Decizie nr. 655 din 5 octombrie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstitu-tionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Diaton 4 MT" - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 5.778/2006 al Judecătoriei Iaşi.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, sens în care invoca jurisprudenta Curţii Constituţionale în materie şi arata ca obligaţia angajatorului de a încheia contractul individual de muncă în forma scrisă, care să conţină toate drepturile şi obligaţiile părţilor, este necesară atât pentru protecţia angajatului împotriva unei atitudini abuzive a angajatorului, cat şi pentru protecţia angajatorului împotriva actelor abuzive ale angajatului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 12 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 5.778/2006, Judecătoria Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Diaton 4 MT" - S.R.L. din Iaşi cu prilejul soluţionării plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Codul muncii contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 41 şi art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) din Constituţie. În acest sens, arata ca textele de lege criticate, care instituie pentru angajator obligativitatea încheierii contractului individual de muncă în forma scrisă, ingradesc dreptul la munca al cetăţenilor şi contravin principiului libertăţii comerţului, în timp ce regimul sanctionator prevăzut pentru angajator este discriminativ diferenţiat faţă de cel stabilit pentru salariaţi.

Judecătoria Iaşi apreciază ca excepţia ridicată este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate. În acest sens, arata ca principiul egalităţii în drepturi înseamnă o reglementare unitară şi un tratament nediscriminatoriu pentru situaţii identice, ceea ce nu este cazul în raportul dintre angajat şi angajator. De asemenea, arata ca încheierea contractului de muncă în forma scrisă este de natura a contribui la mărirea stabilitatii raporturilor juridice de muncă şi este necesară pentru înregistrarea contractelor de muncă la inspectoratul teritorial de muncă.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.

Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata. În acest sens, arata ca textele de lege criticate sunt aplicabile tuturor angajatorilor, fără privilegii şi discriminări. De asemenea, poziţia diferita în care se găseşte angajatul faţă de angajator justifica instituirea unui tratament juridic diferenţiat. Mai arata ca încheierea contractului individual de muncă în forma scrisă reprezintă o condiţie ad validitatem care nu afectează substanţa raportului juridic de muncă, iar sancţionarea angajatorului pentru primirea la munca a persoanelor fără încheierea contractului de muncă în forma scrisă nu aduce atingere dreptului la munca. În sfârşit, invoca jurisprudenta Curţii Constituţionale în materie, pronunţată în Decizia nr. 448/2005.

Avocatul Poporului apreciază ca textele de lege criticate sunt constituţionale, întrucât angajatul şi angajatorul se afla în situaţii juridice diferite, ceea ce justifica, în mod obiectiv, regimul juridic diferit. De asemenea, considera ca încheierea contractului individual de muncă în forma scrisă reprezintă o garanţie menita sa împiedice comportamentul abuziv al angajatorului.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, asa cum au fost modificate prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 5 iulie 2005, şi articolul unic pct. 28 din Legea nr. 371/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.147 din 19 decembrie 2005.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

–Art. 16 alin. (1): "Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în forma scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în forma scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoana juridică, persoana fizica autorizata sa desfăşoare o activitate independenta, precum şi asociaţia familială au obligaţia de a încheia, în forma scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.";

–Art. 276 alin. (1) lit. e): "Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte: [...]

e)primirea la munca a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei pentru fiecare persoana identificata, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;".

În opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, ale art. 41 referitor la dreptul la munca şi protecţia socială a muncii şi ale art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), care prevede că "Economia României este economie de piaţa, bazată pe libera iniţiativă şi concurenta" şi consacra obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca textele de lege criticate au mai fost examinate de Curte sub aspectul constituţionalităţii în raport cu dispoziţiile art. 41 şi art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 448 din 15 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 28 septembrie 2005, Curtea a statuat ca "răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revine, în mod firesc, angajatorului. Existenta contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar şi atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în munca doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă, asigura şi cunoaşterea şi exercitarea obligaţiilor legale ce le revin celor care folosesc forta de muncă salariata.

Prevederea obligaţiei încheierii contractului individual de muncă în forma scrisă, precum şi sancţionarea neîndeplinirii acestei obligaţii legale nu ingradesc în niciun fel exerciţiul dreptului la munca şi, cu atât mai puţin, libertatea comerţului."

Întrucât nu s-au evidenţiat elemente sau motive noi care ar putea determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, soluţia şi considerentele deciziei citate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauza.

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 16 alin. (1), Curtea constata ca angajatorul şi salariatul se afla în situaţii obiectiv diferite, determinate de drepturile şi îndatoririle lor specifice în cadrul raportului juridic de muncă, astfel ca instituirea unui tratament juridic diferenţiat este pe deplin justificată, necontravenind principiului constituţional al egalităţii în drepturi care, în situaţii de fapt obiectiv diferite, permite reglementarea unui tratament juridic diferit.

În sfârşit, Curtea constata ca îndeplinirea unei obligaţii legale justificate de ratiuni obiective, precum cele reţinute mai sus, nu poate fi în niciun caz privită ca o piedica adusă activităţii angajatorului, de natura sa aducă atingere liberei iniţiative ori concurentei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Diaton 4 MT" - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 5.778/2006 al Judecătoriei Iaşi.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 octombrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII

CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea