privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnistilor
Prezentele norme tehnice se aplică persoanelor juridice şi fizice care deţin, prepara, experimenteaza, distrug, transporta, manuiesc şi folosesc materii explozive sau care comercializează obiecte artizanale şi de distractie pe bază de amestecuri pirotehnice.
Prezentele norme tehnice nu se aplică persoanelor juridice şi fizice care au ca obiect de activitate fabricarea materiilor explozive.
În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc astfel:
a)deţinător - persoana fizica şi/sau juridică care desfăşoară în condiţiile legii activităţi de aprovizionare şi/sau utilizare de materii explozive în scopuri productive sau care transporta şi/sau comercializează obiecte artizanale şi de distractie pe bază de amestecuri pirotehnice;
b)distrugere - operaţiunea prin care materiile explozive care şi-au pierdut capacitatea de detonatie din cauza depăşirii termenelor de garanţie sau alterarii, precum şi cele care nu au explodat în urma operaţiilor de impuscare se distrug;
c)experimentare - procedeul de verificare a materiilor explozive prin care se apreciază eficienta tehnica şi de siguranţă a acestora;
d)manuire - operaţiunea de manipulare manuală a materiilor explozive;
e)operaţiuni specifice - operaţiunile care sunt proprii numai materiilor explozive;
f)preparare - ansamblul de operaţiuni manuale sau mecanizate prin care se obţine un amestec exploziv simplu şi care se realizează în apropierea locului de muncă în care urmează a se utiliza.Secţiunea a 2-a Clasificarea materiilor explozive
(1)Materiile explozive se clasifica, din punct de vedere al efectului pe care-l pot avea asupra mediului în caz de explozie, în următoarele grupe:
| Grupa | Categoria de materii explozive | Coeficient de echivalenţă cu trotilul | Exemple de materii explozive din grupă | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 | ||
| I | Explozivi de mare putere | 1,3 sau mai mare | - | Explozivi pe bază de nitroglicerină sau nitroglicol (cu conţinut de peste 6%) | |
| - | Pentrită, hexogen, octogen şi amestecurile lor | ||||
| - | Explozivi plastici, elastici, fitile detonante şi explozivi de iniţiere | ||||
| II | Explozivi de putere medie | 1,0 | - | Trotil, tetril şi ceilalţi explozivi nitroaromatici, precum şi cei pe bază de azotat de amoniu cu mai puţin de 6% nitroglicerină sau nitroglicol | |
| - | Explozivi pe bază de cloraţi şi percloraţi | ||||
| - | Geluri explozive, amestecuri explozive simple de tip AMAL | ||||
| - | Emulsii explozive | ||||
| III | Explozivi de mică putere | 0,7 | - | Amestecuri explozive simple de tip nitramon (AM-1) şi nitramonit | |
| - | Pulberi negre cu fum şi similare | ||||
| - | Amestecuri explozive cu peste 30% materii inhibitoare (clorură de sodiu, clorură de amoniu etc.) | ||||
| - | Explozivi antigrizutoşi | ||||
| - | Capse detonante de orice fel, relee întârzietoare şi sisteme de iniţiere neelectrică | ||||
| IV | Explozivi slabi | 0,5 | - | Pulberi coloidale fără fum, pe bază de nitroceluloză, de nitroceluloză şi amestecuri de nitroglicerină cu nitroglicoli | |
| - | Amestecuri incendiare şi fitile de amorsare (Bickford) | ||||
(2)Materiile explozive noi produse în ţara trebuie încadrate de producător, prin asimilare cu caracteristicile lor pirotehnice, în una dintre grupele de mai sus, iar cele importate pentru prima data trebuie încadrate de către un organ de specialitate autorizat stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(3)Calculele de eficienta şi de efect asupra obiectivelor din vecinătate se fac pe baza coeficienţilor de echivalenta ai materiilor explozive, consideraţi în raport cu trotilul luat ca exploziv de referinţa.
(1)Obiectele artizanale şi de distractie, pe bază de amestecuri pirotehnice, se clasifica, din punct de vedere al periculozitatii lor şi scopului de utilizare, în următoarele clase:
| Clasa | Categoria de obiecte pirotehnice | Masa maximă de amestec pirotehnic (grame) | Exemple | |||
| 1 | 2 | 3 | 4 | |||
| I | Obiecte pirotehnice de distracţie, foarte mici: | 3 | ||||
| - | artificii | - | Steluţe | |||
| - | Lumânări scânteietoare | |||||
| - | Jerbe cu scântei | |||||
| - | Minifacle | |||||
| - | Minisori | |||||
| - | Inele de foc, sateliţi | |||||
| - | Obiecte zburătoare luminoase | |||||
| - | pocnitori | - | Minipetarde cu confeti | |||
| - | Minipocnitori | |||||
| - | Alte obiecte similare | |||||
| II | Obiecte pirotehnice de distracţie, mici: | |||||
| - | baterii de artificii | 200 | - | Baterii de artificii | ||
| - | artificii | 50 | - | Arteziană de artificii, sori şi sori rotitori | ||
| - | Jerbe scânteietoare | |||||
| - | Jeturi luminoase | |||||
| - | Facle | |||||
| - | Minicandele | |||||
| - | rachete | 10 | - | Minicandele de diferite tipuri | ||
| - | Rachete cu meteoriţi | |||||
| - | pocnitori | 10 | - | Pocnitori mici de diferite tipuri | ||
| - | Pocnitori chinezeşti | |||||
| - | Tunet de tun şi petarde de diferite tipuri | |||||
| - | Alte obiecte similare | |||||
| III | Obiecte pirotehnice de distracţie, medii: | |||||
| - | cascade de apă | 1.200 | - | Cascade de apă | ||
| - | baterii de artificii | 800 | - | Baterii de artificii | ||
| - | artificii | 250 | - | Candele de diferite tipuri | ||
| - | Facle colorate | |||||
| - | Produse scânteietoare sau cu fum colorat, de diferite tipuri | |||||
| - | Sori rotitori | |||||
| - | rachete | 75 | - | Rachete de diferite tipuri | ||
| - | pocnitori | 100 | - | Bombiţe pocnitoare de diferite tipuri şi calibre | ||
| - | Alte obiecte similare | |||||
| IV | Obiecte pirotehnice de distracţie, mari | Cu masa mai mare decât a celor din clasa a III-a | ||||
| T1 | Obiecte pirotehnice pentru scopuri tehnice: | |||||
| - | fumigene | 1.000 | - | Mijloace producătoare de fum şi ceaţă | ||
| - | combaterea dăunătorilor şi protecţia plantelor | 1.000 | - | Mijloace de iritare, combatere a dăunătorilor şi protecţia plantelor în agricultură | ||
| - | luminoase | 500 | - | Mijloace de semnalizare luminoase de diferite tipuri | ||
| - | artificii de scenă | 50 | - | Artificii de scenă pentru interioare | ||
| - | Artificii de scenă pentru exterioare | |||||
| - | cu efect acustic | 10 | - | Mijloace de semnalizare acustice | ||
| - | Alte obiecte similare. | |||||
| T2 | Obiecte pirotehnice pentru scopuri tehnice | Cu masa mai mare decât a celor din clasa T1 | ||||
(2)Obiectele artizanale şi de distractie pe bază de amestecuri pirotehnice noi, produse în România trebuie încadrate de producător, prin asimilare cu caracteristicile acestora, în una dintre clasele de mai sus, iar cele importate pentru prima data trebuie încadrate de către un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(3)Este interzisă utilizarea obiectelor pirotehnice din clasele T1 şi T2 în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate.Secţiunea a 3-a Experimentarea materiilor explozive noi în vederea certificării
(1)Experimentarea în subteran sau în lucrări la suprafaţa, în vederea certificării unor noi tipuri de materii explozive, se face în baza verificării în poligon de către un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului, precum şi a documentaţiei întocmite de producător privind parametrii balistici şi de siguranţă ai produsului, cu aprobarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.
(2)Pentru materiile explozive de siguranţă este necesară în plus efectuarea de verificări în poligon de către un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului, în prezenta unei comisii numite de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, care va admite experimentarea în subteran.
(3)Experimentarea materiilor explozive noi în subteran sau în lucrări la suprafaţa, în vederea certificării, se face de un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului, în prezenta beneficiarului şi a reprezentantului inspectoratului teritorial de muncă, pe baza unui program de lucru întocmit în comun, cu aprobarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.Secţiunea a 4-a Experimentarea materiilor explozive din import
(1)Experimentarea în subteran sau în lucrări la suprafaţa a materiilor explozive provenite din import se face în baza verificării produselor în poligon de către un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului, precum şi a documentaţiei întocmite de beneficiar privind tehnologia de impuscare, cu aprobarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.
(2)Experimentarea în subteran sau în lucrări la suprafaţa a materiilor explozive provenite din import se face de către organele şi în condiţiile menţionate la art. 6 alin. (3).Secţiunea a 5-a Folosirea de noi materii explozive şi tehnologii de impuscare
(1)Folosirea unor materii explozive noi certificate în ţara conform prevederilor art. 6 sau importate, precum şi aplicarea unor tehnologii noi de impuscare se fac cu aprobarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în baza unui aviz de specialitate emis de un organ autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(2)Tehnologiile de impuscare care vizează şi protecţia seismică a obiectivelor civile şi industriale se elaborează şi se experimenteaza de un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(3)În cazul obiectivelor de importanţa deosebită, un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului, va asigura supravegherea seismică la intervale de minimum 2 ani prin măsurarea vitezei oscilatiei solului.Secţiunea a 6-a Preluarea de la furnizori a materiilor explozive
La preluarea materiilor explozive de la furnizor primitorul verifica dacă documentele de însoţire ale acestora (ordine de transport, certificate de calitate) sunt completate cu toate datele tehnice şi de identificare şi dacă exista concordanta între datele înscrise în documente şi cele inscriptionate pe ambalaje (denumirea, lotul, data şi producătorul, cantitatea, temperaturile maxime şi minime în limitele cărora se pot transporta, depozita şi manui, perioada de garanţie de la data fabricaţiei şi orice alte date necesare unei detineri şi exploatări în deplina siguranţa) şi refuza pe cele care nu conţin aceste date.
(1)Prepararea amestecurilor explozive simple de tip AM-1 şi a emulsiilor explozive la deţinători se poate face în următoarele moduri:
a)manual, pe platforme;
b)mecanizat, în instalaţii fixe sau mobile.
(2)Prepararea mecanizata a amestecurilor explozive simple şi a emulsiilor explozive la deţinători se face cu utilaje certificate, conform normelor specifice de protecţie a muncii, pentru depozitarea, transportul şi folosirea materiilor explozive.
(3)În cazul în care prepararea se face în instalaţii fixe, acestea se amplaseaza izolat faţă de celelalte construcţii.
(4)Deţinătorii care au în dotare instalaţii mobile pentru prepararea şi încărcarea mecanizata a gaurilor pot realiza amestecurile explozive simple de tip AM-1 sau emulsiile explozive la frontul de lucru unde urmează să se execute impuscarea.Secţiunea a 8-a Comercializarea, manuirea şi folosirea obiectelor pirotehnice
(1)Comercializarea obiectelor pirotehnice se face numai de către persoane fizice şi juridice autorizate conform legii, în spaţii special amenajate, situate în afară construcţiilor de locuinţe.
(2)Pe ambalajul obiectelor pirotehnice care se comercializează trebuie să se inscriptioneze în limba română clasa şi instrucţiunile de folosire.
(3)Obiectele pirotehnice din clasa I pot fi comercializate în tot timpul anului.
(4)Obiectele pirotehnice din clasele a II-a şi T1 se pot comercializa numai în spaţii de vânzare având gradul I de rezistenta la foc, în următoarele perioade:
a)cele din clasa T1, în tot timpul anului;
b)cele din clasa a II-a, în perioada 27-31 decembrie.
(5)Obiectele pirotehnice din clasa a II-a pot fi folosite numai în zilele de 31 decembrie şi 1 ianuarie. Inspectoratul de poliţie judeţean, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, poate dispune ca obiectele pirotehnice din clasa a II-a sa nu fie folosite nici în zilele de 31 decembrie şi 1 ianuarie, în următoarele situaţii:
a)în apropierea unor clădiri sau instalaţii cu risc ridicat de incendiu;
b)între anumite ore, în localităţi dens locuite sau în zone din localităţi, dacă au efect exclusiv de pocnitura.
(6)Obiectele pirotehnice din clasele a III-a, a IV-a şi T2 se comercializează la producător în tot timpul anului.
(7)Obiectele pirotehnice din clasele a III-a şi a IV-a pot fi înmânate şi date în folosinţă numai persoanelor autorizate ca pirotehnist.
(8)Pentru organizarea de jocuri de artificii cu obiecte pirotehnice din clasele a III-a şi a IV-a este necesar avizul inspectoratului de poliţie judeţean, respectiv al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti. Jocurile de artificii cu obiecte pirotehnice din clasa a IV-a se pot efectua numai de către persoane specializate, autorizate conform legii, cu luarea tuturor măsurilor pentru prevenirea producerii unor incendii.
(9)În scopul prevenirii producerii unor incendii şi al asigurării unor intervenţii operative, organizatorii de jocuri de artificii cu obiecte pirotehnice din clasele a III-a şi a IV-a trebuie să anunţe serviciul de pompieri din localitate cu 24 de ore înainte de desfăşurarea acestora.
(1)Cererile de înregistrare sau de autorizare a persoanelor juridice sau fizice, precum şi a depozitelor de materii explozive ale acestora trebuie să cuprindă:
a)pentru persoanele juridice sau fizice: denumirea, sediul şi obiectul activităţii, cu indicarea actului legal în baza căruia funcţionează, pentru persoanele juridice, respectiv numele şi prenumele, pentru persoanele fizice, şi tipul materiilor explozive pe care le prepara, le prelucreaza, le deţin, le comercializează, le experimenteaza, le folosesc, le transporta sau le tranziteaza;
b)pentru depozite: în plus faţă de elementele menţionate pentru persoanele juridice sau fizice, cantităţile maxime de materii explozive, pe tipuri, care pot fi depozitate, şi locul unde se depozitează.
(2)Persoanele juridice sau fizice pot efectua operaţiuni cu materii explozive numai după ce, în prealabil, au obţinut autorizaţie, conform modelului prezentat în anexa nr. 1.
Depozitele de materii explozive utilizate de persoane care au dreptul să efectueze operaţiuni cu materii explozive pot funcţiona numai după ce s-a obţinut autorizaţia, conform modelului prezentat în anexa nr. 2, de la inspectoratul teritorial de muncă, care să ateste ca sunt îndeplinite condiţiile stabilite de lege, şi de la inspectoratul de poliţie judeţean, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, ca sunt îndeplinite toate condiţiile de securitate şi că nu aduc atingere ordinii publice. Fac excepţie de la aceasta prevedere firidele.
(1)Materiile explozive pot fi transportate în vagoane de cale ferată acoperite, în nave şi alte ambarcatiuni, avioane, elicoptere, autovehicule, carute, sanii, cu samare sau manual, cu respectarea actelor normative în vigoare.
(2)Transportul materiilor explozive cu teleferice destinate transportului de materiale, remorci şi alte asemenea mijloace trebuie făcut cu luarea de măsuri adecvate acestui mod de transport pentru siguranţa publică şi a persoanelor, cu respectarea regulilor prevăzute în prezentele norme tehnice şi a instrucţiunilor producătorului.
Dacă temperatura mediului ambiant are tendinta sa coboare sub temperatura de congelare indicată de producător, materiile explozive din grupa I cu conţinut mai mare de 6% nitroglicerina şi cele antigrizutoase se transporta numai cu mijloace speciale - izoterme.
(1)Vehiculele folosite la transportul materiilor explozive trebuie amenajate astfel încât să se evite producerea de incendii în timpul deplasarii, trebuie să fie prevăzute cu suspensii elastice, cu mijloace pentru stingerea incendiilor, conform prevederilor privind transportul substanţelor periculoase, precum şi cu mijloace de marcare şi avertizare, conform reglementărilor în vigoare.
(2)Este interzis transportul materiilor explozive în autovehicule cu generatoare de gaze sau în care exista instalaţii cu foc deschis, precum şi în autovehicule care pot fi descărcate automat.
(3)Deţinătorul mijlocului de transport este obligat să efectueze intretinerile şi verificările periodice potrivit legislaţiei în vigoare.
(4)Vagoanele de cale ferată folosite la transportul materiilor explozive trebuie să fie de tipul celor cu osiile pe rulmenti.
(5)Aranjarea vagoanelor încărcate cu materii explozive în compunerea trenului se face conform Instrucţiunilor de mişcare ale S.N.C.F.R.Secţiunea a 3-a Ordinul de transport
(1)Ordinul de transport al materiilor explozive trebuie să cuprindă:
a)denumirea deţinătorului pentru care se executa transportul şi sediul acestuia;
b)tipurile şi cantităţile de materii explozive care urmează a fi transportate;
c)locul de unde se ridica şi unde se transporta, cu indicarea traseului de parcurs;
d)mijlocul de transport;
e)data la care începe efectuarea transportului şi durata acestuia;
f)numele şi prenumele, seria şi numărul cărţii/buletinului de identitate ale artificierului responsabil de transport şi ale conducătorului mijlocului de transport;
g)numele şi prenumele, seria şi numărul cărţii/buletinului de identitate ale personalului de paza, precum şi tipul armei de foc.
(2)Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. g) transporturile ce se executa de la producători la depozitele de baza ale acestora, precum şi transporturile de tranzit pe teritoriul tarii, a căror paza este asigurata de către unităţile competente ale Ministerului de Interne.
(3)Când transportul se face pe calea ferată, expeditorul este obligat sa ataseze la scrisoarea de trasura şi ordinul de transport care, după efectuarea transportului, trebuie predat destinatarului împreună cu celelalte documente insotitoare.
(4)În cazurile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu este necesară emiterea unui ordin de transport, transportul materiilor explozive se efectuează pe baza formularului "Îndeplinirea comenzii".Secţiunea a 4-a Transportul manual
(1)La transportul manual fiecare artificier sau persoana instruita special în acest scop şi numita de conducerea deţinătorului poate transporta maximum 25 kg de materii explozive în ambalajele originale ale producătorului, introduse în lăzi sau genti speciale, prevăzute cu încuietori. La aceste transporturi de la depozitul de consum la locul de utilizare în perimetrul persoanei juridice sau fizice nu este necesară paza cu personal dotat cu arme de foc.
(2)Materiile explozive de iniţiere trebuie transportate separat de explozivii propriu-zisi, numai sub directa supraveghere a artificierilor autorizaţi şi numai cu personal special instruit pentru asemenea operaţiuni.
(3)Capsele detonante pirotehnice trebuie transportate în cutii de tabla în interiorul cărora se afla fixat un bloc de lemn cu găuri corespunzătoare introducerii lor.Secţiunea a 5-a Transportul cu vehicule special amenajate
(1)Pentru lucrările de prospecţiuni, explorari geologice, perforari de sonde, construcţii hidroenergetice sau hidrotehnice, precum şi pentru cele de construcţii sau reparaţii de drumuri, cai ferate, poduri sau terasamente, de demolări şi altele asemenea, materiile explozive se pot transporta de la depozite la locurile de muncă, cu vehicule special amenajate în acest scop.
(2)În aceste cazuri ordinul de transport se emite pentru maximum 1.000 kg explozivi propriu-zisi în echivalent trotil plus mijloacele de iniţiere şi de aprindere necesare pentru fiecare vehicul precum şi raza de acţiune în care sunt permise transportul şi folosirea materiilor explozive respective.Secţiunea a 6-a Încărcarea şi descărcarea materiilor explozive în şi din mijloacele de transport
(1)Materiile explozive se incarca şi se descarca în şi din mijloacele de transport numai manual, cu excepţia operaţiunilor executate la producători, deţinători şi cărăuşi dotati cu mijloace de încărcare-descărcare mecanizate, certificate în acest scop, precum şi cu descărcare mecanizata la locurile de muncă a materiilor explozive produse cu instalaţii speciale mobile certificate.
(2)La operaţiunile de încărcare-descărcare efectuate mecanizat se vor respecta instrucţiunile producătorului privind manuirea materiilor explozive.
(3)În timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare manuală sau mecanizata a ambalajelor în care se găsesc materii explozive este interzisă lovirea, răsturnarea, aruncarea sau tractarea în plan orizontal a acestora.
(1)Încărcarea şi descărcarea materiilor explozive în şi din mijloacele de transport se fac numai în locuri special destinate în acest scop, pazite şi marcate cu panouri de semnalizare.
(2)În cazul în care producătorul, respectiv destinatarul, poseda linie ferată industriala, încărcarea şi descărcarea acestor materii se fac pe aceasta linie cu luarea măsurilor de securitate.
(3)La încărcarea şi descărcarea manuală a materiilor explozive în şi din mijloacele de transport se asigura podeţe sau rampe de circulaţie a căror latime să permită trecerea în doua sensuri a cel puţin două persoane.
(4)Căile de acces trebuie nivelate şi gropile astupate, iar pe timp de inghet pe căile de acces şi pe rampele de încărcare-descărcare trebuie să se imprastie material antiderapant.
(5)Toate căile de acces dinspre locurile de încărcare-descărcare trebuie să fie în permanenta libere şi să asigure o circulaţie fluenta.
(6)În cazul folosirii rampelor de cale ferată din staţii C.F.R., încărcarea se face din vehicule direct în vagon, iar descărcarea, din vagon direct în vehicule. Dacă prin statia respectiva trec trenuri de persoane, în timpul trecerii acestora operaţiunile de încărcare-descărcare se sisteaza.
(7)Depozitarea materiilor explozive pe rampele de cale ferată este interzisă.
(8)Operaţiunile de încărcare-descărcare a materiilor explozive se efectuează numai în timpul zilei. Este interzis ca aceste operaţiuni să se efectueze noaptea sau în condiţii meteorologice nefavorabile, cu descărcări electrice.
(9)La manuirea în orice situaţie, precum şi la încărcarea sau descărcarea materiilor explozive trebuie respectate următoarele reguli:
a)executarea oricărei operaţiuni se face numai de către personal calificat, instruit şi avizat medical în acest scop, sub supraveghere;
b)la manuirea şi manipularea acestora de către personalul muncitor, greutatea unei incarcaturi, inclusiv ambalajul, nu trebuie să depăşească limitele stabilite de reglementările în vigoare.
(10)Se interzic:
a)transportul materiilor explozive pe umeri, pe spate, sprijinite pe cap sau folosind manerele din sfoara ale ambalajelor;
b)manipularea materiilor explozive fără ambalaje, în ambalaje deteriorate sau care nu sunt închise cu capac;
c)manipularea materiilor explozive care nu sunt fixate corect, pentru a nu permite deplasarea acestora pe timpul transportului şi manipulării;
d)să se rastoarne, să se tranteasca cutiile sau lazile cu materiale explozive.
(11)Atunci când în timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare s-au vărsat materii explozive, se iau măsuri imediate de inlaturare a acestora şi de curatare a locului respectiv.
(1)La transportul materiilor explozive vehiculele vor fi încărcate maximum până la înălţimea pereţilor laterali, cu excepţia capselor detonante (pirotehnice sau electrice) şi a explozivilor propriu-zisi din grupa I, care se incarca până la maximum două treimi din aceasta înălţime.
(2)Incarcatura de materii explozive se repartizează uniform pe platforma vehiculului, fixându-se în asa fel încât ambalajele sa nu se deplaseze sau să se loveasca între ele sau de pereţii acestuia în timpul transportului.
(3)Când se folosesc vehicule descoperite, întreaga incarcatura se acoperă cu o prelata, iar când transportul se face pe drumuri accidentate, pe platforma vehiculului se pun materiale moi şi greu inflamabile, în grosime de minimum 20 mm, fiind interzisă folosirea materialelor uşor inflamabile.
În timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare conducătorul mijlocului de transport are următoarele obligaţii:
a)după oprire sa ia măsuri de asigurare a mijlocului de transport contra pornirii accidentale;
b)sa verifice dacă nu exista pierderi de materii explozive;
c)sa ia măsuri de curatare în cazul în care exista pierderi de materii explozive;
d)sa verifice ca stivuirea ambalajelor cu materii explozive să se efectueze corect;
e)sa refuze încărcarea materiilor explozive cu ambalajul deteriorat;
f)sa nu depăşească sarcina maxima admisă pentru mijlocul de transport respectiv;
g)sa nu lase nesupravegheat mijlocul de transport;
h)sa interzică apropierea oricărei persoane purtătoare de flacara deschisă.Secţiunea a 7-a Personal de însoţire şi paza
(1)Transportul de materii explozive în convoi, cu mijloace cu tracţiune animala sau cu autovehicule, trebuie să fie însoţit de cel puţin un artificier care trebuie să se afle în primul vehicul şi de un număr de paznici inarmati care se stabileşte şi se repartizează în funcţie de numărul mijloacelor de transport din convoi, iar în ultimul vehicul trebuie să se afle un paznic inarmat.
(2)În cazul în care transportul se executa cu un singur mijloc de transport, paza se asigura de un artificier inarmat, pe baza ordinului de serviciu eliberat de conducere.
(3)În cazul în care transportul se executa cu autovehicule deschise, personalul de paza trebuie să stea în caroserie.
(1)Produsele pirotehnice se transporta cu vehicule numai în ambalajul original inscripţionat conform reglementărilor în vigoare, cu respectarea prevederilor privind transportul materiilor periculoase.
(2)Produsele din clasele I, a II-a şi T1 se pot transporta fără însoţitor, produsele din clasele a III-a şi a IV-a trebuie să fie transportate numai cu însoţitor autorizat ca pirotehnist pentru focuri de artificii, iar cele din clasa T2 numai cu însoţitor instruit de către persoana juridică sau fizica producătoare.
(3)În actele insotitoare este obligatoriu să se menţioneze clasa produselor transportate.Secţiunea a 8-a Măsuri de siguranţă la efectuarea transportului
(1)Pe timpul deplasarii responsabilul cu executarea transportului trebuie să respecte următoarele măsuri:
a)sa ocoleasca locurile de manifestare a unor incendii la o distanta de cel puţin 300 m, iar în cazul intalnirii focurilor deschise trebuie să ia măsuri suplimentare de precautie;
b)în cazul deplasarii în convoi, dacă se impune staţionarea, să respecte distanta de minimum 20 m între carute, samare şi de minimum 50 m între vehiculele auto;
c)pe timp cu condiţii meteorologice nefavorabile (de exemplu: ceata, furtuna), cu vizibilitate sub 20 m, transportul se opreşte, iar vehiculele se scot în afară arterei de circulaţie;
d)în cazul în care vehiculele auto sau carutele în care se transporta materii explozive ajung seara în apropierea unei localităţi, sa anunţe organul de poliţie locală, iar acesta, dacă este cazul, ia măsuri pentru întărirea pazei şi va anunta formatia de pompieri din localitatea respectiva;
e)sa anunţe organele de poliţie ori de câte ori intervin situaţii neprevăzute, cu precizarea tipului încărcăturii şi a itinerarului de deplasare.
(2)Este interzis ca vehiculele care transporta materii explozive sa staţioneze la o distanta mai mica de 300 m faţă de diverse obiective (de exemplu: fabrici, uzine, lucrări de arta, centre populate) şi de 100 m faţă de arterele principale de circulaţie.
(1)Artificierii, pirotehnistii pentru focurile de artificii şi personalul auxiliar care transporta materii explozive nu au voie să se oprească sau să se abata de la traseul stabilit, să între în alte locuri decât în cele în care urmează să le depoziteze sau să execute operaţiuni cu materii explozive şi să le predea unor persoane neautorizate.
(2)Artificierii şi pirotehnistii pentru focurile de artificii nu au voie sa lase materiile explozive nepazite sau să le păstreze în alte locuri decât în cele anume destinate în acest scop.
(1)Autovehiculele-pusca care deservesc echipele de prospecţiuni, explorari geologice şi perforari la sonde, precum şi cele special amenajate care transporta materiile explozive necesare realizării efectelor pirotehnice în producţia de filme trebuie să staţioneze în timpul executării lucrărilor de impuscare şi, respectiv, de filmare, la distanţele prevăzute în prevederile normelor specifice de protecţia muncii, faţă de locurile de muncă.
(2)Responsabilul transportului trebuie să aibă grija ca incarcatura de materii explozive să fie pazita pe timpul stationarii, nepermitand apropierea persoanelor neautorizate, şi sa ia măsuri de prevenire a producerii incendiilor.
La transportul şi manuirea materiilor explozive, inclusiv a obiectelor pirotehnice, se interzic folosirea mijloacelor de aprindere a focului, fumatul, folosirea lampilor cu flacara deschisă sau a altor mijloace cu foc deschis, fiind obligatorie şi respectarea celorlalte reguli specifice.
Materiile explozive trebuie păstrate numai în locuri special amenajate şi destinate în acest scop - depozite.
După destinaţie, perioada de folosire şi amplasament, depozitele de materii explozive se clasifica astfel:
a)uzinale la producător - din care se alimentează depozitele beneficiarilor;
b)de baza - din care se face aprovizionarea depozitelor de consum;
c)de consum - din care sunt aprovizionati artificierii;
d)complexe - în care o parte este amenajată ca depozit de baza, iar cealaltă, ca depozit de consum;
e)permanente - care pot fi de baza sau de consum, cu timp de folosire mai mare de 2 ani;
f)temporare - care pot fi numai depozite de consum, cu timp de folosire până la un an;
g)de suprafaţa - care constau în una sau mai multe clădiri, bordeie sau camere amenajate în coasta unui deal;
h)subterane - care constau în construcţii miniere pentru acces, depozitare, manuire şi distribuire, inclusiv instalaţii, accesorii şi auxiliare, necesare deservirii depozitului;
i)mixte - care constau în clădiri la suprafaţa şi camere subterane.
Depozitele de materii explozive ale căror încăperi de depozitare sunt sapate în panta unui deal şi sunt prevăzute cu val de pământ în faţa intrării sau depozitele bordei care sunt acoperite cu un strat de pământ de minimum 1 m grosime şi în jurul lor, în continuarea stratului acoperitor, se găseşte pământ de cel puţin grosimea unui val se considera depozite de suprafaţa protejate cu val de pământ.
(1)Depozitele subterane pot fi construite independent de reţeaua unei mine sau legate de aceasta. Depozitele legate de reţeaua minei pot fi folosite numai ca depozite de consum.
(2)Depozitele subterane legate sau nelegate de reţeaua unei mine trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în anexa nr. 4 a).
(1)Ca depozite temporare pot fi folosite:
a)clădiri noi sau vechi, izolate şi nelocuite, construite din zidărie, argila batuta sau pământ, tencuite atât în interior, cat şi în exterior;
b)camere ingropate şi amenajate în coasta unui deal sau bordeie;
c)depozite de tip mobil.
(2)Construcţiile noi sau vechi, folosite ca depozite temporare, trebuie să fie protejate astfel încât în ele sa nu pătrundă apa sau umezeala, să fie bine aerisite şi, după caz, prevăzute cu instalaţii de iluminat şi de încălzit, care să asigure păstrarea în condiţii corespunzătoare a materiilor explozive.
(3)În cazul lucrărilor de prospecţiuni, explorari geologice, construcţii hidroenergetice sau hidrotehnice, construcţii sau reparaţii de drumuri, cai ferate, precum şi al minelor cu o durată de funcţionare de până la 5 ani, depozitele temporare, cu excepţia bordeielor, pot fi folosite pe toată durata lucrărilor, dacă corespund cerinţele în baza aprobării anuale din partea inspectoratului teritorial de muncă şi a inspectoratului de poliţie judeţean, respectiv a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
Prin excepţie, materiile explozive pot fi păstrate temporar:
a)în baraci sau în corturi pazite, o cantitate de materii explozive necesare pentru o zi de lucru, în cazul lucrărilor la santuri şi puţuri de cercetări geologice, al lucrărilor de prospecţiuni geofizice sau al altor lucrări izolate (demolări, deblocari de gheturi, construcţii de drumuri şi altele asemenea), care trebuie amplasate la o distanta de cel puţin 50 m de lucrările respective şi de cantonamentul lucrătorilor, în zona fiind interzisă utilizarea flacarii deschise;
b)în vehiculul special amenajat pentru transportul explozivilor propriu-zisi şi al celor de iniţiere, în cazul lucrărilor de realizare a efectelor speciale pirotehnice în producţia de filme, în zona unde se realizează filmarea respectiva şi pe toată durata filmarilor, asigurându-se paza înarmată a vehiculelor, iar locul de stationare a acestora, pe timpul nopţii, este stabilit de comun acord cu organul de poliţie local;
c)în apropierea locului de muncă până la încărcare, în cazul impuscaturilor masive, cantitatea de exploziv necesară pentru 24 de ore, asigurându-se paza înarmată, iar capsele şi fitilul se aduc din depozit la locul de muncă numai în momentul utilizării lor.
(1)La proiectarea depozitelor se tine seama de studiile şi documentaţiile de specialitate privind amplasarea, precum şi de distanţele minime de siguranţă faţă de obiectivele din vecinătate, prevăzute în anexele nr. 3a), 3b) şi 3c).
(2)Orice modificare adusă unui proiect de depozit se pune în aplicare numai după ce se obţine un nou aviz din partea organelor care l-au avizat.
Între clădirile de la suprafaţa ale depozitelor de materii explozive, precum şi între clădiri şi obiectivele din vecinătate se executa valuri de pământ în scopul reducerii distantelor dintre ele potrivit prevederilor din anexele nr. 3a), 3b), 3c) şi 5.
(1)Construcţiile depozitelor de materii explozive, de suprafaţa şi subterane, vor consta în:
a)încăperi pentru depozitarea diferitelor tipuri de explozivi propriu-zisi;
b)încăperi pentru depozitarea mijloacelor de iniţiere şi aprindere;
c)încăperi pentru deschiderea ambalajelor şi distribuirea explozivilor propriu-zisi (anticamere sau camere separate);
d)încăperi pentru deschiderea ambalajelor şi distribuirea mijloacelor de iniţiere şi aprindere (anticamere sau camere separate);
e)cai de acces la construcţii care, în cazul depozitelor subterane, sunt constituite din lucrări de tip minier (puţuri, galerii, planuri înclinate).
(2)La depozitele de baza, în care materiile explozive sunt păstrate şi manuite în ambalajele originale ale producătorului, nu sunt obligatorii construirea şi amenajarea încăperilor de distribuire prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d).
(1)În încăperile de depozitare se executa numai operaţiunile necesare pentru introducerea, depozitarea sau scoaterea materiilor explozive, ambalate asa cum au fost livrate de producător.
(2)Operaţiunile de despachetare şi distribuire se executa în încăperile destinate acestui scop.
În depozitele complexe, clădirile, respectiv camerele depozitului de baza, trebuie să fie separate de cele ale depozitului de consum, astfel încât accesul la acestea să se facă fără a se trece prin depozitul de baza.
Depozitele de consum trebuie să fie dimensionate astfel încât, ţinându-se seama de posibilităţile de aprovizionare, să se asigure consumul pe o anumită perioada fără să se creeze stocuri care să conducă la depăşirea termenelor de garanţie ale materiilor explozive.
(1)Cantitatea maxima de materii explozive în echivalent trotil care poate fi păstrată într-un depozit, în funcţie de tipul acestuia, este: a) 240 de tone - pentru un depozit de baza de suprafaţa; b) 6,5 tone - pentru depozitele de consum subterane, legate de reţeaua minei; c) 5 tone - pentru depozitele temporare, fără a depăşi consumul pentru maximum 3 luni.
(2)Pentru depozitele de baza subterane, nelegate de reţeaua minei, capacitatea maxima nu se limitează, cu condiţia respectării celorlalte elemente constructive (de exemplu: asigurarea grosimii pereţilor despartitori între camere şi a stratului acoperitor).
(3)Capacitatea maxima a unei clădiri sau camere subterane din ansamblul oricărui tip de depozit se limitează la 40 de tone materii explozive în echivalent trotil.
(4)Prin instrucţiuni specifice privind regimul materiilor explozive se stabilesc cantităţile maxime ce pot fi depozitate la producător.
(5)În laboratoarele de analiza specializate în cercetări asupra materiilor explozive se păstrează numai cantităţile strict necesare experimentarilor pentru un schimb de lucru.Secţiunea a 3-a Condiţii privind construcţia şi amenajarea depozitelor de materii explozive
(1)Clădirile depozitelor de materii explozive de suprafaţa trebuie să fie construite din materiale incombustibile şi să aibă acoperisuri de tip uşor, cu excepţia depozitelor de consum cu capacitate mai mica de 2.000 kg în echivalent trotil, precum şi a construcţiilor folosite ca depozite temporare, al căror acoperis poate fi executat şi din materiale combustibile ignifugate sau placate cu materiale incombustibile.
(2)Clădirile destinate depozitarii materiilor explozive pe bază de nitroglicerina sau nitroglicoli în proporţie mai mare de 6% trebuie să fie prevăzute cu acoperis cu izolatie termica incombustibila sau cu poduri cu acces interzis.
(1)La depozitele de materii explozive de suprafaţa, de consum şi complexe, încăperile aceleiaşi clădiri în care se depozitează tipuri diferite de materii explozive trebuie să fie despărţite între ele prin pereţi incombustibili.
(2)Încăperile de depozitare trebuie să aibă ieşirea în anticamere care, de asemenea, trebuie să fie despărţite prin pereţi incombustibili.
(3)Atât la intrarea în depozite, cat şi în diferitele încăperi ale depozitelor nu se admit trepte, iar eventualele denivelari trebuie să fie amenajate cu pante constante la maximum 10%.
(1)Uşile şi ferestrele clădirilor depozitelor de materii explozive de suprafaţa trebuie să se deschidă spre exterior, iar ferestrele trebuie să fie asigurate cu zabrele sau plase metalice.
(2)Geamurile ferestrelor trebuie să fie mate sau vopsite în alb pe partea interioară, iar gurile de ventilaţie trebuie să fie protejate cu grilaje metalice duble.
(3)Uşile de intrare în depozitele de materii explozive şi în încăperile de depozitare trebuie să fie confectionate din tabla de oţel cu grosimea minima de 3 mm.
(4)În cazul depozitelor subterane de materii explozive, uşile de intrare trebuie să fie prevăzute cu orificii de aerisire şi control, iar uşile încăperilor de depozitare şi manuire, precum şi cele ce despart depozitul de baza de cel de consum pot fi confectionate şi din grilaje din bare de oţel cu diametrul de minimum 12 mm, cu ochiuri cu latura de maximum 100 mm.
(5)La încăperile din depozitele de materiale explozive temporare uşile pot fi confectionate şi din material lemnos ignifugat.
(6)La depozitele pentru pulberi cu fum numai uşile exterioare trebuie să fie metalice.
(7)Uşile de intrare în depozite trebuie să fie prevăzute cu încuietori duble diferite (zavor cu lacat şi broasca cu cheie).
(1)În funcţie de condiţiile locale încăperile de suprafaţa şi depozitele subterane de materii explozive trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de semnalizare şi de alarmare.
(2)Sistemul de funcţionare şi de utilizare a acestor instalaţii, precum şi locul de amplasare a lor se stabilesc de organele care autorizeaza depozitele.
(1)La părăsirea depozitului de materii explozive gestionarul sau locţiitorul închide şi sigileaza, cu sigiliul personal, uşile de la intrarea acestuia şi poarta de la imprejmuirea interioară, păstrând cheile asupra sa.
(2)Al doilea rând de chei se păstrează în permanenta într-o cutie sigilată, în cabina paznicului.
(3)În procesul-verbal încheiat între paznici la schimbarea serviciului se fac menţiuni cu privire la predarea-primirea cutiei cu chei şi la starea sigiliului.
(1)În depozite materiile explozive se asaza pe rastele prevăzute cu rafturi sau în stive, conform instrucţiunilor producătorului.
(2)Înălţimea rastelelor şi stivelor nu va depăşi 1,75 m. Distanţele dintre rastele şi pereţii incaperii de depozitare trebuie să fie de cel puţin 0,20 m, iar cele dintre stive şi pereţii incaperii de depozitare trebuie să fie de cel puţin 0,75 m. (3) Printre rastele şi printre stive se lasă spaţii de trecere de cel puţin 1,30 m latime.
(4)Lazile se asaza pe rafturi într-un singur rând, având o distanta de 40 mm între ele, capacul în sus şi inscripţia înspre afară.
Anticamerele şi camerele în care se face distribuirea capselor detonante trebuie să fie prevăzute cu mese confectionate din material lemnos, cu bordura şi captusite cu pasla sau covor de cauciuc.
(1)Instalatia electrica şi echipamentul electric pentru iluminatul stationar al depozitelor de materii explozive trebuie să corespundă gradului de periculozitate al mediului respectiv, folosindu-se numai cabluri armate, cu conductori de cupru.
(2)Corpurile de iluminat trebuie să fie montate în exteriorul încăperilor de depozitare, de unde vor lumina prin ferestrele sau luminatoarele special prevăzute în acest scop.
(3)În cazul când iluminatul din exterior nu este posibil de realizat, corpurile de iluminat pot fi montate şi în interiorul camerelor de depozitare, cu condiţia ca acestea să fie astfel concepute şi sa funcţioneze, încât sa nu determine explozia materiilor depozitate sau generarea de incendii (construcţia antiexploziva).
(4)Intrerupatoarele electrice şi conductorii electrici se monteaza în exteriorul încăperilor de depozitare a materiilor explozive.
(1)Ca lampi individuale portabile se folosesc numai lampi de tip minier (lampi electrice cu acumulatoare sau lampi de siguranţă cu benzina).
(2)În cazul depozitelor temporare sau al celor mici de consum ale santierelor izolate, fără pericolul gazelor explozive, pentru iluminatul individual portabil se pot folosi şi lanterne de buzunar cu baterii de maximum 4,5 V, care trebuie să aibă cutia sigilată cu fir plombat, pentru ca deschiderea lor să fie facuta numai de persoane abilitate şi în afară depozitului.
(1)Încălzirea încăperilor de la suprafaţa în care se depozitează materii explozive congelabile se face numai cu aer cald introdus cu ajutorul unui ventilator dintr-o camera de încălzire alăturată, printr-o deschizatura protejata cu plasa metalică.
(2)În cazul folosirii energiei electrice corpurile de încălzire (radiatoarele) trebuie protejate cu carcase.
(3)Camera de încălzire trebuie să fie separată de cea de depozitare printr-un perete termoizolator şi incombustibil.
(4)În cazul folosirii aburului sau a apei calde, cazanele pentru încălzirea centrala, precum şi depozitele de combustibili trebuie să fie amplasate la cel puţin 50 m de cea mai apropiată încăpere de depozitare, în afară perimetrului împrejmuit, şi să aibă coşurile prevăzute cu parascantei.
(1)În încăperile în care se depozitează sau se manipuleaza materii explozive trebuie să se asigure temperaturi cu cel puţin 5°C peste temperaturile minime la care acestea îşi păstrează caracteristicile precizate de producător.
(2)Temperatura maxima în încăperile de depozitare şi manipulare trebuie să fie de +25°C şi în mod excepţional de +30°C pentru materiile explozive care, conform standardelor, normelor interne sau documentaţiilor speciale ale producătorului, sunt considerate stabile.
(3)Pentru controlul temperaturii fiecare încăpere de depozitare trebuie să fie dotată cu un termometru amplasat la două treimi din înălţimea incaperii.
(1)Depozitele de materii explozive de suprafaţa şi cele subterane nelegate de reţeaua unei mine cu strat acoperitor mai mic de 10 m trebuie să fie protejate contra descarcarilor electrice atmosferice prin paratrasnete, iar depozitele mobile în carcasa metalică, prin legarea acestora la o priza de pământ.
(2)Rezistenta prizelor de legare la pământ a instalaţiilor de protecţie împotriva descarcarilor electrice atmosferice se măsoară de către personal autorizat, conform reglementărilor în vigoare.
(3)În ambele cazuri rezistenta prizelor de legare la pământ va fi de maximum 4 ohmi.
(4)Paratrasnetele trebuie executate astfel încât să asigure o protecţie completa împotriva descarcarilor electrice atmosferice şi a acţiunilor secundare ale acestora.
(1)Păstrarea în depozitele de materii explozive a altor materiale este interzisă.
(2)Ambalajele din care au fost scoase materiile explozive trebuie să fie depozitate în magazii amplasate în afară perimetrului depozitului, iar la depozitele subterane legate de reţeaua minelor, ambalajele trebuie să fie evacuate periodic la suprafaţa, pe căile de acces menţinute în permanenta deblocate.
(3)Uneltele destinate deschiderii ambalajelor sau curăţeniei depozitelor trebuie să fie păstrate în anticamere sau în camerele de distribuire şi să fie confectionate din materiale care nu se incarca electrostatic şi nu produc scantei.
(1)Terenul aferent depozitelor de materii explozive de suprafaţa sau subterane nelegate de reţeaua minei trebuie împrejmuit cu doua randuri de gard de sarma ghimpata, înalt de cel puţin 2 m, la o distanta de 5 m între ele.
(2)La depozitele subterane nelegate de reţeaua minei se admite lipsa celui de-al doilea gard, cu condiţia ca galeria de acces în depozit să fie prevăzută cu doua uşi metalice şi doua sisteme diferenţiate de încuietori.
(3)Atunci când gura suitorului de aeraj nu se afla în incinta depozitului, acesta trebuie blocat cu grilaj metalic şi împrejmuit separat cu un gard de sarma ghimpata de cel puţin 2 m înălţime şi amplasat la 5 m de suitor.
(4)În jurul terenului împrejmuit ce constituie incinta depozitului se stabileşte, în funcţie de condiţiile locale, o zona de interdicţie de minimum 10 m, marcată prin panouri de avertizare şi de interdicţie.
(5)Terenul împrejmuit (incinta depozitului) trebuie defrisat şi curatat de vegetatia care împiedica vizibilitatea sau poate propaga incendii.
(6)Depozitarea oricăror materiale pe acest teren, cu excepţia mijloacelor pentru stingerea incendiilor, este interzisă.
Distanţele de la clădirile depozitelor de suprafaţa, de la uşile de acces în încăperile ingropate sau de la galeriile de acces ale depozitelor subterane nelegate de reţeaua minei până la gardul exterior imprejmuitor trebuie să fie de 20-40 m, în funcţie de condiţiile locale.
(1)Terenul împrejmuit al depozitului de materii explozive va fi iluminat pe timp de noapte.
(2)Corpurile de iluminat se monteaza pe stâlpii amplasati pe conturul gardului imprejmuitor exterior, astfel încât să se asigure iluminarea întregului teren împrejmuit (incinta).
(3)Acolo unde iluminatul electric nu este posibil se utilizează felinare de vant, numărul acestora şi locul de amplasare a acestora stabilindu-se în comun de organele care autorizeaza depozitul.
(1)Traversarea incintei depozitului cu conductori electrici sau cu teleferice este interzisă.
(2)În cazuri excepţionale, de stricta necesitate şi numai peste incintele depozitelor subterane, se admit asemenea traversari, însă numai pe bază de proiecte avizate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
(1)La intrarea în incinta depozitelor, între cele doua garduri se amplaseaza o cabina pentru paznic, construită din materiale incombustibile şi incalzita cu mijloace fără flacara deschisă.
(2)La depozitele imprejmuite cu un singur gard cabina paznicului se amplaseaza în afară incintei.
(3)În interiorul depozitelor de materii explozive şi în incinta acestora sunt interzise fumatul şi utilizarea flacarii deschise.
(1)Până la intrarea în depozite se amenajeaza cai de acces (drumuri sau cai ferate) care trebuie menţinute permanent în stare buna de circulaţie.
(2)Incintele depozitelor de materii explozive de suprafaţa trebuie prevăzute cu drumuri sau fasii de teren amenajate, care să asigure pe orice vreme accesul autospecialelor pentru stingerea incendiilor pe toate laturile clădirilor sau grupurilor de clădiri (în exteriorul valurilor de protecţie).
(1)Valurile de pământ construite pentru reducerea distantelor dintre clădirile depozitelor de suprafaţa sau faţă de obiectivele din vecinătate se executa pe acele laturi ale clădirilor în direcţia cărora sunt obiective de protejat şi trebuie să aibă o secţiune trapezoidala cu panta minima rezultată din calcul stabilitatii taluzului natural, dar nu mai mica de 1/1, o creasta cu lăţimea de 1 m şi înălţimea care să depăşească partea superioară a pereţilor clădirilor depozitelor cu 1 m. (2) Distanta de la baza taluzurilor până la pereţii clădirilor trebuie să fie de până la 2 m, spaţiu în care se amenajeaza rigole pentru scurgerea apelor.
(3)Valurile se construiesc din pământ fără pietriş care trebuie bine batut, astfel ca reducerea inaltimii lor prin tasari ulterioare să fie minima.
(4)În cazul valurilor de pământ care inconjoara clădirile depozitelor pe toate laturile lor, se va prevedea accesul la drumuri al mijloacelor de transport curente, inclusiv al autospecialelor pentru incendii. Accesele practicate în astfel de situaţii sunt de doua feluri: valuri de pământ cu traversare (fig. 1, anexa nr. 6) şi valuri de pământ cu tunele (fig. 2, anexa nr. 6).
(5)În cazul terenurilor denivelate înălţimea valurilor masurata pe ax trebuie să depăşească cu 1 m linia ce uneste partea superioară a pereţilor clădirilor depozitelor cu punctul cel mai înalt al obiectivului de aparat.
(6)Dacă terenul permite, barierele naturale (de exemplu: dealuri, movile) existente pe unele laturi pot înlocui valurile de pământ sau se pot combina cu acestea prin ingemanare, astfel încât să se obţină înălţimea reglementara.
(7)În situaţii excepţionale, când taluzurile create de săpăturile efectuate în coastele de deal au tendinta de alunecare, acestea se consolideaza corespunzător.
(1)Toate depozitele de materii explozive trebuie prevăzute cu echipamente tehnice (maşini, instalaţii, utilaje, aparatura), mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, echipamente de protecţie şi agenţi stingatori pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, conform normelor legale în vigoare.
(2)Pentru depozitele de materii explozive de suprafaţa şi pentru cele subterane nelegate de reţeaua unei mine, care au o capacitate mai mare de 5.000 kg în echivalent trotil, trebuie să se asigure obligatoriu alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor, din bazine sau rezervoare cu o capacitate de minimum 25 mc ori prin hidranti de incendiu exteriori cu un debit de cel puţin 10 l/sec. şi cu o durată de funcţionare de cel puţin 3 ore.Secţiunea a 4-a Încăperi subterane cu capacitatea de până la 200 kg pentru păstrarea materiilor explozive
(1)În subteran materiile explozive pot fi păstrate în încăperi legate de reţeaua lucrărilor miniere, construite şi amenajate conform schitei din anexa nr. 4b), a căror capacitate nu va depăşi cantitatea de 200 kg în echivalent trotil.
(2)Galeria de acces şi camera de păstrare trebuie să aibă un profil liber de minimum 4,80 mp. În cazul lucrărilor susţinute, pentru sustinere se folosesc numai materiale incombustibile.
(3)Usa de la intrare în galeria de acces trebuie confectionata sub forma de grilaj din bare de oţel cu diametrul de minimum 8 mm şi ochiuri cu latura de maximum 100 mm, având tocul metalic bine incastrat în roca din jur, şi prevăzută cu doua încuietori (zavor cu lacat şi broasca cu cheie).
(4)Firida pentru capse trebuie captusita cu material lemnos, iar la partea inferioară se pune pasla sau covor de cauciuc şi poate fi împărţită, după necesitaţi, în mai multe compartimente.
(5)Firida pentru capse trebuie să aibă usa din tabla metalică cu grosimea de minimum 3 mm, prevăzută cu incuietoare şi fără orificii de aerisire.
(6)Camera pentru păstrarea materiilor explozive trebuie să aibă usa din tabla metalică cu grosimea de minimum 3 mm, prevăzută cu orificii de aerisire şi incuietoare.
(7)Pentru distribuirea materiilor explozive către artificieri, între camera de depozitare a explozivilor propriu-zisi şi firida pentru capse se monteaza o masa acoperită cu pasla sau covor de cauciuc.
(8)La terminarea ultimului schimb, înainte de zilele nelucrătoare, se plaseaza post de paza sau materiile explozive se evacueaza din subteran şi se returnează la depozitul de consum.
(9)Distribuirea şi evidenta materiilor explozive se realizează de către un artificier gestionar.
(10)În ceea ce priveşte amplasarea, autorizarea, amenajarea, dotarea, aerajul, iluminatul etc. trebuie respectate prevederile prezentelor norme tehnice referitoare la depozitele subterane legate de reţeaua minelor.Secţiunea a 5-a Firide pentru păstrarea materiilor explozive
(1)Firidele sunt construcţii cu capacitatea maxima de 60 kg, în care artificierii îşi păstrează materiile explozive necesare pentru un schimb de lucru.
(2)Firidele amenajate în subteran trebuie să fie executate în locuri uscate, la minimum 50 m de puţuri sau camere subterane şi la minimum 6 m de o alta firida.
(3)Firida pentru explozivii propriu-zisi se executa pe peretele lateral al unui spaţiu de acces cu o lungime de minimum 2 m, săpat perpendicular pe peretele unei galerii.
(4)Firida pentru mijloacele de iniţiere şi aprindere se construieste direct în peretele unei galerii, fără spaţiu de acces.
(5)Construirea firidelor în galeriile principale de transport este interzisă.
(6)Firidele pentru explozivii propriu-zisi, care se executa la suprafaţa şi sunt sapate în panta de deal, trebuie să respecte distanta de:
a)minimum 20 m de axa galeriei (tunelului), în cazul galeriilor de cercetare geologica sau cu caracter hidroenergetic şi hidrotehnic, tunele şi altele similare;
b)cel puţin 300 m de extremitatea fronturilor de lucru, în cazul exploatarilor miniere la zi.
(7)La exploatările miniere la zi materiile explozive se pot păstra şi în firide mobile metalice sau din beton, executate pe bază de proiect avizat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
(8)Acolo unde se executa impuscaturi masive firidele se golesc de materiile explozive înainte de efectuarea acestor operaţiuni.
(9)Mijloacele de iniţiere şi aprindere se păstrează atât în subteran, cat şi la suprafaţa în firide special amenajate, amplasate la o distanta de minimum 6 m de firida destinată depozitarii explozivilor propriu-zisi.
(10)Firidele pentru materii explozive trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să fie susţinute şi captusite cu scanduri, iar cele executate în cărbune să fie betonate;
b)să aibă uşi din tabla de oţel de cel puţin 3 mm grosime, prevăzute cu încuietori.
(11)Firidele pentru mijloacele de iniţiere şi aprindere trebuie captusite la partea inferioară cu pasla sau cu covor de cauciuc.
(12)Atunci când firidele conţin materii explozive, uşile se inchid şi se incuie. Pe uşile firidelor se pune panou de avertizare în conformitate cu Prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă.Secţiunea a 6-a Încăperi pentru păstrarea diferitelor materii explozive (altele decât explozivii propriu-zisi şi mijloacele de iniţiere)
(1)Încăperile în care se depozitează şi se manuiesc materii explozive pentru articole de vânătoare, perforari de sonde, obiecte de distractie, pistoale de implantat bolturi, fuzee antigrindina, capse de alarmare C.F.R., diferite tipuri de cartuse de semnalizare, aruncatoare de bandula şi altele asemenea trebuie construite din materiale incombustibile şi să aibă o singura usa de acces confectionata din metal.
(2)Pardoseala trebuie să fie incombustibila, plana şi fără fisuri.
(3)În aceste încăperi este interzisă păstrarea împreună cu materiile explozive a altor materiale şi trebuie să existe mijloace corespunzătoare verificate, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, care să fie accesibile în orice moment.
(4)În aceste încăperi sunt interzise fumatul şi utilizarea flacarii deschise.
(5)Distribuirea şi evidenta materiilor explozive din aceste încăperi se efectuează numai de persoane desemnate în scris de către conducătorul unităţii deţinătoare de materii explozive.Secţiunea a 7-a Păstrarea pulberii de vânătoare
(1)Pulberea de vânătoare se păstrează într-un seif sau dulap metalic, având grosimea pereţilor şi a usii de minimum 3 mm, prevăzut cu incuietoare, amplasat într-o încăpere construită conform prevederilor art. 66, în care temperatura nu o depăşeşte pe cea maxima admisă de depozitare, stabilită de producător, după cum urmează:
a)în clădiri cu spaţii comerciale, într-o încăpere alăturată spaţiului de comercializare este admisă păstrarea a maximum 3 kg neto pulbere de vânătoare;
b)în încăperile de comercializare este interzisă păstrarea pulberii de vânătoare;
c)în clădiri nelocuite situate în zone populate, într-o încăpere de depozitare a unei clădiri utilizate în exclusivitate în scopuri industriale este admisă păstrarea a maximum 25 kg neto pulbere de vânătoare.
(2)Cantităţi mai mari decât cele menţionate în prezentul articol se păstrează numai în depozitele de materii explozive autorizate conform legii.Secţiunea a 8-a Păstrarea obiectelor pirotehnice
(1)Obiectele pirotehnice se păstrează în ambalajul original sau în unitatea de ambalare cea mai mica a furnizorului, în încăperi construite conform prevederilor art. 66, în care temperatura nu o depăşeşte pe cea maxima admisă de depozitare, stabilită de producător, după cum urmează:
a)în clădiri cu spaţii comerciale:
–în încăperile de comercializare, numai obiectele pirotehnice din clasele I, a II-a şi T1, până la o greutate bruta de 100 kg;
–într-o încăpere alăturată spaţiului de comercializare care nu serveşte şederii continue a persoanelor, numai obiectele pirotehnice din clasele I, a II-a şi T1, până la o greutate bruta de 300 kg;
b)în clădiri nelocuite situate în zone populate sau într-o încăpere de depozitare a unei clădiri utilizate în exclusivitate în scopuri industriale este admisă păstrarea obiectelor pirotehnice din clasele I, a II-a şi T1, până la o greutate bruta de 1.000 kg.
(2)Cantităţi mai mari decât cele menţionate la alin. (1) şi obiectele pirotehnice din clasele a III-a, a IV-a şi T2 se păstrează numai în depozite de materii explozive autorizate conform legii.Secţiunea a 9-a Păstrarea capselor pentru pistoale de implantat bolturi
(1)Capsele pentru pistoale de implantat bolturi se păstrează în ambalajul original sau în unitatea de ambalare cea mai mica a furnizorului, într-un seif, dulap metalic sau lada metalică având grosimea pereţilor şi a capacului de minimum 3 mm, prevăzută cu incuietoare, amplasata într-o încăpere construită conform prevederilor art. 66, după cum urmează:
a)în clădiri cu birouri şi spaţii comerciale este admisă păstrarea a maximum 10.000 capse;
b)în clădiri nelocuite situate în zone populate sau într-o încăpere de depozitare a unei clădiri utilizate în exclusivitate în scopuri industriale, precum şi în depozite semimobile metalice (baraca metalică tip) situate într-o zona industriala este admisă păstrarea a maximum 250.000 capse.
(2)Cantităţi mai mari decât cele menţionate în prezentul articol se păstrează numai în depozite de materii explozive autorizate conform legii.
(1)Materiile explozive sosite în depozitul deţinătorului se receptioneaza cantitativ şi calitativ şi sunt luate în primire de către gestionarul depozitului sau de inlocuitorul acestuia, care verifica actele de livrare şi de transport, starea ambalajelor (integritatea, inscriptionarea, existenta sigiliilor) şi cantităţile primite, pe tipuri şi loturi de fabricaţie.
(2)Gestionarul depozitului sau inlocuitorul acestuia trebuie să urmărească dacă descărcarea din mijloacele de transport şi aşezarea materiilor explozive se fac în bune condiţii în depozit, inregistrandu-le în registrul de evidenta întocmit conform anexei nr. 7. (3) Registrul de evidenta trebuie numerotat, snuruit, parafat şi înregistrat la unitatea căreia îi aparţine depozitul, iar înscrierile în registru se fac cu creion chimic, cerneala sau pasta şi se păstrează în condiţii care să nu ducă la deteriorarea lui.
(4)Atunci când în lotul de materii explozive sosit la destinatar se constata ambalaje desigilate, cantitatea de exploziv se verifica prin deschiderea lăzilor respective, iar când ambalajul s-a deteriorat şi materiile explozive s-au risipit în vehicul, acestea se aduna şi se ambaleaza, verificandu-se cantitativ.
(5)În cazul în care se constata lipsuri, se anunta imediat conducătorul unităţii de care aparţine depozitul, iar acesta trebuie să anunţe organul de poliţie local şi inspectoratul teritorial de muncă, încheindu-se un proces-verbal după procedura stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare cu privire la recepţia, expediţia şi primirea mărfurilor.
Miscarea zilnica a materiilor explozive în cadrul depozitului (distribuirile, consumurile, restituirile şi materiile explozive provenite din resturi neexplodate) se înscrie în registrul de evidenta pe baza formularelor "Comanda de materii explozive" şi "Îndeplinirea comenzii", întocmite conform anexelor nr. 8 şi 9.
(1)Pentru eliberarea materiilor explozive gestionarul înscrie pe formularul "Îndeplinirea comenzii", la rubricile respective, cantităţile eliberate şi, dacă este cazul, şi materiile explozive luate în primire de la artificierul din schimbul anterior.
(2)În toate cazurile cei care predau şi preiau materii explozive semnează de predare sau de primire pe formularele respective.
(3)După efectuarea lucrărilor se înscriu pe formularul "Îndeplinirea comenzii" cantităţile folosite, care se confirma prin semnatura, pe acelaşi formular, de către conducătorul locului de muncă din schimbul respectiv.
(4)În cazul în care conducătorul locului de muncă este şi artificier şi executa lucrările de impuscare, atestarea cantităţii de materii explozive consumate se face pe bază de semnatura, de către un membru al echipei care îl asista pe artificier.
(5)La sfârşitul schimbului (zilei) de lucru se restituie gestionarului la depozit, formularul "Îndeplinirea comenzii", completat la rubricile "materii consumate" şi "materii restituite/predate".
(6)Artificierii autorizaţi pentru efectuarea lucrărilor de efecte speciale pirotehnice în producţia de filme completează formularul "Îndeplinirea comenzii" la sfârşitul fiecărei zile de lucru, precum şi la orice schimbare a locului de filmare. Acest formular se restituie gestionarului la înapoierea din teren.
(7)La lucrările izolate (construcţii de drumuri, lucrări geologice, hidroenergetice, hidrotehnice, cariere şi altele asemenea), situate la distanţe mai mari de 5 km de depozitul de materii explozive, artificierii care au consumat întreaga cantitate preluată din depozit sau care le-au predat pe cele neconsumate artificierilor din schimbul următor (în cazul lucrului pe mai multe schimburi) depun formularul "Îndeplinirea comenzii" atunci când se prezintă la depozit pentru a ridica o noua cantitate, fără însă a depăşi 3 zile de la data ultimei ridicari de materii explozive.
(8)La rubricile corespunzătoare din formularul "Îndeplinirea comenzii" se înscriu şi cantităţile de materii explozive recuperate după efectuarea lucrărilor (de exemplu: resturi neexplodate, exploziv aruncat din găuri), care se predau gestionarului la depozit în vederea distrugerii.
(9)Gestionarul depozitului înscrie în Registrul de evidenta a intrării şi iesirii materiilor explozive cantităţile respective de care se descarca prin procesul-verbal de distrugere a materiilor explozive devenite inutilizabile.
(1)Gestionării sunt obligaţi sa verifice zilnic stocurile de materii explozive din depozit.
(2)Trimestrial, o comisie formată din 2-3 persoane, condusă de către organul financiar al deţinătorului depozitului, inventariaza materiile explozive din depozit.
(3)În caz de neconcordanta între stocul faptic şi cel scriptic, se sesizează imediat conducerea, care anunta organul de poliţie local şi inspectoratul teritorial de muncă.
(1)La fiecare depozit de materii explozive se afişează obligatoriu următoarele:
a)lista nominală cuprinzând persoanele care au dreptul să semneze comenzi pentru materii explozive, cu specimenele de semnături, aprobată de conducătorul unităţii;
b)lista nominală cuprinzând artificierii care au dreptul sa ridice materii explozive din depozit, cu specimenele de semnături, aprobată de conducătorul unităţii;
c)lista cuprinzând instituţiile şi persoanele care au drept de control la depozitul de materii explozive;
d)autorizaţia de funcţionare a depozitului de materii explozive (în original sau copie);
e)prevederi din normele specifice de protecţia muncii cu privire la manuirea materiilor explozive;
f)măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor;
g)dosarul cu extrase din standardele, caietele de sarcini sau normele interne ale materiilor explozive existente în depozit, cu referire la cerinţele de calitate.
(2)Este interzisă eliberarea de materii explozive din depozit către alte persoane sau pe bază de comenzi semnate de alte persoane decât cele prevăzute în liste.
(1)Este interzisă eliberarea materiilor explozive din depozit către artificieri care nu dispun de mijloace de transport corespunzătoare cerinţelor stabilite pentru securitatea transportului şi de documente legale de transport.
(2)De asemenea este interzisă eliberarea de materii explozive din depozit de către artificieri care efectuează transport manual şi nu au asigurate dotările prevăzute în actele normative în vigoare.
(1)Registrele de evidenta a materiilor explozive de la depozite, precum şi formularele privind miscarea materiilor explozive trebuie să aibă caracter de document cu "regim special".
(2)Caracterul de "regim special" al registrelor de evidenta la depozitele de materii explozive se referă la numerotarea fiecărei file, snuruirea, sigilarea, parafarea şi înregistrarea de către conducătorul deţinător al depozitului.
(3)Celelalte formulare: "Comanda de materii explozive" şi "Îndeplinirea comenzii" trebuie să poarte în mod obligatoriu seria şi numărul de ordine, care se completează în mod obligatoriu înaintea utilizării.
Înainte de a fi eliberate materiile explozive din depozit trebuie verificate următoarele:
a)existenta pe ambalaje a datelor de identificare certa;
b)starea ambalajului şi a explozivului;
c)încadrarea în termenul de garanţie.
(1)Materiile explozive care sunt în termen de garanţie se vor verifica atunci când se constata:
a)degradarea ambalajului cartusului de explozivi ca urmare a manuirii sau umiditatii excesive;
b)rateuri, deflagrări sau resturi de explozivi la efectuarea lucrărilor de impuscare;
c)rateuri de capse, mai mult de 1% din numărul de capse folosite într-un lot;
d)rateuri la sistemul de iniţiere neelectrica;
e)rateuri la fitilul de amorsare (Bickford) sau când nu se aprinde la darea focului.
(2)Aceste verificări se pot efectua la persoane, la un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului, sau la fabrica producătoare, în funcţie de încercările necesar a fi efectuate.
(3)Materiile explozive pentru medii inflamabile (explozivii propriu-zisi şi capsele detonante electrice) se verifica şi se atesta de un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului, prin probe de tunel, pentru fiecare lot, înainte de a fi date în folosinţă.Secţiunea 1 Verificări ce se pot face la persoane
(1)Verificările la persoane se efectuează de către şeful de depozit în prezenta unui cadru tehnic numit în acest scop de către conducătorul unităţii, în afară incintei depozitului de materii explozive, într-un loc izolat astfel ales şi pazit, încât încercările sa nu pericliteze construcţiile invecinate, iar accesul persoanelor străine să poată fi controlat şi interzis.
(2)Fiecare verificare se consemnează într-un proces-verbal în care se indica: fabrica furnizoare, numărul lotului şi data fabricaţiei, data verificării, încercările efectuate şi rezultatele obţinute.
(1)Pentru explozivii propriu-zisi se pot efectua la persoane următoarele operaţiuni:
a)controlul vizual al stării ambalajului cartuselor şi al explozivului se face cu ocazia manuirii explozivilor în depozit.
În cazul în care la unele cartuse se constată că hârtia de ambalaj este inmuiata şi uşor de rupt din cauza umiditatii excesive, se controlează în continuare întregul lot, reţinându-se la depozit în vederea distrugerii toate cartusele cu ambalajul degradat. Explozivul din lotul respectiv cu ambalajul nedegradat se distribuie cu prioritate la consum până la epuizare. În cazul în care prin pipaire se constată că explozivul este intarit sau rigid ca urmare a inghetarii, acesta se retine în depozit în vederea dezghetarii;
b)verificarea fenomenului de exudaţie la explozivii pe bază de nitroglicerina se realizează concomitent cu controlul stării ambalajului cartuselor şi se face vizual, prin constatarea existenţei unor picaturi de lichid în/sau pe ambalajele cartuselor.
Picaturile se culeg într-un pahar cu apa şi dacă acestea nu se amesteca cu apa, ci cad la fundul paharului, având un aspect uleios, atunci exista indicaţia precisa ca s-a produs fenomenul de exudaţie. În caz ca s-a constatat fenomenul de exudaţie, întregul lot se declara necorespunzător şi se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus;
c)verificarea sensibilităţii la transmiterea detonatiei se face când se constata rateuri, deflagrări sau resturi de materii explozive la efectuarea lucrărilor de impuscare. Verificarea se face pe un teren plat, pe un pat de nisip realizat într-o groapa de 0,5 m adancime. Se asaza 6 cartuse aranjate coaxial şi echidistante, iar pentru cartusele de explozivi cu masa de 200 g sau mai mari, probele se efectuează folosind numai 3 cartuse. Primul cartus din coloana astfel formată se amorseaza electric sau pirotehnic. Se considera ca explozivul poseda sensibilitate corespunzătoare la transmiterea detonatiei când la 3 probe consecutive toate cartusele explodeaza complet la distanta dintre cartuse egala cu diametrul cartusului. În cazul în care se constată că explozivul nu poseda sensibilitate corespunzătoare la transmiterea detonatiei, întregul lot se declara necorespunzător şi se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.
(2)Pentru fitilul de amorsare (Bickford) se efectuează la persoane următoarele operaţiuni:
a)verificarea aspectului exterior se face vizual, cu ochiul liber, pentru colacii prelevati conform art. 83 lit. g) Stratul exterior al fitilului trebuie să fie uniform, fără crapaturi sau rupturi, iar cel rezistent la apa sa nu aibă deteriorat stratul izolant;
b)comportarea la ardere în aer liber se face pe o suprafaţa orizontala. Fitilele se asaza la o echidistanta de 5 cm şi se aprind. Arderea trebuie să fie fără pocnituri, emiteri de scantei prin invelis şi fără să se stinga;
c)determinarea duratei de ardere a fitilului în aer liber se face pe bucăţi de fitil de 1 m lungime, luate din fiecare colac al probei. Se aprinde la unul dintre capete, masurandu-se cu un cronometru timpul scurs până la tasnirea flacarii la celălalt capăt. Durata de ardere trebuie să fie cuprinsă între 100-125 sec./m. Între valoarea maxima şi cea minima a probelor supuse incercarii se admite o diferenţa de maximum 15 secunde.
(3)În cazul în care se constată că fitilul de amorsare (Bickford) nu corespunde cerinţelor de calitate, se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus.
(4)Pentru fitilul detonant persoanele efectuează o examinare vizuala exterioară asupra a cel puţin 50 m din zece bobine prelevate la întâmplare din fiecare lot, înainte ca acesta să fie dat în consum.
(5)Examinarea vizuala exterioară a fitilului detonant consta în:
a)verificarea exterioară a calităţii impletiturii sau a uniformitatii stratului acoperitor;
b)verificarea subtierilor sau a ingrosarilor;
c)verificarea prin sondaj a diametrului;
d)verificarea etanseitatii capetelor prin capsulare sau izolare cu banda adeziva.
(6)Dacă la examinarea exterioară se constată că fitilul detonant din proba prelevata prezintă deficiente la una dintre verificările la care a fost supus, se trece la examinarea exterioară a întregului lot.
(7)Cantităţile de fitil detonant găsite necorespunzătoare nu se utilizează la lucrările de impuscare, urmând să fie distruse.Secţiunea a 2-a Verificări la laboratoarele de specialitate
Determinarile privind densitatea, umiditatea, compozitia chimica, capacitatea de lucru, brizanta, antigrizutanta, termorezistenta, gazele toxice de explozie şi alte probe pentru explozivi, precum şi efectuarea de expertize asupra unor loturi de capse, relee intarzietoare, fitil de amorsare (Bickford), fitil detonant şi sistem de iniţiere neelectrica se efectuează numai de către laboratoare de specialitate, respectiv de fabrica producătoare sau de un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului, conform metodologiilor prevăzute de reglementările în vigoare.
(1)Prelungirea termenului de garanţie se face la cererea persoanelor, înaintată producătorului sau organului de specialitate autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(2)Materiile explozive la care termenul de garanţie este depăşit se folosesc numai dacă, prin analize de laborator şi prin verificări efectuate de către organele menţionate la alin. (1), se constată că îşi menţin calitatea prevăzută în standarde, norme interne, caiete de sarcini sau în documentaţiile speciale aferente.
(3)În acest sens se eliberează un buletin de prelungire a termenului de garanţie, respectându-se măsurile şi condiţiile indicate în buletinul de prelungire a termenului de garanţie.Secţiunea a 4-a Prelevarea probelor
În scopul efectuării de expertize asupra unor loturi de materii explozive, precum şi pentru prelungirea termenului de garanţie persoanele trimit la producător sau la un organ de specialitate autorizat, stabilit prin hotărâre a Guvernului, probe prelevate din loturile respective de materii explozive în modurile şi cantităţile următoare:
a)pentru explozivii ordinari probele se iau la întâmplare din 3% din numărul lăzilor care compun lotul sau restul de lot, iar din aceste lăzi se scoate un număr de pungi sau cartuse în asa fel încât masa totală să fie de minimum 15 kg;
b)pentru explozivii de siguranţă de tip clasic (AGP) sau alt tip similar probele se iau la întâmplare din cel puţin 20 de lăzi, iar din fiecare lada se scoate câte o punga cu cartuse a 2,4 kg, în asa fel încât masa totală să fie de 48 kg exploziv;
c)pentru explozivii de înaltă siguranţa cu detonatie selectiva (DS) sau alt tip similar, probele se iau la întâmplare din cel puţin 20 de lăzi, iar din fiecare lada se scot câte doua pungi cu cartuse a câte 2,4 kg fiecare, în asa fel încât masa toala să fie de 96 kg exploziv;
d)pentru capsele detonante probele se iau la întâmplare din 2 lăzi care compun lotul sau restul de lot şi din fiecare lada, un număr de capse. În total se trimit:
–150 bucăţi pentru capse detonante electrice instantanee;
–50 bucăţi din fiecare treapta de întârziere, pentru capse detonante electrice cu întârziere (semisecunda şi milisecunda);
–200 bucăţi pentru capse detonante pirotehnice;
–100 bucăţi din fiecare treapta de întârziere, pentru capse detonante electrice (milisecunda) pentru medii grizutoase;
e)pentru releele detonante intarzietoare se ia la întâmplare din două cutii care compun lotul sau restul de lot un număr de 50 relee, din fiecare treapta de întârziere;
f)pentru fitilul detonant probele se iau la întâmplare din 4 lăzi, din fiecare lada câte o bobina, încât bobina supusă verificărilor sa reprezinte 400 m fitil, în cazul bobinelor de 100 m şi, respectiv 375 m fitil, în cazul bobinelor de 75 m;
g)pentru fitilul de amorsare (Bickford) probele se iau la întâmplare, în funcţie de numărul de colaci care compun lotul sau restul de lot, într-un număr total de colaci, după cum urmează:
–10 colaci, dacă mărimea restului de lot este de până la 50 de colaci;
–15 colaci, dacă mărimea restului de lot este de 51-100 de colaci;
–20 de colaci, dacă mărimea restului de lot este de 101-200 de colaci;
–25 de colaci, dacă mărimea restului de lot este de 201-300 de colaci;
–35 de colaci, dacă mărimea restului de lot este de 301-500 de colaci;
–50 de colaci, dacă mărimea restului de lot este de peste 500 de colaci;
h)pentru sistemul de iniţiere neelectric probele se iau la întâmplare din cel puţin 10 lăzi care compun lotul sau restul de lot şi din fiecare lada, un număr de elemente cu capsa, în asa fel încât numărul total supus verificărilor să fie de 10 bucăţi din fiecare element şi treapta de întârziere (semisecunda şi milisecunda).
Şeful depozitului de materii explozive este obligat sa îl anunţe imediat în scris pe conducătorul unităţii ori de câte ori constata ca explozivul din depozit sau din transporturile sosite este inghetat.
Dezghetarea explozivilor se face în baza dispoziţiei scrise a conducătorului unităţii, în care se specifică: data, locul, responsabilul lucrărilor şi echipa de artificieri însărcinaţi cu executarea operaţiunilor de dezghetare.
(1)Dezghetarea explozivilor se face în încăperile din cadrul depozitelor de materii explozive sau în încăperi special amenajate.
(2)În încăperile respective pe perioada dezghetarii sunt interzise păstrarea altor explozivi, efectuarea altor lucrări şi accesul altor persoane în afară de cele însărcinate cu efectuarea operaţiunilor de dezghetare sau de control.
(3)Cantitatea maxima de explozivi ce poate fi dezghetata simultan într-o încăpere este limitată de capacitatea de depozitare stabilită prin autorizaţia depozitului respectiv.
(4)Transportul explozivilor inghetati în încăperile de dezghetare se efectuează sub directa supraveghere a responsabilului lucrării. Transportul lăzilor sau al pungilor se face cu o targa prevăzută cu bordura şi curele, care în timpul transportului trebuie trecute peste umeri. Incarcatura maxima de explozivi pe targa nu trebuie să depăşească 30 kg.
(5)Pe toată durata în care se executa dezghetarea în încăperi trebuie asigurata o temperatura cuprinsă între +15°C şi +25°C. (6) Controlul temperaturii se face cu termometre cu care trebuie prevăzute încăperile, de către responsabilul cu dezghetarea, la introducerea explozivului în încăpere şi periodic de 2 ori pe zi.
(7)În încăperea destinată pentru dezghetare explozivii ambalati în lăzi sau despachetati din ambalajul intermediar (pungi) se asaza pe mese sau rafturi acoperite cu panza cauciucata, musama sau linoleum, lasandu-se între ele un spaţiu de cel puţin 20 cm, cu excepţia cazurilor în care explozivul este lăsat să se dezghete pe loc în camera în care a inghetat.
(8)După o perioadă de 48 de ore de la introducerea explozivului în încăpere responsabilul lucrării controlează starea explozivului şi dacă constata ca acesta nu este dezghetat, prelungeşte perioada, controland zilnic starea explozivului.
(9)După terminarea operaţiunii de dezghetare panza cauciucata, musamaua sau linoleumul trebuie sters cu o carpa umeda, iar mesele, rafturile, podelele şi instalaţiile incaperii se spala cu o soluţie de apa calda şi soda.
(1)După terminarea lucrărilor de dezghetare responsabilul întocmeşte un proces-verbal asupra modului cum au decurs lucrările şi a stării explozivului, pe care îl înaintează conducătorului unităţii.
(2)Dacă din procesul-verbal rezultă ca explozivul s-a dezghetat, acesta poate fi dat în consum pe baza unei dispoziţii scrise date de conducătorul unităţii.
Materiile explozive necorespunzătoare şi cele devenite inutilizabile din cauza depăşirii termenelor de garanţie sau a alterarii, precum şi cele provenite din rateuri sau din resturi neexplodate se păstrează până la distrugere, separat de celelalte materii explozive, în lăzi (cutii) marcate corespunzător şi trebuie distruse în termen de maximum 30 de zile sau la acumularea unei cantităţi de maximum 5 kg.
Distrugerea materiilor explozive se face în baza unei cereri scrise întocmite de către şeful de depozit şi aprobată de către conducătorul unităţii, care cuprinde: locul, data, felul materiilor explozive, cantităţile, metoda de distrugere, locul de plasare a posturilor de paza şi de retragere a persoanelor care asista.
Operaţiunile de distrugere se efectuează numai de către artificieri autorizaţi, instruiti în acest scop, sub supravegherea personalului tehnic desemnat de conducătorul unităţii.
(1)Distrugerea materiilor explozive se consemnează într-un proces-verbal, care cuprinde:
a)numărul şi data actului prin care conducătorul unităţii a aprobat distrugerea;
b)felul şi cantitatea materiilor explozive distruse;
c)motivul pentru care s-a hotărât distrugerea;
d)procedeul folosit şi modul în care a decurs distrugerea;
e)menţiuni cu privire la asanarea terenului;
f)numele persoanelor care au condus şi au executat distrugerea.
(2)Procesul-verbal se semnează de persoanele care au participat la distrugere şi se aproba de conducătorul unităţii deţinătoare de depozit şi se înregistrează, constituind actul justificativ pentru scăderea materiilor explozive din evidenta depozitului.
Distrugerea materiilor explozive este admisă numai ziua, în condiţii de vizibilitate buna pentru asigurarea supravegherii zonei.
La efectuarea operaţiunilor de distrugere se respecta următoarele:
a)locul distrugerii prin explodare sau ardere a materiilor explozive trebuie să se găsească la o distanta minima de siguranţă de cel puţin 300 m faţă de orice loc de muncă, locuinţe, cantonamente, cai de comunicaţii, lucrări de arta etc. şi trebuie să fie asigurat prin paza care trebuie menţinută pe toată durata efectuării operaţiunilor de distrugere, în asa fel încât nici o persoană sa nu aibă acces în perimetrul stabilit;
b)locul de distrugere se alege pe un teren nisipos sau argilos;
c)materiile explozive se transporta la locul unde se executa distrugerea lor, cu luarea de măsuri suplimentare se securitate şi numai după ce au fost terminate toate lucrările pregătitoare, iar în cazul în care transportul se face pe drumurile publice trebuie înştiinţat şi organul de poliţie local;
d)în cazul în care cantitatea care trebuie distrusa este mai mare decât cea admisă la o distrugere, surplusul de materii explozive se păstrează în perimetrul terenului pazit, însă la cel puţin 100 m de locul propriu-zis al distrugerii.
Distrugerea materiilor explozive se face numai pe grupe de acelaşi fel de materii explozive. În acest scop resturile de materii explozive trebuie să se sorteze după grupele din care fac parte, înainte de începerea operaţiunilor de distrugere.
Distrugerea materiilor explozive se face prin explodare, ardere sau dizolvare în apa.
(1)Prin explodare se distrug acele materii explozive care mai pot detona prin iniţiere cu capse detonante.
(2)Distrugerea prin explodare se face prin iniţiere pe cale electrica.
(3)În cazul în care persoana respectiva nu utilizează capse electrice, se admite folosirea de capse detonante pirotehnice aprinse, cu fitil de amorsare (Bickford).
(1)Cantitatea maxima care se distruge deodată, conform art. 94, prin explodare este de: a) 10 kg de explozivi în echivalent trotil; b) 100 de capse detonante pirotehnice sau electrice; c) 100 de relee detonante intarzietoare; d) 100 de elemente de iniţiere neelectrice; e) 250 m fitil detonant.
(2)În cazuri deosebite, cu aprobarea conducătorului unităţii se poate distruge o cantitate de până la 50 kg exploziv în echivalent trotil, cu condiţia ca locul de distrugere să se găsească la o distanta minima de siguranţă de cel puţin 1.000 m faţă de orice loc de muncă, locuinţe, cantonamente, cai de comunicaţii etc.
Distrugerea prin explodare trebuie executată într-o groapa cu un diametru de 2 m şi adâncimea de cel puţin 1 m. Fundul gropii trebuie nivelat şi prevăzut cu un strat de nisip sau argila cu o grosime de minimum 0,2 m.
Înainte de a începe distrugerea materiilor explozive artificierul întinde cablul de impuscare de la groapa până la locul de declansare a exploziei, verificand starea acestuia.
(1)Explozivii propriu-zisi destinaţi pentru distrugere se asaza în centrul gropii şi se explodeaza cu un cartus de exploziv de calitate buna, amorsat cu o capsa detonanta electrica, care se asaza în masa de exploziv ce trebuie distrusa şi apoi se leagă reoforii capsei electrice la capetele cablului de impuscare.
(2)Pentru distrugerea fitilului detonant colacul sau bobina se detoneaza cu ajutorul a 2 cartuse de exploziv, iniţiate cu o capsa detonanta electrica, care se fixează pe partea exterioară a colacului sau a bobinei de fitil detonant care trebuie distrus şi apoi se leagă reoforii capsei electrice la capetele cablului de impuscare.
(3)Capsele detonante pirotehnice, electrice, releele detonante intarzietoare şi capsele de la sistemul de iniţiere neelectrica care urmează a fi distruse se ambaleaza într-un sul de hârtie după care se fixează în jurul unui cartus amorsat cu o capsa detonanta electrica.
(1)Declanşarea exploziei cu capse detonante electrice se face dintr-un loc adapostit, situat la o distanta de cel puţin 100 m de groapa.
(2)În cazul amorsarii cartusului de exploziv cu capsa detonanta pirotehnica şi fitil de amorsare (Bickford), acesta trebuie să aibă o lungime minima de 2 m, iar după aprinderea fitilului artificierul se retrage într-un loc adapostit, situat la o distanta de minimum 100 m de groapa.
(3)În cazuri deosebite, dacă explozivul ce se distruge depăşeşte 10 kg, iniţierea se face numai pe cale electrica, iar locul de declansare a exploziei trebuie să se afle la o distanta de cel puţin 200 m de groapa.
În timpul declanşării exploziei personalul tehnic de supraveghere numit şi persoanele care asigura paza trebuie să se afle la minimum 300 m de locul de distrugere.
Înaintea declanşării exploziei artificierul semnalizeaza prin semnale acustice retragerea, aprinderea focului şi terminarea distrugerii, după un cod de semnalizare stabilit şi adus la cunoştinţa tuturor celor care participa la operaţiunea de distrugere.
După fiecare operaţiune de distrugere artificierul controlează dacă n-au rămas materii explozive neexplodate în groapa sau în imediata apropiere a acesteia, pe o raza de cel puţin 10 m.
(1)În cazul unui rateu, după trecerea a 20 de minute, artificierul verifica sistemul de iniţiere pentru a stabili cauza rateului şi repeta iniţierea.
(2)În cazul repetarii rateului, după alte 20 de minute de asteptare, artificierul utilizează pentru iniţiere un alt cartus amorsat cu ajutorul căruia se realizează distrugerea.
În cazul rămânerii unor resturi de materie exploziva neexplodata, acestea se distrug printr-o noua operaţiune, după acelaşi procedeu.
(1)Prin ardere se distrug acele materii explozive care şi-au pierdut capacitatea de detonatie, precum şi acelea care nu fac explozie (fitil de amorsare Bickford).
(2)Este interzisă distrugerea prin ardere a capselor detonante electrice sau pirotehnice şi a cartuselor amorsate.
(3)Se interzice efectuarea operaţiunilor de distrugere prin ardere pe timp cu precipitatii sau cu vant puternic.
Se admite distrugerea prin ardere separat pe grupe, conform prezentelor norme tehnice, a următoarelor cantităţi maxime:
a)25 kg explozivi propriu-zisi în echivalent trotil; b) 40 kg fitil de amorsare Bickford.
(1)Terenul şi locul arderii materiilor explozive se aleg în conformitate cu prescripţiile art. 93. (2) În plus, suprafaţa terenului trebuie să fie plata pe o raza de 10 m, iar în jurul locului de distrugere, pe o raza de 20 m, se curata vegetatia şi orice substanţa combustibila.
(3)În apropierea locului de distrugere prin ardere se pregăteşte din timp o cantitate de apa cu care să se poată raci locul pe care s-a efectuat distrugerea, iar acolo unde este posibil se instaleaza hidranti.
Materiile explozive supuse distrugerii prin ardere se scot din ambalaj.
(1)Distrugerea materiilor explozive prin ardere se executa astfel:
a)pe terenul amenajat conform art. 109 se sapa un şanţ de 30-50 cm latime, 15-20 cm adancime şi cu lungimea în funcţie de cantitatea de materii explozive ce se arde deodată;
b)în şanţ se asaza lemne sau scanduri care formează patul focului;
c)cartusele de exploziv sau fitil de amorsare Bickford tăiat în bucăţi de cel puţin 2 m lungime se asaza pe patul de lemn sau de scanduri sub forma unei grămezi cu înălţimea de maximum 100 mm, peste care se pun resturile de la ambalaje;
d)aprinderea focului se face prin intermediul unei dare formate din materiale uşor combustibile, ca hârtie sau talas, de cel puţin 5 m lungime.
(2)După aprinderea materialului uşor combustibil artificierul se retrage într-un loc adapostit, situat la minimum 100 m de locul distrugerii.
(1)Apropierea de locul unde au fost arse materiile explozive este admisă numai după ce exista certitudinea ca focul s-a stins şi numai după 30 de minute de la stingerea acestuia.
(2)După terminarea fiecărei arderi amplasamentul se stropeste cu apa.
(3)Pentru focul următor se amenajeaza alt amplasament situat la minimum 5 m de ultimul.
(4)La sfârşitul operaţiunii de ardere a unui foc, după stropire cu apa, amplasamentul focului şi terenul din jur, pe o raza de cel puţin 10 m, vor fi cercetate pentru a se asigura că nu au mai rămas părţi incandescente sau resturi de materii explozive nearse.
(5)Resturile de materii explozive nedistruse prin ardere se aduna, după care se supun din nou distrugerii la operaţiunea de ardere următoare.
(6)Cenusa rămasă de la focurile dintr-o zi se aduna la sfârşitul zilei într-o groapa şi se acoperă cu pământ.
(7)Amplasamentele curatate de orice resturi de ardere pot fi folosite din nou, numai după trecerea a 24 de ore de la distrugere.Secţiunea a 4-a Distrugerea prin dizolvare în apa
(1)Prin dizolvare în apa se distrug explozivii propriu-zisi pe bază de azotat de amoniu şi pulberile cu fum.
(2)Distrugerile prin dizolvare se executa în vase anume destinate pentru aceasta operaţiune.
(3)Distrugerea prin dizolvare se executa prin introducerea explozivului în apa, cu menţiunea ca cei incartusati se scot din ambalajul de hârtie parafinata.
(4)Explozivul este considerat distrus atunci când pe fundul vasului nu se mai constata existenta cristalelor de saruri nedizolvate.
(5)După dizolvare soluţia trebuie aruncata într-o groapa anume sapata. Resturile insolubile, precum şi hârtia de ambalaj se aduna şi se distrug prin ardere.
(1)Efectuarea operaţiunilor cu explozivi propriu-zisi şi mijloace de iniţiere, precum şi supravegherea încărcării-descărcării şi a transportului se încredinţează numai persoanelor care sunt autorizate ca artificier, cu excepţia operaţiunilor de declansare a exploziilor necesare realizării efectelor speciale pirotehnice în producţia de filme, care în anumite situaţii speciale se efectuează de către interpretul secventei.
(2)Efectuarea operaţiunilor cu obiecte pirotehnice din clasele a III-a şi a IV-a, precum şi supravegherea încărcării-descărcării şi a transportului se încredinţează numai persoanelor care sunt autorizate ca pirotehnist pentru focuri de artificii.
(3)Verificările în poligon, gestionarea, depozitarea, încărcarea, descărcarea şi transportul materiilor explozive la laboratoarele de specialitate autorizate în acest scop se asigura prin personal calificat şi instruit de către persoanele juridice şi fizice, fără a fi necesară autorizarea acestuia ca artificier, respectiv ca pirotehnist pentru focuri de artificii.
(1)Autorizarea pentru exercitarea activităţii de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, se acordă persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute în cap. X şi primesc avizul inspectoratului de poliţie judeţean, respectiv al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, şi promovează un examen susţinut în faţa unei comisii.
(2)Autorizarea se atesta prin eliberarea unui carnet conform modelului din anexa nr. 10 a) sau 10 b).
(3)Carnetele prevăzute la alin. (2) se eliberează de către inspectoratul teritorial de muncă al cărui delegat a participat la examinare în vederea autorizării.
(4)După obţinerea carnetului posesorul acestuia lucrează timp de o luna sub supravegherea unui artificier, respectiv pirotehnist pentru focuri de artificii, cu experienta.
(5)Exercitarea activităţii pentru care s-a obţinut autorizaţia este permisă numai pentru categoria de lucrări înscrisă în carnet.
(6)În cazul când un artificier urmează să execute operaţiuni de impuscare la altfel de lucrări decât cele pentru care a fost autorizat, se procedează la o noua autorizare.
(7)Fac excepţie de la prevederile alin. (6) artificierii autorizaţi pentru lucrări de impuscare în subteran, care au îndeplinit aceasta activitate timp de 3 ani şi care au dreptul de a se prezenta la autorizare în vederea obţinerii dreptului suplimentar de a executa impuscari pentru lucrările prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. a), b) şi d).
(8)Exercitarea activităţii de artificier pentru noul tip de lucrări se atesta printr-o menţiune facuta în carnetul de artificier.
Cursurile de pregătire a artificierilor, respectiv a pirotehnistilor pentru focuri de artificii, vor fi organizate de persoanele juridice sau fizice autorizate care au obţinut avizul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi care dispun de baza materială, didactica şi de cadre cu studii tehnice superioare în domeniu şi au o durată de minimum 30 de ore.
În vederea înscrierii la cursurile de pregătire a artificierilor sau a pirotehnistilor pentru focuri de artificii, candidaţii trebuie să prezinte persoanelor prevăzute la art. 116 următoarele acte:
a)cererea candidatului;
b)copie de pe diploma de bacalaureat sau, după caz, adeverinta de absolvire a cel puţin 8 clase;
c)certificat medical din care să rezulte ca este sanatos;
d)certificat psihologic din care să reiasă ca este apt pentru activitatea de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii;
e)acte din care să reiasă ca îndeplineşte condiţiile prevăzute la cap. X, în funcţie de lucrările pe care urmează să le execute;
f)avizul inspectoratului de poliţie judeţean respectiv al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în raza căruia domiciliază.
(1)După absolvirea cursului de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, candidatul susţine un examen în faţa comisiei din cadrul unităţii care a organizat cursul, în urma căruia i se eliberează un certificat de absolvire.
(2)Programul şi tematica cursului se supun avizării de către autorităţile în domeniu, respectiv Inspecţia Muncii, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi Inspectoratul General de Poliţie.
(1)Autorizarea pentru exercitarea activităţii de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, se face pe baza unui examen susţinut în faţa unei comisii formate din delegatul inspectoratului teritorial de muncă şi delegatul persoanei la care lucrează sau la care urmează sa funcţioneze candidatul.
(2)Pentru susţinerea examenului candidatul prezintă comisiei următoarele acte:
a)cererea candidatului;
b)copie de pe certificatul de absolvire a cursului de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii;
c)doua fotografii 3 x 4. (3) Examenul de autorizare pentru exercitarea activităţii de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, se susţine imediat sau după maximum 60 de zile de la absolvirea cursului de pregătire.
(1)Candidaţii la examenul de autorizare pentru exercitarea activităţii de artificier sunt examinati cu privire la:
a)cunoştinţele privind materiile explozive şi atribuţiile artificierilor în tehnologii de impuscare;
b)reglementările privind transportul, păstrarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive în condiţii de securitate, potrivit specificului lucrărilor pentru care se solicita autorizarea de funcţionare;
c)regulile specifice privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
(2)Candidaţii la examenul de autorizare pentru exercitarea activităţii de pirotehnist pentru focuri de artificii sunt examinati cu privire la:
a)cunoştinţele privind obiectele pirotehnice şi atribuţiile pirotehnistilor pentru focuri de artificii la jocurile de artificii;
b)reglementările privind transportul, păstrarea, manuirea şi folosirea obiectelor pirotehnice în condiţii de securitate;
c)regulile specifice privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
(3)Rezultatul examenului de autorizare pentru exercitarea activităţii de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, se consemnează într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei.
(1)Actele menţionate la art. 117 se înregistrează şi se păstrează la unităţile care au organizat cursurile de pregătire pentru exercitarea activităţii de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii.
(2)Inspectoratele teritoriale de muncă înregistrează şi păstrează actele menţionate la art. 119 pentru persoanele cărora le-au eliberat carnetul de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, ţinând evidenta carnetelor respective.
(1)Inspectoratul teritorial de muncă tine evidenta nominală, pe unităţi, a tuturor artificierilor şi pirotehnistilor pentru focuri de artificii de pe raza inspectoratului respectiv.
(2)Persoanele juridice sau fizice au obligaţia sa comunice inspectoratelor teritoriale de muncă orice schimbare survenită în situaţia artificierilor, respectiv a pirotehnistilor pentru focuri de artificii, din cadrul acestora.
(3)Încadrarea unui artificier, respectiv a unui pirotehnist pentru focuri de artificii, la o alta unitate se face numai după ce a fost luat în evidenta de inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia se afla aceasta.
(1)Carnetul de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, se ridica pe termen de cel mult 3 luni de către organele de control prevăzute în actele normative în vigoare, atunci când constata abateri de la prevederile legale privind regimul materiilor explozive.
(2)Carnetul de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, se anulează de organul emitent:
a)la retragerea avizului organului de poliţie;
b)ca urmare a săvârşirii unor abateri grave de la prevederile legale privind regimul materiilor explozive sau ale normelor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii;
c)la întreruperea activităţii de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, mai mult de 4 ani.
(1)În cazul anulării carnetului de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii, obţinerea unui nou carnet este posibila numai după trecerea a cel puţin un an de la data anulării, pe baza unui examen susţinut în condiţiile menţionate la art. 119. (2) Fac excepţie situaţiile prevăzute la art. 123 alin. (2) lit. c) pentru care nu este necesară scurgerea perioadei de un an de la data anulării carnetului, fiind obligatorie însă absolvirea unui nou curs de pregătire pentru funcţia de artificier, respectiv de pirotehnist pentru focuri de artificii.
(1)Persoanele juridice organizează cel puţin anual verificarea cunoştinţelor pe care trebuie să le posede personalul care manuieste, transporta, păstrează şi foloseşte materii explozive.
(2)Verificarea cunoştinţelor privind regimul materiilor explozive va fi precedată de efectuarea unui examen psihologic în baza căruia se confirma ca artificierul, respectiv pirotehnistul pentru focuri de artificii, este apt pentru activitatea pe care o îndeplineşte.
(3)Verificarea cunoştinţelor şi examinarea psihologică nu exclud efectuarea instructajelor prevăzute în normele specifice de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi în instrucţiunile de securitate a muncii.
(1)În funcţie de lucrările pe care urmează să le execute ca artificier candidatul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)pentru lucrări de impuscare la exploatări miniere la zi, la construcţii de drumuri şi terasamente, demolări sau derocari de alta natura decât cele prevăzute la literele următoare:
–vechime de cel puţin 2 ani în funcţia de miner de suprafaţa sau subteran;
–vechime de cel puţin 2 ani în activitatea de fabricare sau de verificare a explozivilor;
b)pentru lucrări de impuscare a obiectelor din metal în vederea dezmembrarii lor:
–vechime de cel puţin 1 an în funcţia de miner de suprafaţa sau subteran;
–vechime de cel puţin 1 an în funcţia de muncitor pregatitor metale vechi;
–vechime de cel puţin 2 ani în activităţi de fabricare sau verificare a explozivilor;
c)pentru lucrări de impuscare în subteran - vechime de cel puţin 3 ani efectiv lucrati în locuri de muncă din subteran în care s-au folosit materii explozive, din care cel puţin 2 ani cu calificare de miner categoria a 4-a sau a 5-a;
d)pentru lucrări de impuscare în prospecţiuni geologice sau perforari de sonde (perforari de coloane) şi la amorsarea fuzeelor antigrindina - vechime de cel puţin 2 ani consecutivi sau doua campanii consecutive în echipe de prospecţiuni geologice, echipe de perforari de coloane sau echipe de fuzee antigrindina, ca lucrator auxiliar pe lângă un artificier;
e)pentru lucrări de impuscare în masive fierbinti (la cuptoare metalurgice) - vechime de cel puţin 2 ani consecutivi ca lucrator la cuptoarele metalurgice;
f)pentru lucrări de impuscare sub apa - scafandri care au un număr de cel puţin 200 de ore imersie;
g)pentru lucrări de efecte speciale pirotehnice în producţia de filme - vechime de cel puţin 1 an în funcţia de muncitor specialist instruit în echipele de artificieri pentru lucrări de efecte speciale pirotehnice în producţia de filme sau vechime de cel puţin 2 ani ca artificier la una dintre lucrările prevăzute la lit. a)-e).
(2)Vechimea în meseriile şi activităţile menţionate mai sus se considera de la data recrutarii candidaţilor respectivi pentru cursurile de calificare în meseria de artificier.
(1)În vederea obţinerii autorizării ca artificier se mai pot prezenta şi:
a)absolvenţii şcolilor de maiştri şi tehnicieni minieri, sondori, constructori, pentru instalaţii de transport forestier, precum şi ai facultăţilor cu profil minier sau electromecanica miniera;
b)maistrii, tehnicienii, subinginerii şi inginerii din activităţile de fabricare şi verificare a materialelor explozive, cu o vechime de cel puţin 2 ani în aceste activităţi;
c)absolvenţii liceelor industriale sau şcolilor profesionale miniere, care fac dovada ca au efectuat o practica de cel puţin 6 luni la fronturi de lucru în care s-au folosit materii explozive şi care au absolvit un curs de artificier de 3 luni;
d)cadrele militare active (ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri) care au absolvit şcoala militară de geniu.
(2)În urma examenului susţinut aceste persoane pot fi autorizate ca artificieri pentru lucrările prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. a), b), d) şi g), precum şi pentru funcţia de gestionar de depozit de materii explozive, iar maistrii, tehnicienii, subinginerii şi inginerii minieri şi electromecanici minieri şi pentru cele de la art. 126 alin. (1) lit. c).
Absolvenţii liceelor industriale şi ai şcolilor profesionale cu profil minier sau electromecanica miniera pot fi autorizaţi ca artificieri pentru unitatea miniera subterana sau exploatarea de zi în care şi-au desfăşurat practica de 6 luni, precum şi pentru alte unităţi cu specific similar.
Absolvenţii şcolilor de maiştri şi tehnicieni minieri şi ai facultăţilor cu profil minier sau electromecanica miniera, care au o activitate de cel puţin 2 ani în funcţii de conducere, control şi supraveghere a lucrărilor în care s-au utilizat materii explozive, pot fi autorizaţi ca artificieri chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. a)-g).
Cu excepţia absolvenţilor şcolilor de maiştri sau tehnicieni constructori, pentru instalaţii de transport forestier, precum şi a maiştrilor, tehnicienilor, subinginerilor, inginerilor din activităţile de fabricare şi verificare a materiilor explozive, celor prevăzuţi la art. 127 alin. (1) lit. a) şi d) nu li se cere absolvirea cursului de calificare pentru funcţia de artificier.
Pe baza carnetului de artificier obţinut în condiţiile de mai sus cadrele militare prevăzute la art. 127 alin. (1) lit. d) pot executa operaţiuni de transport, manipulare, precum şi lucrări de impuscare în unităţi economice, cu excepţia celor menţionate la art. 126 alin. (1) lit. c) şi f), sub conducerea personalului tehnico-ingineresc de specialitate din unitatea respectiva.
În funcţie de lucrările pe care urmează să le execute ca pirotehnist pentru focuri de artificii candidatul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)vechime de cel puţin 1 an ca muncitor special instruit în echipele de pirotehnisti pentru jocuri de artificii cu obiecte pirotehnice clasele a III-a şi a IV-a;
b)vechime de cel puţin 2 ani în activitatea de fabricare sau de verificare a obiectelor pirotehnice.
Vechimea în meseriile şi activităţile prevăzute la art. 132 se considera de la data recrutarii candidaţilor respectivi pentru cursurile de calificare în meseria de pirotehnist pentru focuri de artificii.
În vederea obţinerii autorizării ca pirotehnist se mai pot prezenta şi cei care fac dovada ca prin natura funcţiilor îndeplinite în cadrul forţelor armate au lucrat cu obiecte pirotehnice cel puţin 3 ani şi nu au trecut mai mult de 4 ani de la întreruperea acestei activităţi.
Măsurile de siguranţă privind folosirea materiilor explozive şi executarea lucrărilor de impuscare la locurile de muncă se vor reglementa prin norme de protecţie a muncii elaborate conform actelor normative în vigoare.
În cazurile în care apar alte categorii de lucrări decât cele prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. a)-g), condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru şcolarizarea şi autorizarea artificierilor se stabilesc de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.
la normele tehnice
MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL INSPECTORATUL DE POLIŢIE
JUDEŢULUI ....................... AL JUDEŢULUI ...............
sau
DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE
A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Nr. ........ din ................ Nr. ........... din ........
AUTORIZAŢIE
În baza art. 8 din "Legea privind regimul materiilor explozive nr. 126/1995,
cu modificările şi completările ulterioare", se autorizează ................. cu
sediul în ............... str. .............. nr. ........... judeţul ..........
de a produce, prepara, deţine, transporta, comercializa şi folosi materii
explozive, cu respectarea prevederilor din reglementările în vigoare*).
*)Se vor indica (înscrie) numai operaţiile care fac obiectul autorizării.
INSPECTOR ŞEF, ŞEF
ITM al judeţului Inspectorat de poliţie al judeţului .................
sau
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului
Bucureşti
................... ...................
VIZE ANUALE
┌────┬──────┬──────────────────┬────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Anul │ ITM al judeţului │ Inspectoratul de poliţie al │
│crt.│ │ │ judeţului sau │
│ │ │ │ Direcţia Generală de Poliţie │
│ │ │ │ a Municipiului Bucureşti │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 1. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 2. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 3. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 4. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 5. │ │ │ │
└────┴──────┴──────────────────┴────────────────────────────────────┘
Notă *) Se vor indica (înscrie) numai operaţiile care fac obiectul autorizării.Anexa 2
la normele tehnice
MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL INSPECTORATUL DE POLIŢIE
JUDEŢULUI ................................ AL JUDEŢULUI .....................
sau
DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE
A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Nr. .......... din ....................... Nr. ............. din ............
AUTORIZAŢIE
În baza art. 9 din "Legea privind regimul materiilor explozive nr. 126/1995,
cu modificările şi completările ulterioare", se autorizează funcţionarea
depozitului de materii explozive, amplasat pe teritoriul (comună, oraş,
municipiu) ........... judeţul ............. aparţinând de ............ cu
sediul în ................... str. ................... nr. ...................
judeţul ....................
Depozitul are caracter ...................................................*)
şi poate fi utilizat pentru păstrarea cantităţilor de materii explozive
specificate pe verso.
*)Se indică tipul depozitului conform Normelor Tehnice.
INSPECTOR ŞEF, ŞEF
ITM al judeţului Inspectorat de poliţie al judeţului .............
sau
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului
Bucureşti
..................... .....................
VIZE ANUALE
┌────┬──────┬──────────────────┬────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Anul │ ITM al judeţului │ Inspectoratul de poliţie al │
│crt.│ │ │ judeţului sau │
│ │ │ │ Direcţia Generală de Poliţie │
│ │ │ │ a Municipiului Bucureşti │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 1. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 2. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 3. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 4. │ │ │ │
├────┼──────┼──────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 5. │ │ │ │
└────┴──────┴──────────────────┴────────────────────────────────────┘
Notă *) Se indica tipul depozitului conform Normelor Tehnice.
VERSO-UL AUTORIZAŢIEI
Nr. camerei Materii explozive U/M Echivalent în trotil
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
........... ................. ..... ....................
Anexa 3 a)
la normele tehnice
Distanţele minime de siguranţă ale depozitului faţă de obiectivele exterioare inconjuratoare se vor stabili după valoarea suprapresiunii din frontul undei de soc, calculată după relaţia:
q = cantitatea de materii explozive exprimată în echivalent trotil, aflată în clădirea depozitului, al carei efect distrugator se extinde pe cea mai mare distanta (kg);
R = distanta masurata de la aceasta clădire până la obiectivul considerat (m).
Suprapresiunea în frontul undei de soc se stabileşte cu ajutorul tabelului din anexa nr. 3 b), corespunzător naturii construcţiilor invecinate şi efectului distrugator admis.
Anexa 3 b)
la normele tehnice
Gradul de distrugeri provocat de suprapresiunea din
frontul undei de soc asupra diferitelor obiective exterioare
┌──┬────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr│ Felul obiectivelor │Valoarea suprapresiunii în frontul undei de soc │
│c │ exterioare │ delta pf (kg/cmp) │
│r │ ├──────────┬──────────┬──────────┬───────────┬─────────┤
│t.│ │Distrugeri│Distrugeri│Distrugeri│Distrugeri │Avarii │
│ │ │totale │puternice │ medii │ uşoare │neinsem- │
│ │ │ │ │ │ │nate │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 1│Clădiri din beton │ │ │ │ │ │
│ │armat │0,80-1,00 │0,50-0,80 │0,30-0,80 │0,10-0,30 │0,03-0,05│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 2│Clădiri din caramida│ │ │ │ │ │
│ │cu mai multe etaje │0,20-0,40 │0,20-0,30 │0,10-0,20 │0,05-0,10 │0,03-0,05│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 3│Clădiri din caramida│ │ │ │ │ │
│ │cu puţine etaje │0,35-0,45 │0,25-0,35 │0,15-0,25 │0,07-0,15 │0,03-0,05│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 4│Case din lemn │0,20-0,30 │0,12-0,20 │0,09-0,12 │0,06-0,08 │0,03-0,05│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 5│Construcţii │ │ │ │ │ │
│ │industriale cu │ │ │ │ │ │
│ │schelet metalic │0,50-0,80 │0,30-0,50 │0,20-0,30 │0,05-0,20 │0,03-0,05│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 6│Reţele ale │ │ │ │ │ │
│ │gospodăriei locale │10,0-15,0 │6,00-10,00│2,00-6,0*)│2,00-6,00*)│ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 7│Poduri metalice de │ │ │ │ │ │
│ │cale ferată │ 1,5-2,0 │ 1,5-2,0 │ 1,0-1,5 │ 0,5-1,00 │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 8│Cale ferată │ 3,0-5,0 │ 3,0-5,0 │ 1,5-3,0 │ 1,0-1,5 │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│ 9│Garnituri de cale │ │ │ │ │ │
│ │ferată │ 1,0-2,0 │ 1,0-2,0 │ 0,4-0,8 │ 0,3-0,4 │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│10│Linii aeriene de │ │ │ │ │ │
│ │înaltă tensiune │ - │ - │ - │ - │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│11│Linii de transmisii │ │ │ │ │ │
│ │aeriene pe stâlpi │ │ │ │ │ │
│ │de lemn │ - │ 0,3 │ - │ - │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│12│Cabluri subterane │ - │ 3,8 │ - │ - │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│13│Fideri şi staţii │ │ │ │ │ │
│ │de transformatori │ - │ 0,5 │ - │ - │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│14│Ziduri de sprijin │ - │ 1,5 │ - │ - │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│15│Baraje şi diguri │ - │ 4,5 │ - │ - │ - │
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│16│Geamuri sparte │ │ │ │ │ │
│ │complet │ │ - │ - │ - │0,02-0,07│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│17│Geamuri sparte │ │ │ │ │ │
│ │parţial │ - │ - │ - │ - │0,01-0,02│
├──┼────────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│18│Vătămarea omului. │ │ │ │ │ │
│a)│moartea sigura │ 4,0-6,0 │ - │ - │ - │ - │
│b)│traumatisme │ │ │ │ │ │
│ │foarte grave, │ │ │ │ │ │
│ │practic │ │ │ │ │ │
│ │incompatibile cu │ │ │ │ │ │
│ │viaţa │ - │ 1,0 │ - │ - │ - │
│c)│traumatisme grave │ │ │ │ │ │
│ │(fracturi, │ │ │ │ │ │
│ │ hemoragii interne) │ - │ - │0,50-1,00 │ - │ - │
│d)│traumatisme │ │ │ │ │ │
│ │mijlocii (contuzii, │ │ │ │ │ │
│ │surditate) │ - │ - │ - │ 0,3-0,5 │ - │
│e)│traumatisme uşoare │ │ │ │ │ │
│ │(contuzii, │ - │ - │ - │ - │ │
│ │tiuitul urechilor) │ │ │ │ │ 0,2-0,3 │
├──┴────────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴─────────┤
│* După adâncimea la care sunt instalate │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Anexa 3 c)
la normele tehnice
Tabel cu distanţele de siguranţă calculate în funcţie
de valoarea suprapresiunii delta(pf) din frontul undei de soc
┌────┬─────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ q (kg) echivalent trotil │
│del-│ ├───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────┬────┤
│tapf│Lam- │ 10│ 25│ 50│ 75│100│200│300│400│500│600│700│800│900│1000│2000│
│(kg/│bda ├───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┤
│cmp)│ │Distanta, R (m) │
├────┼─────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────┬────┤
│2,00│0,504│ 4│ 6│ 7│ 8│ 9│ 12│ 13│ 15│ 16│ 17│ 18│ 18│ 19│ 20│ 25│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,90│0,492│ 4│ 6│ 7│ 8│ 9│ 12│ 14│ 15│ 16│ 17│ 18│ 19│ 20│ 20│ 26│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,80│0,480│ 4│ 6│ 8│ 9│ 10│ 12│ 14│ 15│ 16│ 18│ 18│ 19│ 20│ 21│ 26│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,70│0,468│ 5│ 6│ 8│ 8│ 10│ 12│ 14│ 16│ 17│ 18│ 19│ 20│ 21│ 21│ 27│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,60│0,454│ 5│ 6│ 8│ 9│ 10│ 13│ 15│ 16│ 17│ 19│ 20│ 20│ 21│ 22│ 28│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,50│0,442│ 5│ 7│ 8│ 10│ 10│ 13│ 15│ 17│ 18│ 19│ 20│ 21│ 22│ 23│ 29│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,40│0,428│ 5│ 7│ 9│ 10│ 11│ 14│ 16│ 17│ 19│ 20│ 21│ 22│ 23│ 23│ 29│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,30│0,414│ 5│ 7│ 9│ 10│ 11│ 14│ 16│ 18│ 19│ 20│ 21│ 22│ 23│ 24│ 30│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,20│0,398│ 5│ 7│ 9│ 11│ 12│ 15│ 17│ 19│ 20│ 21│ 22│ 23│ 24│ 25│ 32│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,10│0,381│ 6│ 8│ 10│ 11│ 12│ 15│ 18│ 19│ 21│ 22│ 23│ 24│ 25│ 26│ 33│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│1,00│0,362│ 6│ 8│ 10│ 12│ 13│ 14│ 18│ 20│ 22│ 23│ 24│ 26│ 27│ 28│ 35│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,95│0,355│ 6│ 8│ 10│ 12│ 13│ 16│ 19│ 21│ 22│ 24│ 25│ 26│ 27│ 28│ 35│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,90│0,345│ 6│ 8│ 11│ 12│ 13│ 17│ 19│ 21│ 23│ 24│ 26│ 27│ 28│ 29│ 37│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,85│0,335│ 6│ 9│ 11│ 13│ 14│ 17│ 20│ 22│ 24│ 25│ 26│ 28│ 29│ 30│ 38│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,80│0,326│ 7│ 9│ 11│ 13│ 14│ 18│ 20│ 23│ 24│ 26│ 27│ 28│ 30│ 31│ 39│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,75│0,315│ 7│ 9│ 12│ 13│ 15│ 19│ 21│ 23│ 25│ 27│ 28│ 29│ 31│ 32│ 40│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,70│0,304│ 7│ 10│ 12│ 14│ 15│ 19│ 22│ 24│ 26│ 28│ 29│ 31│ 32│ 33│ 41│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,65│0,292│ 7│ 10│ 13│ 14│ 16│ 20│ 23│ 25│ 27│ 29│ 30│ 32│ 33│ 34│ 43│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,60│0,281│ 8│ 10│ 13│ 15│ 16│ 21│ 24│ 26│ 28│ 30│ 32│ 33│ 34│ 36│ 45│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,55│0,267│ 8│ 11│ 14│ 16│ 17│ 22│ 25│ 28│ 30│ 32│ 33│ 35│ 36│ 38│ 47│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,50│0,255│ 8│ 11│ 14│ 17│ 18│ 23│ 26│ 29│ 31│ 33│ 35│ 36│ 38│ 40│ 50│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,45│0,239│ 9│ 12│ 15│ 18│ 19│ 24│ 28│ 31│ 33│ 35│ 37│ 39│ 40│ 42│ 53│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,40│0,225│ 10│ 13│ 16│ 19│ 21│ 26│ 30│ 33│ 35│ 37│ 39│ 41│ 43│ 44│ 56│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,35│0,206│ 10│ 14│ 18│ 20│ 23│ 28│ 32│ 36│ 39│ 41│ 43│ 45│ 47│ 49│ 61│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,30│0,190│ 11│ 15│ 19│ 22│ 24│ 31│ 35│ 39│ 42│ 44│ 47│ 49│ 51│ 53│ 66│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,25│0,168│ 13│ 17│ 22│ 25│ 28│ 35│ 40│ 44│ 47│ 50│ 53│ 55│ 57│ 59│ 75│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,20│0,146│ 15│ 20│ 25│ 29│ 32│ 40│ 46│ 50│ 54│ 58│ 61│ 64│ 66│ 68│ 86│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,15│0,119│ 18│ 25│ 31│ 35│ 39│ 49│ 56│ 62│ 66│ 71│ 75│ 78│ 81│ 84│ 106│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,10│0,088│ 24│ 33│ 42│ 48│ 53│ 66│ 76│ 84│ 90│ 96│101│105│110│ 114│ 143│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,09│0,082│ 26│ 36│ 45│ 51│ 57│ 71│ 82│ 90│ 97│103│108│113│118│ 122│ 154│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,08│0,075│ 29│ 39│ 49│ 56│ 62│ 78│ 89│ 98│106│112│118│124│129│ 133│ 168│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,07│0,066│ 33│ 44│ 56│ 64│ 70│ 98│101│112│120│128│135│141│147│ 152│ 191│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,06│0,059│ 36│ 49│ 62│ 72│ 79│ 99│113│125│135│143│151│157│164│ 170│ 214│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,05│0,050│ 43│ 58│ 74│ 84│ 93│117│134│147│159│169│178│186│193│ 200│ 252│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,04│0,042│ 51│ 70│ 88│100│110│139│159│175│189│201│212│221│230│ 238│ 300│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,03│0,032│ 67│ 91│115│132│145│183│209│230│248│263│278│290│301│ 313│ 394│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,02│0,022│ 98│133│167│192│211│266│304│335│361│383│408│422│440│ 455│ 573│
├────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼────┤
│0,01│0,012│180│243│307│352│387│487│558│614│662│703│740│773│804│ 833│1050│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┘
| delta(pf) (kg/cm2) | lambda | q (kg) echivalent trotil | |||||||||||||||
| 3000 | 4000 | 5000 | 6000 | 7000 | 8000 | 9000 | 10000 | 15000 | 20000 | 25000 | 30000 | 35000 | 40000 | 45000 | |||
| Distanţa, R (m) | |||||||||||||||||
| 2,00 | 0,504 | 29 | 32 | 34 | 36 | 38 | 40 | 41 | 43 | 49 | 54 | 58 | 62 | 65 | 68 | 71 | |
| 1,90 | 0,492 | 30 | 32 | 35 | 37 | 39 | 41 | 42 | 44 | 50 | 55 | 59 | 63 | 67 | 70 | 72 | |
| 1,80 | 0,480 | 30 | 33 | 36 | 38 | 40 | 42 | 43 | 45 | 51 | 57 | 61 | 65 | 68 | 71 | 74 | |
| 1,70 | 0,468 | 31 | 34 | 37 | 39 | 41 | 43 | 44 | 46 | 53 | 58 | 62 | 66 | 70 | 73 | 76 | |
| 1,60 | 0,454 | 32 | 35 | 38 | 40 | 42 | 44 | 46 | 47 | 54 | 60 | 64 | 68 | 72 | 75 | 78 | |
| 1,50 | 0,442 | 33 | 36 | 39 | 41 | 43 | 45 | 47 | 49 | 56 | 61 | 66 | 70 | 74 | 77 | 81 | |
| 1,40 | 0,428 | 34 | 37 | 40 | 42 | 45 | 47 | 49 | 50 | 58 | 63 | 68 | 73 | 76 | 80 | 83 | |
| 1,30 | 0,414 | 35 | 38 | 41 | 44 | 46 | 48 | 50 | 52 | 60 | 66 | 71 | 75 | 79 | 83 | 86 | |
| 1,20 | 0,398 | 36 | 40 | 43 | 46 | 48 | 50 | 52 | 54 | 62 | 68 | 73 | 78 | 82 | 86 | 89 | |
| 1,10 | 0,381 | 38 | 42 | 45 | 48 | 50 | 52 | 55 | 57 | 65 | 71 | 77 | 82 | 86 | 90 | 93 | |
| 1,00 | 0,362 | 40 | 44 | 47 | 50 | 53 | 55 | 57 | 59 | 68 | 75 | 81 | 86 | 90 | 94 | 98 | |
| 0,95 | 0,355 | 41 | 45 | 48 | 51 | 54 | 56 | 59 | 61 | 69 | 76 | 82 | 88 | 92 | 96 | 100 | |
| 0,90 | 0,345 | 42 | 46 | 50 | 53 | 55 | 58 | 60 | 62 | 71 | 79 | 85 | 90 | 95 | 99 | 103 | |
| 0,85 | 0,335 | 43 | 47 | 51 | 54 | 57 | 60 | 62 | 64 | 74 | 81 | 87 | 93 | 98 | 102 | 106 | |
| 0,80 | 0,326 | 44 | 49 | 52 | 56 | 59 | 61 | 64 | 66 | 76 | 83 | 90 | 95 | 100 | 105 | 109 | |
| 0,75 | 0,315 | 46 | 50 | 54 | 58 | 61 | 63 | 66 | 68 | 78 | 86 | 93 | 99 | 104 | 109 | 113 | |
| 0,70 | 0,304 | 47 | 52 | 56 | 60 | 63 | 66 | 68 | 71 | 81 | 89 | 96 | 102 | 108 | 113 | 117 | |
| 0,65 | 0,292 | 49 | 54 | 59 | 62 | 66 | 68 | 71 | 74 | 84 | 93 | 100 | 106 | 112 | 117 | 122 | |
| 0,60 | 0,281 | 51 | 56 | 61 | 65 | 68 | 71 | 74 | 77 | 88 | 97 | 104 | 111 | 116 | 122 | 127 | |
| 0,55 | 0,267 | 54 | 59 | 64 | 68 | 72 | 75 | 78 | 81 | 92 | 102 | 110 | 116 | 122 | 128 | 133 | |
| 0,50 | 0,255 | 57 | 62 | 67 | 71 | 75 | 78 | 82 | 84 | 97 | 106 | 115 | 122 | 128 | 134 | 140 | |
| 0,45 | 0,239 | 60 | 66 | 72 | 76 | 80 | 84 | 87 | 90 | 103 | 114 | 122 | 130 | 137 | 143 | 149 | |
| 0,40 | 0,225 | 64 | 71 | 76 | 81 | 85 | 89 | 93 | 96 | 110 | 121 | 130 | 138 | 145 | 152 | 158 | |
| 0,35 | 0,206 | 70 | 77 | 83 | 88 | 93 | 97 | 101 | 105 | 120 | 132 | 142 | 151 | 157 | 166 | 173 | |
| 0,30 | 0,190 | 76 | 84 | 90 | 96 | 101 | 105 | 110 | 113 | 130 | 143 | 154 | 164 | 172 | 180 | 187 | |
| 0,25 | 0,168 | 86 | 94 | 102 | 108 | 114 | 119 | 124 | 128 | 147 | 162 | 174 | 185 | 195 | 204 | 212 | |
| 0,20 | 0,146 | 98 | 109 | 117 | 124 | 131 | 137 | 142 | 148 | 169 | 186 | 200 | 213 | 224 | 234 | 244 | |
| 0,15 | 0,119 | 121 | 133 | 144 | 153 | 161 | 168 | 175 | 181 | 207 | 228 | 246 | 261 | 275 | 287 | 299 | |
| 0,10 | 0,088 | 164 | 180 | 194 | 206 | 217 | 227 | 236 | 245 | 280 | 308 | 332 | 353 | 372 | 385 | 405 | |
| 0,09 | 0,082 | 176 | 194 | 208 | 222 | 233 | 244 | 254 | 263 | 301 | 332 | 357 | 379 | 399 | 417 | 438 | |
| 0,08 | 0,075 | 192 | 212 | 228 | 242 | 255 | 267 | 278 | 288 | 329 | 362 | 390 | 414 | 436 | 456 | 473 | |
| 0,07 | 0,066 | 218 | 242 | 259 | 276 | 290 | 303 | 316 | 326 | 363 | 412 | 444 | 471 | 497 | 518 | 538 | |
| 0,06 | 0,059 | 244 | 269 | 290 | 308 | 324 | 339 | 353 | 366 | 418 | 460 | 496 | 527 | 554 | 580 | 603 | |
| 0,05 | 0,050 | 288 | 318 | 342 | 364 | 382 | 400 | 416 | 431 | 493 | 543 | 585 | 621 | 654 | 684 | 712 | |
| 0,04 | 0,042 | 344 | 378 | 407 | 433 | 455 | 476 | 495 | 513 | 587 | 646 | 696 | 740 | 779 | 814 | 848 | |
| 0,03 | 0,032 | 450 | 497 | 434 | 568 | 597 | 625 | 650 | 673 | 771 | 848 | 914 | 971 | 1022 | 1069 | 1113 | |
| 0,02 | 0,022 | 657 | 721 | 777 | 826 | 868 | 909 | 946 | 980 | 1121 | 1237 | 1330 | 1412 | 1489 | 1555 | 1618 | |
| 0,01 | 0,012 | 1202 | 1223 | 1425 | 1514 | 1594 | 1668 | 1735 | 1795 | 2055 | 2262 | 2440 | 2589 | 2726 | 2850 | 2967 | |
| delta(pf) (kg/cm2) | lambda | q (kg) echivalent trotil | ||||||||||||||||
| 50000 | 55000 | 60000 | 65000 | 70000 | 75000 | 80000 | 85000 | 90000 | 95000 | 100000 | 110000 | 120000 | 130000 | 140000 | 150000 | |||
| Distanţa, R (m) | ||||||||||||||||||
| 2,00 | 0,504 | 73 | 76 | 78 | 80 | 82 | 84 | 85 | 87 | 89 | 91 | 92 | 95 | 98 | 101 | 103 | 105 | |
| 1,90 | 0,492 | 75 | 77 | 80 | 82 | 84 | 86 | 87 | 89 | 91 | 93 | 94 | 97 | 100 | 103 | 106 | 108 | |
| 1,80 | 0,480 | 77 | 79 | 82 | 84 | 86 | 88 | 90 | 92 | 93 | 95 | 97 | 100 | 103 | 106 | 108 | 111 | |
| 1,70 | 0,468 | 79 | 81 | 84 | 86 | 88 | 90 | 92 | 94 | 96 | 97 | 99 | 102 | 105 | 108 | 111 | 114 | |
| 1,60 | 0,454 | 81 | 84 | 86 | 89 | 91 | 93 | 95 | 97 | 99 | 101 | 102 | 106 | 109 | 112 | 114 | 117 | |
| 1,50 | 0,442 | 83 | 86 | 89 | 91 | 93 | 95 | 98 | 99 | 101 | 103 | 105 | 108 | 111 | 114 | 117 | 120 | |
| 1,40 | 0,428 | 86 | 89 | 91 | 94 | 96 | 99 | 101 | 103 | 105 | 107 | 108 | 112 | 115 | 118 | 121 | 124 | |
| 1,30 | 0,414 | 89 | 92 | 95 | 97 | 100 | 102 | 104 | 106 | 108 | 110 | 112 | 116 | 119 | 122 | 125 | 128 | |
| 1,20 | 0,398 | 93 | 96 | 98 | 101 | 104 | 106 | 108 | 110 | 113 | 115 | 117 | 120 | 124 | 127 | 130 | 133 | |
| 1,10 | 0,381 | 97 | 100 | 103 | 106 | 108 | 111 | 113 | 115 | 118 | 120 | 122 | 126 | 130 | 133 | 136 | 140 | |
| 1,00 | 0,362 | 102 | 105 | 108 | 111 | 114 | 116 | 119 | 121 | 124 | 126 | 128 | 132 | 136 | 140 | 144 | 147 | |
| 0,95 | 0,355 | 104 | 107 | 110 | 113 | 116 | 119 | 121 | 124 | 126 | 129 | 131 | 135 | 139 | 143 | 146 | 150 | |
| 0,90 | 0,345 | 107 | 110 | 113 | 117 | 119 | 122 | 125 | 127 | 130 | 132 | 135 | 139 | 143 | 147 | 150 | 154 | |
| 0,85 | 0,335 | 110 | 114 | 117 | 120 | 123 | 126 | 129 | 131 | 134 | 136 | 139 | 143 | 147 | 151 | 155 | 159 | |
| 0,80 | 0,326 | 113 | 117 | 120 | 123 | 126 | 129 | 132 | 135 | 137 | 140 | 142 | 147 | 151 | 155 | 159 | 163 | |
| 0,75 | 0,315 | 117 | 121 | 124 | 128 | 131 | 134 | 137 | 140 | 142 | 145 | 147 | 152 | 157 | 161 | 165 | 169 | |
| 0,70 | 0,304 | 121 | 125 | 129 | 132 | 136 | 139 | 142 | 145 | 147 | 150 | 153 | 158 | 162 | 167 | 171 | 175 | |
| 0,65 | 0,292 | 126 | 130 | 134 | 138 | 141 | 144 | 148 | 151 | 153 | 156 | 159 | 164 | 169 | 173 | 178 | 182 | |
| 0,60 | 0,281 | 131 | 135 | 140 | 143 | 147 | 150 | 153 | 157 | 160 | 163 | 165 | 170 | 176 | 180 | 185 | 189 | |
| 0,55 | 0,267 | 138 | 142 | 147 | 151 | 154 | 158 | 161 | 165 | 168 | 171 | 174 | 179 | 185 | 190 | 194 | 199 | |
| 0,50 | 0,255 | 144 | 149 | 153 | 157 | 162 | 165 | 169 | 173 | 176 | 179 | 182 | 188 | 193 | 199 | 204 | 208 | |
| 0,45 | 0,239 | 154 | 159 | 164 | 168 | 172 | 176 | 180 | 184 | 187 | 191 | 194 | 200 | 206 | 212 | 217 | 222 | |
| 0,40 | 0,225 | 164 | 170 | 174 | 179 | 183 | 187 | 192 | 195 | 199 | 203 | 206 | 212 | 219 | 225 | 231 | 236 | |
| 0,35 | 0,206 | 179 | 184 | 190 | 195 | 200 | 205 | 209 | 213 | 218 | 222 | 225 | 233 | 239 | 246 | 252 | 258 | |
| 0,30 | 0,190 | 194 | 200 | 206 | 212 | 217 | 222 | 227 | 231 | 236 | 240 | 244 | 252 | 260 | 267 | 273 | 280 | |
| 0,25 | 0,168 | 219 | 226 | 233 | 239 | 245 | 251 | 256 | 262 | 267 | 272 | 275 | 285 | 294 | 301 | 309 | 318 | |
| 0,20 | 0,146 | 252 | 260 | 268 | 275 | 283 | 289 | 295 | 301 | 307 | 313 | 318 | 328 | 338 | 347 | 356 | 364 | |
| 0,15 | 0,119 | 310 | 319 | 329 | 338 | 346 | 354 | 362 | 369 | 376 | 383 | 390 | 403 | 414 | 426 | 436 | 446 | |
| 0,10 | 0,088 | 419 | 432 | 445 | 457 | 468 | 479 | 490 | 500 | 509 | 519 | 528 | 544 | 560 | 576 | 590 | 604 | |
| 0,09 | 0,082 | 449 | 464 | 477 | 490 | 503 | 514 | 525 | 536 | 546 | 556 | 566 | 584 | 601 | 618 | 633 | 647 | |
| 0,08 | 0,075 | 491 | 507 | 522 | 536 | 549 | 562 | 575 | 586 | 597 | 608 | 619 | 639 | 658 | 675 | 692 | 708 | |
| 0,07 | 0,066 | 558 | 576 | 593 | 609 | 624 | 639 | 654 | 666 | 679 | 691 | 703 | 726 | 747 | 768 | 787 | 805 | |
| 0,06 | 0,059 | 625 | 645 | 664 | 682 | 698 | 715 | 730 | 745 | 760 | 773 | 787 | 812 | 836 | 859 | 880 | 901 | |
| 0,05 | 0,050 | 737 | 761 | 783 | 804 | 824 | 843 | 862 | 879 | 896 | 913 | 928 | 958 | 986 | 1013 | 1038 | 1064 | |
| 0,04 | 0,042 | 877 | 905 | 932 | 937 | 981 | 1004 | 1026 | 1047 | 1067 | 1086 | 1105 | 1141 | 1174 | 1206 | 1236 | 1265 | |
| 0,03 | 0,032 | 1151 | 1190 | 1224 | 1257 | 1288 | 1318 | 1347 | 1374 | 1400 | 1426 | 1451 | 1497 | 1541 | 1583 | 1522 | 1660 | |
| 0,02 | 0,022 | 1675 | 1729 | 1780 | 1828 | 1873 | 1917 | 1958 | 1999 | 2037 | 2074 | 2110 | 2178 | 2242 | 2303 | 2360 | 2415 | |
| 0,01 | 0,012 | 3071 | 3170 | 3262 | 3351 | 3434 | 3514 | 3591 | 3664 | 3734 | 3803 | 3868 | 3993 | 4110 | 4222 | 4327 | 4428 | |
● Pentru determinarea distantelor exterioare de siguranţă ale depozitului se va stabili mai întâi gradul de distrugeri acceptat pentru obiectivele din vecinătate, potrivit cu natura şi importanţa lor, respectiv valoarea suprapresiunii din frontul undei de soc care va ajunge până la ele şi cu ajutorul tabelelor se va stabili distanta R până la obiectivul considerat,
● Pentru obiectivele exterioare care nu sunt menţionate concret în anexa 3 b se va proceda prin asimilare.
● Distanţele de siguranţă se vor dubla dacă suflul pe direcţia interesată este dirijat de-a lungul vailor şi se vor reduce la jumătate pentru depozitele de suprafaţa prevăzute cu valuri.
● În cazuri bine justificate, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale poate da derogări pe termen limitat la parametrii prevăzuţi mai sus.
Anexa 4 a)
la normele tehnice
CONDIŢIILE
pe care trebuie să le îndeplinească depozitele subterane legate sau nelegate de reţeaua unei mine
a)Grosimea minima a stratului de roca aflat deasupra încăperilor depozitelor subterane, în metri, se stabileşte după datele din tabelul următor:
| Nr. crt. | Natura rocii | Capacitatea încăperii (kg echivalent trotil) | Observaţii | |||||||||||||||
| 500 | 1000 | 2000 | 3000 | 4000 | 5000 | 8000 | 0000 | 2000 | 15000 | 20000 | 25000 | |||||||
| 1. | Straturi argiloase neconsolidate | 18 | 22 | 28 | 32 | 36 | 38 | 45 | 48 | 51 | 55 | 61 | 65 | Pentru capacităţile cuprinse între valorile indicate în această anexă sau mai mari grosimea rocii care acoperă depozitele se va calcula după relaţia: | ||||
| 2. | Straturi nisipoase | 17 | 21 | 27 | 31 | 34 | 36 | 42 | 45 | 48 | 52 | 57 | 62 | |||||
| 3. | Straturi pietriş mărunt | 16 | 20 | 25 | 29 | 32 | 34 | 40 | 43 | 46 | 49 | 54 | 59 | |||||
| 4. | Straturi pietriş | 15 | 19 | 24 | 28 | 31 | 33 | 38 | 41 | 44 | 47 | 52 | 56 | |||||
| 5. | Şisturi argiloase şi marnoase | 15 | 18 | 23 | 27 | 30 | 32 | 37 | 40 | 42 | 45 | 50 | 54 | |||||
| 6. | Roci şistoase | 14 | 18 | 22 | 26 | 28 | 31 | 36 | 38 | 41 | 44 | 46 | 52 | |||||
| 7. | Roci tari | 13 | 17 | 21 | 24 | 27 | 29 | 34 | 38 | 38 | 41 | 45 | 49 | R = 2,415 | \3 | a/b | ||
| 8. | Roci eruptive şi metamorfice | 12 | 15 | 17 | 21 | 23 | 27 | 29 | 32 | 34 | 36 | 40 | 42 | |||||
q = capacitatea maxima de materii explozive ce se inmagazineaza, în kg echivalent trotil.
Valorile coeficientului "b" în funcţie de natura rocilor sunt următoarele:
| 1. | Straturi argiloase neconsolidate | 1,25 | |
| 2. | Straturi nisipoase | 1,50 | |
| 3. | Straturi pietriş mărunt | 1,75 | |
| 4. | Straturi pietriş | 2,00 | |
| 5. | Şisturi argiloase şi marnoase | 2,25 | |
| 6. | Roci şistoase | 2,50 | |
| 7. | Roci tari | 3,00 | |
| 8. | Roci eruptive şi metamorfice | 4,50 |
Dacă la suprafaţa terenului, deasupra camerelor de depozitare, nu se găsesc obiective care ar putea fi distruse în cazul unei eventuale explodari a materiilor explozive depozitate, grosimea rezultată din calcul poate fi redusă cu 25%, fără să fie mai mica de 6 m. În acest caz terenul de la suprafaţa care ar putea fi influentat de explozie se ingradeste cu gard de sarma ghimpata cu înălţimea de minimum 2 m.
b)Grosimea pereţilor despartitori dintre doua camere de depozitare vecine se stabileşte după camera cu capacitatea de depozitare cea mai mare şi trebuie să fie de minimum 6 m pentru capacităţi de până la 3.900 kg materii prime explozive în echivalent trotil şi de minimum 10 m pentru capacităţi mai mari de 3.900 kg materii explozive în echivalent trotil.
c)Depozitele se amplaseaza în locuri uscate şi asigurate contra inundaţiilor, iar construcţiile se prevăd cu canale pentru scurgerea apei. Susţinerea excavatiilor, dacă este necesară, se face cu materiale incombustibile şi ignifugate.
d)Galeriile de acces se construiesc în linii frante cu coturi la 90°. În dreptul fiecărui cot se prevede, în prelungirea direcţiei spre ieşire, o nisa de cel puţin 2 m adancime şi cu acelasi profil ca al galeriei. În dreptul fiecărei camere de depozitare se vor prevedea de asemenea nise de amortizare, cu aceleaşi profile ca ale galeriilor de acces respective şi a căror adancime trebuie să fie:
–de 2 m, în cazul camerelor cu capacităţi de până la 1.000 kg materii explozive în echivalent trotil sau în cazul camerelor de manuire;
–de 3 m, în cazul camerelor cu capacităţi mai mari de 1.000 kg materii explozive în echivalent trotil;
e)La depozitele noi intrarea la diferitele camere de depozitare sau de manuire trebuie să aibă acelaşi profil cu cel al camerei respective.
f)Profilele galeriilor de acces în depozitele noi trebuie să aibă următoarele dimensiuni minime:
–la profilele trapezoidale lăţimea vetrei trebuie să fie de 2,1 m şi înălţimea de 2 m între vatra şi tavan;
–la profilele circulare raza minima trebuie să fie de 1,2 m.
g)Lungimea galeriei de acces trebuie să fie cea necesară obţinerii deasupra camerelor de depozitare a grosimii de roca acoperitoare, calculată conform tabelului din prezenta anexa.
h)Fiecare camera de depozitare trebuie prevăzută cu o singura legătură cu galeria de acces şi trebuie să aibă lungimea de maximum 10 m. Camerele depozitelor subterane nelegate la reţeaua minei, cu capacităţi mai mari de 8.000 kg materii explozive în echivalent trotil, pot fi mai lungi de 10 m, însă în acest caz trebuie prevăzute cu doua legături cu galeria de acces.
i)Toate părţile metalice ale instalaţiilor electrice, care în mod normal nu se găsesc sub tensiune, dar care în mod accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie legate la pământ cu o rezistenta de scurgere de cel mult 2 ohmi.
În afară de condiţiile de mai sus, la depozitele subterane noi nelegate la reţeaua minei, care se construiesc după intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, se respecta şi următoarele:
a)distanta în linie dreapta, masurata în plan, de la prima camera de depozitare spre gura de intrare în depozit, faţă de obiectivele din vecinătate trebuie să fie de cel puţin 80 m;
b)galeria de acces până la prima camera de depozitare a materiilor explozive trebuie să aibă cel puţin 3 coturi la 90° prevăzute cu nise de amortizare;
c)camerele de distribuire pentru materii explozive pot fi amplasate şi după al doilea cot, fiind interzisă însă păstrarea materiilor explozive rămase după distribuire în aceste camere;
d)la capacităţi de până la 200 kg materii explozive în echivalent trotil depozitele pot fi aerisite şi cu ajutorul instalaţiilor mecanice de ventilaţie parţială, care trebuie să aibă ventilatorul montat în exteriorul depozitelor;
e)pentru capacităţi mai mari de 200 kg materii explozive în echivalent trotil depozitele trebuie prevăzute cu suitori de aeraj, ale căror guri de ieşire se acoperă cu gratare. De asemenea, gurile suitorilor de aeraj se inconjoara cu garduri din sarma ghimpata cu înălţimea de minimum 2 m, la distanta de 5 m de acestea.
Depozitele subterane noi legate la reţeaua minei trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)amplasarea se face la o distanta de minimum 60 m de cele mai apropiate construcţii mai importante (de exemplu: rampe de puţuri, camere de maşini, staţii de ventilare, fronturi de lucru);
b)trebuie să aibă un pilier de cel puţin 30 m grosime între camerele de depozitare şi cele mai apropiate construcţii miniere prin care se efectuează transportul mecanic şi circulaţia intensa a oamenilor;
c)la depozitele cu capacităţi mai mari de 200 kg materii explozive în echivalent trotil, care se vor construi după intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, aerisirea se asigura printr-o legătură directa la circuitul de aer principal şi printr-o a doua legătură cu curentul de evacuare a aerului viciat din mina, astfel încât gazele şi fumul de la un eventual incendiu sau explozie în depozite sa nu treacă pe la locurile de muncă active din mina.Anexa 4 b)*)
la normele tehnice
ÎNCĂPERE SUBTERANA DE DEPOZITARE MATERII EXPLOZIVE, CU CAPACITATEA DE PANA LA 200 kg ECHIVALENT TROTIL
Notă *) Anexa 4 b) reprezentând ÎNCĂPERE SUBTERANA DE DEPOZITARE MATERII EXPLOZIVE, CU CAPACITATEA DE PANA LA 200 kg ECHIVALENT TROTIL este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 4 iulie 2002, pag. 27.Anexa 5
la normele tehnice
DISTANŢELE MINIME DE SIGURANTA
interioare, dintre clădirile depozitului de suprafaţa
sau semiingropate (bordeie)
┌───────────┬────┬───────────┬────┬──────────────────────────────────────────┐
│Capacitatea│Dis-│Capacitatea│Dis-│ Observaţii │
│clădirii │tan-│clădirii │tan-│ │
│depozit │ta │depozit │ta │ │
│(kg) echiv.│ │(kg) echiv.│ │ │
│trotil │ │trotil │ │ │
├───────────┼────┼───────────┼────┼──────────────────────────────────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├───────────┼────┼───────────┼────┼──────────────────────────────────────────┤
│500 │24 │9000 │62 │ Pentru capacitatile intermediare │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ distanţele de siguranţă interioare se │
│1000 │30 │10000 │64 │ vor calcula cu relaţia │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ 3_____ │
│2000 │38 │15000 │74 │ R = 3 √ q │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ │
│3000 │43 │20000 │81 │ în care: │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ R: distanta (m) dintre clădiri masurata │
│4000 │48 │25000 │88 │ între pereţii exteriori ai acestora; │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ q: cantitatea de materii explozive (kg) │
│5000 │51 │30000 │93 │ echivalent trotil │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ │
│6000 │54 │35000 │98 │ │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ │
│7000 │57 │40000 │103 │ │
├───────────┼────┼───────────┼────┤ │
│8000 │60 │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
└───────────┴────┴───────────┴────┴──────────────────────────────────────────┘
1.Distanţele de siguranţă interioare calculate ca mai sus se vor putea reduce, până la jumătate, pentru clădirile prevăzute cu obstacole protectoare.
2.Distanta minima între doua clădiri vecine va fi determinata de clădirea care are capacitatea cea mai mare.
3.Dacă din calcul sau faţă de prevederile pct. 1 rezultă distanţe mai mici de 13 (m) se vor prevedea distanţe de siguranţă interioare de minimum 13 (m).
la normele tehnice
REALIZAREA VALURILOR DE PĂMÂNT
la normele tehnice
REGIM SPECIAL
DENUMIREA UNITĂŢII
DEPOZITUL ................
REGISTRUL DE EVIDENTA INTRĂRII ŞI IESIRII MATERIILOR
EXPLOZIVE ÎN ŞI DIN DEPOZIT (de baza şi de consum)
ANUL ................
┌─────────────┬──┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ │
│ │ 1│Ziua luna şi ora schimbului │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┬────────────┬─────────┤
│ │ 2│Dinamita, (kg) │Explozivi │Stocul │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤propriu-zişi│existent │
│ │ 3│Astralita, (kg) │ │la orele │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │....... │
│ │ 4│Explozivi antigrizutosi tip
(kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │ 5│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │ 6│Exploziv provenit din resturi │ │ │
│ │ │şi rateuri, (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┤ │
│ │ 7│Capse pirotehnice tip ,.., (kg) │Mijloace de │ │
│ │ │ │iniţiere │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │ 8│Capse electrice instantanee │ │ │
│ │ │tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │ 9│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │semisecunda tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │10│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │de milisecunda tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │11│Fitil de amorsare (Bickford), (m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │12│Fitil detonant tip
(m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │13│Bustere tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │14│Sistem de iniţiere neelectric │ │ │
│ │ │tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┤ │
│ │15│ │Alte │ │
│ │ │ │materii │ │
│ │ │ │explozive │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │16│ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────┤
│ │17│Dinamita, (kg) │Explozivi │Cantita- │
│ │ │ │propriu-zişi│tile │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │intrate │
│ │18│Astralita, (kg) │ │în cursul│
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │zilei │
│ │19│Explozivi antigrizutosi tip
(kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │20│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │21│Exploziv provenit din resturi │ │ │
│ │ │şi rateuri, (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┤ │
│ │22│Capse pirotehnice tip . .., (kg) │Mijloace de │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤iniţiere │ │
│ │23│Capse electrice instantanee │ │ │
│ │ │tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │24│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │semisecunda tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │25│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │de milisecunda tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │26│Fitil de amorsare (Bickford), (m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │27│Fitil detonant tip
(m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │28│Bustere tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │29│Sistem de iniţiere neelectric │ │ │
│ │ │tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┤ │
│ │30│ │Alte │ │
│ │ │ │materii │ │
│ │ │ │explozive │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ ├─────────┤
│ │31│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────┤
│ │32│Provenienţă materialului şi documentele│ │ │
│ │ │în baza cărora s-a făcut primirea │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────┤
│ │33│Dinamita, (kg) │Explozivi │Cantita- │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤propriu-zişi│tile │
│ │34│Astralita, (kg) │ │eliberate│
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │35│Explozivi antigrizutosi tip
(kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │36│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │37│Exploziv provenit din resturi │ │ │
│ │ │şi rateuri, (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┤ │
│ │38│Capse pirotehnice tip .... (kg) │Mijloace de │ │
│ │ │ │iniţiere │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │39│Capse electrice instantanee │ │ │
│ │ │tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │40│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │semisecunda tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │41│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │de milisecunda tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │42│Fitil de amorsare (Bickford), (m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │43│Fitil detonant tip
(m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │44│Bustere tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │45│Sistem de iniţiere neelectric │ │ │
│ │ │tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┤ │
│ │46│ │Alte │ │
│ │ │ │materii │ │
│ │ │ │explozive │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │47│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────┤
│ │48│Documentele în baza cărora s-a făcut │ │ │
│ │ │eliberarea │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────┤
│ │49│Cui s-a eliberat? │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────┤
│ │50│Dinamita, (kg) │Explozivi │ Stocul │
│ │ │ │propriu-zişi│existent │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │51│Astralita, (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │52│Explozivi antigrizutosi tip
(kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │53│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │54│Exploziv provenit din resturi │ │ │
│ │ │şi rateuri, (kg) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┤ │
│ │55│Capse pirotehnice tip . .., (kg) │Mijloace de │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤iniţiere │ │
│ │56│Capse electrice instantanee │ │ │
│ │ │tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │57│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │semisecunda tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │58│Capse electrice cu întârziere │ │ │
│ │ │de milisecunda tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │59│Fitil de amorsare (Bickford), (m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │60│Fitil detonant tip
(m) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │61│Bustere tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ │ │
│ │62│Sistem de iniţiere neelectric │ │ │
│ │ │tip
(buc) │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┤ │
│ │63│ │Alte │ │
│ │ │ │materii │ │
│ │ │ │explozive │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┤ ├─────────┤
│ │64│ │ │ │
├─────────────┼──┼───────────────────────────────────────┼────────────┼─────────┤
│ │65│OBSERVAŢII │ │ │
│ │ │ │ │ │
└─────────────┴──┴───────────────────────────────────────┴────────────┴─────────┘
la normele tehnice
!ImagineAnexa 9
la normele tehnice
!ImagineAnexa 10 a)
la normele tehnice
Coperta
MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE
CARNET DE ARTIFICIER
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pag. 1 Numele şi prenumele
verso-ul copertei ......................
Locul şi data naşterii
........................
┌───────────┐ Emis de I.T.M. judeţul
│ │ .......................
│ foto- │
│ grafie │ nr. ...... din .......
│ │
└───────────┘
INSPECTOR ŞEF,
..............
L.S.
Semnatura artificierului
..........................
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pag. 2 şi 3 Are dreptul să execute următoarele
lucrări de impuscare *):
1................................
2................................
3................................
*)Fiecare completare se va data, semna şi ştampila de către
Inspectoratul teritorial de muncă.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pag. 4 Sancţiuni cu ridicarea carnetului
(sancţiunea, data, numele, prenumele,
funcţia şi semnatura celui care
a aplicat sancţiunea)
......................................
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Anexa 10 b)
la normele tehnice
Coperta
MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE
CARNET DE PIROTEHNIST PENTRU FOCURI DE ARTIFICII
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pag. 1 Numele şi prenumele
verso-ul copertei ......................
Locul şi data naşterii
........................
┌───────────┐ Emis de I.T.M. judeţul
│ │ .......................
│ foto- │
│ grafie │ nr. ...... din .......
│ │
└───────────┘
INSPECTOR ŞEF,
..............
L.S.
Semnatura pirotehnistului pentru focuri
de artificii .........................
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pag. 2 şi 3 Are dreptul să execute următoarele lucrări
1.Focuri de artificii cu obiecte pirotehnice
clasa ............ şi ................
*)Fiecare completare se va data, semna şi ştampila de către
Inspectoratul teritorial de muncă.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pag. 4 Sancţiuni cu ridicarea carnetului
(sancţiunea, data, numele, prenumele,
funcţia şi semnatura celui care
a aplicat sancţiunea)
...................................
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
