Ordonanță de urgență nr. 80 din 13 septembrie 2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a combustibililor lichizi și gazoși, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie · Legislație
Ordonanță de urgență nr. 80 din 13 septembrie 2018
pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a combustibililor lichizi și gazoși, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 803 din 19 septembrie 2018
Versiune
Formă consolidată, valabilă 25 iul. 2024 – 7 nov. 2025
Având în vedere obligativitatea de transpunere a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului din 20 aprilie 2015 de stabilire a metodelor de calcul și a cerințelor de raportare în temeiul Directivei 98/70/CEa Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea benzinei și a motorinei, denumită în continuare Directiva 2015/652/CE, și a Directivei (UE) 2015/1.513 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, denumită în continuare Directiva 2015/1.513/CE, se impune luarea măsurilor necesare pentru armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene.
Luând în considerare faptul că la nivelul Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene se negociază pachetul Energie curată pentru toți europenii, inclusiv actualizarea Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile care stabilește cadrul de reglementare și măsurile de facilitare în vederea atingerii obiectivelor pentru anul 2030 ale Uniunii Europene privind clima și energia, alinierea la standardele impuse de legislația premergătoare acestui pachet reprezintă o urgență în contextul protecției sănătății populației și a mediului.
Având în vedere obiectivul Uniunii Europene de a reduce și mai mult emisiile de gaze cu efect de seră și contribuția semnificativă pe care combustibilii utilizați în transportul rutier o aduc la reducerea cantității de emisii, statele membre trebuie să impună furnizorilor de combustibili sau de energie reducerea cu cel puțin 6%, până la data de 31 decembrie 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră per ciclu de viață per unitate de energie generate de combustibilii utilizați în Uniunea Europeană pentru autovehiculele rutiere, utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigație interioară atunci când nu se află pe mare, tractoarele agricole și forestiere, ambarcațiunile de agrement atunci când nu se află pe mare, precum și prin folosirea electricității destinate utilizării de către vehiculele rutiere.
Luând în considerare faptul că ținta pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră este corelată cu stabilirea unei contribuții maxime a componentei de biocarburanți în benzine și motorine, fapt ce impune luarea măsurilor imediate de către producătorii de carburanți pentru retehnologizarea sau adaptarea în consecință a fluxurilor tehnologice în scopul respectării condițiilor de introducere pe piață a carburanților,
având în vedere obligația statului român de a introduce pe piață benzine cu un conținut de biocarburant de minimum 8% în volum începând cu data de 1 ianuarie 2019, fapt ce presupune adaptarea de către furnizori a proceselor tehnologice într-un mod fezabil și rezonabil, astfel încât la data menționată aceștia să se poată conforma, la rândul lor, obligațiilor asumate de statul român în prealabil,
având în vedere necesitatea unei transpuneri complete a prevederilor Directivei 2015/652/CE și ale Directivei 2015/1.513/CE, în cadrul prezentei ordonanțe de urgență se realizează concordanța între ținta de reducere cu minimum 6% a gazelor cu efect de seră prevăzută în Directiva 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și ținta de minimum 10% energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport prevăzută la art. 3 alin. (4) din Directiva 2009/28/CE, transpusă prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea acestei situații urgente, care nu suferă amânare, prin asigurarea tuturor pârghiilor necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor de către factorii implicați.
Întrucât îndeplinirea de către furnizori a măsurilor de retehnologizare sau adaptare a fluxurilor tehnologice la noile cerințe obligatorii începând cu data de 1 ianuarie 2019 presupune acordarea unei perioade rezonabile, de cel puțin patru luni, pentru îndeplinirea acestei obligații,
prin adoptarea prezentei ordonanțe de urgență se asigură transpunerea celor două directive pentru care Comisia Europeană a declanșat două cauze, respectiv Cauza 2017/0273 pentru necomunicarea măsurilor naționale de transpunere a Directivei 2015/652/CE și Cauza 2017/0540 pentru necomunicarea măsurilor naționale de transpunere a Directivei 2015/1.513/CE, și ținând cont de faptul că România riscă declanșarea procedurii de infringement în cazul în care nu asigură transpunerea celor două directive mai sus menționate.
Neadoptarea acestui act normativ și recurgerea la procedura legislativă obișnuită ar determina, ulterior, sesizarea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și obligarea la plata unor amenzi și/sau penalități cauzate de imposibilitatea României de a stabili specificațiile tehnice, metodele de calcul și structura de raportare bazate pe considerente de sănătate și mediu, ale carburanților folosiți de autovehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie și, respectiv, la cele echipate cu motoare cu aprindere prin compresie, ținând cont că obligația de transpunere a directivelor Uniunii Europene este considerată de Comisie îndeplinită numai atunci când îi sunt comunicate actele normative naționale care asigură transpunerea integrală, astfel cum au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, în considerarea faptului că este imperativă îndeplinirea de către România a obligațiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Considerând că aceste elemente vizează interesul public și constituie o situație de urgență și extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,
având în vedere prevederile art. 11 lit. c) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Titlul IStabilirea condițiilor de introducere pe piață a combustibililor lichizi și gazoși, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră
(1)Prezenta ordonanță de urgență stabilește criteriile de durabilitate pentru biocarburanți și biolichide, precum și specificațiile tehnice, metodele de calcul și structura de raportare bazate pe considerente de sănătate și mediu ale carburanților folosiți de autovehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie și, respectiv, de cele echipate cu motoare cu aprindere prin compresie, ținând seama de cerințele tehnice ale acestor motoare, și obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață.
(2)Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică carburanților utilizați pentru propulsia autovehiculelor rutiere, utilajelor mobile nerutiere, inclusiv a tractoarelor agricole și forestiere, navelor de navigație interioară și ambarcațiunilor de agrement atunci când nu se află pe mare, precum și electricității utilizate de către vehiculele rutiere.
(3)Introducerea pe piață a carburanților care îndeplinesc cerințele prezentei ordonanțe de urgență nu poate fi interzisă, limitată sau împiedicată.
(1)În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele înțelesuri:
a)autoritate competentă - organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică strategia și realizează politica guvernamentală în sectorul energiei;
b)activitatea de eșantionare - prelevarea probelor de benzină și motorină și efectuarea încercărilor de determinare a parametrilor specificațiilor tehnice prevăzute în prezenta ordonanță de urgență;
c)benzină - orice combustibil destinat funcționării motoarelor cu aprindere prin scânteie, care se utilizează pentru propulsarea vehiculelor și care se clasifică la unul dintre codurile din nomenclatura combinată (NC) 2710 11 31, 2710 11 41, 2710 11 45 și 2710 11 49 prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și în concordanță cu Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun;
d)biocarburant - potrivit definiției prevăzute la art. 2 lit. d) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e)biocarburanți cu risc scăzut din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor - biocarburanți ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care reduc dislocarea producției care vizează alte scopuri decât fabricarea de biocarburanți și au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili prevăzute la art. 11 alin. (4)-(10);
g)bitum natural - orice sursă de materii prime de rafinărie, care prezintă o greutate API, American Petroleum Institute - Institutul American al Petrolului, de 10 grade sau mai puțin atunci când se află într-un zăcământ la locul de extracție, definită în conformitate cu metoda de testare a Societății americane pentru testare și materiale, ASTM, (1) D287, care are o viscozitate medie anuală la temperatura din rezervor mai mare decât cea calculată prin ecuația: Viscozitate (Centipoise) = 518,98^e-0,038T, unde T reprezintă temperatura exprimată în grade Celsius, care intră sub incidența definiției nisipurilor bituminoase conform codului din nomenclatura combinată NC 2714, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1.006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, și la care mobilizarea sursei de materii prime este realizată prin extracție minieră sau prin drenaj gravitațional îmbunătățit din punct de vedere termic, unde energia termică este derivată în principal din alte surse decât însăși sursa de materii prime;
h)buletin de trasabilitate pentru ciclul de viață - documentul și/sau setul de documente necesar pentru stabilirea emisiilor nete de CO_2, CH_4 și N_2O atribuite unui carburant și oricăror componente în amestec ale acestuia sau energiei furnizate, în fiecare etapă relevantă a ciclului de viață, începând cu extragerea sau cultivarea, inclusiv schimbările aduse utilizării terenului, transportul și distribuția, prelucrarea și arderea, indiferent de locul de pe teritoriul României în care se produc emisiile respective, în conformitate cu datele prevăzute în prezenta ordonanță de urgență;
i)combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi - combustibili lichizi sau gazoși diferiți de biocarburanți, al căror conținut energetic provine din surse de energie regenerabile diferite de biomasă și care sunt utilizați în transport;î) comercializare - are înțelesul de „punere la dispoziție pe piață“, astfel cum este definită la art. 2 pct. 1 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93;
j)culturi bogate în amidon - culturi care cuprind în special cereale, indiferent dacă se utilizează doar semințele sau întreaga plantă, ca în cazul porumbului verde, tuberculilor și rădăcinoaselor, cum ar fi cartofi, topinambur, batate, cassava și igname, precum și culturi de bulbo-tuberculi, ca de exemplu taro și taro polinezian;
k)emisii de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață - toate emisiile nete de CO_2, CH_4 și N_2O care pot fi atribuite carburantului respectiv și oricăror componente în amestec ale acestuia sau energiei furnizate. Acestea includ toate etapele relevante începând cu extragerea sau cultivarea, precum și schimbările aduse utilizării terenului, transportul și distribuția, prelucrarea și arderea, indiferent de locul în care se produc emisiile respective;
l)emisii de gaze cu efect de seră pe unitate de energie - masa totală a emisiilor de gaze cu efect de seră echivalate în CO_2 asociată carburantului sau energiei furnizate și împărțită la conținutul total de energie al carburantului sau la energia furnizată; pentru carburant, exprimată ca valoarea sa calorică inferioară;
m)emisii generate în amonte - toate emisiile de gaze cu efect de seră care sunt generate înainte ca materiile prime să ajungă la o rafinărie sau la o instalație de prelucrare unde a fost produs carburantul, astfel cum se menționează în anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență;
n)filiera de producție - originea biocarburanților, astfel cum este prevăzută în anexa nr. 6 la prezenta ordonanță de urgență;
o)furnizor - persoană fizică sau juridică, după caz, care are calitatea de importator sau este autorizată ca antrepozitar autorizat sau destinatar înregistrat, conform definițiilor prevăzute la art. 336 pct. 2 și pct. 8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
o^1)gaz petrolier lichefiat - gaz lichefiat de joasă presiune de origine petrolieră, sintetică sau biologică, care poate fi depozitat și/sau manipulat în fază lichidă în condiții moderate de presiune și la temperatura mediului ambiant, constând predominant din propan și butani, cu proporții mici de alți compuși, inclusiv propenă, butene și pentane/pentene, denumit în continuare GPL;
p)introducere pe piață - potrivit definiției prevăzute la art. 2 pct. 2 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008;
q)motorină - orice combustibil destinat funcționării motoarelor cu aprindere prin compresie - motoare diesel și care se clasifică la unul dintre codurile de la NC 2710 19 41 până la NC 2710 19 49, prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și în concordanță cu Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun;
r)motorinele destinate utilizării de către utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigație interioară, tractoarele agricole și forestiere și ambarcațiunile de agreement - orice combustibil lichid derivat din petrol care se încadrează în codurile NC 2710 19 41 și NC 2710 19 45, destinat a fi utilizat pentru motoarele cu ardere prin compresie menționate în Hotărârea Guvernului nr. 464/2017 privind ambarcațiunile de agrement și motovehiculele nautice și în Hotărârea Guvernului nr. 467/2018 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2016/1.628 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind cerințele referitoare la limitele emisiilor de poluanți gazoși și de particule poluante și omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră, de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.024/2012 și (UE) nr. 167/2013 și de modificare și abrogare a Directivei 97/68/CE;
s)organism de verificare de terță parte - entitate independentă de furnizor și de autoritatea competentă, care realizează verificările prevăzute la art. 12 alin. (5) din prezenta ordonanță de urgență;ș) reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit și silvicultură - reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură; această categorie de reziduuri nu include reziduurile din industriile sau prelucrarea conexe;
t)reziduu de prelucrare - o substanță care nu reprezintă produsul sau produsele finite vizate direct de un proces de producție; acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producție, iar procesul nu se modifică în mod intenționat pentru a-l produce;ț) standard de carburant - un standard de carburant care se bazează pe ciclul de viață al emisiilor de gaze cu efect de seră pe unitate de energie generate de combustibili fosili în anul 2010, astfel cum este menționat în anexa nr. 5 la prezenta ordonanță de urgență;
u)șisturi bituminoase - orice sursă de materii prime pentru rafinării situată într-o formațiune de roci, care conține kerogen solid și care intră sub incidența definiției șistului bituminos conform codului NC 2714 stabilit în Regulamentul (UE) nr. 1.006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun. Mobilizarea sursei de materii prime este realizată prin extracție minieră sau prin drenaj gravitațional îmbunătățit din punct de vedere termic;
v)țiței convențional - orice materie primă pentru rafinării care prezintă o greutate API mai mare de 10 grade atunci când este situată într-un zăcământ la locul de origine, măsurată în conformitate cu metoda de testare ASTM D 287 și care nu intră sub incidența definiției aferente codului NC 2714 astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1.006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun;
w)deșeu - potrivit definiției prevăzute la pct. 9 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare; substanțele care au fost modificate sau contaminate intenționat pentru a corespunde definiției respective nu sunt vizate de această definiție;
x)materiale lignocelulozice - materiale compuse din lignină, celuloză și hemiceluloză, precum biomasa obținută din păduri, culturile lemnoase energetice și reziduurile și deșeurile din industria de prelucrare a lemnului;
y)«materiale celulozice de origine nealimentară» înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză și care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele lignocelulozice; inclusiv reziduurile de culturi alimentare și furajere, precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile; culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon, precum raigras, Panicum virgatum, Miscanthus, trestia de zahăr gigant; culturi alternative și culturi de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale, precum pășuni temporare, însămânțate pentru perioade de scurtă durată și pe care crește un amestec de ierburi și leguminoase cu conținut scăzut de amidon, în scopul obținerii de furaje pentru animale și al îmbunătățirii fertilității solului, astfel încât să crească productivitatea principalelor culturi arabile; reziduuri industriale, inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine, și materiale provenite din biodeșeuri;
z)«valoarea efectivă» înseamnă reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pentru unele sau pentru toate etapele unui proces specific de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în partea C din anexa nr. 6 sau în partea B din anexa nr. 11;
aa) «valoare tipică» înseamnă o estimare a emisiilor și a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră pentru o anumită filieră de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, care este reprezentativă pentru consumul Uniunii Europene;
cc) distribuitor - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 10 din Regulamentul (UE) 2019/1.020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011;
hh) operatorul locului de distribuție - persoana fizică sau juridică responsabilă pentru efectuarea operațiunilor specifice locului de distribuție a carburantului și care supraveghează funcționarea acestuia.
(2)În cazul în care intervin modificări în Nomenclatura combinată se realizează corespondența dintre codurile NC prevăzute în prezenta ordonanță de urgență și noile coduri din Nomenclatura adoptată în temeiul art. 12 din Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun.
(1)Se permite comercializarea de către operatorii economici numai a benzinei care corespunde specificațiilor tehnice prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta ordonanță de urgență.
(2)Se permit comercializarea de către operatorii economici pe perioada verii, așa cum este definită în anexa nr. 2 la prezenta ordonanță de urgență, a benzinei cu conținut de etanol cu o presiune a vaporilor de maximum 60 kPa, precum și depășirea autorizată a presiunii vaporilor menționată în anexa nr. 8 la prezenta ordonanță de urgență, cu condiția ca etanolul folosit să fie un biocarburant.
(3)Pentru realizarea obiectivului prevăzut la art. 9 alin. (1), furnizorii de carburanți comercializează către consumatorul final numai benzină cu un conținut de biocarburanți, după cum urmează:
a)până la data de 31 decembrie 2018, benzina cu un conținut de biocarburant de minimum 4,5% în volum;
(3^1)Pentru respectarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, începând cu data de 1 iunie 2023, operatorii economici comercializează numai benzină cu un conținut de biocarburanți de minimum 8% în volum.
(4)Prin excepție de la prevederile alin. (1), până la data de 31 decembrie 2018, furnizorii pot să comercializeze către consumatorul final și benzină cu un conținut de oxigen de maximum 2,7% m/m și cu un conținut de etanol de maximum 5% v/v.
(5)Prin excepție de la prevederile alin. (1), prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității competente, se poate stabili comercializarea unor cantități de benzină cu un conținut de etanol de maximum 5% v/v și cu un conținut de oxigen de maximum 2,7% m/m, care să nu afecteze semnificativ atingerea țintei cuprinse în art. 9 alin. (1) și care să asigure protejarea motoarelor cu aprindere prin scânteie prezente pe anumite categorii de vehicule, utilaje, echipamente și/sau nave care prezintă limitări tehnice de utilizare a unor combustibili cu valori superioare de etanol și oxigen.
(6)Operatorii economici sunt obligați să afișeze spre informarea consumatorilor o etichetă într-o poziție vizibilă, de mărime adecvată, astfel încât caracterele etichetei să fie vizibile și ușor lizibile, care să conțină următoarele:
c)existența aditivilor metalici, dacă este cazul, și, în special, dacă este identificată prezența aditivului metalic metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan (MMT);
d)indicarea standardului de produs aplicabil;
e)în cazul în care, în cadrul standardului de produs aplicabil, conținutul de etanol din benzină depășește valoarea de 5% în volum sau conținutul de oxigen din benzină depășește 2,7% m/m, pe etichetă se include și următorul text de avertizare:
Atenție! Verificați compatibilitatea motorului autovehiculului dumneavoastră cu acest amestec de carburant.“;
f)în cazul în care în cadrul tipului de amestec există aditivi metalici, se va include și următorul text de avertizare:
Atenție! Amestecul de carburant conține aditivi metalici.
(7)Producătorii și importatorii de autovehicule sunt obligați să includă în documentația tehnică pe care o pun la dispoziția utilizatorilor, respectiv în cartea tehnică, informații privind conținutul de biocarburanți din benzină care poate fi utilizat și folosirea adecvată a diverselor tipuri de amestecuri conținând benzină.
(1)Introducerea pe piață a benzinei cu tetraetil de plumb este interzisă.
(2)Prin excepție de la alin. (1) se permit introducerea pe piață și comercializarea unor cantități de benzină cu un conținut de plumb care nu depășește 0,15 g/l, până la maximum 0,03% din totalul vânzărilor de benzină din anul precedent înregistrate în România, destinate a fi utilizate exclusiv de către vehicule de colecție aparținând unui tip caracteristic și distribuite prin intermediul grupurilor specifice interesate.
(3)Un furnizor care optează pentru situația prevăzută la alin. (2) notifică autoritatea competentă, probând cantitățile care vor fi introduse pe piață și/sau comercializate în scopul utilizării exclusive de către vehicule de colecție aparținând unui tip caracteristic care nu pot funcționa sau funcționează defectuos prin utilizarea benzinei fără tetraetil de plumb.
(4)Autoritatea competentă aplică excepția prevăzută la alin. (2) în ordinea primirii notificărilor prevăzute la alin. (3) și cu respectarea limitei de 0,03% din totalul vânzărilor de benzină din anul precedent înregistrate în România.
(1)Se permite comercializarea de către operatorii economici numai a motorinei care corespunde specificațiilor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta ordonanță de urgență.
(2)Pentru respectarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, începând cu data de 1 iunie 2023, operatorii economici comercializează motorină cu un conținut de biocarburant de minimum 6,5% în volum.
(3)Cu informarea prealabilă a autorității competente, prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), pentru asigurarea protejării în condiții de iarnă a motoarelor cu aprindere prin compresie prezente pe anumite categorii de vehicule, utilaje, echipamente și/sau nave care prezintă limitări tehnice de utilizare a combustibililor prevăzuți la alin. (1), se poate utiliza un conținut minim de biocarburant astfel încât punctul maxim de distilare de 65% la 250°C pentru motorină diesel și motorină să fie înlocuit cu un punct maxim de distilare de 10% (vol/vol) la 180°C.
(4)Operatorii economici sunt obligați să afișeze spre informarea consumatorilor o etichetă într-o poziție vizibilă, de mărime adecvată, astfel încât caracterele etichetei să fie ușor lizibile, care să conțină următoarele:
a)conținutul de biocarburanți, în special conținutul de esteri metilici ai acizilor grași - EMAG;
b)cifra cetanică;
c)existența aditivilor metalici, dacă este cazul, și, în special, dacă este identificată prezența aditivului metalic metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan (MMT);
d)indicarea standardului de produs aplicabil;
e)în cazul în care, în cadrul standardului de produs aplicabil, conținutul de EMAG din motorină depășește valoarea de 7% în volum, se include și următorul text de avertizare:
Atenție! Verificați compatibilitatea motorului autovehiculului dumneavoastră cu acest amestec de carburant.“;
f)în cazul în care în cadrul tipului de amestec există aditivi metalici, se include și următorul text de avertizare:
Atenție! Amestecul de carburant conține aditivi metalici.
(5)Producătorii și importatorii de autovehicule sunt obligați să includă în documentația tehnică pe care o pun la dispoziția utilizatorilor, respectiv în cartea tehnică, informații privind conținutul de biocarburanți din motorină care poate fi utilizat și folosirea adecvată a diverselor tipuri de amestecuri conținând motorină.
(6)Se admit introducerea pe piață și comercializarea motorinei în care conținutul de sulf nu depășește 0,1% în masă, precum și a carburanților lichizi, alții decât motorina respectivă, care pot fi utilizați de navele de navigație interioară și de ambarcațiunile de agrement, doar în cazul în care conținutul de sulf al carburanților lichizi respectivi nu depășește conținutul maxim permis al motorinei de 10 mg/kg.
(7)Prin excepție de la prevederile alin. (6), motorina destinată utilizării de către utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigație interioară, de către tractoarele agricole și forestiere și de către ambarcațiunile de agrement, pentru a ține seama de contaminările minore din lanțul de aprovizionare, poate fi introdusă pe piață și/sau comercializată în cazul în care conținutul de sulf nu depășește 20 mg/kg.
(8)Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență este permisă aditivarea carburanților cu metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan - MMT cu o concentrație de maximum 2 mg mangan/litru.
(1)Se admite comercializarea către consumatorul final numai a GPL care corespunde cerințelor și metodelor de încercare prevăzute în standardul român SR EN 589 - Carburanți pentru automobile - GPL - Cerințe și metode de încercare.
(2)În perioada 1 mai-30 septembrie se permite comercializarea către consumatorul final doar a GPL clasa C, în conformitate cu standardul român SR EN 589 - Carburanți pentru automobile - GPL - Cerințe și metode de încercare.
(3)În perioada 1 octombrie-30 aprilie se permite comercializarea către consumatorul final doar a GPL clasa A, în conformitate cu standardul român SR EN 589 - Carburanți pentru automobile - GPL - Cerințe și metode de încercare.
(1)În cazul aducerii la cunoștința autorității competente a unor evenimente excepționale ce conduc la o schimbare bruscă în aprovizionarea cu țiței sau în aprovizionarea cu produse petroliere și care fac dificilă respectarea specificațiilor tehnice prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, autoritatea competentă informează Comisia Europeană despre această situație, în vederea autorizării de către aceasta a unor valori-limită mai mari pentru unul sau mai mulți parametri ai benzinei și motorinei, pe o perioadă de maximum 6 luni.
(2)În cazul în care Comisia Europeană decide să nu procedeze la autorizarea prevăzută la alin. (1), în termen de o lună de la data notificării acestei decizii, autoritatea competentă poate sesiza Consiliul Uniunii Europene.
(1)Autoritatea competentă monitorizează respectarea cerințelor prevăzute la art. 3-5, în privința calității benzinei și a motorinei, în conformitate cu prevederile anexelor nr. 2 și 3 la prezenta ordonanță de urgență.
(2)Autoritatea competentă stabilește un sistem de monitorizare a calității carburanților în conformitate cu cerințele standardului relevant, sistemul de FQMS: SR EN 228, SR EN 590, SR EN 14274, SR EN 14275. Acest sistem de monitorizare urmează a fi aprobat prin ordin al conducătorului autorității competente în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Autoritatea competentă acceptă utilizarea unui sistem voluntar de monitorizare a calității carburanților, cu condiția ca un astfel de sistem să fie recunoscut de Comisia Europeană. Furnizorii care aderă la un astfel de sistem au obligația de a informa autoritatea competentă.
(3)Prelevarea probelor de benzină și motorină din cadrul sistemului de monitorizare se efectuează conform standardului SR EN ISO/IEC 17020 și evaluarea conformității acestora se realizează conform standardului SR EN ISO/IEC 17025, de către organisme de inspecție de terță parte, recunoscute de autoritatea competentă pe baza acreditării emise de către Asociația de acreditare din România - RENAR, organismul național de acreditare, sau de către orice organism de acreditare conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93.
(4)Operatorii locurilor de distribuție sunt obligați să permită organismelor de inspecție de terță parte, recunoscute de autoritatea competentă, prelevarea probelor de benzină și motorină în cadrul sistemului de monitorizare a calității carburanților.
(5)Începând cu anul 2019, furnizorii de benzină și motorină sunt obligați să raporteze autorității competente, în perioada 15 ianuarie-1 martie a fiecărui an calendaristic, pe suport hârtie și electronic și în conformitate cu formularele prezente în anexa nr. 4 la prezenta ordonanță de urgență, informații privind cantitățile totale de benzină și motorină introduse pe piață în anul precedent, detaliate pe sortimente și regiunile definite conform anexei din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 7 la prezenta ordonanță de urgență.
(6)Începând cu anul 2019, până la data de 31 august a fiecărui an calendaristic, autoritatea competentă prezintă Comisiei Europene un raport conținând informații privind calitatea combustibililor la nivel național pentru anul calendaristic precedent, în conformitate cu prevederile anexei nr. 7 la prezenta ordonanță de urgență.
(7)Autoritatea competentă raportează volumele totale de benzină și motorină introduse pe piață la nivel național, precum și volumele introduse pe piață de benzină fără plumb și motorină cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg, atât centralizat, cât și în regiunile definite conform anexei din Legea nr. 315/2004, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 7 la prezenta ordonanță de urgență.
(8)Autoritatea competentă utilizează instrumentele ReportNet ale Agenției Europene de Mediu, disponibile în temeiul Regulamentului (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenția Europeană de Mediu și Rețeaua europeană de informare și observare a mediului, pentru transmiterea datelor prevăzute în anexa nr. 7 la prezenta ordonanță de urgență, în conformitate cu formularele prezente în anexa nr. 4 la prezenta ordonanță de urgență.
(9)Cheltuielile aferente activităților incluse în sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (2) sunt suportate de către autoritatea competentă, în limitele fondurilor alocate anual de la bugetul de stat.
(1)Operatorii economici responsabili cu monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitate de energie de carburantul și energia furnizate sunt toți acei operatori care comercializează următoarele produse: benzină, motorină și motorină destinată utilizării de către utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigație interioară, tractoarele agricole și forestiere și ambarcațiunile de agrement.
(2)Furnizorii de energie electrică și prestatorii de servicii de încărcare cu energie electrică destinate utilizării de către autovehiculele rutiere pot decide să contribuie la îndeplinirea obligației prevăzute la art. 9 alin. (1), dacă demonstrează că pot măsura și monitoriza în mod adecvat energia electrică furnizată pentru utilizarea de către astfel de autovehicule.
(3)La solicitarea autorității competente, autoritățile publice locale și/sau regiile autonome/societățile care realizează serviciul de transport public raportează cantitățile de energie electrică utilizate de autovehiculele rutiere aflate în administrarea lor, dacă demonstrează că pot măsura și monitoriza în mod adecvat energia electrică furnizată pentru utilizarea de către astfel de autovehicule.
(4)Furnizorii de biocarburanți destinați utilizării în sectorul aviației adresează autorității competente solicitarea de a contribui la îndeplinirea obligației prevăzute la art. 9 alin. (1), în măsura în care pot demonstra faptul că biocarburanții respectivi îndeplinesc criteriile de durabilitate prevăzute la art. 11 alin. (4)-(10).
(5)Începând cu 2019, furnizorii raportează în perioada 15 ianuarie-1 martie a fiecărui an calendaristic autorității competente, în format letric și electronic, cel puțin următoarele informații pentru anul calendaristic precedent:
a)volumul total de carburant sau cantitatea de energie din fiecare tip furnizat, indicându-se unde a fost achiziționat și originea sa; șib) emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață pe unitate de energie.
(6)Obligația de raportare se realizează în conformitate cu metodele de calcul și cerințele prevăzute în anexa nr. 1 pentru carburanți, alții decât biocarburanți, respectiv conform art. 12 alin. (11) din prezenta ordonanță de urgență pentru biocarburanți. Datele se raportează utilizând modelul prevăzut în anexa nr. 4 la prezenta ordonanță de urgență.
(7)Furnizorii care se încadrează în categoria întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în înțelesul Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, aplică metoda simplificată de calcul și raportare prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență.
(8)În vederea aplicării acestei metode simplificate, IMM-urile furnizează autorității competente o declarație pe proprie răspundere privind respectarea criteriilor de încadrare din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.
(9)Începând cu 2019, furnizorii raportează în perioada 15 ianuarie-1 martie a fiecărui an calendaristic autorității competente etapele și volumele de producție pentru biocarburanții produși din materiile prime încadrate în categoriile din partea A din anexa nr. 9 la prezenta ordonanță de urgență, precum și emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață și pe unitate de energie, inclusiv valorile medii provizorii ale emisiilor estimate generate de biocarburanți în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor.
(10)La solicitarea autorității competente, furnizorii supun spre verificare rapoartele prevăzute la alin. (5)-(7). Furnizorii au obligația de a asigura corectitudinea informațiilor ce fac obiectul rapoartelor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.
(11)În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, autoritatea competentă împreună cu autoritățile publice care au competențe în domenii relevante în contextul aplicării prezentei ordonanțe de urgență au obligația să încheie un protocol având drept scop reglementarea datelor care trebuie transmise către autoritatea competentă și termenul de transmitere a acestora, în vederea efectuării raportărilor către Comisia Europeană.
(1)Până la data de 31 decembrie 2020, furnizorii au obligația să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie a carburantului și energia furnizată cu până la 10%, dar nu mai puțin de 6%, în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie de carburanții fosili în 2010, având ca referință standardul pentru carburanți aferent acelei perioade.
(2)Contribuția maximă a biocarburanților produși din culturi de cereale și alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și oleaginoase și din culturi principale cultivate pe terenuri agricole în scopuri energetice, în vederea îndeplinirii obiectivului prevăzut la alin. (1), este de 7% din consumul final de energie în transporturi în 2020.
(3)Furnizorii au obligația să compare reducerile pe care leau obținut în emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață de carburanți și de electricitate cu standardul de carburant cuprins în anexa nr. 5 la prezenta ordonanță de urgență.
(4)Un grup de furnizori poate decide să respecte împreună obligațiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la alin. (1) din prezenta ordonanță de urgență, situație în care sunt considerați furnizor unic.
(5)Un grup de furnizori care optează pentru încadrarea prevăzută la alin. (4) notifică individual autoritatea competentă cu minimum 60 de zile înainte de a transmite raportul prevăzut la art. 8 alin. (5) din prezenta ordonanță de urgență.
(7)Prin excepție de la prevederile alin. (6) se admite comercializarea unor cantități de benzină și motorină fără componentă de biocarburant destinată a fi utilizată numai pentru alimentarea autovehiculelor la ieșirea de pe banda de montaj.
Criteriile de durabilitate pentru biocarburanți prevăzute la art. 11, precum și verificarea îndeplinirii criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți prevăzută la art. 12 se aplică atât biocarburanților, cât și biolichidelor.
(1)Se admit introducerea pe piață și comercializarea exclusiv a biocarburanților care sunt produși din materii prime care îndeplinesc criteriile de durabilitate prevăzute la alin. (4)-(10), indiferent dacă materia primă provine de pe teritoriul Uniunii Europene sau din afara acestuia.
(2)Energia produsă din biocarburanții care respectă prevederile alin. (1) este luată în calcul pentru următoarele scopuri:
a)măsurarea respectării cerințelor în ceea ce privește obiectivele naționale stabilite în prezenta ordonanță de urgență, precum și cele stabilite în Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
b)măsurarea respectării obligațiilor referitoare la energia regenerabilă stabilite în prezenta ordonanță de urgență, precum și cele stabilite în Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c)eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biolichide stabilit în Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(3)Pot fi introduși pe piață și comercializați biocarburanți produși din deșeuri și reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, care îndeplinesc numai criteriile de durabilitate prevăzute la alin. (4) și (5) din prezentul articol.
(4)Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din utilizarea biocarburanților, în comparație cu emisiile de gaze cu efect de seră datorate utilizării combustibililor fosili, este de minimum 60% în cazul biocarburanților produși în instalații care au fost puse în funcțiune ulterior datei de 5 octombrie 2015. O instalație este considerată a fi în funcțiune atunci când a avut loc producția fizică de biocarburanți.
(5)Biocarburanții produși în instalații care erau operaționale la 5 octombrie 2015 sau anterior acestei date trebuie să atingă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de cel puțin 50%.
(6)Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din utilizarea biocarburanților se calculează în conformitate cu art. 12 alin. (11).
(7)Biocarburanții nu pot fi produși din materii prime care provin de pe terenurile bogate în biodiversitate, respectiv terenurile care, începând cu data de 1 ianuarie 2008, dețineau unul dintre următoarele statute, indiferent dacă aceste situații mai sunt valabile:
b)zone desemnate de lege sau de autoritatea pentru protecția mediului în scopul protecției naturii ori pentru protecția unor ecosisteme sau specii rare amenințate ori pe cale de dispariție, recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse în listele întocmite de organizațiile interguvernamentale ori de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția de materie primă respectivă nu a adus atingere scopurilor de protecție a naturii;
c)pășuni bogate în diversitate, precum pășunile care ar continua să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care mențin structura, caracteristicile ecologice și procesele speciilor naturale, sau pășunile bogate în diversitate, care nu sunt naturale și care ar înceta să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate, dacă nu se furnizează dovezi că recoltarea materiilor prime este necesară pentru menținerea statutului de pășune.
(8)Biocarburanții care sunt luați în considerare în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, adică de pe terenuri care dețineau unul dintre următoarele statute în ianuarie 2008 și care nu mai dețin acest statut:
a)zone umede, respectiv terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau pe o perioadă semnificativă din an;
b)suprafețe dens împădurite, respectiv terenuri cu suprafața de minimum un hectar, cu arbori mai înalți de cinci metri și cu consistență de peste 0,3 sau arbori care pot atinge aceste praguri in situ;
c)terenuri mai mari de un hectar, cu arbori mai înalți de cinci metri la maturitate și o consistență cuprinsă între 0,1 și 0,3 sau arbori care pot atinge aceste praguri in situ, cu excepția cazului în care sunt furnizate dovezi că stocurile de carbon din zona respectivă, înainte și după transformare, au un astfel de nivel încât, în momentul aplicării metodologiei prevăzute în partea C din anexa nr. 6 la prezenta ordonanță de urgență, ar fi îndeplinite condițiile de la alin. (4) și (5).
(9)Biocarburanții nu pot fi produși din materii prime care provin din terenuri care la data de 1 ianuarie 2008 erau turbării, cu excepția cazului în care sunt furnizate dovezi potrivit cărora cultivarea și recoltarea materiei prime respective nu implică drenajul unui sol care nu fusese drenat anterior.
(10)Materiile prime agricole cultivate și utilizate pentru producția biocarburanților luați în considerare în scopurile prevăzute la alin. (2) se obțin în conformitate cu cerințele minime pentru bunele condiții agricole și ecologice menționate în Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009.
(11)Comercializarea biocarburanților obținuți cu respectarea prevederilor alin. (3)-(10) nu poate fi interzisă din motive legate de criteriile de durabilitate. Acești biocarburanți trebuie luați în considerare pentru scopurile prevăzute la alin. (2).
(1)Furnizorii care introduc pe piață biocarburanți trebuie să demonstreze faptul că aceștia îndeplinesc criteriile de durabilitate prevăzute la art. 11 alin. (4)-(10). În acest sens, furnizorii trebuie să utilizeze un sistem de echilibrare a masei care:
a)permite ca loturile de materii prime sau biocarburanți cu caracteristici de durabilitate diferite să fie amestecate;
b)prevede ca informațiile cu privire la caracteristicile de durabilitate și proporția loturilor utilizate în amestecul prevăzut să rămână valabile pentru amestec;
c)prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleași caracteristici de durabilitate, în aceleași proporții ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec.
(2)Furnizorii care introduc pe piață biocarburanți sunt obligați să transmită autorității competente rapoarte anuale care conțin informații sigure și fiabile privind respectarea criteriilor de durabilitate prevăzute la art. 11 alin. (4)-(10), care au la bază rezultatele auditului prevăzut la alin. (5) din prezentul articol, precum și informații specificate în Decizia Comisiei Europene nr. 13/2011 privind anumite tipuri de informații despre biocarburanți și biolichide.
(3)Confirmarea respectării criteriilor de durabilitate și calculul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea biocarburanților, în fiecare etapă relevantă din ciclul de viață al biocarburantului înregistrată pe teritoriul României, sunt înscrise în buletinul de trasabilitate pentru ciclul de viață, care trebuie să însoțească biocarburantul, indiferent de proporția utilizată din acesta, până la comercializarea lui către consumatorul final inclusiv.
(4)Forma buletinului de trasabilitate pentru ciclul de viață și metodologia de aplicare a acestuia sunt parte din sistemul național de certificare a respectării criteriilor de durabilitate care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității competente în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(5)Furnizorii care comercializează biocarburanți au obligația de a solicita unui organism de verificare de terță parte, acreditat de un organism de acreditare în sensul Regulamentului (CE) nr. 765/2008, pentru activitățile definite în normele metodologice prevăzute la alin. (6), realizarea anuală a unui audit independent care să verifice dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudei, precum și, unde este cazul, informații adecvate și relevante privind respectarea criteriilor de durabilitate, măsurile luate pentru protecția solului, a apei și a aerului, reabilitarea terenurilor degradate, evitarea consumului excesiv de apă în regiuni unde resursele de apă sunt reduse. Auditul evaluează frecvența și metodologia prelevării de probe și caracterul solid al datelor și, dacă este cazul, certificatele și, respectiv, dovezile de sustenabilitate emise de către schemele voluntare recunoscute de către Comisia Europeană, pentru biocarburanții comercializați pe teritoriul României, indiferent de etapa ciclului de viață în care se află. Începând cu 2019, raportul de audit pentru anul precedent trebuie transmis autorității competente până la data de 1 martie a fiecărui an calendaristic. Obligația se aplică indiferent dacă biocarburanții sunt produși pe teritoriul Uniunii Europene sau provin din activități de import din state terțe.
(6)Normele metodologice ale activităților prestate de organismele de verificare de terță parte se aprobă prin ordin al conducătorului autorității competente în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Lista organismelor de verificare de terță parte se publică pe pagina de internet a autorității competente și se actualizează ori de câte ori este cazul.
(7)Autoritatea competentă transmite Comisiei Europene anual, în formă agregată, informațiile din rapoartele anuale ale furnizorilor. Primul raport se transmite în anul 2019.
(8)În cazul în care un furnizor introduce pe piață biocarburanți proveniți din țări terțe cu care Uniunea Europeană a încheiat acorduri bilaterale sau multilaterale care cuprind dispoziții privind criteriile de durabilitate ori pentru care Comisia Europeană a decis că sistemele voluntare aplicate în aceste țări stabilesc standarde de producție a produselor din biomasă cu respectarea criteriilor de durabilitate, nu se solicită alte dovezi de respectare a criteriilor de durabilitate.
(9)Autoritatea competentă poate solicita Comisiei Europene să examineze o sursă de biocarburant privitor la criteriile de durabilitate.
(10)Cerințele de evaluare și selectare a organismelor de verificare de terță parte se aprobă prin ordin al conducătorului autorității competente în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(11)În sensul art. 8, art. 9, art. 11 alin. (4)-(6), art. 12 alin. (7), emisiile de gaze cu efect de seră generate de biocarburanți de-a lungul ciclului de viață se calculează după cum urmează:
a)pentru biocarburanți, acolo unde este stabilită în partea A sau partea B din anexa nr. 6, o valoare implicită pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru filiera de producție a biocarburanților și acolo unde valoarea e_l pentru acești biocarburanți, calculată în conformitate cu pct. 7 din partea C din anexa nr. 6, este egală sau mai mică decât zero, prin utilizarea acestei valori implicite;
b)prin utilizarea valorii efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în partea C din anexa nr. 6; sauc) prin utilizarea unei valori calculate ca fiind suma factorilor formulei menționate la pct. 1 din partea C din anexa nr. 6, caz în care valorile implicite detaliate în partea D sau partea E din anexa nr. 6 pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în partea C din anexa nr. 6, pentru toți ceilalți factori.
(12)Pentru biocarburanții a căror materie primă nu intră sub incidența alin. (9) lit. (b) sau (c) se utilizează valorile efective calculate pentru cultivarea materiei prime.
(1)Constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii, infracțiune, nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor privind:
a)specificațiile pentru benzină prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2) și pentru motorină prevăzute la art. 5 alin. (1) și (2);
b)condițiile de afișare a informațiilor relevante privind standardele, elementele de conținut și compatibilitatea produsului, respectiv benzinei și motorinei, astfel cum sunt menționate la art. 3 alin. (6) și (7) și la art. 5 alin. (4) și (5);
c)termenele de transmitere a raportărilor de către furnizori către autoritatea competentă, prevăzute la art. 7 alin. (5), art. 8 alin. (5) și (9) și art. 12 alin. (5);
d)obligativitatea respectării cerințelor privind procentul de reducere a gazelor cu efect de seră, prevăzute la art. 9 alin. (1);
e)cerințele privind criteriile de durabilitate, prevăzute la art. 11 alin. (4)-(9);
f)cerințele de verificare a organismelor de verificare de terță parte, conform prevederilor art. 7 alin. (4) și art. 12 alin. (5).
(2)Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează astfel:
a)faptele prevăzute la lit. a) și d), cu amendă între 70.000 și 100.000 lei;
b)faptele prevăzute la lit. c) și e), cu amendă între 50.000 și 70.000 lei;
c)faptele prevăzute la lit. b), cu amendă între 30.000 și 50.000 lei;
d)faptele prevăzute la lit. f), cu amendă între 20.000 și 40.000 lei.
(3)Depășirea cu mai mult de 3 luni a termenelor prevăzute la art. 7 alin. (5), art. 8 alin. (5) și (9) și art. 12 alin. (5) constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii, infracțiune, și se sancționează cu amendă între 50.000 și 70.000 lei.
(4)Constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii, infracțiune, și se sancționează cu amendă între 50.000 și 80.000 lei săvârșirea de către operatorii economici, după constatare, a unei noi contravenții având ca obiect nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (5) și art. 12 alin. (5).
(5)Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(6)Contravențiilor prevăzute la alin. (1)-(3) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(7)Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c)-f) se realizează de către reprezentanții împuterniciți din cadrul autorității competente și/sau de către structurile din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și din cadrul organelor sale subordonate la sesizarea autorității competente. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se realizează de către reprezentanții împuterniciți ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală și organele sale subordonate, iar pentru cele prevăzute la lit. b), de către reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care informează autoritatea competentă cu privire la măsurile dispuse, în termen de 30 de zile de la constatarea contravențiilor.
(8)La solicitarea autorității competente, comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor însoțesc organismele recunoscute de autoritatea competentă să preleveze probe de benzină și motorină în cadrul sistemului de monitorizare a calității carburanților.
(9)Reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală și din cadrul organelor sale subordonate pot preleva probe și fără a însoți personalul din cadrul organismelor de inspecție de terță parte recunoscute de către autoritatea competentă.
Titlul IIModificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie
Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
(6)Ponderea energiei din surse regenerabile utilizate în toate formele de transporturi în anul 2020 se stabilește astfel:
a)pentru calculul numitorului, și anume cantitatea totală de energie consumată pentru transport potrivit alin. (5), se iau în considerare numai benzina, motorina, biocarburanții consumați în transportul rutier și feroviar și energia electrică, inclusiv energia electrică utilizată la producerea de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi;
b)pentru calculul numărătorului, și anume cantitatea de energie din surse regenerabile consumată pentru transport potrivit alin. (5), se iau în considerare toate tipurile de energie din surse regenerabile consumate în toate formele de transport. Această literă nu aduce atingere art. 9 alin. (2) și art. 11 alin. (2) conform prevederilor din legislația națională de transpunere a Directivei 2009/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificațiile pentru benzine și motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru carburanții folosiți de navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 93/12/CEE;
c)pentru calcularea contribuției energiei electrice produse din surse regenerabile și consumate de toate tipurile de vehicule electrice și pentru producerea de combustibili lichizi și gazoși, destinați transporturilor, de origine nebiologică, produși din surse regenerabile în sensul lit. a) și b), se utilizează ponderea de energie electrică din surse regenerabile în cadrul Uniunii Europene, măsurată cu 2 ani înainte de anul în cauză. În plus, pentru calcularea cantității de energie electrică din surse regenerabile consumate de transportul feroviar electrificat, acest consum este considerat ca fiind de 2,5 ori mai mare decât conținutul energetic al energiei electrice provenite din surse regenerabile consumate. Pentru calculul cantității de energie electrică din surse regenerabile consumate de autovehiculele electrice prevăzute la lit. b), acest consum este considerat ca fiind de 5 ori mai mare decât conținutul energetic al energiei electrice provenite din surse regenerabile consumate;
d)pentru luarea în calcul a biocarburanților în numărător, ponderea energiei generate de biocarburanții produși pe bază de culturi de cereale și de alte culturi bogate în amidon, de culturi de plante zaharoase și oleaginoase, precum și de culturi principale cultivate pe terenuri agricole în primul rând în scopuri energetice respectă valoarea-limită prevăzută la art. 9 alin. (2) conform prevederilor din legislația națională de transpunere a Directivei 2009/30;
e)biocombustibilii produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30 nu sunt luați în calcul în privința limitei stabilite la lit. d). Cota-parte de energie provenită din biocombustibili produși din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, cultivate pe terenuri agricole, altele decât culturile de cereale și de alte plante bogate în amidon, culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase, nu este luată în calcul în privința limitei stabilite lit. d), cu verificarea respectării criteriilor de durabilitate stabilite la art. 11 alin. (3)-(10) din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE a fost efectuată în conformitate cu art. 12 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30 și cu condiția ca terenurile pe care au fost cultivate aceste culturi să facă parte din categoria de la anexa nr. 6 partea C pct. 8 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE, iar bonusul «e_B» stabilit la anexa nr. 6 partea C pct. 7 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE a fost inclus la calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a asigura respectarea art. 11 alin. (4)-(6) din legislația națională care transpune Directiva 2009/30CE;
f)ministerul de resort urmărește îndeplinirea obiectivului referitor la atingerea unui nivel minim al consumului de biocarburanți produși din materii prime, precum și de alți combustibili enumerați în anexa nr. 10 partea A din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE. Nivelul minim este de 0,1 puncte procentuale de conținut energetic din ponderea de energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport în 2020, menționată la alin. (5), care să se realizeze cu biocarburanți produși din materii prime și cu alți combustibili enumerați în anexa nr. 10 partea A din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE în conformitate cu disponibilitatea limitată pe piață a acestor biocarburanți la prețuri eficiente din punctul de vedere al costurilor;
g)biocarburanții produși din materii prime care nu sunt enumerate în anexa nr. 10 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE și care au fost stabilite ca fiind deșeuri, reziduuri, material celulozic de origine nealimentară și material lignocelulozic în virtutea prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și care sunt utilizate în instalațiile existente înainte de data de 15 septembrie 2015 sunt luați în calcul în scopul atingerii obiectivului național;
h)biocarburanții produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE se consideră a fi egali cu de două ori conținutul lor energetic în scopul respectării obiectivului stabilit la alin. (5).
(5)Ministerul de resort poate conveni și stabili dispoziții cu privire la transferul statistic al unei cantități specificate de energie din surse regenerabile din România către un alt stat membru și/sau în sens invers, fără să afecteze îndeplinirea obiectivului național al statului membru care efectuează transferul.
Cantitatea transferată:
a)se scade din cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru măsurarea respectării de către statul membru care efectuează transferul a cerințelor de la art. 3 alin. (2)-(11), art. 4 alin. (2) și art. 5 alin. (5) și (6); șib) se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru măsurarea respectării de către statul membru care acceptă transferul a cerințelor de la art. 3 alin. (2)-(11), art. 4 alin. (2) și art. 5 alin. (5) și (6).
o)cantitățile de biocarburanți și biolichide în unități energetice, corespunzătoare fiecărui grup de materii prime enumerat în anexa nr. 9 partea A din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE, de care se ține seama în scopul realizării obiectivelor prevăzute art. 3 alin. (2)-(11), art. 4 alin. (2) și la art. 5 alin. (5) și (6).
i)dezvoltarea și utilizarea în comun a biocarburanților produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE, inclusiv evaluarea resurselor, accentul fiind pus pe aspectele de durabilitate referitoare la efectul înlocuirii produselor alimentare și furajelor pentru producția biocarburanților, ținând seama în mod adecvat de principiile ierarhiei deșeurilor stabilite prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, principiul utilizării în cascadă a biomasei, ținând cont de circumstanțele economice și tehnologice de la nivel regional și local, menținerea stocului necesar de carbon în sol și calitatea solului și a ecosistemelor;
(7)La estimarea reducerii nete a emisiilor de gaze cu efect de seră datorate utilizării biocarburanților se utilizează valorile tipice indicate în anexa nr. 6 partea A și partea B din legislația națională care transpune Directiva 2009/30/CE, în scopul rapoartelor menționate la art. 20 alin. (4) și (5).
Prezenta lege transpune art. 1, art. 2 lit. b)-l), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1) și alin. (3), art. 6-10, art. 12, art. 15, art. 16 alin. (2)-(6) și art. 22 din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 140 din 5 iunie 2009. Celelalte prevederi ale directivei menționate care nu sunt transpuse prin prezenta lege se vor transpune prin hotărâri ale Guvernului subsecvente.
Prezenta lege transpune art. 2 alin. (2) lit. b), alin. (4) și alin. (9) din Directiva (UE) 2015/1.513 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 239 din 15 septembrie 2015.
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă următoarele acte normative:
a)Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei și de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 1 octombrie 2012, cu modificările și completările ulterioare;
b)Hotărârea Guvernului nr. 935/2011 privind promovarea utilizării biocarburanților și a biolichidelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 11 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare.
Prezenta ordonanță de urgență transpune:
–prevederile art. 2 pct. 39 și pct. 41-47 și anexele VIII și IX din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 328 din 21 decembrie 2018
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,
Paul Stănescu
Viceprim-ministru, ministrul mediului,
Grațiela Leocadia Gavrilescu
p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Dumitru Daniel Botănoiu,
secretar de stat
Ministrul transporturilor,
Lucian Șova
Ministrul economiei,
Dănuț Andrușcă
Ministrul apelor și pădurilor,
Ioan Deneș
Ministrul afacerilor externe,
Teodor-Viorel Meleșcanu
p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,
Cristian-Gabriel Winzer,
secretar de stat
Ministrul finanțelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici
București, 13 septembrie 2018.
Nr. 80.
Anexa nr. 1
METODA DE CALCUL ȘI DE RAPORTARE
de către furnizori a intensității gazelor cu efect de seră generate
pe durata ciclului de viață de carburanții și energia furnizatePARTEA 1
Calculul intensității gazelor cu efect de seră generate
de carburanții și energia furnizate de un furnizor
Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de carburanți și energie se exprimă în grame de echivalent de dioxid de carbon pe MJ de carburant (gCO_2eq/MJ).
1.Gazele cu efect de seră luate în considerare în scopul calculării intensității gazelor cu efect de seră generate de carburanți sunt dioxidul de carbon (CO_2), protoxidul de azot (N_2O) și metanul (CH_4). În vederea calculării echivalenței în CO_2, emisiile gazelor se evaluează în emisii de echivalent de CO_2 după cum urmează:
CO_2: 1; CH_4: 25; N_2O: 298
2.Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente utilizate în extracția, producția, rafinarea și consumul de combustibili fosili nu se iau în considerare în calculul emisiilor de gaze cu efect de seră.
3.Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de un furnizor pe durata ciclului de viață al emisiilor de gaze cu efect de seră generate de toți carburanții furnizați și de toată energia furnizată se calculează în conformitate cu formula de mai jos:
Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de un furnizor
unde:(a) „#“ reprezintă identificarea furnizorului, identificarea entității obligate la plata accizei, definită în art. 2 alin. (1) lit. n) din prezenta ordonanță de urgență, coroborat cu prevederile art. 356 și art. 335-438 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;(b) „x“ reprezintă tipurile de carburant și de energie care intră sub incidența prezentei ordonanțe de urgență, respectiv a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c), d), i), q) și r), ale art. 355 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate, forma actualizată;(c) „MJ_x“ reprezintă cantitatea totală de energie furnizată și transformată din volumele de carburant „x“ comunicate, exprimată în megajouli. Calculul se face după cum urmează:
(i)Cantitatea din fiecare carburant pe tip de carburant
Aceasta este obținută din datele raportate în conformitate cu tabelul 1, preluat parțial din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/503 al Comisiei din 7 martie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 684/2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce privește procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize, anexa I, punctul 17:Tabelul 1^1
A^(a)
B^(b)
C^(c)
D^(d)
E^(e)
F^(f)
G^(g)
17
Corp e-AD
R
Trebuie utilizat un grup de date separat pentru fiecare produs care face parte din lot.
999x
d
Cantitatea
R
Specificați cantitatea (exprimată în unitatea de măsură asociată codului produsului - a se vedea listele de coduri 11 și 12 din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/503 al Comisiei din 7 martie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 684/2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce privește procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize, prezentate în tabelul 2) În cazul unei deplasări spre un destinatar înregistrat menționat la art. 19 alin. (3) din Directiva 2008/118/CE, cantitatea nu trebuie să o depășească pe cea pe care destinatarul este autorizat să o primească. În cazul unei deplasări spre o organizație scutită menționată la art. 12 din Directiva 2008/118/CE, cantitatea nu trebuie să o depășească pe cea înregistrată în certificatul de scutire de accize. Valoarea acestui element de date trebuie să fie mai mare ca zero.
n..15,3
f
Greutatea netă
R
Specificați greutatea produselor accizabile fără ambalaj (pentru alcool și băuturi alcoolice, produse energetice și pentru toate produsele din tutun, cu excepția țigărilor). Valoarea acestui element de date trebuie să fie mai mare ca zero. Greutatea netă trebuie să fie mai mare sau egală cu greutatea netă.
n..15,2
o
Densitate
C
«R» dacă se aplică produselor accizabile respective
Specificați densitatea la 15°C, dacă este aplicabilă în conformitate cu lista de coduri 11 din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/503 al Comisiei din 7 martie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 684/2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce privește procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize. Valoarea acestui element de date trebuie să fie mai mare ca zero.
n..5,2
^1 Datele cuprinse în tabelul 1 fac parte din structura mesajului aferent documentului administrativ electronic introdus de către un expeditor de produse accizabile în regim suspensiv de la plata accizelor în aplicația informatica EMCS. Acest tabel reprezentând doar o parte din structura mesajului din documentul administrativ electronic prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/503 al Comisiei din 7 martie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 684/2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce privește procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize.
Glosar:
(a) coloana A conține codul numeric (numărul) atribuit fiecărui grup și subgrup de date; fiecare subgrup preia numărul secvențial al (sub)grupului de date din care face parte (de exemplu: dacă numărul grupului de date este 1, un subgrup al acestui grup de date este 1.1, iar un subgrup de date al acestui subgrup este 1.1.1);
(b) coloana B conține codul alfabetic (litera) atribuit fiecărui element de date dintr-un (sub)grup de date;
(c) coloana C identifică (sub)grupul de date sau elementul de date;
(d) coloana D atribuie fiecărui (sub)grup de date sau element de date un cod care precizează dacă introducerea datelor corespunzătoare este:
–„R“ (necesară), respectiv datele trebuie furnizate. Când un (sub)grup de date este „O“ (opțional) sau „C“(condițional), elementele de date din cadrul grupului pot fi, cu toate acestea, „R“ (necesare) dacă autoritatea competentă decide că datele din (sub)grupul respectiv trebuie completate sau dacă este aplicabilă condiția;
–„O“ (opțională), respectiv introducerea datelor este opțională pentru persoana care trimite mesajul (expeditorul sau destinatarul), cu excepția cazului în care un stat membru a decis că datele respective sunt necesare în conformitate cu opțiunea înscrisă în coloana E pentru unele dintre (sub)grupurile de date sau elementele de date opționale;
–„C“ (condițională), respectiv utilizarea (sub)grupului de date sau a elementului de date depinde de alte (sub)grupuri de date sau elemente de date din cadrul aceluiași mesaj;
–„D“ (dependentă), respectiv utilizarea (sub)grupului de date sau a elementului de date depinde de o condiție care nu poate fi verificată de sistemul informatizat, astfel cum reiese din coloanele E și F;
(e) coloana E cuprinde condiția sau condițiile aplicabile datelor a căror introducere este condițională, specifică modul de utilizare, după caz, a datelor opționale și dependente și indică datele care trebuie furnizate de autoritățile competente;
(f) coloana F cuprinde explicații privind completarea mesajului, dacă acestea sunt necesare;
(g) coloana G conține:
–pentru anumite (sub)grupuri de date, un număr urmat de caracterul „x“ care indică de câte ori poate fi repetat în mesaj (sub)grupul de date (implicit = 1); și– pentru fiecare element de date, cu excepția elementelor de date care indică ora și/sau data, caracteristicile care identifică tipul de date și lungimea datelor. Codurile referitoare la tipul de date sunt următoarele:
–a alfabetic;
–n numeric;
–an alfanumeric.
Numărul care urmează după cod indică lungimea admisibilă a datelor pentru elementul de date în cauză. Cele două puncte opționale care precedă indicația privind lungimea semnifică faptul că datele nu au lungime fixă, dar pot avea un număr de caractere care nu depășește numărul maxim de caractere specificat de indicația privind lungimea. O virgulă în câmpul alocat lungimii datelor semnifică faptul că datele pot conține zecimale; cifra care precedă virgula indică lungimea totală a atributului, iar cifra care urmează după virgulă indică numărul maxim de zecimale.
–pentru elementele de date care indică ora și/sau data, mențiunea „data“, „ora“ sau „dataOra“, ceea ce înseamnă că data, ora sau data și ora trebuie precizate utilizând standardul ISO 8601 pentru reprezentarea datelor și orelor.
În tabele sunt utilizate următoarele abrevieri:
–e-AD: document administrativ electronic;
–ARC: cod de referință administrativ;
–SEED: Sistemul de schimb de date privind accizele [baza de date electronică menționată la art. 22 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 2.073/2004 al Consiliului (1)];
–Cod NC: Codul din nomenclatura combinată.
Tabelul 2 - Produse accizabile
EPC^(1)
CAT^(2)
UNIT^(3)
Descriere
A^(4)
P^(5)
D^(6)
E300
E
2
Uleiuri minerale (produse energetice) - Produse încadrate la codurile NC 2707 10, 2707 20, 2707 30 și 2707 50 [art. 20 alin. (1) lit. (b) din Directiva 2003/96/CE]
N
N
Y
E410
E
2
Benzină cu plumb încadrată la codurile NC 2710 12 31, 2710 12 51 și 2710 12 59 [art. 20 alin. (1) lit. (c) din Directiva 2003/96/CE]
N
N
Y
E420
E
2
Benzină fără plumb încadrată la codurile NC 2710 12 31, 2710 12 41, 2710 12 45 și 2710 12 49 [art. 20 alin. (1) lit. (c) din Directiva 2003/96/CE]
Produse încadrate la codurile NC 2710 11 21, 2710 11 25, 2710 19 29 și 2710 20 90 [numai pentru produsele din care mai puțin de 90% din volum (inclusiv pierderile) distilează la 210°C și 65% sau mai mult din volum (inclusiv pierderile) distilează la 250°C conform metodei ISO 3405 (echivalentă metodei ASTM D 86)] în cadrul mișcărilor comerciale în vrac [art. 20 alin. (1) lit. (c) din Directiva 2003/96/CE]
Esteri monoalchilici de acid gras, cu un conținut de esteri de minimum 96,5% din greutate, încadrați la codul NC 3826 00 10 [art. 20 alin. (1) lit. (h) din Directiva 2003/96/CE]
N
N
Y
E920
E
2
Produse încadrate la codurile NC 3824 99 86, 3824 99 92 (exclusiv preparate antirugină care conțin amine ca elemente active și solvenți și diluanți compoziți anorganici, pentru vopsele și produse similare), 3824 99 93, 3824 99 96 (exclusiv preparate antirugină care conțin amine ca elemente active și solvenți și diluanți compoziți anorganici, pentru vopsele și produse similare) și 3826 00 90, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau carburant [art. 20 alin. (1) lit. (h) din Directiva 2003/96/CE]
N
N
Y
Tabel preluat din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce privește procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize și actualizat cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/550 al Comisiei din 6 aprilie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 684/2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce privește procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize, articolul 1.
Glosar:
Codurile NC utilizate în tabel pentru produsele energetice sunt cele din Regulamentul (CE) nr. 2.031/2001 al Comisiei (JO L 279, 23.10.2001)
Legenda coloanelor:
(1)EPC - codul produselor accizabile;
(2)CAT - categoria produselor accizabile;
(3)UNIT - unitatea de măsură (din lista 12);
(4)A: Trebuie indicată tăria alcoolică (Da/Nu);
(5)P: Poate fi indicat gradul Plato (Da/Nu);
(6)D: Trebuie indicată densitatea la 15°C (Da/Nu).
Unitățile de măsură:
Codul unității de măsură
Descriere
1
Kg
2
Litru (temperatură de 15°C)
3
Litru (temperatură de 20°C)
4
1.000 de bucăți
Cantitățile de biocarburanți sunt transformate într-un conținut energetic cu o putere calorifică inferioară, în conformitate cu densitățile energetice prevăzute în Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, respectiv în Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:
Tabelul 3^2
Conținutul de energie pentru combustibilii utilizați în transporturi
Combustibili
Conținut masic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/kg)
Conținut volumic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/l)
Bioetanol (etanol produs din biomasă)
27
21
Bio-ETBE (etil-terț-butil-eter produs pe bază de bioetanol)
36 (din care 37% din surse regenerabile)
27 (din care 37% din surse regenerabile)
Biometanol (metanol produs din biomasă, în vederea utilizării ca biocarburant)
20
16
Bio-MTBE (metil-terț-butil-eter produs pe bază de biometanol)
35 (din care 22% din surse regenerabile)
26 (din care 22% din surse regenerabile)
Bio-DME (dimetileter produs din biomasă, în vederea utilizării ca biocarburant)
28
19
Bio-TAEE (terțiar-amil-etil-eter produs pe bază de bioetanol)
38 (din care 29% din surse regenerabile)
29 (din care 29% din surse regenerabile)
Biobutanol (butanol produs din biomasă, în vederea utilizării ca biocarburant)
33
27
Biomotorină (ester metilic produs din ulei vegetal sau animal, de calitatea motorinei, în vederea utilizării ca biocarburant)
37
33
Motorină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produse din biomasă)
44
34
Ulei vegetal hidrotratat (ulei vegetal tratat termochimic cu hidrogen)
44
34
Ulei vegetal pur (ulei produs din plante oleaginoase prin presare, extracție sau procedee comparabile, brut sau rafinat, dar nemodificat chimic, atunci când este compatibil cu tipul de motoare în cauză și cu cerințele corespunzătoare privind emisiile)
37
34
Biogaz (gaz combustibil produs din biomasă și/sau din fracția biodegradabilă a deșeurilor, care se poate purifica pentru a obține calitatea gazelor naturale, în vederea utilizării ca biocarburant sau gaz de lemn)
50
-
Benzină
43
32
Motorină
43
36
Cantitățile de carburanți de origine nebiologică sunt transformate într-un conținut energetic cu o putere calorifică inferioară în conformitate cu densitățile energetice prevăzute în secțiunea 4 (pagina 76) a raportului „Well-to-Tank“^3 (versiunea 4) din iulie 2013 al Centrului comun de cercetare - EUCAR-CONCAWE (JEC)^4.
^2 Preluat din anexa III - Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 >aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și > 2003/30/CE.
^3 Consorțiul JEC aduce împreună Centrul comun de cercetare al Comisiei Europene (JRC), EUCAR (Consiliul European pentru Cercetarea și Dezvoltarea de Automobile) și CONCAWE („Asociația europeană pentru mediu, sănătate și siguranță la rafinare și distribuție“ a companiilor petroliere).
(ii)Coprelucrarea simultană a combustibililor fosili și a biocarburanților
Prelucrarea include orice modificare pe durata ciclului de viață al carburanților sau al energiei furnizate, care determină o modificare a structurii moleculare a produsului. Adăugarea unui denaturant nu intră sub incidența prelucrării. Cantitatea de biocarburanți coprelucrați alături de carburanți de origine nebiologică reflectă starea biocarburanților ulterioară prelucrării. Cantitatea de biocarburant coprelucrat este determinată în funcție de bilanțul energetic și eficiența procesului de coprelucrare, astfel cum se prevede în partea C pct. 17 din anexa nr. 6 din prezenta ordonanță de urgență.
Specificațiile tehnice pentru carburanții folosiți la autovehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare, impuse la introducere pe piață și comercializare, în vederea protejării sănătății populației și mediului sunt prezentate în tabelul următor:Tabelul 4
Parametri^1
Unitatea
Limite^2
minim
maxim
Număr cetanic
51,0
-
Densitate la 15°C
kg/m^3
-
845
Punct de distilare 95% v/v
ºC
-
360
Hidrocarburi aromatice policiclice
% m/m
-
8
Conținut de sulf
mg/kg
-
10
Conținut EMAG
% v/v
-
7,0^3
În cazul în care se amestecă mai mulți biocarburanți și combustibili fosili, cantitatea din fiecare carburant și tipul acestuia sunt luate în considerare la efectuarea calculului și sunt raportate de către furnizori autorității competente.
Cantitatea de biocarburant furnizată care nu îndeplinește criteriile de durabilitate menționate la art. 11 alin. (4)-(10) din prezenta ordonanță de urgență este considerat a fi combustibil fosil.
Amestecul benzină-etanol E85 va fi calculat drept carburant separat în sensul art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului^5:
Obiectivele privind emisiile specifice pentru vehiculele alimentate cu carburanți alternativi - Pentru a stabili în ce măsură un producător își respectă obiectivele privind emisiile specifice prevăzute la articolul 4, emisiile specifice de CO_2 generate de fiecare vehicul conceput să funcționeze cu un amestec de benzină și etanol în proporție de 85% („E85“), care respectă legislația comunitară sau standardele tehnice europene relevante se reduc, până la 31 decembrie 2015, cu 5%, drept recunoaștere a sporirii capacităților tehnologice și de reducere a emisiilor pentru vehiculele care funcționează pe bază de biocarburanți. Această reducere se aplică numai dacă cel puțin 30% din stațiile de alimentare din statul membru în care este înmatriculat vehiculul furnizează acest tip de carburant alternativ, cu respectarea criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți prevăzute în legislația comunitară relevantă.
^5 Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO_2 generate de vehiculele ușoare (JO L 140, 5.6.2009, p. 1).
În cazul în care cantitățile nu sunt colectate în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/503 al Comisiei din 7 martie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 684/2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce privește procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize, autoritatea competentă va colecta date echivalente în conformitate cu un sistem de raportare a accizelor stabilit la nivel național.
(iii)Cantitatea de electricitate consumată
Aceasta reprezintă cantitatea de electricitate consumată de vehicule rutiere sau motociclete, în cazul în care un furnizor de energie raportează respectiva cantitate de energie către autoritatea competentă în conformitate cu următoarea formulă:
"UER" reprezintă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate în amonte obținută de un furnizor măsurată în gCO_2eq, dacă aceasta este cuantificată și raportată în conformitate cu următoarele cerințe:
(i)Eligibilitate
UER se aplică numai emisiilor generate în amonte din valorile medii implicite pentru benzină, motorină, GNC sau GPL.
UER care provine din orice țară poate fi considerată drept o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în raport cu carburanții proveniți din orice sursă de materii prime furnizată de orice furnizor.
UER este luată în calcul doar dacă aceasta este asociată cu proiectele care au început după 1 ianuarie 2011.
(ii)Calcul
UER se estimează și se validează în conformitate cu principiile și standardele identificate în standardele internaționale, în special în SR EN ISO 14064, SR EN ISO 14065 și ISO 14066.
UER și emisiile de referință vor trebui monitorizate, raportate și verificate în conformitate cu standardele aplicabile din seria SR EN ISO 14064, iar rezultatele furnizate vor trebui să prezinte un grad de fiabilitate echivalent cu cel prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 600/2012^6 și Regulamentul (UE) nr. 601/2012^7.
^6 Regulamentul (UE) nr. 600/2012 al Comisiei din 21 iunie 2012 privind verificarea rapoartelor de emisii de gaze cu efect de seră și a rapoartelor privind datele tonă-kilometru și acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 181, 12.7.2012, p. 1).
^7 Regulamentul (UE) nr. 601/2012 al Comisiei din 21 iunie 2012 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 181, 12.7.2012, p. 30).
Verificarea metodelor pentru estimarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie efectuată în conformitate cu standardul SR EN ISO 14064-3, iar organizația care efectuează verificarea trebuie să fie acreditată în conformitate cu standardul SR EN ISO 14065 de către Asociația de acreditare din România - RENAR, organismul național de acreditare, în înțelesul și conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008, sau de către orice organism de acreditare recunoscut la nivel european;
"GHGix" reprezintă intensitatea gazelor cu efect de seră generate de carburantul sau energia „x“, exprimată în gCO2eq/MJ. Furnizorii calculează intensitatea gazelor cu efect de seră generate de fiecare carburant sau energie după cum urmează:
(i)intensitatea gazelor cu efect de seră a carburanților de origine nebiologică este „intensitatea ponderată a gazelor cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață“ pentru fiecare tip de carburant enumerat în ultima coloană a tabelului din partea 2 pct. 5 din prezenta anexă;
(ii)electricitatea este calculată conform descrierii din partea 2 pct. 6;
(iii)intensitatea gazelor cu efect de seră generate de biocarburanți.
Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de biocarburanți care îndeplinește cerințele de durabilitate menționate la art. 11 se calculează în conformitate cu anexa nr. 6 din prezenta ordonanță de urgență.
În cazul în care datele privind emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață de biocarburanți au fost obținute în conformitate cu un acord sau un sistem care a făcut obiectul unei decizii a Comisiei privind acordurile bilaterale sau multilaterale cu țări terțe care să includă dispoziții privind criteriile de durabilitate, potrivit căreia acordurile respective demonstrează că biocarburanții care s-au obținut din materii prime cultivate în țările respective respectă criteriile de durabilitate în cauză, datele respective sunt utilizate, de asemenea, la stabilirea intensității gazelor cu efect de seră generate de biocarburanți.
Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de biocarburanții care nu îndeplinesc cerințele de durabilitate conform obligației prevăzute la art. 9 din prezenta ordonanță de urgență de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie a carburantului și energia furnizată este egală cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de respectivul combustibil fosil derivat din țiței convențional sau din gaz.
(iv)coprelucrarea simultană a carburanților de origine nebiologică și a biocarburanților.
Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de biocarburanții coprelucrați cu combustibili fosili reflectă starea ulterioară prelucrării a biocarburanților.
(f) „AF“ reprezintă factorii de ajustare pentru eficiența sistemului de propulsie:
Tehnologia predominantă de transformare
Factor de eficiență
Motor cu ardere internă
1
Sistem de propulsie electric cu baterie
0,4
Sistem de propulsie electric cu pilă de combustie cu hidrogen
0,4
Partea 2Raportarea de către furnizori a carburanților, alții decât biocarburanții1. UER de combustibili fosili
Pentru ca UER să fie eligibile în sensul prezentei metode de calcul și de raportare, furnizorii trebuie să raporteze autorității competente următoarele:(a) data de începere a proiectului, când proiectul a generat pentru prima dată reduceri de emisii, care trebuie să fie ulterioară datei de 1 ianuarie 2011;(b) reducerile emisiilor anuale în gCO_2eq;(c) durata pentru care au avut loc reducerile;(d) locul de desfășurare a proiectului cel mai apropiat de sursa emisiilor, în grade de latitudine și longitudine cu patru zecimale;(e) emisiile anuale de referință generate înaintea adoptării măsurilor de reducere și emisiile anuale generate după punerea lor în aplicare, exprimate în gCO_2eq/MJ de materii prime produse;(f) numărul de certificat cu utilizare unică, care identifică fără echivoc sistemul și reducerile gazelor cu efect de seră pretinse;(g) numărul cu utilizare unică, care identifică fără echivoc metoda de calcul și schema conexă;(h) în cazul în care proiectul se referă la extracția petrolului, media istorică și anuală a raportului gaz-petrol (gas-to-oil ratio - GOR) în soluție, presiunea din rezervor, adâncimea și debitul din sondă al țițeiului.
2.Originea
"Originea" înseamnă denumirea comercială a materiilor prime enumerate în partea a 2-a pct. 7 din prezenta anexă, dar numai în cazul în care furnizorii dețin informațiile necesare întrucât:(a) sunt persoane sau întreprinderi care importă țiței din țări terțe sau primesc livrări de țiței dintr-un alt stat membru în conformitate cu art. 1 din Regulamentul (CE) nr. 2.964/95^8; sau
^8 Regulamentul (CE) nr. 2.964/95 al Consiliului din 20 decembrie 1995 de introducere a înregistrării importurilor și a livrărilor de țiței în cadrul Comunității (JO L 310, 22.12.1995, p. 5).
(b) există modalități de a face schimb de informații convenite cu alți furnizori.
În toate celelalte cazuri, originea se referă la faptul dacă respectivul carburant este de origine din UE sau din afara UE.
Informațiile colectate și raportate de furnizori către statele membre cu privire la originea carburanților sunt confidențiale, însă acest lucru nu împiedică publicarea de către Comisie a unor informații generale sau de sinteză, care nu conțin informații privind întreprinderile individuale.
În cazul biocarburanților, originea se referă la filiera de producție a biocarburanților, astfel cum este prevăzută în anexa nr. 6 din prezenta ordonanță de urgență.
În cazul în care sunt utilizate mai multe materii prime, furnizorii raportează cantitatea în tone metrice de produs finit din fiecare materie primă obținut în unitatea de prelucrare în cursul anului de raportare.
3.Locul de achiziție
"Locul de achiziție" se referă la țara și la denumirea unității de prelucrare unde carburantul sau forma de energie au fost supuse ultimei transformări substanțiale utilizate pentru a conferi originea carburantului sau a energiei în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93^9 al Comisiei și Regulamentul (CE) nr. 1.875/2006 de instituire a Codului vamal comunitar.
^9 Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).
4.IMM-uri
Prin derogare pentru furnizorii care sunt IMM-uri, „originea“ și „locul de achiziție“ sunt din UE sau din afara UE, după caz, indiferent dacă aceștia importă țiței sau furnizează uleiuri din petrol sau uleiuri obținute din materiale bituminoase.
5.Media valorilor implicite ale gazelor cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață de carburanții furnizați, alții decât biocarburanții, și de electricitatea furnizată
Sursa de materii prime și prelucrarea
Tipul de carburant introdus pe piață
Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață (gCO_2eq/MJ)
Intensitatea ponderată a emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață (gCO_2eq/MJ)
Țiței convențional
Petrol
93,2
93,3
Lichefierea gazului natural
94,3
Lichefierea cărbunelui
172
Bitum natural
107
Șisturi bituminoase
131,3
Țiței convențional
Combustibil diesel sau motorină
95
95,1
Lichefierea gazului natural
94,3
Lichefierea cărbunelui
172
Bitum natural
108,5
Șisturi bituminoase
133,7
Gaze naturale, amestec UE
Gaz petrolier lichefiat la un motor cu aprindere prin scânteie
73,6
73,6
Gaze naturale, amestec UE
Gaz natural comprimat la un motor cu aprindere prin scânteie
69,3
69,3
Reacție Sabatier a hidrogenului din electroliza energiei din surse regenerabile nebiologice
Gaz lichefiat la un motor cu aprindere prin scânteie
74,5
74,5
Gaze naturale care utilizează reformarea cu abur
Metan sintetic comprimat la un motor cu aprindere prin scânteie
3,3
3,3
Electroliză alimentată integral cu energie din surse regenerabile nebiologice
Pilă de combustie cu hidrogen comprimat
104,3
104,3
Cărbune
Pilă de combustie cu hidrogen comprimat
9,1
9,1
Cărbune cu captarea carbonului și stocarea emisiilor de proces
Pilă de combustie cu hidrogen comprimat
234,4
234,4
Deșeuri de plastic derivate din materii prime fosile
Pilă de combustie cu hidrogen
52,7
52,7
Gaze naturale, amestec UE
Benzină, combustibil diesel sau motorină
86
86
6.Electricitate
În ceea ce privește raportarea de către furnizorii de energie a cantității de electricitate consumate de vehiculele electrice și motociclete, furnizorii stabilesc valorile intensității emisiilor de gaze cu efect de seră (gCO_2eq/MJ) generate de electricitatea din datele raportate de statele membre în baza:
a)Regulamentului nr. 147/2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.099/2008^10 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile în domeniul energiei, în ceea ce privește punerea în aplicare a actualizărilor pentru statisticile lunare și anuale în domeniul energiei;
^10 Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei (JO L 304, 14.11.2008, p. 1).
b)Regulamentului (UE) nr. 525/2013^11 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice; sau
^11 Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.06.2013, p. 13).
c)Regulamentului delegat (UE) nr. 666/2014^12 al Comisiei de stabilire a cerințelor substanțiale pentru un sistem de inventariere al Uniunii pe baza modificărilor potențialelor de încălzire globală și a orientărilor privind inventarierea convenite la nivel internațional în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.
^12 Regulamentul delegat (UE) nr. 666/2014 al Comisiei din 12 martie 2014 de stabilire a cerințelor substanțiale pentru un sistem de inventariere al Uniunii pe baza modificărilor potențialelor de încălzire globală și a orientărilor privind inventarierea convenite la nivel internațional în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 179, 19.06.2014, p. 26).
7.Denumirea comercială a materiilor prime
DN = Date indisponibile
Țara și/sau organizațiile statale
Denumirea comercială a materiilor prime
API
Sulf (% în greutate)
Abu Dhabi
Al Bunduq
38,5
1,1
Abu Dhabi
Mubarraz
38,1
0,9
Abu Dhabi
Murban
40,5
0,8
Abu Dhabi
Zakum (Lower Zakum/Abu Dhabi Marine)
40,6
1
Abu Dhabi
Umm Shaif (Abu Dhabi Marine)
37,4
1,5
Abu Dhabi
Arzanah
44
0
Abu Dhabi
Abu Al Bu Khoosh
31,6
2
Abu Dhabi
Murban Bottoms
21,4
DN
Abu Dhabi
Top Murban
21
DN
Abu Dhabi
Upper Zakum
34,4
1,7
Algeria
Arzew
44,3
0,1
Algeria
Hassi Messaoud
42,8
0,2
Algeria
Zarzaitine
43
0,1
Algeria
Algerian
44
0,1
Algeria
Skikda
44,3
0,1
Algeria
Saharan Blend
45,5
0,1
Algeria
Hassi Ramal
60
0,1
Algeria
Algerian Condensate
64,5
DN
Algeria
Algerian Mix
45,6
0,2
Algeria
Algerian Condensate (Arzew)
65,8
0
Algeria
Algerian Condensate (Bejaia)
65,0
0
Algeria
Top Algerian
24,6
DN
Angola
Cabinda
31,7
0,2
Angola
Takula
33,7
0,1
Angola
Soyo Blend
33,7
0,2
Angola
Mandji
29,5
1,3
Angola
Malongo (vest)
26
DN
Angola
Cavala-1
42,3
DN
Angola
Sulele (sud-1)
38,7
DN
Angola
Palanca
40
0,14
Angola
Malongo (nord)
30
DN
Angola
Malongo (sud)
25
DN
Angola
Nemba
38,5
0
Angola
Girassol
31,3
DN
Angola
Kuito
20
DN
Angola
Hungo
28,8
DN
Angola
Kissinje
30,5
0,37
Angola
Dalia
23,6
1,48
Angola
Gimboa
23,7
0,65
Angola
Mondo
28,8
0,44
Angola
Plutonio
33,2
0,036
Angola
Saxi Batuque Blend
33,2
0,36
Angola
Xikomba
34,4
0,41
Arabia Saudită
Light (Golful Persic)
33,4
1,8
Arabia Saudită
Heavy (Golful Persic) (Safaniya)
27,9
2,8
Arabia Saudită
Medium (Golful Persic) (Khursaniyah)
30,8
2,4
Arabia Saudită
Extra Light (Golful Persic) (Berri)
37,8
1,1
Arabia Saudită
Light (Yanbu)
33,4
1,2
Arabia Saudită
Heavy (Yanbu)
27,9
2,8
Arabia Saudită
Medium (Yanbu)
30,8
2,4
Arabia Saudită
Berri (Yanbu)
37,8
1,1
Arabia Saudită
Medium (Zuluf/Marjan)
31,1
2,5
Argentina
Tierra del Fuego
42,4
DN
Argentina
Santa Cruz
26,9
DN
Argentina
Escalante
24
0,2
Argentina
Canadon Seco
27
0,2
Argentina
Hidra
51,7
0,05
Argentina
Medanito
34,93
0,48
Armenia
Armenian Miscellaneous
DN
DN
Australia
Jabiru
42,3
0,03
Australia
Kooroopa (jurasic)
42
DN
Australia
Talgeberry (jurasic)
43
DN
Australia
Talgeberry (cretacic superior)
51
DN
Australia
Woodside Condensate
51,8
DN
Australia
Saladin-3 (Top Barrow)
49
DN
Australia
Harriet
38
DN
Australia
Skua-3 (Challis Field)
43
DN
Australia
Barrow Island
36,8
0,1
Australia
Northwest Shelf Condensate
53,1
0
Australia
Jackson Blend
41,9
0
Australia
Cooper Basin
45,2
0,02
Australia
Griffin
55
0,03
Australia
Buffalo Crude
53
DN
Australia
Cossack
48,2
0,04
Australia
Elang
56,2
DN
Australia
Enfield
21,7
0,13
Australia
Gippsland (Strâmtoarea Bass)
45,4
0,1
Azerbaidjan
Azeri Light
34,8
0,15
Bahrain
Bahrain Miscellaneous
DN
DN
Belarus
Belarus Miscellaneous
DN
DN
Benin
Seme
22,6
0,5
Benin
Benin Miscellaneous
DN
DN
Belize
Belize Light Crude
40
DN
Belize
Belize Miscellaneous
DN
DN
Bolivia
Bolivian Condensate
58,8
0,1
Brazilia
Garoupa
30,5
0,1
Brazilia
Sergipano
25,1
0,4
Brazilia
Bazinul Campos
20
DN
Brazilia
Urucu (cursul superior al Amazonului)
42
DN
Brazilia
Marlim
20
DN
Brazilia
Brazil Polvo
19,6
1,14
Brazilia
Roncador
28,3
0,58
Brazilia
Roncador Heavy
18
DN
Brazilia
Albacora East
19,8
0,52
Brunei
Seria Light
36,2
0,1
Brunei
Champion
24,4
0,1
Brunei
Champion Condensate
65
0,1
Brunei
Brunei LS Blend
32
0,1
Brunei
Brunei Condensate
65
DN
Brunei
Champion Export
23,9
0,12
Camerun
Kole Marine Blend
34,9
0,3
Camerun
Lokele
21,5
0,5
Camerun
Moudi Light
40
DN
Camerun
Moudi Heavy
21,3
DN
Camerun
Ebome
32,1
0,35
Canada
Peace River Light
41
DN
Canada
Peace River Medium
33
DN
Canada
Peace River Heavy
23
DN
Canada
Manyberries
36,5
DN
Canada
Rainbow Light și Medium
40,7
DN
Canada
Pembina
33
DN
Canada
Bells Hill Lake
32
DN
Canada
Fosterton Condensate
63
DN
Canada
Rangeland Condensate
67,3
DN
Canada
Redwater
35
DN
Canada
Lloydminster
20,7
2,8
Canada
Wainwright-Kinsella
23,1
2,3
Canada
Bow River Heavy
26,7
2,4
Canada
Fosterton
21,4
3
Canada
Smiley-Coleville
22,5
2,2
Canada
Midale
29
2,4
Canada
Milk River Pipeline
36
1,4
Canada
Ipl-Mix Sweet
40
0,2
Canada
Ipl-Mix Sour
38
0,5
Canada
Ipl Condensate
55
0,3
Canada
Aurora Light
39,5
0,4
Canada
Aurora Condensate
65
0,3
Canada
Reagan Field
35
0,2
Canada
Synthetic Canada
30,3
1,7
Canada
Cold Lake
13,2
4,1
Canada
Cold Lake Blend
26,9
3
Canada
Canadian Federated
39,4
0,3
Canada
Chauvin
22
2,7
Canada
Gcos
23
DN
Canada
Gulf Alberta L M
35,1
1
Canada
Light Sour Blend
35
1,2
Canada
Lloyd Blend
22
2,8
Canada
Peace River Condensate
54,9
DN
Canada
Sarnium Condensate
57,7
DN
Canada
Saskatchewan Light
32,9
DN
Canada
Sweet Mixed Blend
38
0,5
Canada
Syncrude
32
0,1
Canada
Rangeland – South L M
39,5
0,5
Canada
Northblend Nevis
34
DN
Canada
Canadian Common Condensate
55
DN
Canada
Canadian Common
39
0,3
Canada
Waterton Condensate
65,1
DN
Canada
Panuke Condensate
56
DN
Canada
Federated Light și Medium
39,7
2
Canada
Wabasca
23
DN
Canada
Hibernia
37,3
0,37
Canada
BC Light
40
DN
Canada
Boundary
39
DN
Canada
Albian Heavy
21
DN
Canada
Koch Alberta
34
DN
Canada
Terra Nova
32,3
DN
Canada
Echo Blend
20,6
3,15
Canada
Western Canadian Blend
19,8
3
Canada
Western Canadian Select
20,5
3,33
Canada
White Rose
31,0
0,31
Canada
Access
22
DN
Canada
Premium Albian Synthetic Heavy
20,9
DN
Canada
Albian Residuum Blend (ARB)
20,03
2,62
Canada
Christina Lake
20,5
3
Canada
CNRL
34
DN
Canada
Husky Synthetic Blend
31,91
0,11
Canada
Premium Albian Synthetic (PAS)
35,5
0,04
Canada
Seal Heavy (SH)
19,89
4,54
Canada
Suncor Synthetic A (OSA)
33,61
0,178
Canada
Suncor Synthetic H (OSH)
19,53
3,079
Canada
Peace Sour
33
DN
Canada
Western Canadian Resid
20,7
DN
Canada
Christina Dilbit Blend
21,0
DN
Canada
Christina Lake Dilbit
38,08
3,80
Ciad
Doba Blend (producție timpurie)
24,8
0,14
Ciad
Doba Blend (producție ulterioară)
20,8
0,17
Chile
Chile Miscellaneous
DN
DN
China
Taching (Daqing)
33
0,1
China
Shengli
24,2
1
China
Beibu
DN
DN
China
Chengbei
17
DN
China
Lufeng
34,4
DN
China
Xijiang
28
DN
China
Wei Jingsheng, Zhou
39,9
DN
China
Liu Hua
21
DN
China
Boz Hong
17
0,282
China
Peng Lai
21,8
0,29
China
Xi Xiang
32,18
0,09
Columbia
Onto
35,3
0,5
Columbia
Putamayo
35
0,5
Columbia
Rio Zulia
40,4
0,3
Columbia
Orito
34,9
0,5
Columbia
Cano-Limon
30,8
0,5
Columbia
Lasmo
30
DN
Columbia
Cano Duya-1
28
DN
Columbia
Corocora-1
31,6
DN
Columbia
Suria Sur-1
32
DN
Columbia
Tunane-1
29
DN
Columbia
Casanare
23
DN
Columbia
Cusiana
44,4
0,2
Columbia
Vasconia
27,3
0,6
Columbia
Castilla Blend
20,8
1,72
Columbia
Cupiaga
43,11
0,082
Columbia
South Blend
28,6
0,72
Congo (Brazaville)
Emeraude
23,6
0,5
Congo (Brazaville)
Djeno Blend
26,9
0,3
Congo (Brazaville)
Viodo Marina-1
26,5
DN
Congo (Brazaville)
Nkossa
47
0,03
Congo (Kinshasa)
Muanda
34
0,1
Congo (Kinshasa)
Congo/Zair
31,7
0,1
Congo (Kinshasa)
Coco
30,4
0,15
Cote d’Ivoire
Espoir
31,4
0,3
Cote d’Ivoire
Lion Cote
41,1
0,101
Danemarca
Dan
30,4
0,3
Danemarca
Gorm
33,9
0,2
Danemarca
Danish North Sea
34,5
0,26
Dubai
Dubai (Fateh)
31,1
2
Dubai
Margham Light
50,3
0
Ecuador
Oriente
29,2
1
Ecuador
Quito
29,5
0,7
Ecuador
Santa Elena
35
0,1
Ecuador
Limoncoha-1
28
DN
Ecuador
Frontera-1
30,7
DN
Ecuador
Bogi-1
21,2
DN
Ecuador
Napo
19
2
Ecuador
Napo Light
19,3
DN
Egipt
Belayim
27,5
2,2
Egipt
El Morgan
29,4
1,7
Egipt
Rhas Gharib
24,3
3,3
Egipt
Gulf of Suez Mix
31,9
1,5
Egipt
Geysum
19,5
DN
Egipt
East Gharib (J-1)
37,9
DN
Egipt
Mango-1
35,1
DN
Egipt
Rhas Budran
25
DN
Egipt
Zeit Bay
34,1
0,1
Egipt
East Zeit Mix
39
0,87
Filipine
Nido
26,5
DN
Filipine
Philippines Miscellaneous
DN
DN
Guineea Ecuatorială
Zafiro
30,3
DN
Guineea Ecuatorială
Alba Condensate
55
DN
Guineea Ecuatorială
Ceiba
30,1
0,42
Gabon
Gamba
31,8
0,1
Gabon
Mandji
30,5
1,1
Gabon
Lucina Marine
39,5
0,1
Gabon
Oguendjo
35
DN
Gabon
Rabi-Kouanga
34
0,6
Gabon
T’Catamba
44,3
0,21
Gabon
Rabi
33,4
0,06
Gabon
Rabi Blend
34
DN
Gabon
Rabi Light
37,7
0,15
Gabon
Etame Marin
36
DN
Gabon
Olende
17,6
1,54
Gabon
Gabonian Miscellaneous
DN
DN
Georgia
Georgian Miscellaneous
DN
DN
Ghana
Bonsu
32
0,1
Ghana
Salt Pond
37,4
0,1
Guatemala
Coban
27,7
DN
Guatemala
Rubelsanto
27
DN
India
Bombay High
39,4
0,2
Indonezia
Minas (Sumatron Light)
34,5
0,1
Indonezia
Ardjuna
35,2
0,1
Indonezia
Attaka
42,3
0,1
Indonezia
Suri
18,4
0,2
Indonezia
Sanga Sanga
25,7
0,2
Indonezia
Sepinggan
37,9
0,9
Indonezia
Walio
34,1
0,7
Indonezia
Arimbi
31,8
0,2
Indonezia
Poleng
43,2
0,2
Indonezia
Handil
32,8
0,1
Indonezia
Jatibarang
29
0,1
Indonezia
Cinta
33,4
0,1
Indonezia
Bekapai
40
0,1
Indonezia
Katapa
52
0,1
Indonezia
Salawati
38
0,5
Indonezia
Duri (Sumatran Heavy)
21,1
0,2
Indonezia
Sembakung
37,5
0,1
Indonezia
Badak
41,3
0,1
Indonezia
Arun Condensate
54,5
DN
Indonezia
Udang
38
0,1
Indonezia
Klamono
18,7
1
Indonezia
Bunya
31,7
0,1
Indonezia
Pamusian
18,1
0,2
Indonezia
Kerindigan
21,6
0,3
Indonezia
Melahin
24,7
0,3
Indonezia
Bunyu
31,7
0,1
Indonezia
Camar
36,3
DN
Indonezia
Cinta Heavy
27
DN
Indonezia
Lalang
40,4
DN
Indonezia
Kakap
46,6
DN
Indonezia
Sisi-1
40
DN
Indonezia
Giti-1
33,6
DN
Indonezia
Ayu-1
34,3
DN
Indonezia
Bima
22,5
DN
Indonezia
Padang Isle
34,7
DN
Indonezia
Intan
32,8
DN
Indonezia
Sepinggan – Yakin Mixed
31,7
0,1
Indonezia
Widuri
32
0,1
Indonezia
Belida
45,9
0
Indonezia
Senipah
51,9
0,03
Iran
Iranian Light
33,8
1,4
Iran
Iranian Heavy
31
1,7
Iran
Soroosh (Cyrus)
18,1
3,3
Iran
Dorrood (Darius)
33,6
2,4
Iran
Rostam
35,9
1,55
Iran
Salmon (Sassan)
33,9
1,9
Iran
Foroozan (Fereidoon)
31,3
2,5
Iran
Aboozar (Ardeshir)
26,9
2,5
Iran
Sirri
30,9
2,3
Iran
Bahrgansar/Nowruz (SIRIP Blend)
27,1
2,5
Iran
Bahr/Nowruz
25,0
2,5
Iran
Iranian Miscellaneous
DN
DN
Irak
Basrah Light (Golful Persic)
33,7
2
Irak
Kirkuk (Golful Persic)
35,1
1,9
Irak
Mishrif (Golful Persic)
28
DN
Irak
Bai Hasson (Golful Persic)
34,1
2,4
Irak
Basrah Medium (Golful Persic)
31,1
2,6
Irak
Basrah Heavy (Golful Persic)
24,7
3,5
Irak
Kirkuk Blend (Golful Persic)
35,1
2
Irak
N. Rumalia (Golful Persic)
34,3
2
Irak
Ras el Behar
33
DN
Irak
Basrah Light (Marea Roșie)
33,7
2
Irak
Kirkuk (Marea Roșie)
36,1
1,9
Irak
Mishrif (Marea Roșie)
28
DN
Irak
Bai Hasson (Marea Roșie)
34,1
2,4
Irak
Basrah Medium (Marea Roșie)
31,1
2,6
Irak
Basrah Heavy (Marea Roșie)
24,7
3,5
Irak
Basrah Heavy (Marea Roșie)
34
1,9
Irak
N. Rumalia (Marea Roșie)
34,3
2
Irak
Ratawi
23,5
4,1
Irak
Basrah Light (Turcia)
33,7
2
Irak
Kirkuk (Turcia)
36,1
1,9
Irak
Mishrif (Turcia)
28
DN
Irak
Bai Hasson (Turcia)
34,1
2,4
Irak
Basrah Medium (Turcia)
31,1
2,6
Irak
Basrah Heavy (Turcia)
24,7
3,5
Irak
Kirkuk Blend (Turcia)
34
1,9
Irak
N. Rumalia (Turcia)
34,3
2
Irak
FAO Blend
27,7
3,6
Kazahstan
Kumkol
42,5
0,07
Kazahstan
CPC Blend
44,2
0,54
Kuweit
Mina al Ahmadi (Kuwait Export)
31,4
2,5
Kuweit
Magwa (jurasicul timpuriu)
38
DN
Kuweit
Burgan (Wafra)
23,3
3,4
Libia
Bu Attifel
43,6
0
Libia
Amna (punct de curgere ridicat)
36,1
0,2
Libia
Brega
40,4
0,2
Libia
Sirtica
43,3
0,43
Libia
Zueitina
41,3
0,3
Libia
Bunker Hunt
37,6
0,2
Libia
El Hofra
42,3
0,3
Libia
Dahra
41
0,4
Libia
Sarir
38,3
0,2
Libia
Zueitina Condensate
65
0,1
Libia
El Sharara
42,1
0,07
Malaysia
Miri Light
36,3
0,1
Malaysia
Tembungo
37,5
DN
Malaysia
Labuan Blend
33,2
0,1
Malaysia
Tapis
44,3
0,1
Malaysia
Tembungo
37,4
0
Malaysia
Bintulu
26,5
0,1
Malaysia
Bekok
49
DN
Malaysia
Pulai
42,6
DN
Malaysia
Dulang
39
0,037
Mauritania
Chinguetti
28,2
0,51
Mexic
Isthmus
32,8
1,5
Mexic
Maya
22
3,3
Mexic
Olmeca
39
DN
Mexic
Altamira
16
DN
Mexic
Topped Isthmus
26,1
1,72
Nigeria
Forcados Blend
29,7
0,3
Nigeria
Escravos
36,2
0,1
Nigeria
Brass River
40,9
0,1
Nigeria
Qua Iboe
35,8
0,1
Nigeria
Bonny Medium
25,2
0,2
Nigeria
Pennington
36,6
0,1
Nigeria
Bomu
33
0,2
Nigeria
Bonny Light
36,7
0,1
Nigeria
Brass Blend
40,9
0,1
Nigeria
Gilli Gilli
47,3
DN
Nigeria
Adanga
35,1
DN
Nigeria
Iyak-3
36
DN
Nigeria
Antan
35,2
DN
Nigeria
OSO
47
0,06
Nigeria
Ukpokiti
42,3
0,01
Nigeria
Yoho
39,6
DN
Nigeria
Okwori
36,9
DN
Nigeria
Bonga
28,1
DN
Nigeria
ERHA
31,7
0,21
Nigeria
Amenam Blend
39
0,09
Nigeria
Akpo
45,17
0,06
Nigeria
EA
38
DN
Nigeria
Agbami
47,2
0,044
Norvegia
Ekofisk
43,4
0,2
Norvegia
Tor
42
0,1
Norvegia
Statfjord
38,4
0,3
Norvegia
Heidrun
29
DN
Norvegia
Norwegian Forties
37,1
DN
Norvegia
Gullfaks
28,6
0,4
Norvegia
Oseberg
32,5
0,2
Norvegia
Norne
33,1
0,19
Norvegia
Troll
28,3
0,31
Norvegia
Draugen
39,6
DN
Norvegia
Sleipner Condensate
62
0,02
Oman
Oman Export
36,3
0,8
Orice țară
Șisturi bituminoase
DN
DN
Orice țară
Șisturi bituminoase
DN
DN
Orice țară
Gaze naturale: furnizate de la sursă
DN
DN
Orice țară
Gaze naturale: furnizate din gaze naturale lichefiate
DN
DN
Orice țară
Șisturi bituminoase: furnizate de la sursă
DN
DN
Orice țară
Cărbune
DN
DN
Papua-Noua Guinee
Kutubu
44
0,04
Peru
Loreto
34
0,3
Peru
Talara
32,7
0,1
Peru
High Cold Test
37,5
DN
Peru
Bayovar
22,6
DN
Peru
Low Cold Test
34,3
DN
Peru
Carmen Central-5
20,7
DN
Peru
Shiviyacu-23
20,8
DN
Peru
Mayna
25,7
DN
Platforma continentală exterioară americană (US Federal OCS)
Beta
DN
DN
Platforma continentală exterioară americană
Carpinteria
DN
DN
Platforma continentală exterioară americană
Dos Cuadras
DN
DN
Platforma continentală exterioară americană
Hondo
DN
DN
Platforma continentală exterioară americană
Hueneme
DN
DN
Platforma continentală exterioară americană
Pescado
DN
DN
Platforma continentală exterioară americană
Point Arguello
DN
DN
Platforma continentală exterioară americană
Point Pedernales
DN
DN
Platforma continentală exterioară americană
Sacate
DN
DN
Platforma continentală exterioară americană
Santa Clara
DN
DN
Platforma continentală exterioară americană
Sockeye
DN
DN
Qatar
Dukhan
41,7
1,3
Qatar
Qatar Marine
35,3
1,6
Qatar
Qatar Land
41,4
DN
Ras Al Khaimah
Rak Condensate
54,1
DN
Ras Al Khaimah
Ras Al Khaimah Miscellaneous
DN
DN
Rusia
Urals
31
2
Rusia
Russian Export Blend
32,5
1,4
Rusia
M100
17,6
2,02
Rusia
M100 Heavy
16,67
2,09
Rusia
Siberian Light
37,8
0,4
Rusia
E4 (Gravenshon)
19,84
1,95
Rusia
E4 Heavy
18
2,35
Rusia
Purovsky Condensate
64,1
0,01
Rusia
Sokol
39,7
0,18
Regatul Unit
Auk
37,2
0,5
Regatul Unit
Beatrice
38,7
0,05
Regatul Unit
Brae
33,6
0,7
Regatul Unit
Buchan
33,7
0,8
Regatul Unit
Claymore
30,5
1,6
Regatul Unit
S.V. (Brent)
36,7
0,3
Regatul Unit
Tartan
41,7
0,6
Regatul Unit
Tern
35
0,7
Regatul Unit
Magnus
39,3
0,3
Regatul Unit
Dunlin
34,9
0,4
Regatul Unit
Fulmar
40
0,3
Regatul Unit
Hutton
30,5
0,7
Regatul Unit
N.W. Hutton
36,2
0,3
Regatul Unit
Maureen
35,5
0,6
Regatul Unit
Murchison
38,8
0,3
Regatul Unit
Ninian Blend
35,6
0,4
Regatul Unit
Montrose
40,1
0,2
Regatul Unit
Beryl
36,5
0,4
Regatul Unit
Piper
35,6
0,9
Regatul Unit
Forties
36,6
0,3
Regatul Unit
Brent Blend
38
0,4
Regatul Unit
Flotta
35,7
1,1
Regatul Unit
Thistle
37
0,3
Regatul Unit
S.V. (Ninian)
38
0,3
Regatul Unit
Argyle
38,6
0,2
Regatul Unit
Heather
33,8
0,7
Regatul Unit
South Birch
38,6
DN
Regatul Unit
Wytch Farm
41,5
DN
Regatul Unit
Cormorant. North
34,9
0,7
Regatul Unit
Cormorant. South (Cormorant „A“)
35,7
0,6
Regatul Unit
Alba
19,2
DN
Regatul Unit
Foinhaven
26,3
0,38
Regatul Unit
Schiehallion
25,8
DN
Regatul Unit
Captain
19,1
0,7
Regatul Unit
Harding
20,7
0,59
Sharjah
Mubarek. Sharjah
37
0,6
Sharjah
Sharjah Condensate
49,7
0,1
Singapore
Rantau
50,5
0,1
Spania
Amposta Marina North
37
DN
Spania
Casablanca
34
DN
Spania
El Dorado
26,6
DN
Siria
Syrian Straight
15
DN
Siria
Thayyem
35
DN
Siria
Omar Blend
38
DN
Siria
Omar
36,5
0,1
Siria
Syrian Light
36
0,6
Siria
Souedie
24,9
3,8
S.U.A., Alaska
ANS
DN
DN
S.U.A., Colorado
Niobrara
DN
DN
S.U.A., New Mexico
Four Corners
DN
DN
S.U.A., Dakota de Nord
Bakken
DN
DN
S.U.A., Dakota de Nord
North Dakota Sweet
DN
DN
S.U.A., Texas
WTI
DN
DN
S.U.A., Texas
Eagle Ford
DN
DN
S.U.A., Utah
Covenant
DN
DN
Thailanda
Erawan Condensate
54,1
DN
Thailanda
Sirikit
41
DN
Thailanda
Nang Nuan
30
DN
Thailanda
Bualuang
27
DN
Thailanda
Benchamas
42,4
0,12
Trinidad și Tobago
Galeota Mix
32,8
0,3
Trinidad și Tobago
Trintopec
24,8
DN
Trinidad și Tobago
Land/Trinmar
23,4
1,2
Trinidad și Tobago
Calypso Miscellaneous
30,84
0,59
Tunisia
Zarzaitine
41,9
0,1
Tunisia
Ashtart
29
1
Tunisia
El borma
43,3
0,1
Tunisia
Ezzaouia-2
41,5
DN
Turcia
Turkish Miscellaneous
DN
DN
Țările de Jos
Alba
19,59
DN
Ucraina
Ukraine Miscellaneous
DN
DN
Uzbekistan
Uzbekistan Miscellaneous
DN
DN
Venezuela
Jobo (Monagas)
12,6
2
Venezuela
Lama Lamar
36,7
1
Venezuela
Mariago
27
1,5
Venezuela
Ruiz
32,4
1,3
Venezuela
Tucipido
36
0,3
Venezuela
Venez Lot 17
36,3
0,9
Venezuela
Mara 16/18
16,5
3,5
Venezuela
Tia Juana Light
32,1
1,1
Venezuela
Tia Juana Med 26
24,8
1,6
Venezuela
Officina
35,1
0,7
Venezuela
Bachaquero
16,8
2,4
Venezuela
Cento Lago
36,9
1,1
Venezuela
Lagunillas
17,8
2,2
Venezuela
La Rosa Medium
25,3
1,7
Venezuela
San Joaquin
42
0,2
Venezuela
Lagotreco
29,5
1,3
Venezuela
Lagocinco
36
1,1
Venezuela
Boscan
10,1
5,5
Venezuela
Leona
24,1
1,5
Venezuela
Barinas
26,2
1,8
Venezuela
Sylvestre
28,4
1
Venezuela
Mesa
29,2
1,2
Venezuela
Ceuta
31,8
1,2
Venezuela
Lago Medio
31,5
1,2
Venezuela
Tigre
24,5
DN
Venezuela
Anaco Wax
41,5
0,2
Venezuela
Santa Rosa
49
0,1
Venezuela
Bombai
19,6
1,6
Venezuela
Aguasay
41,1
0,3
Venezuela
Anaco
43,4
0,1
Venezuela
BCF-Bach/Lag17
16,8
2,4
Venezuela
BCF-Bach/Lag21
20,4
2,1
Venezuela
BCF-21.9
21,9
DN
Venezuela
BCF-24
23,5
1,9
Venezuela
BCF-31
31
1,2
Venezuela
BCF Blend
34
1
Venezuela
Bolival Coast
23,5
1,8
Venezuela
Ceuta/Bach 18
18,5
2,3
Venezuela
Corridor Block
26,9
1,6
Venezuela
Cretaceous
42
0,4
Venezuela
Guanipa
30
0,7
Venezuela
Lago Mix Med.
23,4
1,9
Venezuela
Larosa/Lagun
23,8
1,8
Venezuela
Menemoto
19,3
2,2
Venezuela
Cabimas
20,8
1,8
Venezuela
BCF-23
23
1,9
Venezuela
Oficina/Mesa
32,2
0,9
Venezuela
Pilon
13,8
2
Venezuela
Recon (Venez)
34
DN
Venezuela
102 Tj (25)
25
1,6
Venezuela
Tjl Cretaceous
39
0,6
Venezuela
Tia Juana Pesado (Heavy)
12,1
2,7
Venezuela
Mesa-Recon
28,4
1,3
Venezuela
Oritupano
19
2
Venezuela
Hombre Pintado
29,7
0,3
Venezuela
Merey
17,4
2,2
Venezuela
Lago Light
41,2
0,4
Venezuela
Laguna
11,2
0,3
Venezuela
Bach/Ceuta Mix
24
1,2
Venezuela
Bachaquero 13
13
2,7
Venezuela
Ceuta - 28
28
1,6
Venezuela
Temblador
23,1
0,8
Venezuela
Lagomar
32
1,2
Venezuela
Taparito
17
DN
Venezuela
BCF-Heavy
16,7
DN
Venezuela
BCF-Medium
22
DN
Venezuela
Caripito Blend
17,8
DN
Venezuela
Laguna/Ceuta Mix
18,1
DN
Venezuela
Morichal
10,6
DN
Venezuela
Pedenales
20,1
DN
Venezuela
Quiriquire
16,3
DN
Venezuela
Tucupita
17
DN
Venezuela
Furrial-2 (E. Venezuela)
27
DN
Venezuela
Curazao Blend
18
DN
Venezuela
Santa Barbara
36,5
DN
Venezuela
Cerro Negro
15
DN
Venezuela
BCF22
21,1
2,11
Venezuela
Hamaca
26
1,55
Venezuela
Zuata 10
15
DN
Venezuela
Zuata 20
25
DN
Venezuela
Zuata 30
35
DN
Venezuela
Monogas
15,9
3,3
Venezuela
Corocoro
24
DN
Venezuela
Petrozuata
19,5
2,69
Venezuela
Morichal 16
16
DN
Venezuela
Guafita
28,6
0,73
Vietnam
Bach Ho (Tigrul Alb)
38,6
0
Vietnam
Dai Hung (Marele Urs)
36,9
0,1
Vietnam
Rang Dong
37,7
0,5
Vietnam
Ruby
35,6
0,08
Vietnam
Su Tu Den (Leul Negru)
36,8
0,05
Yemen
North Yemeni Blend
40,5
DN
Yemen
Alif
40,4
0,1
Yemen
Maarib Lt.
49
0,2
Yemen
Masila Blend
30-31
0,6
Yemen
Shabwa Blend
34,6
0,6
Zonă neutră
Eocene (Wafra)
18,6
4,6
Zonă neutră
Hout
32,8
1,9
Zonă neutră
Khafji
28,5
2,9
Zonă neutră
Burgan (Wafra)
23,3
3,4
Zonă neutră
Ratawi
23,5
4,1
Zonă neutră
Neutral Zone Mix
23,1
DN
Zonă neutră
Khafji Blend
23,4
3,8
Anexa nr. 2
Specificații de mediu aplicabile carburanților de pe piață
destinați vehiculelor echipate cu motor cu aprindere prin scânteie
Tipul: benzină
Parametrul^(1)
Unitatea
Limite^(2)
Minime
Maxime
Cifra octanică „research“
95
-
Cifra octanică „motor“
85
-
Presiunea vaporilor pe perioada de vară^(3)
kPa
-
60,0^(4)
Distilare:
- procent evaporat la 100°C
% v/v
46,0
-
- procent evaporat la 150°C
% v/v
75,0
-
Analiza hidrocarburilor:
- Olefine
% v/v
-
18,0
- Aromatice
% v/v
-
35,0
- Benzen
% v/v
-
1,0
Conținutul de oxigen
% m/m
3,7
Compuși oxigenați:
- Metanol
% v/v
3,0
- Etanol (pot fi necesari agenți de stabilizare)
% v/v
10,0
- Alcool izopropilic
% v/v
-
12,0
- Alcool butilic terțiar
% v/v
-
15,0
- Alcool izobutilic
% v/v
-
15,0
- Eteri care conțin cinci sau mai mulți atomi de carbon pe moleculă
% v/v
-
22,0
- Alți compuși oxigenați^(5)
% v/v
-
15,0
Conținutul de sulf
mg/kg
-
10,0
Conținutul de plumb
g/l
-
0,005
^(1) Metodele de testare sunt cele specificate în standardul EN 228:2012. Se poate adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 228:2012, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puțin aceeași precizie ca metoda analitică pe care o înlocuiește.
^(2) Valorile menționate în specificație sunt „valori reale“. La stabilirea valorilor lor limită s-au aplicat termenii EN ISO 4259:2006 „Produse petroliere - Determinarea și aplicarea datelor de precizie privind metodele de testare“, iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259:2006.
^ (3) Perioada de vară începe nu mai târziu de data de 1 mai și ia sfârșit nu înainte de 30 septembrie.
^(4) Presiunea vaporilor este de maximum 60 kPa, plus depășirea autorizată a presiunii vaporilor menționată în anexa nr. 8 la prezenta ordonanță de urgență.
^(5) Alți monoalcooli și eteri cu un punct final de fierbere care nu îl depășește pe cel menționat în EN 228:2012.
Anexa nr. 3
Specificații de mediu aplicabile carburanților de pe piață
destinați vehiculelor echipate cu motor cu aprindere prin compresie
Tipul: motorină diesel
Parametrul^(1)
Unitatea
Limite^(2)
Minime
Maxime
Cifra cetanică
51,0
-
Densitate la 15°C
kg/m^(3)
-
845,0
Distilare:
- 95% v/v recuperat la:
°C
-
360,0
Hidrocarburi aromatice policiclice
% m/m
-
8,0
Conținutul de sulf
mg/kg
-
10,0
Conținut de EMAG - EN 14078
% v/v
-
7,0^(3)(4)
^(1) Metodele de testare sunt cele specificate în standardul EN 590:2013. Se poate adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 590:2013, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puțin aceeași precizie ca metoda analitică pe care o înlocuiește.
^(2) Valorile menționate în specificație sunt „valori reale“. La stabilirea valorilor lor limită s-au aplicat termenii EN ISO 4259:2006 „Produse petroliere - Determinarea și aplicarea datelor de precizie privind metodele de testare“, iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259:2006.
^(3) EMAG respectă cele menționate în EN 14214.
^(4) Se permite introducerea pe piață a motorinei diesel cu un conținut de esteri metilici ai acizilor grași (EMAG) mai mare de 7%.
Anexa nr. 4
Model pentru raportarea informațiilor privind coerența datelor raportateCarburant - furnizori unici
Articol
Raportare comună (DA/NU)
Țară
Furnizor^(1)
Tip de carburant^(7)
Cod NC carburant^(7)
Cantitate^(2)
Intensitatea medie a gazelor cu efect de seră
Reducerea emisiilor generate în amonte^(5)
Reducerea față de media din 2010
în litri
de energie
1
Cod NC
Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4)
Materii prime
Cod NC
Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4)
sustenabil (DA/NU)
Componenta F.1 (Componenta „combustibili fosili“)
Componenta B.1 (Componenta „biocarburanți“)
Componenta F.n (Componenta „combustibili fosili“)
Componenta B.m (Componenta „biocarburanți“)
k
Cod NC^(2)
Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4)
Materii prime
Cod NC^(2)
Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4)
sustenabil (DA/NU)
Componenta F.1 (Componenta „combustibili fosili“)
Componenta B.1 (Componenta „biocarburanți“)
Componenta F.n (Componenta „combustibili fosili“)
Componenta B.m (Componenta „biocarburanți“)
Carburant - furnizori comuni
Articol
Raportare comună (DA/NU)
Țară
Furnizor^(1)
Tip de combustibil^(7)
Cod NC combustibil^(7)
Cantitate^(2)
Intensitatea medie a gazelor cu efect de seră
Reducerea emisiilor generate în amonte^(5)
Reducerea față de media din 2010
în litri
de energie
I
DA
DA
Subtotal
Cod NC
Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4)
Materii prime
Cod NC
Intensitatea gazelor cu efect de seră(4)
sustenabil (DA/NU)
Componenta F.1 (Componenta „combustibili fosili“)
Componenta B.1 (Componenta „biocarburanți“)
Componenta F.n (Componenta „combustibili fosili“)
Componenta B.m (Componenta „biocarburanți“)
x
DA
DA
Subtotal
Cod NC^(2)
Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4)
Materii prime
Cod NC^(2)
Intensitatea gazelor cu efect de seră^(4)
sustenabil (DA/NU)
Componenta F.1 (Componenta „combustibili fosili“)
Componenta B.1 (Componenta „biocarburanți“)
Componenta F.n (Componenta „combustibili fosili“)
Componenta B.m (Componenta „biocarburanți“)
Electricitate
Raportare comună (DA/NU)
Țară
Furnizor^(1)
Tip de energie^(7)
Cantitate^(6)
Intensitatea gazelor cu efect de seră
Reducerea față de media din 2010
de energie
NU
Informații comune privind furnizorii
Țară
Furnizor^(1)
Tip de energie^(7)
Cantitate^(6)
Intensitatea gazelor cu efect de seră
Reducerea față de media din 2010
de energie
DA
DA
Subtotal
Origine - furnizori unici^(8)
Articol 1
componenta F.1
Articol 1
componenta F.n
Articol k
componenta F.1
Articol k
componenta F.n
Denumirea comercială a materiilor prime
Greutate API^(3)
Tone
Denumirea comercială a materiilor prime
Greutate API^(3)
Tone
Denumirea comercială a materiilor prime
Greutate API^(3)
Tone
Denumirea comercială a materiilor prime
Greutate API^(3)
Tone
Articol 1
componenta B.1
Articol 1
componenta B.m
Articol k
componenta B.1
Articol k
componenta B.m
Filiera de producție a biocarburanților
Greutate API^(3)
Tone
Filiera de producție a biocarburanților
Greutate API^(3)
Tone
Filiera de producție a biocarburanților
Greutate API^(3)
Tone
Filiera de producție a biocarburanților
Greutate API^(3)
Tone
Origine - furnizori comuni^(8)
Articol l
componenta F.1
Articol l
componenta F.n
Articol X
componenta F.1
Articol X
componenta F.n
Denumirea comercială a materiilor prime
Greutate API^(3)
Tone
Denumirea comercială a materiilor prime
Greutate API^(3)
Tone
Denumirea comercială a materiilor prime
Greutate API^(3)
Tone
Denumirea comercială a materiilor prime
Greutate API^(3)
Tone
Articol l
componenta B.1
Articol l
componenta B.m
Articol X
componenta B.1
Articol X
componenta B.m
Filiera de producție a biocarburanților
Greutate API^(3)
Tone
Filiera de producție a biocarburanților
Greutate API^(3)
Tone
Filiera de producție a biocarburanților
Greutate API^(3)
Tone
Filiera de producție a biocarburanților
Greutate API^(3)
Tone
Locul de achiziție^(9)
Plasarea sub regim vamal
Componentă
Denumirea rafinăriei/ unității de prelucrare
Țară
Denumirea rafinăriei/ unității de prelucrare
Țară
Denumirea rafinăriei/ unității de prelucrare
Țară
Denumirea rafinăriei/ unității de prelucrare
Țară
Denumirea rafinăriei/ unității de prelucrare
Țară
Denumirea rafinăriei/ unității de prelucrare
Țară
1
F.1
1
F.n
1
B.1
1
B.m
k
F.1
k
F.n
k
B.1
k
B.m
l
F.1
l
F.n
l
B.1
l
B.m
X
F.1
X
F.n
X
B.1
X
B.m
Energia totală raportată și reducerea realizată în România^(10)
Volum (ca energie)
Intensitatea gazelor cu efect de seră
Reducerea față de media din 2010
Observații privind formatul notelor:
a)Modelul de raport destinat furnizorilor este identic cu modelul de raport destinat statelor membre.
b)Celulele hașurate nu trebuie completate.
^(1) Identificarea furnizorului este definită în partea 1 pct. 3 lit. (a) din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență.
^(2) Cantitatea de carburant este definită în partea 1 pct. 3 lit. (c) din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență.
^(3) Greutatea API este definită în conformitate cu metoda de testare ASTM D 287.
^(4) Intensitatea gazelor cu efect de seră este definită în partea 1 pct. 3 lit. (e) din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență.
^(5) UER este definită în partea 1 pct. 3 lit. (d) din anexa nr. 1; specificațiile de raportare sunt definite în partea 2 pct. 1 din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență.
^(6) Cantitatea de electricitate este definită în partea 2 pct. 6 din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență.
^(7) Tipurile de carburant și codurile NC corespunzătoare sunt definite în partea 1 pct. 3 lit. (b) din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență.
^(8) Originea este definită în partea 2 pct. 2 și 4 din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență.
^(9) Locul de achiziție este definit în partea 2 pct. 3 și 4 din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență.
^(10) Cantitatea totală de energie (carburant și electricitate) consumată.
Anexa nr. 5
Calcularea standardului de carburant pentru combustibilii fosili
Metoda de calcul(a) Standardul de carburant se calculează în funcție de consumul mediu la nivelul Uniunii de combustibili fosili precum benzina, combustibilul diesel, motorina, GPL și GNC, după cum urmează:!Imagine
unde:
"x" reprezintă diferiții carburanți și diferitele forme de energie care intră sub incidența prezentei ordonanțe de urgență și care sunt definiți în tabelul de mai jos;
"GHGi_x" reprezintă intensitatea pe unitate a gazelor cu efect de seră provenite din livrările anuale vândute pe piața carburanților „x“ sau vectorul energetic care intră sub incidența prezentei ordonanțe de urgență, exprimat în gCO2eq/MJ. Sunt utilizate valorile pentru combustibilii fosili prezentate la pct. 5 din partea 2 a anexei nr. 1.
"MJ_x" reprezintă cantitatea totală de energie furnizată și transformată din volumele de carburant „x“ comunicate, exprimate în megajouli.
(b) Date privind consumul
Datele privind consumul utilizate pentru calcularea valorii sunt după cum urmează:
Carburant
Consum de energie (MJ)
Origine
combustibil diesel
7 894 969 x 10^6
Raportul statelor membre către CCONUSC din 2010
motorină fără destinație rutieră
240 763 x 10^6
benzină
3 844 356 x 10^6
GPL
217 563 x 10^6
GNC
51 037 x 10^6
Intensitatea gazelor cu efect de seră
Standardul de carburant pentru 2010 este 94,1 gCO_2eq/MJ.
Anexa nr. 6
*)Anexa nr. 6 este reprodusă în facsimil.
NORME PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI BIOCOMBUSTIBILILOR, AL BIOLICHIDELOR
ȘI AL OMOLOGILOR LOR COMBUSTIBILI FOSILI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE GAZELE CU EFECT DE SERĂA. VALORI TIPICE Șl IMPLICITE PENTRU BIOCOMBUSTIBILII PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI
Filieră de producție a biocombustibililor
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră — valoare tipică
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
67%
59%
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
77%
73%
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))
73%
68%
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))
79%
76%
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))
58%
47%
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept
71 %
64%
combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
48%
40%
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))
55%
48%
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))
40%
28%
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))
69%
68%
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
47%
38%
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))
53%
46%
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))
37%
24%
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))
67%
67%
etanol din trestie de zahăr
70%
70%
partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului
partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului
biomotorină din semințe de rapiță
52%
47%
biomotorină din floarea soarelui
57%
52%
biomotorină din semințe de soia
55%
50%
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)
32%
19%
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
51 %
45%
biomotorină din ulei de gătit uzat
88%
84%
biomotorină din grăsime animală topită (**)
84%
78%
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat
51 %
47%
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat
58%
54%
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat
55%
51 %
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis)
34%
22%
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
53%
49%
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat
87%
83%
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)
83%
77%
ulei vegetal pur din semințe de rapiță
59%
57%
ulei vegetal pur din floarea soarelui
65%
64%
ulei vegetal pur din semințe de soia
63%
61 %
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)
40%
30%
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
59%
57%
ulei pur din ulei de gătit uzat
98%
98%
(*) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
(**) Se aplică mimai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (^1), în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
B. ESTIMĂRI ALE VALORILOR TIPICE ȘI IMPLICITE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI INEXISTENȚI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂȚI NEGLIJABILE PE PIAȚĂ ÎN 2016, DACĂ ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI
Filieră de producție a biocombustibililor
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
etanol din paie de grâu
85%
83%
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
85%
85%
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
82%
82%
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
85%
85%
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
82%
82%
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
86%
86%
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
83%
83%
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
86%
86%
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
83%
83%
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
89%
89%
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
89%
89%
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
89%
89%
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
89%
89%
partea de metil-terț-butil-eter (MTBE) din surse regenerabile
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului
C. METODOLOGIE1. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare:(a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biocombustibili se calculează prin formula următoare:
E = e(ec) + el + ep +e(td) + e(u) – e(sca) – e(ccs) -e(ccr),
unde
E
=
emisiile totale provenite din utilizarea combustibilului;
e(ec)
=
emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime;
el
=
emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului;
ep
=
emisii provenite din prelucrare;
e(td)
=
emisii provenite din transport și distribuție;
e(u)
=
emisii provenite de la combustibilul utilizat;
e(sca)
=
reduceri de emisii datorate acumulării carbonului în sol prin intermediul unui mai bun management agricol;
e(ccs)
=
reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și
e(ccr)
=
reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2.
Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare;
(b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biolichide se calculează prin formula pentru biocombustibili (E), dar cu extensia necesară pentru a include conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire și răcire produsă, după cum urmează:
(i)pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică:
EC(h) = E/eta(h)
(ii)pentru instalațiile energetice care produc numai energie electrică:
EC(el) = E/eta(el)
unde
EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.
E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală.
eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic.
eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic.
(iii)pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:!Imagine
(iv)pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:!Imagine
unde:
EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.
E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală.
eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.
eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat a! împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.
C(el) = fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1).
C(h) = randamentul ciclului Carnot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile).
Randamentul ciclului Carnot, C(h) pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:
C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)
unde
T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare.
T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C)
Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ci, poate fi definit după cum urmează:
C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546
În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:(a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;(b) „energie termică utilă" înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire;(c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.
2.Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili și biolichide se exprimă după cum urmează:(a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ.(b) (emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biolichide, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau electrică), g CO2eq/MJ.
În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum este prevăzut la pct. 1 lit. (b)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (^2).
În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (^3):!Imagine
Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează:!Imagine
3.Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare:(a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor:
REDUCERE = (EF(t) - EB)/EF(t)
unde
EB
=
emisiile totale provenite de la biocombustibil; și
EF(t)
=
emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport
(b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate încălzirii, răcirii și energiei electrice produse din biolichide:
ECB(h c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică; și
ECF(h c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică.
4.Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul pct. 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:
CO2
:
1
N2O
:
298
CH4
:
25
5.Emisiile provenite din extracția sau cultivarea de materii prime, e(ec), includ emisii provenite din însuși procesul de extracție sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole folosindu-se mediile regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.
6.Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 1 lit. (a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (^4).
7.Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:
e(l) = (CSR - CSA) x 3,664 x 1/20 x 1/P -e(B) (^5)
unde
e(l)
=
emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent CO2 per unitate energetică produsă de biocombustibili sau de biolichide (megajouli)]. „Terenuri cultivate” (^6) și „terenuri cu cultură perenă” (^7) sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor;
CSR
=
stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă;
CSA
=
stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe 0 perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul;
P
=
productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de biocombustibili sau biolichide per unitate de suprafață per an); și
e(B)
=
bonus de biolichid sau de biocombustibil de 29 g CO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 8.
8.Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:(a) nu era folosit pentru activități agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; și(b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole.
Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 de ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b).
9.„Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, fie a fost salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și a fost grav erodat.
10.Decizia 2010/335/UE a Comisiei (^13), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor 1PCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră — volumul 4 și în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 și (UE) 2018/841 servește drept bază de calcul pentru stocurile de carbon din sol.
11.Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces.
La calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalația de producție a combustibilului, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Prin derogare de ta această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică.
Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant.
12.Emisiile provenite din transport și distribuție, e(td), includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct.
13.Emisiile combustibilului utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru biocombustibili și biolichide.
Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (N2O și CH4) ale combustibilului utilizat se includ în factorul e(u) pentru biolichide.
14.Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, cu modificările și completările ulterioare.
15.Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, e(ccr), este direct legată de producția de biocombustibili sau de biolichide cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale.
16.În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h) calculat după cum urmează:
C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)
unde
T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare.
T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C)
Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h), poate fi definit după cum urmează:
C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546
În scopul acestui calcul, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită Ia intrarea anuală de energie.
În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:(a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;(b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;(c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.
17.În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse (coproduse), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea de încălzire inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, către și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 16.18. Pentru calculul prevăzut la pct. 17, emisiile care trebuie împărțite sunt e(ec) + el + e(sca) + acele fracții ale ep, e(td), e(ccs) și e(ccr) care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracțiunea din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.
În cazul biocombustibUilor și al biolichidelor, toate coprodusele se iau în considerare în sensul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu un conținut energetic negativ.
Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr, au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a acestora, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final.
În cazul combustibililor produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 16 este rafinăria.
19.În cazul biocombustibililor, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil EF(t) este 94g CO2eq/MJ.
În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(e) este 183 g COieq/MJ.
În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie termică utilă, precum și pentru producerea de încălzire și/sau răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h c) este 80 g CO2eq/MJ.
D. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU BIOCOMBUSTIBILI ȘI BIOLICHIDEValori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” conform definiției din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din sol
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din sfeclă de zahăr
9,6
9,6
etanol din porumb
25,5
25,5
etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb
27,0
27,0
etanol din trestie de zahăr
17,1
17,1
partea de ETBE din surse regenerabile
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului
partea de TAEE din surse regenerabile
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului
biomotorină din semințe de rapiță
32,0
32,0
biomotorină din floarea soarelui
26,1
26,1
biomotorină din semințe de soia
21,2
21,2
biomotorină din ulei de palmier
26,2
26,2
biomotorină din ulei de gătit uzat
0
0
biomotorină din grăsime animală topită (**)
0
0
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat
33,4
33,4
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat
26,9
26,9
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat
22,1
22,1
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat
27,4
27,4
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat
0
0
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)
0
0
ulei vegetal pur din semințe de rapiță
33,4
33,4
ulei vegetal pur din floarea soarelui
27,2
27,2
ulei vegetal pur din semințe de soia
22,2
22,2
ulei vegetal pur din ulei de palmier
27,1
27,1
ulei pur din ulei de gătit uzat
0
0
Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” - numai pentru emisiile de N2O din sol (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile provenite din cultivare în tabelul „e(ec) ”)
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din sfeclă de zahăr
4,9
4,9
etanol din porumb
13,7
13,7
etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb
14,1
14,1
etanol din trestie de zahăr
2,1
2,1
partea de ETBE din surse regenerabile
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului
partea de TAEE din surse regenerabile
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului
biomotorină din semințe de rapiță
17,6
17,6
biomotorină din floarea soarelui
12,2
12,2
biomotorină din semințe de soia
13,4
13,4
biomotorină din ulei de palmier
16,5
16,5
biomotorină din ulei de gătit uzat
0
0
biomotorină din grăsime animală topită (**)
0
0
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat
18,0
18,0
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat
12,5
12,5
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat
13,7
13,7
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat
16,9
16,9
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat
0
0
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)
0
0
ulei vegetal pur din semințe de rapiță
17,6
17,6
ulei vegetal pur din floarea soarelui
12,2
12,2
ulei vegetal pur din semințe de soia
13,4
13,4
ulei vegetal pur din ulei de palmier
16,5
16,5
ulei pur din ulei de gătit uzat
0
0
Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din partea C din prezenta anexă
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii de gaze cu efect de seră — valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră — valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
18,8
26,3
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
9,7
13,6
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))
13,2
18,5
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))
7,6
10,6
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))
27,4
38,3
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))
15,7
22,0
etanol din ponimb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
20,8
29,1
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))
14,8
20,8
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))
28,6
40,1
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))
1,8
2,6
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
21,0
29,3
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))
15,1
21,1
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))
30,3
42,5
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))
1,5
2,2
etanol din trestie de zahăr
1,3
1,8
partea de ETBE din surse regenerabile
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului
partea de TAEE din surse regenerabile
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului
biomotorină din semințe de rapiță
11,7
16,3
biomotorină din floarea soarelui
11,8
16,5
biomotorină din semințe de soia
12,1
16,9
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)
30,4
42,6
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
13,2
18,5
biomotorină din ulei de gătit uzat
9,3
13,0
biomotorină din grăsime animală topită (*2)
13,6
19,1
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat
10,7
15,0
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat
10,5
14,7
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat
10,9
15,2
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis)
27,8
38,9
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
9,7
13,6
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat
10,2
14,3
idei din grăsime animală topită, hidrotratat (*2)
14,5
20,3
ulei vegetal pur din semințe de rapiță
3,7
5,2
ulei vegetal pur din floarea soarelui
3,8
5,4
ulei vegetal pur din semințe de soia
4,2
5,9
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)
22,6
31,7
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
4,7
6,5
ulei pur din ulei de gătit uzat
0,6
0,8
Valori implicite detaliate doar pentru extracția de ulei (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile de prelucrare în tabelul „ep”)
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
biomotorină din semințe de rapiță
3,0
4,2
biomotorină din floarea soarelui
2,9
4,0
biomotorină din semințe de soia
3,2
4,4
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)
20,9
29,2
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
3,7
5,1
biomotorină din ulei de gătit uzat
0
0
biomotorină din grăsime animală topită (**)
4,3
6,1
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat
3,1
4,4
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat
3,0
4,1
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat
3,3
4,6
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis)
21,9
30,7
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
3,8
5,4
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat
0
0
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)
4,3
6,0
ulei vegetal pur din semințe de rapiță
3,1
4,4
ulei vegetal pur din floarea soarelui
3,0
4,2
ulei vegetal pur din semințe de soia
3,4
4,7
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)
21,8
30,5
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
3,8
5,3
ulei pur din ulei de gătit uzat
0
0
Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „e(td)” conform definiției din partea C dinprezenta anexă
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
2,3
2,3
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
2,3
2,3
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))
2,3
2,3
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))
2,3
2,3
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))
2,3
2,3
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))
2,3
2,3
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))
2,2
2,2
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
2,2
2,2
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))
2,2
2,2
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))
2,2
2,2
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
2,2
2,2
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))
2,2
2,2
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))
2,2
2,2
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))
2,2
2,2
etanol din trestie de zahăr
9,7
9,7
partea de ETBE din surse regenerabile
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului
partea de TAEE din surse regenerabile
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului
biomotorină din semințe de rapiță
1,8
1,8
biomotorină din floarea soarelui
2,1
2,1
biomotorină din semințe de soia
8,9
8,9
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)
6,9
6,9
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
6,9
6,9
biomotorină din ulei de gătit uzat
1,9
1,9
biomotorină din grăsime animală topită (*4)
1,7
1,7
ulei vegeta! din semințe de rapiță, hidrotratat
1,7
1,7
ulei vegeta! din floarea soarelui, hidrotratat
2,0
2,0
ulei vegeta! din semințe de soia, hidrotratat
9,2
9,2
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis)
7,0
7,0
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
7,0
7,0
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat
1,7
1,7
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*4)
1,5
1,5
ulei vegetal pur din semințe de rapiță
1,4
1,4
ulei vegeta! pur din floarea soarelui
1,7
1,7
ulei vegetal pur din semințe de soia
8,8
8,8
ulei vegeta! pur din ulei de palmier (bazin de efiuenți deschis)
6,7
6,7
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
6,7
6,7
ulei pur din ulei de gătit uzat
1,4
1,4
Valori implicite detaliate doar pentru transportul și distribuția combustibilului final. Acestea sunt deja induse în tabelul „emisii din transport și distribuție e(td)", conform definiției din partea C din prezenta anexă, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic dorește să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul recoltei sau al uleiului.
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
1,6
1,6
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
1,6
1,6
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))
1,6
1,6
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))
1,6
1,6
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))
1,6
1,6
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))
1,6
1,6
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
1,6
1,6
etanol din porumb (gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))
1,6
1,6
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))
1,6
1,6
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))
1,6
1,6
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
1,6
1,6
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))
1,6
1,6
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))
1,6
1.6
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))
1,6
1,6
etanol din trestie de zahăr
6,0
6,0
partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile de etanol
Se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului
partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile de etanol
Se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului
biomotorină din semințe de rapiță
1,3
1,3
biomotorină din floarea soarelui
1,3
1,3
biomotorină din semințe de soia
1,3
1,3
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)
1,3
1,3
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
1,3
1,3
biomotorină din ulei de gătit uzat
1,3
1,3
biomotorină din grăsime animală topită (*6)
1,3
1,3
ulei vegeta! din semințe de răpită, hidrotratat
1,2
1,2
ulei vegeta! din floarea soarelui, hidrotratat
1,2
1,2
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat
1,2
1,2
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis)
1,2
1,2
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
1,2
1,2
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat
1,2
1,2
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*6)
1,2
1,2
ulei vegetal pur din semințe de rapiță
0,8
0,8
ulei vegetal pur din floarea soarelui
0,8
0,8
ulei vegetal pur din semințe de soia
0,8
0,8
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)
0,8
0,8
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
0,8
0,8
ulei pur din ulei de gătit uzat
0,8
0,8
Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii tipice de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii implicite de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
30,7
38,2
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
21,6
25,5
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))
25,1
30,4
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))
19,5
22,5
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))
39,3
50,2
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))
27,6
33,9
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
48,5
56,8
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))
42,5
48,5
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))
56,3
67,8
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))
29,5
30,3
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)
50,2
58,5
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))
44,3
50,3
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))
59,5
71,7
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))
30,7
31,4
etanol din trestie de zahăr
28,1
28,6
partea de ETBE din surse regenerabile
Egală cu cea din Jiliera utilizată pentru producția etanolului
partea de TAEE din surse regenerabile
Egală cu cea din fdiera utilizată pentru producția etanolului
biomotorină din semințe de rapiță
45,5
50,1
biomotorină din floarea soarelui
40,0
44,7
biomotorină din semințe de soia
42,2
47,0
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)
63,5
75,7
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
46,3
51,6
biomotorină din ulei de gătit uzat
11,2
14,9
biomotorină din grăsime animală topită (*8)
15,3
20,8
ulei vegeta! din semințe de rapiță, hidrotratat
45,8
50,1
ulei vegetal din floarea soarelui, h idrotratat
39,4
43,6
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat
42,2
46,5
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis)
62,2
73,3
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
44,1
48,0
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat
11,9
16,0
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*8)
16,0
21,8
ulei vegetal pur din semințe de rapiță
38,5
40,0
ulei vegetal pur din floarea soarelui
32,7
34,3
ulei vegetal pur din semințe de soia
35,2
36,9
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)
56,3
65,4
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)
38,4
57,2
ulei pur din ulei de gătit uzat
2,0
2,2
E. ESTIMĂRI ALE VALORILOR IMPLICITE DETALIATE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI ȘI BIOLICHIDE, INEXISTENȚI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂȚI NEGLIJABILE PE PIAȚĂ ÎN 2016Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” conform definiției din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din sol (inclusiv stocarea deșeurilor lemnoase sau a deșeurilor lemnoase din păduri cultivate)
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din paie de grâu
1,8
1,8
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
3,3
3,3
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
8,2
8,2
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
8,2
8,2
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
12,4
12,4
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
3,1
3,1
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
7,6
7,6
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
3,1
3,1
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
7,6
7,6
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
2,5
2,5
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
2,5
2,5
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
2,5
2,5
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
2,5
2,5
partea de MTBE din surse regenerabile
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului
Valori implicite detaliate pentru emisiile de N2O din sol (incluse în valorile implicite detaliate pentru emisiile provenite din cultivare din tabelul „e(ec)”)
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din paie de grâu
0
0
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
0
0
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
4,4
4,4
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
0
0
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
4,4
4,4
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
0
0
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
4,1
4,1
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
0
0
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
4,1
4,1
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leș iei negre integrată în fabrici de celuloză
0
0
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leș iei negre integrată în fabrici de celuloză
0
0
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
0
0
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
0
0
partea de MTBE din surse regenerabile
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului
Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din partea C din prezenta anexă
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din paie de grâu
4,8
6,8
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
0,1
0,1
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
0,1
0,1
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
0,1
0,1
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
0,1
0,1
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
0
0
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
0
0
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
0
0
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
0
0
motorină Fischer-Tropsch din gazijicarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
0
0
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
0
0
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
0
0
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
0
0
partea de MTBE din surse regenerabile
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului
Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „e(td)” conform definiției din partea C din prezenta anexă
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din paie de grâu
7,1
7,1
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
10,3
10,3
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
8,4
8,4
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
10,3
10,3
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
8,4
8,4
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
10,4
10,4
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
8,6
8,6
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
10,4
10,4
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
8,6
8,6
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
7,7
7,7
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
7,9
7,9
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
7,7
7,7
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
7,9
7,9
partea de MTBE din surse regenerabile
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului
Valori implicite detaliate doar pentru transportul și distribuția combustibilului final. Acestea sunt deja induse în tabelul „emisii din transport și distribuție e(td)”, conform definiției din partea C din prezenta anexă, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic dorește să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul materiilor prime.
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din paie de grâu
1,6
1,6
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
1,2
1,2
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
1,2
1,2
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
1,2
1,2
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
1,2
1,2
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
2,0
2,0
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
2,0
2,0
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
2,0
2,0
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
2,0
2,0
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
2,0
2,0
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
2,0
2,0
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
2,0
2,0
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
2,0
2,0
partea de MTBE din surse regenerabile
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului
Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din paie de grâu
13,7
15,7
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
13,7
13,7
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
16,7
16,7
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
13,7
13,7
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
16,7
16,7
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
13,5
13,5
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
16,2
16,2
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare
13,5
13,5
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare
16,2
16,2
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
10,2
10,2
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
10,4
10,4
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
10,2
10,2
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză
10,4
10,4
partea de MTBE din surse regenerabile
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului
(^1) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300. ¡4.11.2009. p. 1).
(^2) Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcităj prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a căldurii este încălzirea sau răcirea prin intermediul unor răcitoare cu absorbție.
(^3) Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eet descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec pentru produse intermediare.
(^4) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. In acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri.
(^5) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664.
(^6) „Terenuri cultivate ” astfel cum sunt definite de IPCC.
(^7) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.
(^8) Decizia 2010/335/UE a Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE (JO L 151. 17.6.2010. p. 19).
(^9) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JOI. 156. 19.6.2018. p. 1).
(^10) Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 140. 5.6.2009. p. 114).
(**) Se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
(**) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
(*1) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
(*2) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animată clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
(**) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria I și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
(*3) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
(*4) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
(*5) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
(*6) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
(*7) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
(*8) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
Raportarea din partea autorității competente către Comisia Europeană1. Până la data de 31 decembrie în fiecare an, autoritatea competentă prezintă un raport cu privire la datele enumerate la pct. 3. Datele respective trebuie să fie raportate pentru toți carburanții și toate formele de energie introduse pe piață în România. În cazul în care se amestecă mai mulți biocarburanți și combustibili fosili, trebuie să fie furnizate datele pentru fiecare biocarburant.
2.Datele enumerate la pct. 3 sunt raportate separat pentru carburanții sau energia introduse pe piață de furnizori (inclusiv furnizorii comuni care operează doar în România).
3.Pentru fiecare carburant și fiecare formă de energie, autoritatea competentă prezintă un raport Comisiei privind următoarele date, astfel cum au fost agregate în conformitate cu pct. 2 și cum sunt definite în anexa nr. 1:(a) tipul de carburant sau de energie;(b) volumul sau cantitatea de carburant sau de electricitate;(c) intensitatea gazelor cu efect de seră;(d) UER;(e) originea;(f) locul de achiziție.Anexa nr. 8
Depășirea autorizată a presiunii vaporilor pentru benzina care conține bioetanol
Conținut de bioetanol (% v/v)
Depășirea autorizată a presiunii vaporilor (kPa)^(1)
0
0
1
3,7
2
6,0
3
7,2
4
7,8
5
8,0
6
8,0
7
7,9
8
7,9
9
7,8
10
7,8
^(1) Valorile menționate în specificație sunt „valori reale“. La stabilirea valorilor lor limită s-au aplicat termenii standardului EN ISO 4259:2006 „Produse petroliere - Determinarea și aplicarea datelor de precizie privind metodele de testare“, iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în standardul EN ISO 4259:2006. Atunci când conținutul de bioetanol este cuprins între două valori indicate în tabel, depășirea autorizată a presiunii vaporilor se determină prin interpolare liniară între conținutul de bioetanol imediat superior și cel imediat inferior.
Anexa nr. 9PARTEA A
Emisii estimate provizorii în legătură cu schimbarea indirectă a destinației terenurilor,
generate de materiile prime pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă (g CO_2eq/MJ) (^1)
Grup de materii prime
Media (^2)
Intervalul dintre percentile derivat din analiza sensibilității (^3)
Culturi de cereale și alte culturi bogate în amidon
12
8-16
Culturi de plante zaharoase
13
4-17
Culturi de plante oleaginoase
55
33-66
(^1) Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual. Cuantumul valorilor din anexă depinde de gama de ipoteze (precum tratarea coproduselor, evoluțiile producției, stocurile de carbon și dislocarea altor produse) folosite în cadrul modelelor economice dezvoltate pentru estimarea lor. Prin urmare, deși nu este posibil să se caracterizeze pe deplin intervalul de incertitudine asociat cu astfel de estimări, a fost efectuată o analiză a sensibilității cu privire la aceste rezultate pe baza variației aleatorii a parametrilor-cheie, așa-numita „analiză Monte Carlo“.
(^2) Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual.
(^3) Intervalul prevăzut aici reflectă 90% dintre rezultate, utilizând valorile celei de a cincea și a nouăzeci și cincea percentile care rezultă din analiză. Cea de a cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 5 % dintre observații (și anume 5% din datele totale utilizate au arătat rezultate sub 8, 4 și 33 g CO_2eq/MJ). Cea de a nouăzeci și cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 95 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate peste 16, 17 și 66 g CO_2eq/MJ).
PARTEA B
Biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă pentru care emisiile estimate în legătură cu
schimbarea indirectă a destinației terenurilor sunt considerate a fi egale cu zero
Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produse din următoarele categorii de materii prime sunt considerate ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a destinației terenurilor egale cu zero:
1.materii prime care nu sunt enumerate în partea A din prezenta anexă;
2.materii prime a căror producție a condus la schimbarea directă a destinației terenurilor, și anume o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, pășuni, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene (^4). În acest caz, o valoare a emisiilor în legătură cu schimbarea directă a destinației terenurilor (e_l) ar fi trebuit calculată în conformitate cu anexa 6 partea C pct. 7.
(^4) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.
Materii prime pentru producția de biogaz pentru transporturi și de biocombustibili avansați, a căror contribuție la realizarea ponderilor minime prevăzute la articolul 23 alineatul (1) poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului lor energetic:
a)alge, dacă sunt cultivate pe pământ în heleșteie sau fotobioreactoare;
d)fracțiunea de biomasă din deșeurile industriale care nu poate fi folosită în lanțul alimentar sau furajer, inclusiv materiale provenite din industria cu amănuntul și cu ridicata și din industria agroalimentară, precum și din industria pescuitului și acvaculturii și excluzând materiile prime enumerate în partea B din prezenta anexă;
e)paie;
f)gunoi de grajd și nămol de epurare;
g)efluenți proveniți de la fabricile de ulei de palmier și grămezile de fructe de palmier goale;
h)smoală de ulei de tal;
i)glicerină brută;
j)deșeuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (bagasă);
k)tescovină de struguri și drojdie de vin;
l)coji de fructe cu coajă lemnoasă;
m)pleavă;
n)știuleți curățați de boabe de porumb;
o)fracțiunea de biomasă din deșeurile și reziduurile din silvicultură și din industriile forestiere, și anume scoarța, ramurile, reziduurile anterioare comercializării, frunzele, acele, coroanele arborilor, rumegușul, așchiile, leșia neagră, leșia cu sulfit, fibra de nămol, lignina și uleiul de tal;
Materii prime pentru producția de biocombustibili și de biogaz pentru transporturi a căror contribuție la realizarea ponderii minime stabilite la articolul 23 alineatul (1) este limitată și poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului lor energetic:
a)ulei de gătit uzat;
b)grăsimi animale clasificate în categoriile 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009^(1).
^(1) Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 (Regulamentul privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).
REGULI PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI ASUPRA FORMĂRII GAZELOR CU EFECT DE SERĂ
PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ Șl OMOLOGII LOR COMBUSTIBILI FOSILIA. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE PENTRU REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PROVENITE DIN COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON GENERATE DE SCHIMBAREA DESTINAȚIEI TERENURILOR
AȘCHII DE LEMN
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă
Distanța de transport
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
Căldură
Energie electrică
Căldură
Energie electrică
Așchii de lemn din reziduuri forestiere
1-500 km
93%
89%
91 %
87%
500-2 500 km
89%
84%
87%
81 %
2500-10000 km
82%
73%
78%
67%
Peste 10 000 km
67%
51 %
60%
41 %
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt)
2 500-10 000 km
11%
65%
73%
60%
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat)
1-500 km
89%
83%
87%
81 %
500-2 500 km
85 %
78%
84%
76%
2 500-10000 km
78%
67%
74%
62%
Peste 10 000 km
63%
45%
57%
35%
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fără fertilizare)
1-500 km
91 %
87%
90%
85%
500-2 500 km
88%
82%
86%
79%
2500-10000 km
80%
70%
77%
65%
Peste 10 000 km
65%
48%
59%
39%
Așchii de lemn din lemn comercializabil
1-500 km
93%
89%
92%
88%
500-2 500 km
90%
85%
88%
82%
2 500-10 000 km
82%
73%
79%
68%
Peste 10 000 km
67%
51 %
61 %
42%
Așchii de lemn din reziduuri industriale
1-500 km
94%
92%
93%
90%
500-2 500 km
91 %
87%
90%
85%
2500-10000 km
83%
75%
80%
71 %
Peste 10 000 km
69%
54%
63 %
44%
PELETE DE LEMN (*1)
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă
Distanța de transport
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
Căldură
Energie electrică
Căldură
Energie electrică
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere
Cazul 1
1-500 km
58%
37%
49%
24%
500-2 500 km
58%
37%
49%
25%
2 500-10 000 km
55%
34%
47%
21 %
Peste 10 000 km
50%
26%
40%
11 %
Cazul 2a
1-500 km
77%
66%
72%
59%
500-2 500 km
77%
66%
72%
59%
2 500-10 000 km
75%
62%
70%
55%
Peste 10 000 km
69%
54%
63%
45%
Cazul 3a
1-500 km
92%
88%
90%
85%
500-2 500 km
92%
88%
90%
86%
2 500-10 000 km
90%
85%
88%
81 %
Peste 10 000 km
84%
76%
81 %
72%
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt)
Cazul 1
2 500-10 000 km
52%
28%
43%
15%
Cazul 2a
2 500-10 000 km
70%
56%
66%
49%
Cazul 3a
2 500-10 000 km
85%
78%
83%
75%
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat)
Cazul 1
1-500 km
54%
32%
46%
20%
500-10 000 km
52%
29%
44%
16%
Peste 10 000 km
47%
21 %
37%
7%
Cazul 2a
1-500 km
73%
60%
69%
54%
500-10 000 km
71 %
57%
67%
50%
Peste 10 000 km
66%
49%
60%
41 %
Cazul 3a
1-500 km
88%
82%
87%
81 %
500-10 000 km
86%
79%
84%
77%
Peste 10 000 km
80%
71 %
78%
67%
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare)
Cazul 1
1-500 km
56%
35%
48%
23%
500-10 000 km
54%
32%
46%
20%
Peste 10 000 km
49%
24%
40%
10%
Cazul 2a
1-500 km
76%
64%
72%
58%
500-10 000 km
74%
61 %
69%
54%
Peste 10 000 km
68%
53 %
63%
45 %
Cazul 3a
1-500 km
91 %
86%
90%
85%
500-10 000 km
89%
83%
87%
81 %
Peste 10 000 km
83%
75%
81 %
71 %
Lemn comercializabil
Cazul 1
1-500 km
57%
37%
49%
24%
500-2 500 km
58%
37%
49%
25%
2 500-10 000 km
55%
34%
47%
21 %
Peste 10 000 km
50%
26%
40%
11 %
Cazul 2a
1-500 km
77%
66%
73%
60%
500-2 500 km
77%
66%
73%
60%
2 500-10 000 km
75%
63%
70%
56%
Peste 10 000 km
70%
55 %
64%
46%
Cazul 3a
1-500 km
92%
88%
91 %
86%
500-2 500 km
92%
88%
91 %
87%
2 500-10 000 km
90%
85%
88%
83%
Peste 10 000 km
84%
77%
82%
73%
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului
Cazul 1
1-500 km
75%
62%
69%
55%
500-2 500 km
75%
62%
70%
55%
2 500-10 000 km
72%
59%
67%
51 %
Peste 10 000 km
67%
51 %
61 %
42%
Cazul 2a
1-500 km
87%
80%
84%
76%
500-2 500 km
87%
80%
84%
77%
2 500-10 000 km
85%
77%
82%
73%
Peste 10 000 km
79%
69%
75%
63%
Cazul 3a
1-500 km
95%
93%
94%
91 %
500-2 500 km
95%
93%
94%
92%
2 500-10 000 km
93%
90%
92%
88%
Peste 10 000 km
88%
82%
85%
78%
FILIERE AGRICOLE
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă
Distanța de transport
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
Căldură
Energie electrică
Căldură
Energic electrică
Reziduuri agricole cu o densitate < 0,2 t/mc (*2)
1- 500 km
95%
92%
93%
90%
500-2 500 km
89%
83%
86%
80%
2 500-10 000 km
77%
66%
73%
60%
Peste 10 000 km
57%
36%
48%
23%
Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc (*3)
1-500 km
95%
92%
93%
90%
500-2 500 km
93%
89%
92%
87%
2 500-10 000 km
88%
82%
85%
78%
Peste 10 000 km
78%
68%
74%
61 %
Pelete din paie
1-500 km
88%
82%
85%
78%
500-10 000 km
86%
79%
83%
74%
Peste 10 000 km
80%
70%
76%
64%
Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr
500-10 000 km
93%
89%
91 %
87%
Peste 10 000 km
87%
81 %
85%
77%
Făină de sâmburi de palmier
Peste 10 000 km
20%
-18%
11 %
-33 %
Făină de sâmburi de palmier (fară emisii de CH4 de la presa de ulei)
Peste 10 000 km
46%
20%
42%
14%
BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ (*4)
Sistemul de producție a biogazului
Opțiunea tehnologică
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
Gunoi de grajd umed (^1)
Cazul 1
Digestat în mediu deschis (^2)
146%
94%
Digestat în mediu închis (^3)
246 %
240 %
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
136%
85%
Digestat în mediu închis
227 %
219%
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
142%
86%
Digestat în mediu închis
243 %
235 %
Plantă de porumb întreagă (^4)
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
36%
21 %
Digestat în mediu închis
59%
53%
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
34%
18%
Digestat în mediu închis
55%
47%
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
28%
10%
Digestat în mediu închis
52%
43%
Deșeuri biologice
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
47%
26%
Digestat în mediu închis
84%
78%
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
43%
21 %
Digestat în mediu închis
77%
68%
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
38%
14%
Digestat în mediu închis
76%
66%
BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB
Sistemul de producție a biogazului
Opțiunea tehnologică
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 %
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
72%
45%
Digestat în mediu închis
120%
114%
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
67%
40%
Digestat în mediu închis
111 %
103 %
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
65%
35%
Digestat în mediu închis
114%
106%
Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 %
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
60%
37%
Digestat în mediu închis
100%
94%
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
57%
32%
Digestat în mediu închis
93%
85%
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
53%
27%
Digestat în mediu închis
94%
85%
Gunoi de grajd - Porumb 60 % - 40 %
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
53%
32%
Digestat în mediu închis
88%
82%
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
50%
28%
Digestat în mediu închis
82%
73%
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
46%
22%
Digestat în mediu închis
81 %
72%
BIOMETAN PENTRU TRANSPORT (*5)
Sistemul de producție a biometanului
Opțiuni tehnologice
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
Gunoi de grajd umed
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși
117%
72%
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși
133%
94%
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși
190%
179%
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși
206 %
202 %
Plantă de porumb întreagă
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși
35%
17%
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși
51 %
39%
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși
52%
41 %
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși
68%
63%
Deșeuri biologice
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși
43%
20%
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși
59%
42%
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși
70%
58%
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși
86%
80%
BIOMETAN - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB (*6)
Sistemul de producție a biometanului
Opțiuni tehnologice
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 %
Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazosi (^5)
62%
35%
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși (^6)
78%
57%
Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși
97%
86%
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși
113%
108%
Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 %
Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși
53%
29%
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși
69%
51 %
Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși
83%
71 %
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși
99%
94%
Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 %
Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși
48%
25%
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși
64%
48%
Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși
74%
62%
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși
90%
84%
B. METODOLOGIE1. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă se calculcază prin formula următoare:(a) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă înainte de conversia în energie electrică, încălzire și răcire se calculează prin formula următoare:
E= e(ec) + el + ep + e(td) + e(u) – e(sca) – e(ccs) – e(ccr),
unde:
E = volumul total al emisiilor rezultate din producția de combustibil înainte de conversia energetică;
e(ec) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime;
el = emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului;
ep = emisii provenite din prelucrare;
e(td) = emisii provenite din transport și distribuție;
e(u) = emisii provenite de la combustibilul utilizat;
e(sca) = reduceri de emisii datorate acumulării CO2 în sol prin intermediul unui mai bun management agricol;
e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și
e(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2.
Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare.
(b) în cazul codigestiei diferitelor substraturi într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile tipice și implicite ale emisiilor de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează:!Imagine
unde:
E = emisiile de gaze cu efect de seră per MJ de biogaz sau biometan produs prin codigestia amestecului stabilit de substraturi
S(n) = ponderea materiilor prime n în conținutul energetic
E(n) = emisiile în g CO2/MJ pentru filiera n astfel cum se prevede în partea D din prezenta anexă (*)
Pn = randamentul energetic [MJ] per kilogram de materie primă folosită umedă n (**)
Wn = factorul de ponderare a substratului n definit după cum urmează:!Imagine
unde:
In = contribuția anuală la fierbătorul de substrat n [tone de substanță proaspătă]
AMn = umiditatea medie anuală a substratului n [kg de apă/kg de substanță proaspătă]
SMn = umiditatea standard a substratului n (***).
(*) Pentru gunoiul de grajd utilizat ca substrat, se adaugă un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd (-54 kg CO2eq/t substanță proaspătă) pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd.
(**) Următoarele valori ale lui Pn se folosesc pentru calculul valorilor tipice și implicite:
(***) Se utilizează următoarele valori ale umidității standard pentru substratul SMn:
SM(porumb): 0,65 [kg de apă/kg de substanță proaspătă]
SM(gunoi de grajd): 0,90 [kg de apă/kg de substanță proaspătă]
SM(deșeuri biologice): 0,76 [kg de apă/kg de substanță proaspătă]
(c) în cazul codigestiei substraturilor n într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile efective ale emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biogaz și biometan se calculează după cum urmează:!Imagine
unde:
E = volumul total al emisiilor rezultate din producția de biogaz sau biometan înainte de conversia energiei;
Sn = ponderea materiilor prime n, în fracțiune a intrării în digestor;
e(ec,n) = emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime n;
e(td,materiiprime,n) = emisiile provenite din transportul materiilor prime n către digestor;
e(l,n) = emisiile anualizate provenite din variațiile stocului de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, pentru materiile prime n;
e(sca) = reducerile de emisii datorate unei gestionări agricole mai bune a materiilor prime n (*);
ep = emisii provenite din prelucrare;
e(td,produs) = emisii provenite din transportul și distribuția de biogaz și/sau biometan;
e(u) = emisiile produse de combustibilul folosit, și anume gaze cu efect de seră emise pe parcursul procesului de ardere;
e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și
e(ccr) = reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2.
(*) Pentru e(sca) se atribuie un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd în cazul în care gunoiul de grajd este utilizat ca substrat pentru producția de biogaz și biometan.
(d) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea de combustibili din biomasă pentru producerea energiei electrice, a încălzirii și a răcirii, inclusiv conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire sau răcire, se calculează după cum urmează:
(i)Pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică:
EC(h) = E/eta(h)
(ii)Pentru instalațiile energetice carc produc numai energie electrică:
EC(el) = E/eta(el)
unde:
EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.
E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală.
eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.
eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.
(iii)pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:!Imagine
(iv)pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:!Imagine
unde:
EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.
E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală.
eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic.
eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic.
C(el) = fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1).
C(h) = randamentul ciclului Camot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile).
Randamentul ciclului Camot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:
C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)
unde:
T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare.
T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C)
Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h) poate fi definit după cum urmează:
C(h) = randamentul ciclului Camot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546
În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:
(i)„cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;
(ii)„energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;
(iii)„cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.
2.Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se exprimă după cum urmează:(a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ.(b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la încălzire sau energie electrică produsă pe bază de combustibili din biomasă, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau energie electrică), g CO2eq/MJ.
În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum sunt prevăzute la pct. 1 lit. (d)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (^7).
În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime ecc sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (^8):!Imagine
Factor combustibil materii prime(a) = [Raport MJ materii prime necesare pentru producerea a 1MJ combustibil]
Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează:!Imagine
3.Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se calculează după cum urmează:(a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă utilizați în transporturi:
REDUCERE = (EF(t) - EB))/EF(t)
unde
EB = emisiile totale provenite de la combustibili din biomasă utilizați în transporturi; și
EF(t) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport
(b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate producerii de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă:
ECB(h c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică,
ECF(h c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică.
4.Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul punctului 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:
CO2: 1
N2O: 298
CH4: 25
5.Emisiile provenite din extracția, recoltarea sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însuși procesul de extracție, recoltare sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole pe baza mediilor regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) din Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. în absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.
Se pot obține estimări ale emisiilor provenite din activitatea de cultivare și de recoltare a biomasei forestiere prin utilizarea valorilor medii pentru emisiile provenite din cultivare și recoltare calculate pentru zone geografice la nivel național, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.
6.Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 1 lit. (a), reducerile emisiilor provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, e(sca), cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (^9).
7.Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:
el = (CSR - CSA) x 3,664 * 1 /20 x 1 /p - eB (^10)
unde:
el = emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă de echivalent CO2 per unitate energetică produsă pe bază de combustibil din biomasă]. „Terenuri cultivate” (n) și „terenuri cu cultură perenă” sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor;
CSR = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, luându-se în considerare data cea mai recentă;
CSA = stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. în cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul;
P = productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de combustibilii din biomasă per unitate de suprafață per an); și
eB = bonus de 29 g CO2eq/MJ de combustibil din biomasă, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 8.
8.Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:(a) nu era folosit pentru activități agricole în ianuarie 2008 sau pentru oricare altă activitate; și(b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole.
Bonusul de 29 g CO2 eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b).
9.„Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, a fost fie salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și care a fost grav erodat.
10.Decizia 2010/335/UE a Comisiei (^13), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor IPCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră - volumul 4 și în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 și (UE) 2018/841 servește drept bază pentru calcularea stocurilor de carbon din sol.
11.Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces.
La calculul consumului de energie electrică ce nu se produce în instalația de producție a combustibilului din biomasă solidă sau gazoasă, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Ca o excepție de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică.
Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant.
12.Emisiile provenite din transport și distribuție, eu, includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct.
13.Emisiile de CO2 provenite de la combustibilul utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru combustibilii din biomasă. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (CH4 și N2O) provenite de la combustibilul utilizat se includ în factorul e(u).
14.Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Directiva 2009/31/CE.
15.Reducerile emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, e(ccr), este direct legată de producția de combustibili din biomasă cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale.
16.În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor din biomasă pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h), calculat după cum urmează:
C(h) = (T(h) -T(0))/T(h)
unde:
T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare.
T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C).
Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează:
Ch = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150°C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546
În scopul calcului respectiv, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită la intrarea anuală de energie.
În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:(a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;(b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;(c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.
17.În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului din biomasă, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse („coproduse”), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului din biomasă și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, către și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor din biomasă. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 16.18. Pentru calculele prevăzute la pct. 17, emisiile care trebuie împărțite sunt e(ec) + e(l) + e(sca)+ acele fracții ale ep, e(td), e(ccs) și e(ccr) care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. în cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.
În cazul biogazului și al biometanului, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a pct. 7 se iau în considerare în scopul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu conținut energetic negativ.
Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final.
În cazul combustibililor din biomasă produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 17 este rafinăria.
19.În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(el) este 183 g CO2eq/MJ de energie electrică sau 212 g CO2eq/MJ de energie electrică pentru regiunile ultraperiferice.
În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, precum și la producerea de încălzire și/sau de răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h) este 80 g CO2eq/MJ de energie termică.
În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, în cazul căreia se poate demonstra o înlocuire fizică directă a cărbunelui, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h) este 124 g CO2eq/MJ de energie termică.
În cazul combustibililor din biomasă utilizați pe post de combustibili pentru transport, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil EF(t) este 94 g CO2eq/MJ.
C. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂBrichete sau pelete de lemn
Sistemul de producție a combustibiIilor din biomasă
Distanța de transport
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
Cultivare
Prelucrare
Transport
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat
Cultivare
Prelucrare
Transport
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat
Așchii de lemn din reziduuri forestiere
1-500 km
0,0
1,6
3,0
0,4
0,0
1,9
3,6
0,5
500-2 500 km
0,0
1,6
5,2
0,4
0,0
1,9
6,2
0,5
2 500- 10 000 km
0,0
1,6
10,5
0,4
0,0
1,9
12,6
0,5
Peste 10 000 km
0,0
1,6
20,5
0,4
0,0
1,9
24,6
0,5
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt)
2 500- 10 000 km
4,4
0,0
11,0
0,4
4,4
0,0
13,2
0,5
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat)
1-500 km
3,9
0,0
3,5
0,4
3,9
0,0
4,2
0,5
500-2 500 km
3,9
0,0
5,6
0,4
3,9
0,0
6,8
0,5
2 50010 000 km
3,9
0,0
11,0
0,4
3,9
0,0
13,2
0,5
Peste 10 000 km
3,9
0,0
21,0
0,4
3,9
0,0
25,2
0,5
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare)
1-500 km
2,2
0,0
3,5
0,4
2,2
0,0
4,2
0,5
500-2 500 km
2,2
0,0
5,6
0,4
2,2
0,0
6,8
0,5
2 50010 000 km
2,2
0,0
11,0
0,4
2,2
0,0
13,2
0,5
Peste 10 000 km
2,2
0,0
21,0
0,4
2,2
0,0
25,2
0,5
Așchii de lemn din lemn comercializ abil
1-500 km
1,1
0,3
3,0
0,4
1,1
0,4
3,6
0,5
500-2 500 km
1,1
0,3
5,2
0,4
1,1
0,4
6,2
0,5
2 500 10 000 km
1,1
0,3
10,5
0,4
1,1
0,4
12,6
0,5
Peste 10 000 km
1,1
0,3
20,5
0,4
1,1
0,4
24,6
0,5
Așchii de lemn din reziduuri din industria lemnului
1-500 km
0,0
0,3
3,0
0,4
0,0
0,4
3,6
0,5
500-2 500 km
0,0
0,3
5,2
0,4
0,0
0,4
6,2
0,5
2 50010 000 km
0,0
0,3
10,5
0,4
0,0
0,4
12,6
0,5
Peste 10 000 km
0,0
0,3
20,5
0,4
0,0
0,4
24,6
0,5
Brichete sau pelete de lemn
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă
Distanța de transport
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ)
Cultivare
Prelucrare
Transport și distribuție
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat
Cultivare
Prelucrare
Transport și distribuție
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1)
1-500 km
0,0
25,8
2,9
0,3
0,0
30,9
3,5
0,3
500-2500 km
0,0
25,8
2,8
0,3
0,0
30,9
3,3
0,3
2500-10000 km
0,0
25,8
4,3
0,3
0,0
30,9
5,2
0,3
Peste 10000 km
0,0
25,8
7,9
0,3
0,0
30,9
9,5
0,3
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a)
1-500 km
0,0
12,5
3,0
0,3
0,0
15,0
3,6
0,3
500-2500 km
0,0
12,5
2,9
0,3
0,0
15,0
3,5
0,3
2500-10000 km
0,0
12,5
4,4
0,3
0,0
15,0
5,3
0,3
Peste 10000 km
0,0
12,5
8,1
0,3
0,0
15,0
9,8
0,3
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a)
1-500 km
0,0
2,4
3,0
0,3
0,0
2,8
3,6
0,3
500-2500 km
0,0
2,4
2,9
0,3
0,0
2,8
3,5
0,3
2500-10000 km
0,0
2,4
4,4
0,3
0,0
2,8
5,3
0,3
Peste 10000 km
0,0
2,4
8,2
0,3
0,0
2,8
9,8
0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 1)
2500-10000 km
3,9
24,5
4,3
0,3
3,9
29,4
5,2
0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 2a)
2500-10000 km
5,0
10,6
4,4
0,3
5,0
12,7
5,3
0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 3a)
2500-10000 km
5,3
0,3
4,4
0,3
5,3
0,4
5,3
0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 1)
1-500 km
3,4
24,5
2,9
0,3
3,4
29,4
3,5
0,3
500-10000 km
3,4
24,5
4,3
0,3
3,4
29,4
5,2
0,3
Peste 10000 km
3,4
24,5
7,9
0,3
3,4
29,4
9,5
0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 2a)
1-500 km
4,4
10,6
3,0
0,3
4,4
12,7
3,6
0,3
500-10000 km
4,4
10,6
4,4
0,3
4,4
12,7
5,3
0,3
Peste 10000 km
4,4
10,6
8,1
0,3
4,4
12,7
9,8
0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 3a)
1-500 km
4,6
0,3
3,0
0,3
4,6
0,4
3,6
0,3
500-10000 km
4,6
0,3
4,4
0,3
4,6
0,4
5,3
0,3
Peste 10000 km
4,6
0,3
8,2
0,3
4,6
0,4
9,8
0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 1)
1-500 km
2,0
24,5
2,9
0,3
2,0
29,4
3,5
0,3
500-2500 km
2,0
24,5
4,3
0,3
2,0
29,4
5,2
0,3
2500-10000 km
2,0
24,5
7,9
0,3
2,0
29,4
9,5
0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 2a)
1-500 km
2,5
10,6
3,0
0,3
2,5
12,7
3,6
0,3
500-10000 km
2,5
10,6
4,4
0,3
2,5
12,7
5,3
0,3
Peste 10000 km
2,5
10,6
8,1
0,3
2,5
12,7
9,8
0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 3a)
1-500 km
2,6
0,3
3,0
0,3
2,6
0,4
3,6
0,3
500-10000 km
2,6
0,3
4,4
0,3
2,6
0,4
5,3
0,3
Peste 10000 km
2,6
0,3
8,2
0,3
2,6
0,4
9,8
0,3
Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 1)
1-500 km
1,1
24,8
2,9
0,3
1,1
29,8
3,5
0,3
500-2500 km
1,1
24,8
2,8
0,3
1,1
29,8
3,3
0,3
2500-10000 km
1,1
24,8
4,3
0,3
1,1
29,8
5,2
0,3
Peste 10000 km
1,1
24,8
7,9
0,3
1,1
29,8
9,5
0,3
Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 2a)
1-500 km
1,4
11,0
3,0
0,3
1,4
13,2
3,6
0,3
500-2500 km
1,4
11,0
2,9
0,3
1,4
13,2
3,5
0,3
2500-10000 km
1,4
11,0
4,4
0,3
1,4
13,2
5,3
0,3
Peste 10000 km
1,4
11,0
8,1
0,3
1,4
13,2
9,8
0,3
Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 3a)
1-500 km
1,4
0,8
3,0
0,3
1,4
0,9
3,6
0,3
500-2500 km
1,4
0,8
2,9
0,3
1,4
0,9
3,5
0,3
2500-10000 km
1,4
0,8
4,4
0,3
1,4
0,9
5,3
0,3
Peste 10000 km
1,4
0,8
8,2
0,3
1,4
0,9
9,8
0,3
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1)
1-500 km
0,0
14,3
2,8
0,3
0,0
17,2
3,3
0,3
500-2500 km
0,0
14,3
2,7
0,3
0,0
17,2
3,2
0,3
2500-10000 km
0,0
14,3
4,2
0,3
0,0
17,2
5,0
0,3
Peste 10000 km
0,0
14,3
7,7
0,3
0,0
17,2
9,2
0,3
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a)
1-500 km
0,0
6,0
2,8
0,3
0,0
7,2
3,4
0,3
500-2500 km
0,0
6,0
2,7
0,3
0,0
7,2
3,3
0,3
2500-10000 km
0,0
6,0
4,2
0,3
0,0
7,2
5,1
0,3
Peste 10000 km
0,0
6,0
7,8
0,3
0,0
7,2
9,3
0,3
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3a)
1-500 km
0,0
0,2
2,8
0,3
0,0
0,3
3,4
0,3
500-2500 km
0,0
0,2
2,7
0,3
0,0
0,3
3,3
0,3
2500-10000 km
0,0
0,2
4,2
0,3
0,0
0,3
5,1
0,3
Peste 10000 km
0,0
0,2
7,8
0,3
0,0
0,3
9,3
0,3
Filiere agricole
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă
Distanța de transport
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eqq/MJ)
Cultivare
Prelucrare
Transport și distribuție
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat
Cultivare
Prelucrare
Transport și distribuție
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat
Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/mc
1-500 km
0,0
0,9
2,6
0,2
0,0
1,1
3,1
0,3
500-2 500 km
0,0
0,9
6,5
0,2
0,0
1,1
7,8
0,3
2 50010 000 km
0,0
0,9
14,2
0,2
0,0
1,1
17,0
0,3
Peste 10 000 km
0,0
0,9
28,3
0,2
0,0
1,1
34,0
0,3
Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc
1-500 km
0,0
0,9
2,6
0,2
0,0
1,1
3,1
0,3
500-2 500 km
0,0
0,9
3,6
0,2
0,0
1,1
4.4
0,3
2 50010 000 km
0,0
0,9
7,1
0,2
0,0
1,1
8,5
0,3
Peste 10 000 km
0,0
0,9
13,6
0,2
0,0
1,1
16,3
0,3
Pelete din paie
1-500 km
0,0
5,0
3,0
0,2
0,0
6,0
3,6
0,3
500-10 000 km
0,0
5,0
4,6
0,2
0,0
6,0
5,5
0,3
Peste 10 000 km
0,0
5,0
8,3
0,2
0,0
6,0
10,0
0,3
Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr
500-10 000 km
0,0
0,3
4,3
0,4
0,0
0,4
5,2
0,5
Peste 10 000 km
0,0
0,3
8,0
0,4
0,0
0,4
9,5
0,5
Făină de sâmburi de palmier
Peste 10 000 km
21,6
21,1
11,2
0,2
21,6
25,4
13,5
0,3
Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei)
Peste 10 000 km
21,6
3,5
11,2
0,2
21,6
4,2
13,5
0,3
Valori implicite detaliate legate de biogazul pentru producerea de energie electrică
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă
Tehnologie
VALOARE TIPICĂ [g CO2eq/MJ]
VALOARE IMPLICITĂ [g CO2eq/MJ]
Cultivare
Prelucrare
Alte emisii dccât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat
Transport
Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd
Cultivare
Prelucrare
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat
Transport
Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd
Gunoi de grajd umed(^14)
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
0,0
69,6
8,9
0,8
-107,3
0,0
97,4
12,5
0,8
-107,3
Digestat în mediu închis
0,0
0,0
8,9
0,8
-97,6
0,0
0,0
12,5
0,8
-97,6
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
0,0
74,1
8,9
0,8
-107,3
0,0
103,7
12,5
0,8
-107,3
Digestat în mediu închis
0,0
4,2
8,9
0,8
-97,6
0,0
5,9
12,5
0,8
-97,6
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
0,0
83,2
8,9
0,9
-120,7
0,0
116,4
12,5
0,9
-120,7
Digestat în mediu închis
0,0
4,6
8,9
0,8
-108,5
0,0
6,4
12,5
0,8
-108,5
Plantă de porumb întreagă (^15)
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
15,6
13,5
8,9
0,0(^16)
—
15,6
18,9
12,5
0,0
—
Digestat în mediu închis
15,2
0,0
8,9
0,0
—
15,2
0,0
12,5
0,0
—
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
15,6
18,8
8,9
0,0
—
15,6
26,3
12,5
0,0
—
Digestat în mediu închis
15,2
5,2
8,9
0,0
—
15,2
7,2
12,5
0,0
—
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
17,5
21,0
8,9
0,0
—
17,5
29,3
12,5
0,0
—
Digestat în mediu închis
17,1
5,7
8,9
0,0
—
17,1
7,9
12,5
0,0
—
Deșeuri biologice
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
0,0
21,8
8,9
0,5
—
0,0
30,6
12,5
0,5
—
Digestat în mediu închis
0,0
0,0
8,9
0,5
—
0,0
0,0
12,5
0,5
—
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
0,0
27,9
8,9
0,5
—
0,0
39,0
12,5
0,5
—
Digestat în mediu închis
0,0
5,9
8,9
0,5
—
0,0
8,3
12,5
0,5
—
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
0,0
31,2
8,9
0,5
0,0
43,7
12,5
0,5
—
Digestat în mediu închis
0,0
6,5
8,9
0,5
0,0
9,1
12,5
0,5
—
Valori implicite detaliate pentru biometan
Sistemul de producfie a biometanului
Opțiunea tehnologică
VALOARE TIPICĂ [g CO2eq/MJ]
VALOARE IMPLICITĂ [g CO2eq/MJ]
Cultivare
Prelucrare
Îmbunătățire
Transport
Comprimare la stațiile de alimentare
Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd
Cultivare
Prelucrare
Îmbunătățire
Transport
Comprimare la stațiile de alimentare
Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd
Gunoi de grajd umed
Digestat în mediu deschis
fără arderea efluenților gazoși
0,0
84,2
19,5
1,0
3,3
-124,4
0,0
117,9
27,3
1,0
4,6
- 124,4
cu arderea efluenților gazoși
0,0
84,2
4,5
1,0
33
-124,4
0,0
117,9
6,3
1,0
4,6
- 124,4
Digestat în mediu închis
fără arderea efluenților gazoși
0,0
3,2
19,5
0,9
3,3
-111,9
0,0
4,4
27.3
0,9
4,6
- 111,9
cu arderea efluenților gazoși
0,0
3,2
4,5
0,9
3,3
-111,9
0,0
4,4
6,3
0,9
4,6
- 111,9
Plantă de porumb întreagă
Digestat în mediu deschis
fără arderea efluenților gazoși
18,1
20,1
19,5
0,0
33
—
18,1
28,1
27,3
0,0
4,6
—
cu arderea efluenților gazoși
18,1
20,1
4,5
0,0
33
—
18,1
28,1
6,3
0,0
4,6
—
Digestat în mediu închis
fără arderea efluenților gazoși
17,6
4,3
19,5
0,0
33
—
17,6
6,0
27,3
0,0
4,6
—
cu arderea efluenților gazoși
17,6
4,3
4,5
0,0
3,3
—
17,6
6,0
6,3
0,0
4,6
—
Deșeuri biologice
Digestat în mediu deschis
fără arderea efluenților gazoși
0,0
30,6
19,5
0,6
33
—
0,0
42,8
27,3
0,6
4,6
—
cu arderea efluenților gazoși
0,0
30,6
4,5
0,6
3,3
_
0.0
42,8
6,3
0,6
4.6
—
Digestat în mediu închis
fără arderea efluenților gazoși
0,0
5,1
19,5
0,5
3,3
—
0,0
7,2
27,3
0,5
4,6
—
cu arderea efluenților gazoși
0,0
5,1
4,5
0,5
3,3
0,0
7,2
6,3
0,5
4,6
—
D. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE TOTALE PENTRU FILIERELE DE COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă
Distanța de transport
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii implicite de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
Așchii de lemn din reziduuri forestiere
1-500 km
5
6
500-2500 km
7
9
2500-10000 km
12
15
Peste 10000 km
22
27
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt)
2500-10000 km
16
18
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fertilizat)
1-500 km
8
9
500-2500 km
10
11
2500-10000 km
15
18
Peste 10 000 km
25
30
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare)
1-500 km
6
7
500-2500 km
8
10
2500-10000 km
14
16
Peste 10000 km
24
28
Așchii de lemn din lemn comercializabil
1-500 km
5
6
500-2500 km
7
8
2500-10000 km
12
15
Peste 10000 km
22
27
Așchii de lemn din reziduuri industriale
1-500 km
4
5
500-2500 km
6
7
2500-10000 km
11
13
Peste 10000 km
21
25
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1)
1-500 km
29
35
500-2500 km
29
35
2500-10000 km
30
36
Peste 10000 km
34
41
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a)
1-500 km
16
19
500-2500 km
16
19
2500-10000 km
17
21
Peste 10000 km
21
25
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a)
1-500 km
6
7
500-2500 km
6
7
2500-10000 km
7
8
Peste 10000 km
11
13
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt - cazul 1)
2500-10000 km
33
39
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt - cazul 2a)
2500-10000 km
20
23
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt - cazul 3a)
2500-10000 km
10
11
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - cu fertilizare — cazul 1)
1-500 km
31
37
500-10000 km
32
38
Peste 10000 km
36
43
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - cu fertilizare — cazul 2a)
1-500 km
18
21
500-10000 km
20
23
Peste 10000 km
23
27
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - cu fertilizare - cazul 3a)
1-500 km
8
9
500-10000 km
10
11
Peste 10000 km
13
15
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - tară fertilizare - cazul 1)
1-500 km
30
35
500-10000 km
31
37
Peste 10000 km
35
41
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare — cazul 2a)
1-500 km
16
19
500-10000 km
18
21
Peste 10000 km
21
25
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop - fară fertilizare - cazul 3a)
1-500 km
6
7
500-10000 km
8
9
Peste 10000 km
11
13
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 1)
1-500 km
29
35
500-2500 km
29
34
2500-10000 km
30
36
Peste 10000 km
34
41
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 2a)
1-500 km
16
18
500-2500 km
15
18
2500-10000 km
17
20
Peste 10000 km
21
25
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 3a)
1-500 km
5
6
500-2500 km
5
6
2500 - 10000 km
7
8
Peste 10000 km
11
12
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1)
1-500 km
17
21
500-2500 km
17
21
2500-10000 km
19
23
Peste 10000 km
22
27
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a)
1-500 km
9
11
500-2500 km
9
11
2500-10000 km
10
13
Peste 10000 km
14
17
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3a)
1-500 km
3
4
500-2500 km
3
4
2500-10000 km
5
6
Peste 10000 km
8
10
Cazul 1 se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu gaz natural pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică de proces este achiziționată din rețea.
Cazul 2a se referă la procesele în care este utilizat un cazan alimentat cu așchii de lemn pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică de proces este achiziționată din rețea.
Cazul 3a se referă la procesele în care este utilizată o instalație de cogenerare alimentată cu așchii de lemn pentru a furniza căldură și energie electrică morii de pelete.
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă
Distanța de transport
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/1MJ)
Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/mc (^17)
1-500 km
4
4
500-2500 km
8
9
2500-10000 km
15
18
Peste 10000 km
29
35
Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc (^18)
1-500 km
4
4
500-2500 km
5
6
2500-10000 km
8
10
Peste 10000 km
15
18
Pelete din paie
1-500 km
8
10
500-10000 km
10
12
Peste 10000 km
14
16
500-10000 km
5
6
Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr
Peste 10000 km
9
10
Făină de sâmburi de palmier
Peste 10000 km
54
61
Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei)
Peste 10000 km
37
40
Valori tipice și implicite - biogaz pentru energie electrică
Sistemul de producție a biogazului
Opțiunea tehnologică
Valoare tipică
Valoare implicită
Emisii de gaze cu efect de seră (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră (g CO2eq/IMJ)
Biogaz pentru energie electrică din gunoi de grajd umed
Cazul 1
Digestat în mediu deschis (^19)
-28
3
Digestat în mediu închis (^20)
-88
-84
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
-23
10
Digestat în mediu închis
-84
-78
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
-28
9
Digestat în mediu închis
-94
-89
Biogaz pentru energie electrică din plantă de porumb întreagă
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
38
47
Digestat în mediu închis
24
28
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
43
54
Digestat în mediu închis
29
35
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
47
59
Digestat în mediu închis
32
38
Biogaz pentru energie electrică din deșeuri biologice
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
31
44
Digestat în mediu închis
9
13
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
37
52
Digestat în mediu închis
15
21
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
41
57
Digestat în mediu închis
16
22
Valori tipice și implicite pentru biometan
Sistemul de producție a biometanului
Opțiunea tehnologică
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
Biometan din gunoi de grajd umed
Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazosi (^21)
-20
22
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazosi (^22)
-35
1
Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși
-88
-79
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși
- 103
- 100
Biometan din plantă de porumb întreagă
Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși
58
73
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși
43
52
Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși
41
51
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși
26
30
Biometan din deșeuri biologice
Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși
51
71
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși
36
50
Digestat în mediu închis, iară ardere a efluenților gazoși
25
35
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși
10
14
Valori tipice și implicite - biogaz pentru energie electrică - amestecuri de gunoi de grajd și porumb: emisii de gaze cu efect de seră cu ponderi atribuite pe baza masei proaspete
Sistemul de producție a biogazului
Opțiuni tehnologice
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)
Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 %
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
17
33
Digestat în mediu închis
- 12
-9
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
22
40
Digestat în mediu închis
-7
-2
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
23
43
Digestat în mediu închis
-9
-4
Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 %
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
24
37
Digestat în mediu închis
0
3
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
29
45
Digestat în mediu închis
4
10
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
31
48
Digestat în mediu închis
4
10
Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 %
Cazul 1
Digestat în mediu deschis
28
40
Digestat în mediu închis
7
11
Cazul 2
Digestat în mediu deschis
33
47
Digestat în mediu închis
12
18
Cazul 3
Digestat în mediu deschis
36
52
Digestat în mediu închis
12
18
Observații
Cazul 1 se referă la filiere în care energia electrică și căldura necesare în acest proces sunt furnizate chiar de către motorul instalației de cogenerare.
Cazul 2 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată chiar de către motorul instalației de cogenerare. în unele state membre, operatorii nu au dreptul să solicite subvenții pentru producția brută și cazul 1 reprezintă configurația cea mai probabilă.
Cazul 3 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată de un cazan cu biogaz. Această procedură se aplică pentru anumite instalații de cogenerare în care motorul nu se află la fața locului și biogazul este vândut (dar nu transformat în biometan).
Valori tipice și implicite - biometan - amestecuri de gunoi de grajd și porumb: emisii de gaze cu efect de seră cu ponderi atribuite pe baza masei proaspete
Sistemul de producție a biometanului
Opțiuni tehnologice
Valoare tipică
Valoare implicită
(g CO2eq/MJ)
(g CO2eq/MJ)
Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 %
Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși
32
57
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși
17
36
Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși
- 1
9
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși
- 16
- 12
Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 %
Digestat în mediu deschis, fară ardere a efluenților gazoși
41
62
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși
26
41
Digestat în mediu închis, tară ardere a efluenților gazoși
13
22
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși
-2
1
Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 %
Digestat în mediu deschis, iară ardere a efluenților gazoși
46
66
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși
31
45
Digestat în mediu închis, fară ardere a efluenților gazoși
22
31
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși
7
10
În cazul biometanului care este utilizat ca biometan comprimat drept combustibil pentru transport, trebuie adăugată o valoare de 3,3 g CO2eq/MJ biometan la valorile tipice și o valoare de 4,6 g CO2eq/MJ biometan la valorile implicite.
(*1) Cazul 1 se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu gaz natural pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică a morii de pelete este furnizată de la rețea;
Cazul 2a se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu așchii de lemn, alimentat cu așchii uscate în prealabil, pentru a furniza căldura de proces. Energia electrică a morii de pelete este furnizată de la rețea;
Cazul 3a se referă la procesele în care este utilizată o instalație de cogenerare, alimentată cu așchii uscate în prealabil, pentru a furniza energie electrică și căldură morii de pelete.
(*2) Acest grup de materiale include reziduurile agricole cu o densitate în vrac scăzută și materiale precum baloturi de paie, pleavă de ovăz, coji de orez și baloturi de resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (listă neexhaustivă).
(*3) Grupul de reziduuri agricole cu densitate în vrac mai mare include materiale precum știuleți de porumb, coji de nuci, coji de semințe de soia, coji de sâmburi de palmier (listă neexhaustivă).
(*4) Cazul 1 se referă la filiere în care energia electrică și căldura necesare în acest proces sunt furnizate chiar de către motorul instalației de cogenerare.
Cazul 2 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată chiar de către motorul instalației de cogenerare. In unele state membre, operatorii nu au dreptul să solicite subvenții pentru producția brută și cazul 1 reprezintă configurația cea mai probabilă.
Cazul 3 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată de un cazan cu biogaz. Această procedură se aplică pentru anumite instalații de cogenerare în care motorul nu se află la fața locului și biogazul este vândut (dar nu transformat în biometan).
(^1) Valorile pentru producția de biogaz din gunoi de grajd includ emisii negative pentru emisiile reduse ca urmare a gestionării gunoiului de grajd. Valoarea e(sca) luată în considerare este egală cu - 45 g CO2eq/MJ gunoi de grajd, folosit în digestia anaerobă.
(^2) Depozitarea în mediu deschis a digestatului duce la emisii suplimentare de CH4 și N2O. Amploarea acestor emisii variază în funcție de condițiile ambientale, de tipurile de substraturi și de eficiența digestiei.
(^3) Depozitarea în mediu închis înseamnă că digestatul care rezultă din procesul de digestie este stocat într-un rezervor etanș la gaz și că biogazul suplimentar eliberat în timpul depozitării se poate recupera pentru producția de energie electrică suplimentară sau biometan. Emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt incluse în respectivul proces.
(^4) Planta de porumb întreagă înseamnă porumb recoltat ca furaj și însilozat pentru păstrare.
(*5) Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan de referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO2eq/MJ.
(*6) Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan se referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO2eq/MJ.
(^5) Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare cu apă sub presiune (Pressure Waier Scrubbing) (PWS), membrane, curățare criogenică și curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH4/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenții gazoși.
(^6) Această categorie includc următoarele categorii dc tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Curățare cu apă sub presiune (Pressure Waier Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare chimică (Chemical Scrubbing), curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane și îmbunătățire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenții gazoși este ars, dacă este cazul).
(^7) Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcită) prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă, per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a energiei termice este încălzirea sau răcirca prin intermediul unor răcitoare cu absorbție.
(^8) Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) pentru produse intermediare.
(^9) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. în acest caz, înainte ca cea dc-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri.
(^10) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664.
(^11) „Terenuri cultivate” astfel cum sunt definite de IPCC.
(^12) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.
(^13) Decizia 2010/335/UE a Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE (JO L 151. 17.6.2010. p. 19).
(^14) Valorile pentru producția de biogaz din gunoi de grajd includ emisii negative pentru emisiile reduse ca urmare a gestionării gunoiului de grajd. Valoarea e(sca) luată în considerare este egală cu — 45 g CO2eq/MJ gunoi de grajd, folosit în digestia anaerobă.
(^15) Planta de porumb întreagă înseamnă porumb recoltat ca furaj și însilozat pentru păstrare.
(^16) Conform metodologiei prevăzute în raportul Comisiei din 25 februarie 2010 privind cerințele de durabilitate pentru utilizarea surselor de biomasă solidă și gazoasă pentru producerea energiei electrice, încălzire și răcire, transportul de materii prime agricole către unitatea de transformare este inclus în valoarea din rubrica „cultivare”. Valoarea pentru transportul de porumb însilozat reprezintă 0,4 g CO2eq/MJ biogaz.
(^17) Acest grup de materiale include reziduurile agricole cu o densitate în vrac scăzută și materiale precum baloturi de paie, pleavă de ovăz, coji de orez și baloturi de resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (listă neexhaustivă).
(^18) Grupul de reziduuri agricole cu densitate în vrac mai mare include materiale precum știuleți de porumb, coji de nuci, coji de semințe de soia, coji de sâmburi de palmier (listă neexhaustivă).
(^19) Depozitarea deschisă a digestatului presupune emisii suplimentare de metan, care variază în funcție de condițiile meteorologice, substratul și eficiența digestiei. în aceste calcule, valorile se consideră a fi egale cu 0,05 MJ CH4/MJ biogaz pentru gunoiul de grajd, 0,035 MJ CH4/MJ biogaz pentru porumb și 0,01 MJ CH4/MJ biogaz pentru deșeurile biologice.
(^20) Depozitarea în mediu închis înseamnă că digestatul care rezultă din procesul de digestie este stocat într-un rezervor etanș la gaz și că biogazul suplimentar eliberat în timpul depozitării este considerat a fi recuperat pentru producția de energie electrică suplimentară sau biometan.
(^21) Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS), membrane, curățare criogenică și curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH4/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenții gazoși.
(^22) Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare chimică (Chemical Scrubbing), curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane și îmbunătățire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenții gazoși este ars, dacă este cazul).
