedurilor privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică.
–Elaborarea de către autorităţile centrale a tuturor reglementărilor şi politicilor publice naţionale; actele administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale vor respecta cadrul, normele, criteriile şi standardele stabilite prin reglementările şi politicile publice naţionale. În termen de 6 luni se vor elabora standarde de cost necesare asigurării unor servicii publice locale de calitate.
–Elaborarea de către autorităţile centrale a tuturor politicilor naţionale care privesc administraţia publică locală împreună cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.
Descentralizarea financiară
● Modificarea Legii finanţelor publice locale astfel încât să se asigure atât finanţarea cheltuielilor de funcţionare pentru serviciile publice din responsabilitatea autorităţilor locale, în funcţie de standarde de cost per beneficiar/unitate de măsură, cât şi finanţarea cheltuielilor de dezvoltare, inclusiv a celor aferente programelor sau proiectelor de investiţii la nivel local, zonal, judeţean şi regional.
● Includerea în legile anuale ale bugetului de stat a unor anexe distincte care să conţină estimările pentru următorii 4 ani ale sumelor ce se vor aloca bugetelor locale, astfel încât autorităţile locale să poată promova proiecte şi programe multianuale şi să aibă garanţia implementării lor.
● Coordonarea unitară a tuturor programelor de investiţii de infrastructură publică locală şi a altor proiecte prioritare; constituirea, în acest sens, a unui Fond unic naţional de dezvoltare finanţat de la bugetul de stat. Utilizarea resurselor Fondului inclusiv pentru suplimentarea resurselor necesare derulării unor programe/proiecte care beneficiază de finanţare din fonduri europene şi pentru prefinanţarea şi cofinanţarea acestora. Reglementarea procedurilor de monitorizare şi raportare a utilizării fondurilor alocate în corelaţie cu indicatorii asumaţi pentru fiecare program/proiect şi penalizarea beneficiarilor care nu au respectat prevederile alocărilor.
● Creşterea autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale prin creşterea şi asigurarea stabilităţii resurselor financiare proprii ale acestora prin:
–acordarea dreptului autorităţilor locale de a modifica nivelul impozitelor şi taxelor locale în funcţie de necesităţile locale şi gradul de suportabilitate al populaţiei;
–calcularea valorii impozabile a clădirilor şi terenurilor din intravilanul localităţilor prin raportarea la valoarea de piaţă a acestora, acolo unde acestea sunt vădit mai mari decât cele care sunt stabilite prin formula actuală de calcul;
–revizuirea cotelor defalcate din impozitul pe venit în funcţie de noile competenţe transferate autorităţilor locale în cursul procesului de descentralizare;
–alocarea integrală la bugetele locale a sumelor provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice, întocmai ca în cazul celor provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice;
–dimensionarea sumelor defalcate pentru finanţarea serviciilor descentralizate în funcţie de standarde de cost per beneficiar/ unitate de măsură, mai ales în învăţământ, servicii sociale, sănătate şi întreţinerea drumurilor publice;
–abrogarea prevederilor prin care au fost centralizate impozitul pe tranzacţiile imobiliare şi taxele judiciare de timbru.
Gestiunea resurselor umane
● Adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi elaborarea unor reglementări similare pentru personalul contractual, funcţionarii publici cu statut special, cadrele didactice şi personalul sanitar.
● Revizuirea modalităţii de remunerare a aleşilor locali în relaţie cu statutul de demnitar al acestora.
● Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de recrutare, evaluare şi promovare bazat pe merit şi competenţă în funcţia publică, în vederea creşterii eficienţei funcţionarilor publici în prestarea serviciilor publice.
● Formarea continuă a funcţionarilor publici din administraţia publică centrală şi locală în vederea creşterii performanţelor profesionale.
● Ameliorarea imaginii funcţiei publice, prin creşterea transparenţei actului administrativ şi luarea unor măsuri anticorupţie mai ferme, vizibile pentru opinia publică.
Eficientizarea achiziţiilor publice
● Îmbunătăţirea condiţiilor pieţei interne, inclusiv a pieţei achiziţiilor publice.
● Asigurarea unor condiţii de concurenţă efectivă pe piaţa achiziţiilor publice şi descurajarea tehnicilor de monopol mascat, prin reglementarea detaliată şi transparentă a condiţiilor de participare în cadrul achiziţiilor publice.
● Eficientizarea procedurilor de achiziţie publică, prin scurtarea termenelor de realizare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice.
● Perfecţionarea şi modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice prin dispoziţii suplimentare privind subcontractarea, în vederea încurajării participării întreprinderilor mici şi mijlocii la contractele de achiziţii publice.
● Încurajarea concurenţei corecte şi deschise pe piaţa achiziţiilor publice în scopul eliminării întârzierilor în atribuirea contractelor de achiziţie publică.
● Îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice cu clarificări privitoare la tehnicile de achiziţie centralizată.
● Perfecţionarea şi modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice, astfel încât să se ajungă pe cât posibil la înlăturarea problemelor conflictuale între autorităţile contractante şi operatorii economici, în vederea reducerii la minimum a perioadei dintre identificarea nevoii şi realizarea achiziţiei publice.
Creşterea transparenţei şi eficienţei actului administrativ
● Creşterea gradului de corelare în procesul decizional şi în formularea politicilor publice.
● Creşterea transparenţei în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice şi instituţionalizarea participării structurilor asociative ale autorităţilor publice locale la actul de guvernare, inclusiv prin participarea reprezentanţilor acestora, în calitate de invitaţi, la şedinţele de Guvern.
● Calitatea şi legitimitatea politicilor publice vor fi asigurate prin consultarea cetăţenilor şi societăţii civile în faza de concepţie, elaborare şi implementare a politicilor publice.
● Procedurile de lucru în administraţie se vor îmbunătăţi prin completarea/restructurarea cadrului legislativ existent cu Codul de proceduri administrative şi Codul administrativ.
● Introducerea unui sistem de indicatori de monitorizare şi evaluare a furnizării serviciilor publice şi funcţionării tuturor instituţiilor din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv gestiunea resurselor umane şi execuţia bugetară.
● Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice.
● Reducerea birocraţiei, reducerea costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice şi extinderea accesului cetăţenilor la informaţiile publice de interes naţional şi local şi servicii electronice prin implementarea sistemelor de guvernare electronică (informatizarea administraţiei publice centrale şi locale).
Proprietate şi cadastru
● Clarificarea regimului proprietăţii. Finalizarea cât mai rapidă a procesului de retrocedare a proprietăţilor.
● Înscrierea corectă a proprietăţii în cartea funciară sub aspect tehnic şi juridic, în baza realităţii din teren.
● Clarificarea legislaţiei în domeniile cadastrului, cărţilor funciare, exproprierilor pentru cauză de utilitate publică, urbanismului şi amenajării teritoriului.
● Realizarea infrastructurii de date spaţiale în vederea asigurării suportului informaţional necesar adoptării unor decizii fundamentate cu privire la stabilirea limitelor unităţilor administrativ-teritoriale, infrastructură, situaţii de urgenţă, urbanism şi amenajarea teritoriului, protecţia mediului, prevenirea dezastrelor naturale etc.
● Elaborarea de politici privind managementul teritoriului.
Obiective de guvernare
1.Obţinerea de rezultate în lupta împotriva corupţiei.
2.Asigurarea stabilităţii şi coerenţei legislative.
3.Îmbunătăţirea politicii de resurse umane în magistratură.
4.Reducerea duratei proceselor.
Direcţii de acţiune
Lupta împotriva corupţiei, asigurarea integrităţii profesionale a magistraţilor
● Consolidarea instituţională şi funcţională a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Agenţiei Naţionale de Integritate.
● Întărirea capacităţii instituţionale, a rolului şi a independenţei Inspecţiei Judiciare din cadrul CSM.
● Continuarea formării profesionale a personalului implicat în soluţionarea cauzelor de corupţie, criminalitate organizată şi criminalitate economico-financiară.
● Stabilizarea şi perfecţionarea cadrului legislativ astfel încât să nu impieteze asupra anchetelor în curs de desfăşurare şi să asigure un echilibru între protejarea drepturilor şi libertăţilor individuale şi asigurarea eficienţei urmăririi penale.
Asigurarea stabilităţii şi coerenţei legislative
● Corelarea şi armonizarea actelor normative.
● Republicarea automată a actelor normative ulterior modificării acestora.
● Informatizarea completă a sistemului legislativ, inclusiv accesul justiţiabililor la dosarele în care sunt parte.
● Accesul gratuit electronic la baza de date oficială conţinând toate actele normative în vigoare.
● Aplicarea şi interpretarea coerentă legislativă în cazul conflictului în timp al normelor ori al conflictului între norme superioare şi inferioare.
● Adoptarea proiectelor de modificare a codurilor (civil, penal, procedură penală şi procedură civilă).
● Renunţarea la excesul în utilizarea mecanismului legiferării în regim de urgenţă, inclusiv definirea legală amănunţită şi limitativă a domeniilor în care se poate reglementa prin ordonanţe de urgenţă.
Îmbunătăţirea politicii de resurse umane în magistratură
● Modificarea dispoziţiilor legale privitoare la organizarea judiciară şi statutul magistraţilor prin :
–stabilirea unei cote legale maxime (1/3) din numărul posturilor vacante anual care să fie ocupate prin proceduri de recrutare extraordinare;
–stabilirea competenţei unei singure instituţii (INM) pentru recrutare, indiferent de procedura de recrutare;
–redefinirea probelor la concursurile şi examenele de admitere în magistratură sau de promovare în funcţii de execuţie sau de conducere;
–eliminarea dispoziţiilor legale care împiedică atingerea obiectivelor evaluării individuale.
● Susţinerea financiară pentru:
–participarea magistraţilor români la stagii de pregătire sau schimburi între autorităţile judiciare la nivel european;
–acordarea, anual, pe baze competitive, a 10-15 burse de studiu de câte 6-12 luni pentru magistraţi;
–programele propuse de asociaţiile profesionale ale magistraţilor.
● Acordarea de asistenţă CSM pentru finalizarea bazei de date privitoare la cariera magistraţilor pentru o mai bună fundamentare a deciziilor în acest domeniu.
Creşterea eficienţei sistemului judiciar şi reducerea duratei proceselor
● Crearea de instanţe noi în oraşele mari.
● Schimbarea rolului grefierului cu studii juridice.
● Instituirea unor departamente specializate în cadrul instanţelor care să se ocupe de procedura de citare.
● Limitarea acţiunilor în judecată introduse abuziv.
● Modificarea procedurii civile în sensul reducerii la minimul necesar a înfăţişării părţilor în faţa instanţei.
● Îmbunătăţirea legii privind activitatea executorilor judecătoreşti.
Obiective de guvernare
1.Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, combaterea infracţionalităţii, a terorismului şi criminalităţii transfrontaliere, combaterea traficului şi consumului de droguri.
2.Restabilirea autorităţii structurilor de aplicare a legii, descentralizarea şi reforma instituţională necesară consolidării serviciilor comunitare şi a celor de ordine publică din România, precum şi realizarea interoperabilităţii acestora.
Direcţii de acţiune
● Adoptarea unei strategii coerente şi susţinute de alocare a resurselor financiare în vederea dotării moderne a structurilor de aplicare a legii.
● Completarea deficitului de personal punând accent pe creşterea personalului operativ în vederea unei prezenţe sporite în teren a poliţiei.
● Adoptarea măsurilor necesare pentru o salarizare decentă a lucrătorilor din poliţie şi jandarmerie, care să mărească gradul de implicare a agenţilor de poliţie în munca operativă şi să prevină faptele de corupţie.
● Îmbunătăţirea raportului dintre cantitatea resurselor alocate şi rezultatele obţinute în ce priveşte siguranţa cetăţeanului şi a comunităţilor.
● Adoptarea unor programe operative specifice pentru zonele predispuse la un nivel înalt de infracţionalitate.
● Adoptarea unui program coerent şi continuu de pregătire, instruire, perfecţionare şi antrenament în funcţie de specificul atribuţiilor.
● Stabilirea şi aplicarea unui program special pentru combaterea infracţionalităţii la sate şi dimensionarea personalului operativ pentru aceste zone în funcţie de necesităţile reale.
● Îmbunătăţirea nivelului de pregătire a personalului care se angajează prin redimensionarea numărului de locuri în instituţiile de învăţământ din cadrul ministerului.
● Combaterea traficului şi consumului de droguri prin programe de educaţie comunitară, dezvoltarea unor programe de mediere comunitară care să susţină integrarea minorităţilor în societate, a persoanelor defavorizate, marginalizate şi a celor care trăiesc în medii cu risc de infracţionalitate ridicat.
● Promovarea unor programe de consiliere, asistenţă şi educaţie pentru persoanele cu probleme de agresivitate, precum şi pentru cei care se asociază în vederea săvârşirii de infracţiuni.
● Stimularea angajării minorităţilor în structurile de ordine publică.
● Sporirea măsurilor de protecţie a copiilor atât în zona în care aceştia învaţă, cât şi în zonele recreative prin consolidarea Poliţiei Şcolilor.
● Adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice şi a reprezentării în instanţă pentru personalul operativ.
● Promovarea unor programe eficiente împreună cu autorităţile locale şi societatea civilă în vederea prevenirii şi combaterii accidentelor rutiere.
● Dezvoltarea simţului civic şi de apartenenţă la comunitatea locală prin promovarea de programe care să includă cetăţenii în procesul de luare a unor decizii în privinţa măsurilor de siguranţă publică.
● Creşterea eficienţei activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei interne prin adoptarea unui plan de măsuri care să diminueze factorii de risc care favorizează corupţia şi prin restructurarea şi îmbunătăţirea activităţii structurilor interne care gestionează această activitate.
● Eficientizarea şi intensificarea cooperării poliţieneşti în cadrul sistemului Uniunii Europene şi realizarea de acţiuni comune în România şi în celelalte state membre.
● Intensificarea cooperării şi schimbului de date şi informaţii cu toate instituţiile de aplicare a legii.
● Acţiuni de combatere a traficului cu fiinţe umane şi de conştientizare a pericolului pe care îl reprezintă acest fenomen.
● Protejarea cetăţenilor români aflaţi în spaţiul comunitar împotriva exploatării de către reţelele de criminalitate organizată; identificarea şi facilitarea repatrierii cetăţenilor aflaţi în astfel de situaţii.
● Aderarea la Spaţiul Schengen în luna martie 2011, prin implementarea Sistemului Informatic Schengen şi prin finalizarea Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei, cu cele patru filtre complementare.
● Profesionalizarea instituţiilor responsabile în domeniul migraţiei (legale şi ilegale) şi azilului; dezvoltarea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Imigrări.
● Dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional prin:
–îmbunătăţirea schimbului de date şi informaţii între autorităţile cu atribuţii la frontieră;
–sprijinul reciproc şi desfăşurarea de acţiuni comune de către poliţia de frontieră şi autorităţile cu atribuţii privind gestionarea şi controlul încadrării în muncă a străinilor;
–integrarea datelor biometrice în documentele de călătorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora;
–realizarea unei strategii pentru acoperirea prin migraţie legală selectivă a deficitului de forţă de muncă, împreună cu autorităţile guvernamentale responsabile;
–susţinerea activă a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, în conformitate cu principiul solidarităţii.
● Îmbunătăţirea managementului situaţiilor de urgenţă şi a protecţiei civile prin întocmirea hărţilor de risc în colaborare cu autorităţile locale şi cu alte instituţii de resort, inclusiv introducerea unor sisteme standard de alarmare în cazul producerii situaţiei de urgenţă.
● Întocmirea unui plan realist de dotare a inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi a autorităţilor locale cu logistica necesară în funcţie de specificul zonei.
Obiective de guvernare
1.Consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent.
2.Susţinerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european.
3.Asigurarea unei vecinătăţi stabile, democratice şi prospere.
4.Promovarea parteneriatului strategic cu SUA.
5.Promovarea parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral şi multilateral.
6.Promovarea intereselor de securitate ale statului român.
7.Promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti.
8.Susţinerea şi protejarea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor români, indiferent unde s-ar afla.
Direcţii de acţiune
1.Consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent
● Acţiune dinamică politico-diplomatică pentru punerea în valoare a statutului României, al şaptelea stat ca dimensiune şi potenţial în UE.
● Depăşirea etapei monitorizărilor post-aderare, prin reformele de ordin intern şi acţiune diplomatică eficientă la nivelul UE.
● Susţinerea unei soluţii rapide pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi prezervarea avantajelor.
● Promovarea unei relaţii transatlantice politice, economice, de securitate şi culturale privilegiate.
● Pregătirea instituţională a diplomaţiei româneşti pentru participarea activă în viitorul serviciu diplomatic extern al UE.
● Asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru lucrătorii români în spaţiul UE (libera circulaţie a forţei de muncă).
2.Susţinerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european
● Susţinerea integrării Republicii Moldova în UE, astfel încât locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului să se regăsească, în perspectivă, în marea familie europeană.
● Încurajarea investiţiilor româneşti, inclusiv prin constituirea unui fond de garanţii pentru investitorii români.
● Susţinerea implicării şi prezenţa mai consistentă a UE în soluţionarea politică a conflictului transnistrean, cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
● Republica Moldova va fi unul dintre principalii beneficiari ai proiectelor de asistenţă pentru dezvoltare acordată de România.
3.Asigurarea unei vecinătăţi stabile, democratice şi prospere
● Susţinerea perspectivei europene şi euroatlantice a statelor din Balcanii de Vest şi garantarea unui traseu european predictibil Serbiei, pentru asigurarea extinderii stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul ex-iugoslav.
● Susţinerea Turciei în drumul ei către Uniunea Europeană şi consolidarea cooperării dintre UE şi NATO, pe de o parte, şi statele din regiunea Mării Negre, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, pe de altă parte.
● Articularea Parteneriatului Estic cu celelalte priorităţi regionale ale României.
● Implementarea Sinergiei Mării Negre, în vederea transformării acestei zone într-un spaţiu de stabilitate, securitate, prosperitate şi democraţie.
● Participarea României la iniţierea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de prevenire şi soluţionare a conflictelor în regiunea Mării Negre.
● Vizăm consacrarea regiunii Mării Negre ca spaţiu european de importanţă strategică pentru NATO şi UE.
● Aprofundarea relaţiilor politice şi economice cu Asia Centrală, inclusiv prin consolidarea iniţiativelor comunitare în această zonă.
● Valorificarea potenţialului economic şi de transport fluvial al Dunării (legătura Dunăre-Main-Rin; legătura între Marea Neagră şi Marea Nordului), inclusiv din perspectiva implicaţiilor asupra mediului. Promovarea coridorului paneuropean 7 de transport, atragerea de investiţii în zona pe care o administrăm (complementar fondurilor comunitare) pentru ca acest coridor să devină un coridor de transport performant.
4.Promovarea parteneriatului strategic cu SUA
● Diversificarea formelor de consultare politică bilaterală, în paralel cu dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale şi creşterea investiţiilor americane în România.
● Readucerea în atenţie a problemei aderării României la programul scutirii de vize.
5.Promovarea parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral şi multilateral
● Valorificarea relaţiilor bilaterale privilegiate (Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania) în promovarea de iniţiative comune.
● Promovarea, în continuare, a deschiderii în relaţiile bilaterale cu Federaţia Rusă, în special în domeniul economic. Contribuţia activă la relaţiile UE-Rusia.
● Relaţiile politice tradiţionale de parteneriat cu China trebuie fructificate în primul rând economic. Vor fi stimulate investiţiile chineze în România şi vor fi promovate, în acelaşi timp, interesele comerciale româneşti în China.
● România va acţiona pentru recuperarea pieţelor externe pierdute după 1989, printr-o diplomaţie economică profesionistă, în parteneriat cu mediul de afaceri. Ne propunem să colaborăm cu pionierii tehnologiilor de vârf - Japonia, Coreea de Sud, Israel, dar şi cu puterile emergente, cu enorme pieţe interne India, Brazilia etc.
● Vom valorifica bunele relaţii cu statele arabe, în scopul promovării intereselor economice, dar şi în spiritul facilitării dialogului între civilizaţii şi promovării păcii.
● Reconfigurarea relaţiilor cu ţările din America Latină şi Africa, în cadrul coordonatelor de acţiune politică promovate la nivel comunitar şi în spiritul potenţialului tradiţional al relaţiilor bilaterale.
● Implicarea sporită în procesul de reformare şi eficientizare a instituţiilor din sistemul ONU, inclusiv Consiliul de Securitate, sistemul OSCE, Consiliul Europei şi organizaţiile regionale.
● Continuarea campaniei pentru aderarea la OCDE.
● Acţiunea sistematică pentru preluarea unor poziţii importante de conducere în organizaţiile internaţionale.
6.Promovarea intereselor de securitate ale statului român
● În linie cu Strategia de Securitate Naţională a României, consolidarea profilului României ca membru activ şi influent al NATO, concomitent cu susţinerea rolurilor complementare ale UE şi NATO în domeniul securităţii internaţionale.
● Implicarea activă în dezvoltarea acţiunilor UE în domeniile politicii externe, de securitate şi apărare comune (PESC şi PESA), în special în domeniile de expertiză confirmată a României în zonele din vecinătate şi în privinţa frontierei externe. Reconfigurarea contribuţiilor în funcţie de solicitările şi condiţiile concrete din teatrele de operaţiuni unde suntem prezenţi.
● Prezenţa activă a UE în zona est-europeană şi în cea caspică, ca element cheie pentru generarea unor soluţii politice la conflictele îngheţate din regiune.
● Onorarea angajamentelor militare în Irak şi Afganistan, concomitent cu mutarea mai rapidă a centrului de greutate pe dezvoltarea capacităţilor civile de reconstrucţie post-conflict, în coordonare cu aliaţii, inclusiv pentru stabilirea şi implementarea unui calendar de retragere graduală din teatrele de operaţiuni.
7.Promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti
● Acţiuni politico-diplomatice pentru susţinerea promovării exporturilor româneşti şi atragerea de investiţii străine.
● Susţinerea implementării proiectului coridorului energetic Marea Caspică - Marea Neagră, prevăzut de Strategia UE pentru Asia Centrală, în vederea valorificării potenţialului de tranzit al României, inclusiv prin transformarea portului Constanţa într-un important punct nodal şi logistic.
● Securitate energetică: Trecerea la etapa de implementare a proiectelor Nabucco, PEOP şi terminalul LNG de la Constanţa.
8.Susţinerea şi protejarea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor români, indiferent unde s-ar afla
● Păstrarea şi dezvoltarea identităţii religioase, lingvistice, culturale şi politice a membrilor comunităţilor româneşti din afara graniţelor.
● Intensificarea eforturilor de promovare a culturii româneşti în spaţiul UE; continuarea programului de valorizare a contribuţiei culturii române la patrimoniul cultural european comun.
● Susţinerea unui dialog intercultural cu spaţii din afara continentului european (Orientul Mijlociu şi Extremul Orient, America Latină, Africa).
● Implicarea sporită a structurilor nonguvernamentale ca element important al reţelei instituţionale de promovare a culturii româneşti în străinătate.
● Consolidarea parteneriatelor MAE cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Patriarhia Română, Institutul Cultural Român, Academia Română şi asociaţii ale românilor de peste hotare.
● Simplificarea procedurilor consulare, reducerea birocraţiei şi asigurarea unor servicii de calitate.
● Extinderea reţelei consulare (inclusiv prin utilizarea consulatelor mobile) atât în UE, cât şi în spaţiul extracomunitar.
● Reducerea taxelor consulare percepute cetăţenilor români în străinătate.
● Constituirea unui fond special pentru situaţii de urgenţă aflat la dispoziţia consulatelor României.
Obiective de guvernare
1.Adjudecarea, în cea mai mare proporţie posibilă, a beneficiilor, îndeosebi de natură financiară, care decurg din calitatea de stat membru.
2.Participarea activă la proiectarea marilor procese instituţionale care concură la construcţia europeană.
3.Participarea activă la funcţionarea democratică şi eficientă a instituţiilor, structurilor şi organismelor UE.
Direcţii de acţiune
Cadrul instituţional
● Restructurarea Departamentului Afacerilor Europene şi a mecanismului interinstituţional de stabilire a poziţiilor României în cadrul Uniunii Europene pentru o coordonare eficientă a acestora.
Politici europene
● Procesul de extindere: dezvoltarea pe orizontală a UE trebuie făcută numai cu condiţia asigurării prealabile a cadrului instituţional de funcţionare a UE; în aceste condiţii, România va sprijini toate statele candidate pentru a îndeplini criteriile de la Copenhaga cu privire la pregătirea pentru aderare.
● Procesul de lărgire: extinderea politicilor comunitare la nivelul tuturor statelor membre reprezintă o condiţie sine qua non pentru activarea efectului de sinergie la nivelul comunităţii europene; în acest context, România susţine ideea extinderii zonei euro la nivelul UE.
● Procesul de adâncire: dezvoltarea pe verticală, instituţională, constituie garanţia stabilităţii şi funcţionării eficiente a comunităţii europene; în acest context, România susţine ratificarea Tratatului de la Lisabona de către toate statele membre, până la data alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2009.
● Definirea unor poziţii clare ale României în ceea ce priveşte:
–reforma veniturilor proprii;
–reconfigurarea priorităţilor privind cheltuielile bugetare îndeosebi în direcţia creşterii coeziunii economice, sociale şi teritoriale.
● Politica de coeziune: Menţinerea actualelor obiective ale politicii de coeziune a UE şi renegocierea acestora pentru perioada 2014-2020 prin care România să primească fondurile necesare susţinerii dezvoltării economice şi sociale.
● Libera circulaţie a persoanelor: Susţinem recomandarea Comisiei Europene către statele membre de a nu impune restricţii privind accesul lucrătorilor din noile state membre pe piaţa forţei de muncă. Mobilitatea lucrătorilor este un factor pozitiv care determină creşterea economică, iar statele care nu au aplicat restricţii s-au bucurat de beneficiile economice ale migraţiei forţei de muncă. Susţinem interesele românilor care lucrează în Europa şi milităm pentru drepturile acestora.
● Cooperarea la Marea Neagră: Ne vom asuma un rol activ în regiune, alături de celelalte state membre ale UE, în soluţionarea unor probleme majore precum lupta împotriva terorismului, securitatea şi diversificarea energetică, consolidarea instituţională, dezvoltarea economică şi extinderea comunităţii democratice.
● Politica comună în domeniul migraţiei: Migraţia trebuie să devină o politică comună a UE, ceea ce nu înseamnă că statele membre nu vor mai trebui să aibă anumite instrumente la dispoziţie pentru a stopa imigraţia ilegală şi traficul de persoane şi de asemenea pentru a decide în ce fel de sectoare economice ar trebui să permită angajarea persoanelor cu înalte calificări provenite din ţări terţe.
● Integrarea comunităţii rome: Susţinem necesitatea unei strategii la nivel european de incluziune a romilor. Principiul egalităţii de şanse trebuie să stea la baza acestor politici ca o garanţie pentru eliminarea statutului de cetăţeni de mâna a doua. România va milita şi pentru crearea unei agenţii europene în domeniul incluziunii romilor, eventual găzduită chiar de ţara noastră.
Obiective de guvernare
1.Oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural naţional; restaurarea, protejarea şi promovarea acestuia prin dezvoltarea proiectelor integrate şi a reţelelor de cooperare culturală, având în vedere potenţialul patrimoniului cultural de a susţine dezvoltarea socială şi economică.
2.Susţinerea diversităţii culturale şi artistice.
3.Modernizarea, renovarea şi înzestrarea corespunzătoare a infrastructurilor culturale în acord cu realităţile de pe plan internaţional.
4.Perfecţionarea profesională continuă a personalului angajat în instituţiile de cultură.
5.Promovarea valorilor culturii române în circuitul cultural internaţional.
6.Promovarea patrimoniului naţional în cadrul turismului cultural naţional şi internaţional.
7.Dezvoltarea parteneriatului între stat şi culte în domeniile social, cultural, educaţional şi susţinerea relaţiei de respect şi cooperare între culte în beneficiul întregii societăţi.
Direcţii de acţiune
● Elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii naţionale de restaurare şi protejare a patrimoniului cultural.
● Sprijinirea înfiinţării de noi muzee şi spaţii expoziţionale.
● Promovarea unui rol activ al bibliotecii în societate, precum şi construirea şi dotarea corespunzătoare a acestora.
● Asigurarea sprijinului financiar necesar pentru o prezenţă cât mai amplă a oamenilor de cultură la cele mai importante evenimente culturale din ţară şi străinătate (târguri de carte, festivaluri teatrale şi cinematografice, festivaluri muzicale, expoziţii de artă vizuală) etc.
● Încurajarea instituţiilor culturale din mediul rural şi din zonele defavorizate prin crearea unor aşezăminte culturale, biblioteci săteşti şi orăşeneşti în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
● Construirea atelierelor de creaţie potrivit cerinţelor existente în comunitatea artiştilor plastici.
● Susţinerea parteneriatului statului cu uniunile de creaţie.
● Modernizarea şi renovarea teatrelor şi filarmonicilor, construcţia de noi săli de spectacole în parteneriat cu administraţia publică locală şi crearea de instituţii (de spectacole, de proiecte sau gazdă) cu repertoriu multidisciplinar (spectacole de teatru, muzică, balet, arte vizuale etc.).
● Elaborarea de iniţiative legislative pentru salarizarea personalului din instituţiile de cultură şi legiferarea statutului artistului în România.
● Integrarea programatică a patrimoniului cultural material şi imaterial în cadrul turismului cultural naţional şi internaţional.
● Susţinerea prezenţei şi a rolului Bisericii în societate, pornind de la principiul recunoaşterii contribuţiei Bisericii la binele comun al societăţii.
● Sprijinirea dezvoltării comunităţilor religioase inclusiv în diaspora românească.
● Promovarea unui parteneriat activ între stat şi culte prin crearea unor centre de asistenţă socială, încurajând astfel misiunea socială a bisericilor şi a celorlalte culte.
Obiective de guvernare
1.Întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării, prezervarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni.
2.Dobândirea/redobândirea cetăţeniei române şi flexibilizarea regimului de vize.
3.Dreptul la muncă al românilor aflaţi în străinătate.
4.Crearea unui cadru instituţional funcţional în relaţia cu românii de pretutindeni.
5.Asigurarea condiţiilor necesare exercitării dreptului de vot pentru cetăţenii români aflaţi în afara graniţelor.
Direcţii de acţiune
Întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării, prezervarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni
● Promovarea unor acţiuni politico-diplomatice profesioniste pentru a transforma comunităţile româneşti din străinătate într-un avantaj pentru ţara noastră, o pârghie de influenţă şi o sursă de mândrie naţională.
● Protejarea şi promovarea drepturilor românilor aflaţi în afara graniţelor tării, atât pentru cei care trăiesc în vecinătatea ţării noastre, cât şi pentru cei din emigraţie.
● Cooperarea cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării drepturilor la prezervarea identităţii culturale a persoanelor aparţinând minorităţilor româneşti autohtone din ţările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoaşterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc.
● Promovarea în plan educaţional a proiectelor de sprijin logistic şi profesional pentru şcolile româneşti intracomunitare.
● Încurajarea, iniţierea şi susţinerea manifestărilor culturale de tip identitar.
● Susţinerea în plan lingvistic şi mass-media a proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii române şi elaborarea unei strategii în acest sens. Relaţia cu mass-media internaţională şi locală din ţările în care trăiesc comunităţi importante de români va avea ca obiectiv crearea unui orizont de interes faţă de realităţile comunităţilor româneşti din lume.
● Sprijinirea proiectelor care încurajează implicarea organizaţiilor neguvernamentale româneşti în programe cu impact civic-formativ.
● Încurajarea în plan spiritual a proiectelor care vizează protejarea şi promovarea vieţii spirituale a comunităţilor româneşti.
Dobândirea/redobândirea cetăţeniei române şi flexibilizarea regimului de vize
● Adoptarea măsurilor legislative şi instituţionale privind facilitarea dobândirii/redobândirii cetăţeniei române de către persoanele care sunt îndreptăţite în acest sens.
● Flexibilizarea regimului de acordare a vizelor, precum şi încheierea rapidă a unor acorduri bilaterale privind micul trafic de frontieră cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia.
● Flexibilizarea regimului de acordare de permise de muncă temporare pe teritoriul românesc pentru cetăţenii provenind din statele din vecinătatea UE (Republica Moldova, Ucraina, Serbia etc.).
Dreptul la muncă al românilor aflaţi în străinătate
● Eliminarea progresivă a restricţiilor pe piaţa muncii în spaţiul comunitar pentru cetăţenii români.
● Respectarea de către statele membre UE a drepturilor prevăzute de legislaţia europeană în materia dreptului muncii pentru cetăţenii comunitari români aflaţi la muncă în spaţiul UE.
● Cooperarea bilaterală cu statele din spaţiul extracomunitar pentru respectarea drepturilor muncitorilor români din ţările respective.
Obiective de guvernare
Scopul fundamental al actului guvernamental în domeniul securităţii naţionale îl reprezintă crearea condiţiilor politice, organizatorice şi administrative necesare pentru ca, printr-o guvernare eficientă, să putem garanta securitatea naţională prin: exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; asumarea conştientă a responsabilităţilor de către toate componentele societăţii; perfecţionarea capacităţii de decizie şi de acţiune a statului de drept în condiţiile supremaţiei legii; afirmarea României ca membru activ cu drepturi egale al comunităţii europene, euroatlantice şi internaţionale.
1.Îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO şi UE, modificarea cadrului legislativ astfel încât să corespundă noilor realităţi instituţionale şi mediului de securitate intern şi extern, alocarea resurselor necesare susţinerii reformelor preconizate în strategia de guvernare.
2.Participarea activă la promovarea democraţiei şi construcţiei securităţii în vecinătatea apropiată a României, în special în bazinul extins al Mării Negre, o problemă-cheie pentru securitatea naţională. În acest context, România trebuie să îşi asume rolul de vector în susţinerea dimensiunii estice a securităţii NATO şi UE.
3.Identificarea oportună şi contracararea proactivă a riscurilor şi ameninţărilor prin dezvoltarea capacităţilor de informare, analiză şi decizie.
4.Prevenirea conflictelor şi gestionarea eficientă a riscurilor, a situaţiilor de criză şi a consecinţelor acestora.
5.Creşterea independenţei energetice a României pe termen mediu, în sensul creşterii substanţiale a producţiei interne de energie, al reducerii dependenţei faţă de o sursă unică de import de energie, precum şi al promovării unei politici comune de securitate energetică la nivelul UE.
6.Continuarea procesului de transformare a Armatei într-un instrument militar modern, credibil şi eficient, în măsură să asigure îndeplinirea obligaţiilor ce ne revin în cadrul apărării colective a NATO, a angajamentelor asumate în UE şi faţă de ceilalţi parteneri ai noştri, precum şi de susţinere a acţiunilor politico-diplomatice ale României pe plan internaţional.
Direcţii de acţiune
● Dezvoltarea şi utilizarea coerentă a capacităţilor instituţionale, politice, diplomatice, economice, militare şi de informaţii pentru contracararea riscurilor şi ameninţărilor regionale şi globale.
● Actualizarea şi modernizarea cadrului legislativ privind întărirea securităţii naţionale.
● Reforma structurilor de aplicare a legii şi a sistemului judiciar din România pentru combaterea eficientă a corupţiei şi crimei organizate.
● Apărarea intereselor energetice ale ţării noastre, promovarea unei "identităţi energetice" naţionale şi diversificarea surselor de aprovizionare.
● Protecţia şi dezvoltarea infrastructurii naţionale, conectarea la reţelele de transport europene.
● Dezvoltarea capacităţilor de informare, analiză şi protecţie pentru prevenirea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor, reducerea vulnerabilităţilor şi sesizarea oportunităţilor strategice pentru ţara noastră.
● Participarea la promovarea democraţiei, statului de drept, a stabilităţii şi securităţii în vecinătatea României, în contextul eforturilor întreprinse de UE, NATO şi de alte organizaţii internaţionale, precum şi în alte zone de interes strategic pentru ţara noastră.
● Modernizarea înzestrării Armatei şi asigurarea condiţiilor necesare pentru ca aceasta să îşi îndeplinească rolul constituţional în bune condiţii.
● Alocarea anuală a unui procent de minim 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare, care poate fi majorat la 2,38% pe proiecte concrete, creşterea semnificativă a fondurilor destinate gestionării situaţiilor de urgenţă, asigurarea unei bugetări corespunzătoare pentru structurile militare şi de informaţii, precum şi pentru celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
● Formarea unor corpuri profesionale adecvate, atragerea expertizei necesare sectorului de securitate naţională, crearea unor ghiduri de carieră pentru funcţionarii guvernamentali implicaţi în acest sector şi promovarea educaţiei şi cercetării în zona securităţii naţionale.
PROGNOZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI
| An Indicator | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |
|---|---|---|---|---|---|
| Produsul intern brut - mld lei, preţuri curente | 505,0 | 582,7 | 660,7 | 745,9 | 838,1 |
| Produsul intern brut - creştere reală - % | 8,5 | 3,5 | 4,5 | 5,5 | 6,0 |
| Inflaţia medie - % | 7,9 | 5,0 | 4,0 | 3,5 | 3,0 |
| Câştigul salarial mediu brut - lei/lună | 1700 | 1830 | 2070 | 2340 | 2635 |
| Salariul mediu brut - lei/lună | 1580 | 1702 | 1925 | 2175 | 2450 |
| Veniturile bugetare - % din PIB | 32,0 | 32,5 | 34,0 | 35,1 | 35,9 |
| Cheltuielile bugetare - % din PIB | 35,5 | 34,2 | 35,6 | 36,2 | 36,8 |
| Deficitul bugetului general consolidat - % din PIB | 3,5 | 1,7 | 1,6 | 1,1 | 0,9 |
| Deficitul de cont curent - % din PIB | 13,3 | 10,5 | 9,7 | 9,3 | 8,8 |
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.