Decizie nr. 613 din 15 noiembrie 2005

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Marinela Minca - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal şi a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Arghir Nicolas Lepadatu în Dosarul nr. 214/2004 al Judecătoriei Mangalia.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 687D/2005, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de Manole Mihai Bita în Dosarul nr. 15.000/2005 al Judecătoriei Iaşi.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere ca excepţiile de neconstituţionalitate care fac obiectul dosarelor nr. 631D/2005 şi nr. 687 D/2005 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 687D/2005 la Dosarul nr. 631D/2005, care a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepţiei, apreciind ca prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind incalcate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 6 iulie 2005 şi 25 august 2005, pronunţate în dosarele nr. 214/2004 şi nr. 15.000/2005, Judecătoria Mangalia şi Judecătoria Iaşi au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal şi a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Arghir Nicolas Lepadatu şi, respectiv, de Manole Mihai Bita în dosarele menţionate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Arghir Nicolas Lepadatu susţine, în esenta, ca art. I din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/2005, care modifica voinţa legislativului în sensul "amânării" intrării în vigoare a noului Cod penal, încalcă normele constituţionale privind separaţia puterilor în stat, respectiv pe cele privind emiterea ordonanţelor de urgenta şi domeniul de aplicare a acestora, întrucât, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora pot forma numai obiectul unei legi organice. Totodată, se arata ca prevederile legale ce fac obiectul excepţiei încalcă şi dispoziţiile art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, întrucât, pe de o parte, situaţia în care a fost emisă Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/2005 nu îndeplineşte condiţia caracterului extraordinar, impusa de prevederile constituţionale, iar, pe de altă parte, reglementează drepturi şi libertăţi prevăzute de Constituţie, care, potrivit art. 115 alin. (6) din Constituţie, nu pot face obiectul ordonanţelor de urgenta.

Cat priveşte criticile formulate de Manole Mihai Bita, acesta arata ca "Guvernul României motiveaza emiterea acestei ordonanţe în baza art. 115 alin. (4) din Constituţia României, dar art. 115 alin. (1) din Constituţie face vorbire de faptul ca Parlamentul României poate delega Guvernul sa emita ordonanţe de urgenţă care nu fac obiectul legilor organice".

Judecătoria Mangalia considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arata ca prevederile legale criticate nu încalcă principiul separaţiei şi al echilibrului puterilor în stat şi nici competenţa constituţională a Parlamentului de a emite legi organice, deoarece acestea nu reglementează infracţiuni, pedepse ori regimul executării lor, ci modifica doar data de intrare în vigoare a noului Cod penal, aspect referitor la aplicarea programului de reforma coordonata în materie penală. Totodată, instanţa apreciază ca textul de lege ce face obiectul excepţiei nu încalcă nici prevederile art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie. Se arata în acest sens ca ordonanţa de urgenţă este o măsura de ordin constituţional ce permite Guvernului să facă faţa unui caz excepţional care impune adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, condiţie îndeplinită în cauza, întrucât, astfel cum rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 58/2005, la emiterea acestui act normativ executivul a avut în vedere imposibilitatea juridică şi materială a aplicării imediate a unor instituţii prevăzute în noul Cod penal, care urma să între în vigoare la data de 29 iunie 2005.

Judecătoria Iaşi considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât interdicţia constituţională de a se reglementa prin ordonanţe domeniul legilor organice priveşte numai ordonanţele emise în baza unei legi de abilitare, iar nu şi ordonanţele de urgenta, adoptate în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţie. În plus, se arata ca alin. (5) al art. 115 din Legea fundamentală permite Guvernului sa emita ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor organice.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca textul de lege criticat nu aduce atingere prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, în cauza fiind vorba de intrarea în vigoare a unei Ordonanţe de urgenta a Guvernului prin care se proroga un termen de intrare în vigoare a unui alt act normativ, lucru permis de normele de tehnica legislativă, iar nu de reglementarea unor infracţiuni, pedepse şi a regimului executării acestora. De asemenea, cu referire la jurisprudenta Curţii Constituţionale în materie, se arata ca interdicţia de a emite ordonanţe în domeniul legilor organice priveşte exclusiv ordonanţele adoptate în temeiul unei legi speciale de abilitare, iar nu şi ordonanţele de urgenta, astfel încât nu pot fi reţinute nici criticile textului de lege ce face obiectul excepţiei, în raport de prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi în art. 115 alin. (6).

Avocatul Poporului considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arata ca modificarea datei de intrare în vigoare a noului Cod penal, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/2005, nu aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (4) şi art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie. Cu referire la jurisprudenta Curţii Constituţionale în materie, se precizează ca interdicţia reglementării în domenii care fac obiectul legilor organice este prevăzută de art. 115 alin. (1) din Constituţie pentru ordonanţele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament, iar nu şi în cazul ordonanţelor de urgenta, care se adoptă de către Guvern în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. În ceea ce priveşte critica textului de lege ce face obiectul excepţiei, în raport de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, se arata ca modificarea datei de intrare în vigoare a noului Cod penal este justificată chiar în cuprinsul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 58/2005.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal şi a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, având următoarea redactare:

Articolul 512 din Legea nr. 301/2004 - Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, se modifica şi va avea următorul cuprins:

«Art. 512 - Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 septembrie 2006».

Textul de lege criticat încalcă, în opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4), în art. 73 alin. (3) lit. h) şi în art. 115 alin. (1), (4) şi (6), având următorul cuprins:

–Art. 1 alin. (4): "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.";

–Art. 73 alin. (3) lit. b): "Prin lege organică se reglementează:

[...] h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora.";

–Art. 115 alin. (1), (4) şi (6): "(1)Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice;

[...] (4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora;

[...] (6) Ordonanţele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică."

Examinând excepţia astfel cum a fost formulată, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate au fost adoptate de Guvern în exercitarea competentei sale constituţionale şi cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. h), respectiv în art. 115 alin. (1), (4) şi (6) din Legea fundamentală.

În acest sens, Curtea Constituţională a reţinut în mod constant ca interdicţia reglementării în domenii ce fac obiectul legilor organice este prevăzută de art. 115 alin. (1) din Constituţie pentru ordonanţele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament. Aceasta interdicţie nu operează şi în cazul ordonanţelor de urgenta, care se adoptă de către Guvern în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. Emiterea unor asemenea ordonanţe este condiţionată de existenta unor "situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată", iar Guvernul este obligat sa motiveze urgenta în cuprinsul ordonanţei. De altfel, chiar Legea fundamentală stabileşte, în art. 115 alin. (5), posibilitatea Guvernului de a reglementa în domenii ce fac obiectul legilor organice, statuand în acest sens ca "Ordonanţa de urgenta cuprinzând norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevăzută la art. 76 alineatul (1)".

Curtea constata ca, în ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/2005, Guvernul a motivat existenta situaţiei extraordinare prin "imposibilitatea juridică şi materială a aplicării imediate a unor instituţii prevăzute în noul Cod penal şi în Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care urmau să între în vigoare la data de 29 iunie 2005, datorată necorelarilor existente atât între unele dispoziţii ale noului Cod penal, cat şi între dispoziţiile acestuia şi cele cuprinse în alte legi, având în vedere, de asemenea, necesitatea operarii unor modificări structurale ale bazei materiale şi a dezvoltării unei baze umane solide, care vor constitui premise ale funcţionarii unei reforme coordonate în materie penală". Asa fiind, Curtea apreciază ca urgenta reglementărilor justifica, în acest caz, existenta situaţiei extraordinare şi, în consecinţa, dispoziţiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor constituţionale invocate.

De asemenea, contrar susţinerilor autorilor excepţiei, textul de lege criticat, care stabileşte o altă dată de intrare în vigoare a unui act normativ - noul Cod penal, ca urmare a existenţei unei situaţii extraordinare, motivată în cuprinsul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 58/2005, nu este de natura sa încalce dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, privind limitele de admisibilitate a ordonanţelor de urgenta.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal şi a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Arghir Nicolas Lepadatu în Dosarul nr. 214/2004 al Judecătoriei Mangalia şi de Manole Mihai Bita în Dosarul nr. 15.000/2005 al Judecătoriei Iaşi.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta