Prescriptie tehnica din 5 decembrie 2003

Notă *) Aprobată de Ordinul nr. 304 din 5 decembrie 2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 914 din 20 decembrie 2003.

ANEXĂ")

!image

*)Anexa este reprodusă în facsimil.

1 GENERALITĂŢI

1.1 Scop

Prezenta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la cazane de abur şi de apă fierbinte, supraîncălzitoare şi economizoare independente, denumite în continuare

,,cazane".

Prezenta prescripţie tehnică conţine cerinţele minime privind montarea, instalarea, exploatarea, verificarea tehnică şi repararea cazanelor de abur şi de apă fierbinte, supraîncălzitoarelor şi economizoarelor independente şi se adresează agenţilor economici, autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT, şi utilizatorilor fără a interzice, restrânge sau împiedica introducerea pe piaţă şi/sau exploatarea cazanelor care respectă condiţiile tehnice din prezenta prescripţie tehnică.

Autoritatea tehnică naţională care asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR-Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi a siguranţei în funcţionare pentru instalaţiile şi echipamentele sub presiune în categoria cărora se integrează şi cazanele de abur şi de apă fierbinte, supraîncălzitoarele şi economizoarele independente.

1.2 Domeniu de aplicare

Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică cazanelor cu presiunea nominală a aburului mai mare de 0,05 MPa (0,5 bar) sau temperatura maximă a apei fierbinţi mai mare de 11o0c.

Prin „cazan de abur" se înţelege instalaţia care produce abur la o presiune mai mare decât cea atmosferică şi care este utilizat în afara acestei instalaţii, folosind căldura produsă prin arderea combustibililor, căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice.

RECOMANDARE - Se recomandă utilizarea cazanelor de abur şi de apă fierbinte cu eficienţă energetică cel puţin egală cu 89% pentru combustibili lichizi şi gazoşi.

De la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice au dreptul să fie comercializate, montate/instalate, exploatate şi reparate în România următoarele cazane de abur şi de apă fierbinte:

–cele care poartă marcajul naţional de conformitate CS, aplicat de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, şi sunt însoţite de declaraţia de conformitate CS redactată în limba română;

–cele care poartă marcajul european de conformitate CE, aplicat de un producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, şi sunt însoţite de declaraţia de conformitate CE tradusă în limba română;

–cele construite înainte de data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, care vor respecta prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare la data construirii.

Nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei prescripţii tehnice:

a)cazanele locomotivelor de cale ferată, cazanele instalate pe vagoane şi care sunt destinate tracţiunii sau încălzirii trenurilor, cazanele instalate pe vase maritime şi fluviale sau pe alte mijloace de plutire; aceste instalaţii sunt supuse reglementărilor tehnice elaborate de ministerele de resort;

b)schimbătoarele de căldură înglobate într-un proces tehnologic industrial şi a căror funcţie este în principal răcirea diferitelor fluide (medii) între anumite limite impuse de

procesul tehnologic respectiv şi numai în secundar de a produce abur/apă fierbinte sau de a supraîncălzi abur;

c)aparatele de vulcanizare cu foc direct;

d)cazanele care au ca agent termic alt fluid decât apa (de exemplu: difil, difenil, uleiuri organice, soluţii amoniacale etc.), pentru care prezenta prescripţie tehnică are caracter de recomandare, iar condiţiile tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, verificarea tehnică şi repararea se stabilesc prin documentaţia tehnică aferentă;

e)cazanele de abur din componenţa obiectivelor nucleare.

1.3 Referinţe normative

Prezenta prescripţie tehnică face referiri .explicite sau implicite la acte legislative, standarde, normative, prescripţii tehnice şi alte reglementări naţionale.

1.3.1 Legi şi hotărâri

–Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor

–Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii

–Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale

–Decret nr. 290/1997 privind norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor

–Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune

–Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

–Hotărârea Guvernului nr. 394/1995 privind obligaţiile ce revin agenţilor economici-persoane fizice sau juridice-în comercializarea produselor de folosinţă îndelungată destinate consumatorilor, republicată în 1997

–Hotărârea Guvernului nr. 1.022/2002 privind „Produse şi servicii care pot pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului"

–Hotărârea Guvernului nr. 1.337/2001 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune

–Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, aprobată prin Legea nr. 11/1994

–Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 88/2003 privind procedura de atestare tehnico­ profesională a specialiştilor verificatori de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia şi experţilor tehnici de calitate pentru lucrările de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale

–Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 323/2000 privind aprobarea unor regulamente, după cum urmează:

Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi utilizate la lucrările de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale (prezentat în anexa nr. I la ordin)

Regulamentul privind verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi expertizarea proiectelor şi a lucrărilor de montaj pentru lucrările de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale (prezentat în anexa nr. II la ordin) Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare a lucrărilor de montaj pentru lucrările de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale (prezentat în anexa nr. III la ordin)

Manualul dirigintelui de şantier pentru lucrările de montaj pentru lucrările de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale (prezentat în anexa nr. IV la ordin)

Regulamentul privind controlul lucrărilor de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale (prezentat în anexa nr. V la ordin)

Regulamentul privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor de către specialiştii desemnaţi prin ordin al ministrului industriei şi comerţului pentru controlul calităţii lucrărilor de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale, altele decât cele din sfera de activitate a ISCIR (prezentat în anexa nr. VI la ordin)

–Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 462/1993 privind

„Condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei" şi „Norma metodologică privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare"

–Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 30 septembrie 2002.

1.3.2 Standarde şi normative

Standardele şi normativele aplicabile sunt menţionate în anexa A.

1.4 Termeni şi definiţii

Termenii şi definiţiile menţionate în continuare se aplică numai în sensul prezentei prescripţii tehnice.

1.4.1 acceptare - acţiunea prin care se consimte (admite, aprobă) şi se dă un acord scris privind folosirea unor materiale, proceduri etc., în baza unor verificări preliminare şi în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

1.4.2 agent economic - persoană juridică deţinătoare a cazanului sau autorizată de ISCIR­ INSPECT IT pentru prestarea de activităţi (lucrări) specializate. Un agent economic (prestator de specialitate) poate fi autorizat de ISCIR-INSPECT IT, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, pentru activităţile specializate menţionate la pct. 1.4.5

1.4.1O.

1.4.3 accident - orice eveniment care poate produce răniri, mutilări sau chiar decesul persoanelor, datorat cazanului sau exploatării acestuia.

1.4.4 accesibilitate pentru întreţinere şi utilizare - însuşire (caracteristică) a cazanului de a pennite utilizatorului final sau personalului de specialitate accesul la piesele componente în timpul utilizării şi întreţinerii, :fără a conduce la situaţii care pot provoca prejudicii sau răniri ale acestora.

1.4.5 activitatea de instalare - ansamblu de operaţiuni de fixare a cazanului la locul de funcţionare, de fixare a acestuia în/pe poziţia de funcţionare şi de racordare a acestuia la circuitele tehnologice de apă, aer, abur sau apă fierbinte, de combustibil, de evacuare a gazelor arse, la energia auxiliară (electrică, pneumatică sau hidraulică).

1.4.6 activitatea de montare - ansamblu de operaţiuni de reasamblare la locul de funcţionare a cazanelor vechi la care prin proiect se permite livrarea pe subansamble. Această activitate implică efectuarea unor operaţiuni asimilabile celor de la producător (de exemplu: în secţia de montaj

final). Unele din operaţiunile activităţii de montare pot necesita autorizare din partea ISCIR­ INSPECT IT (de exemplu: sudarea, brazarea şi alte procese speciale).

Activitatea de montare a cazanelor construite anterior datei de intrare în vigoare a prezentei prescripţii tehnice poate fi efectuată numai de către un agent economic autorizat de ISCIR­ INSPECT IT.

1.4.7 activitatea de punere în funcţiune - ansamblu de lucrări de specialitate, care definitivează montarea/instalarea cazanului la locul de funcţionare de la utilizatorul final, menite să-i confirme acestuia, pe baza încercărilor funcţionale executate în condiţii reale de lucru, disponibilitatea de funcţionare şi aptitudinea de a realiza funcţionarea la parametrii de siguranţă şi perfonnanţă declaraţi de producător. Această activitate se poate efectua numai de către un agent . economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT.

1.4.8 activitatea de reparare - ansamblu de lucrări şi operaţii efectuate asupra cazanului pentru a-l readuce în stare de funcţionare în condiţii de securitate. Această activitate se poate efectua numai de către un agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT.

1.4.9 activitatea de examinări şi investigaţii tehnice - ansamblu de activităţi efectuate asupra cazanului în scopul determinării stării tehnice reale, în vederea luării deciziilor privind posibilitatea funcţionării în condiţii de securitate. Această activitate se va efectua ca urmare a măsurilor dispuse de inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT. Această activitate se poate efectua numai de către un agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT.

1.4.10 activitatea de instalare, punere în funcţiune şi service instalaţii de automatizare şi ardere - ansamblu de lucrări de specialitate care definitivează instalarea, punerea în funcţiune, precum şi activitatea de service a instalaţiilor de automatizare şi ardere ale cazanului la locul de funcţionare de la utilizatorul final, menite să-i confirme acestuia, pe baza încercărilor funcţionale executate în condiţii reale de lucru, disponibilitatea de funcţionare a cazanului şi aptitudinea acestuia de a realiza şi funcţionarea la parametrii de siguranţă şi performanţă declaraţi de producător. Această activitate se poate efectua numai de către un agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT.

1.4.11 armătura brută a cazanului - dispozitive care nu se află sub presiunea mediului de lucru, destinate asigurării deservirii şi funcţionării normale şi fără pericole a focarului şi a canalelor de gaze (grătar, uşă de vizitare, gură de observare, clapetă de explozie etc.).

1.4.12 armătura fină a cazanului - dispozitive şi aparate aflate sub presiunea mediului de lucru, destinate asigurării funcţionării normale şi rară pericol a cazanului (supapă de siguranţă, indicator de nivel, organ de închidere şi reglare, aparate de măsurare, control şi protecţie etc.).

1.4.13 autorizarea funcţionării - ansamblu de activităţi de verificare şi validare a rezultatelor măsurărilor şi încercărilor funcţionale executate la punerea în funcţiune iniţială a cazanelor sau cu ocazia verificărilor tehnice periodice ale acestora, în scopul confirmării îndeplinirii condiţiilor de funcţionare în securitate a cazanelor instalate la utilizatorul final. Se execută de către ISCIR­ INSPECT IT sau, după caz, de către personalul de specialitate al utilizatorului, autorizat şi împuternicit de ISCIR-INSPECT IT în acest sens (RSVTI-responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor) .

1.4.14 autorizaţia de montare/instalare - document emis de ISCIR-INSPECT IT prin care se atestă capabilitatea tehnică a unui agent economic de a efectua activitatea de montare, definită la pct. 1.4.6, şi/sau instalare, definită la pct. 1.4.5, şi de a garanta utilizatorului final rezultatele acestora. Prin acest document i se dă utilizatorului final încrederea în prestatorul de specialitate.

1.4.15 autorizaţie - document emis de ISCIR-INSPECT IT prin care se atestă capabilitatea tehnică a unui agent economic de a efectua următoarele activităţi:

a)activitatea de instalare a cazanelor;

b)activitatea de montare/reparare a cazanelor;

c)activitatea de punere în funcţiune a cazanelor;

d)examinări, verificări şi investigaţii tehnice (expertize tehnice);

e)instalare, punere în funcţiune şi service instalaţii de automatizare şi ardere;

f)activitatea de elaborare a proiectelor de reparaţie;

1.4.16 autorizaţia de punere în funcţiune - document emis de ISCIR-INSPECT IT prin care se atestă capabilitatea tehnică a unui agent economic de a efectua punerea în funcţiune şi reglarea unui cazan, de a demonstra realizarea parametrilor declaraţi de producător şi de a instrui utilizatorul final pentru exploatarea de durată a cazanelor în condiţii de securitate.

1.4.17 avarie - orice eveniment produs la cazan sau echipamentele aferente, care periclitează fun,ctionarea cazanului în condi'tii de securitate.

1.4.18 bloc de cazan - partea cazanului de abur sau de apă fierbinte compusă din mai multe elemente livrate în stare asamblată la locul de montaj, inclusiv construcţia metalică de susţinere.

1.4.19 cazan cu circulaţie forţată - cazanul (de abur sau de apă fierbinte) în care circulaţia apei sau a amestecului apă-abur se realizează cu ajutorul unor pompe.

1.4.20 cazan cu circulaţie forţată unică - cazanul (de abur sau de apă fierbinte) în care apa străbate o singură dată sistemul vaporizator, respectiv sistemul de încălzire, pentru a se transforma în abur, respectiv în apă fierbinte.

1.4.21 cazan cu circulaţie naturală - cazanul (de abur sau de apă fierbinte) în care circulaţia apei sau a amestecului apă-abur se realizează ca urmare a diferenţelor de greutate specifică apărute prin încălzire/vaporizare.

1.4.22 cazan de abur cu circulaţie forţată multiplă - cazanul de abur în care amestecul apă­ abur străbate de mai multe ori sistemul vaporizator pentru a se transforma integral în stare de vapori cu ajutorul pompei de circulaţie.

1.4.23 cazan mobil - cazanul (de abur sau de apă fierbinte) instalat pe mijloace mobile, care prin construcţie este destinat să funcţioneze în orice loc inclusiv în timpul transportului.

1.4.24 cazan recuperator - cazanul (de abur sau de apă fierbinte) care foloseşte căldura rezultată dintr-un proces tehnologic.

1.4.25 cazan stabil - cazanul (de abur sau de apă fierbinte) care prin construcţie este destinat să funcţioneze pe o fundaţie fixă.

1.4.26 cazanul diatermie - cazanul care foloseste ca agent intermediar ulei, aburul fiind generat într-un schimbător de căldura cu agent primar uleiul, iar secundar apa.

1.4.27 ciclon separator - element al cazanului de abur destinat separării abumlui de apă în scopul obţinerii aburului saturat uscat.

1.4.28 clapetă de explozie - armătură brută destinată evacuării automate în atmosferă a gazelor de ardere din focar sau din canalele de gaze, la creşterea bruscă a presiunii acestora.

1.4.29 conductă de alimentare - conducta destinată transportului apei de la dispozitivul de alimentare la cazan.

1.4.30 construct,ie metalică de sus'tinere - constru,ctia metalică destinată sust' inerii diferitelor părţi componente ale cazanului.

1.4.31 debit de abur de vârf - debitul maxim de abur (mai mare decât debitul nominal) la care se adniite funcţionarea cazanului un interval de timp limitat.

1.4.32 debit minim de abur - debitul minim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-l asigure la presiunea nominală a aburului.

1.4.33 debit minim reglat de abur - debitul minim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-l asigure la presiunea şi temperatura nominală a aburului.

1.4.34 debit nominal de abur - debitul maxim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-l asigure la presiunea şi temperatura nominală a aburului.

1.4.35 debitul nominal caloric al cazanului de apă fierbinte - cantitatea maximă continuă de căldură preluată de apa fierbinte în unitatea de timp, la temperatura maximă a apei fierbinţi.

1.4.36 desen tip de ansamblu - document obligatoriu anexat la cartea cazanului care se elaborează pentru montare şi reparare, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

1.4.37 desen tip de ansamblu „As built" - desenul tip de ansamblu obligatoriu anexat la cartea cazanului care oglindeşte modul efectiv în care a fost montat/reparat cazanul şi în care se înscriu toate diferenţele apărute faţă de desenul tip de ansamblu elaborat iniţial.

1.4.38 dispozitiv de alimentare - echipament destinat alimentării cazanului cu apă.

1.4.39 distribuitor autorizat (recunoscut de producător) - agent economic care asigură, în principal, fumizarea cazanelor împreună cu serviciile asociate ulterioare vânzării acestora, în confonnitate cu legislaţia din România.

1.4.40 economizor - partea cazanului de abur (respectiv instalaţia în cazul economizoarelor independente) destinată preîncălzirii apei de alimentare a cazanului, cu sau fără vaporizare parţială.

1.4.41 economizor izolabil - economizor echipat cu dispozitive pentru izolarea lui pe partea de apă şi de gaze.

1.4.42 ecran - schimbătorul de căldură format dintr-un sistem de ţevi la care transferul de căldură se face prin radiaţie.

1.4.43 element de cazan - parte a cazanului de abur sau de apă fierbinte (tambur, colector, cameră de apă, cameră secţională, ţeavă etc.) care se.află sub presiunea mediului de lucru.

1.4.44 fascicul de convecţie - schimbător de căldură format dintr-un sistem de ţevi la care transferul de căldură se face prin convecţie.

1.4.45 focar - partea cazanului în care are loc arderea combustibilului.

1.4.46 gură de cap - armătură ovală sau circulară cu dimensiunile interioare de cel puţin

11O x 31O mm, respectiv 31O mm, care permite introducerea simultană a capului şi a unui braţ cu o lampă de iluminat în spaţiul de apă-abur al cazanului în scopul constatării stării tehnice.

1.4.47 gură de curăţare - armătură ovală sau circulară cu dimensiunile interioare de cel puţin 11O x 80 mm, respectiv 80 mm, care permite curăţarea suprafeţelor din spaţiul de apă-abur.

1.4.48 gură de observare - deschidere practicată în pereţii focarului şi ai canalelor de gaze de ardere prin care se pot urmări procesele din interiorul acestora.

1.4.49 gură de vizitare - armătură de formă ovală sau circulară cu dimensiunile interioare de cel puţin 300 x 400 mm, respectiv 400 mm, care serveşte la accesul în tamburul cazanului (sau în spaţiul de apă-abur al cazanului) în scopul constatării stării tehnice.

1.4.50 indicator de nivel - armătură fină destinată indicării nivelului apei din cazanul de abur (din tambur).

1.4.51 indicator de nivel cu acţiune directă - indicatorul de nivel legat direct la spaţiile de apă şi de abur ale cazanului de abur.

1.4.52 indicator de nivel cu acţiune indirectă - aparatul care indică sau înregistrează nivelul apei din cazanul de abur prin intermediul unui dispozitiv suplimentar care transformă măsurarea înălţimii nivelului într-o indicaţie funcţie de înălţimea respectivă.

1.4.53 instalaţie de ardere - instalaţia destinată transportului combustibilului în limitele cazanului, introducerii combustibilului şi aerului sau a amestecului combustibil-aer în focar în scopul producerii şi întreţinerii procesului de ardere.

1.4.54 instalaţie pentru prelevarea probelor de apă şi abur - dispozitiv destinat prelevarii probelor de apă şi abur pentru analize chimice şi fizice.

1.4.55 instalaţie interioară a tamburului - ansamblu de echipamente montate în interiorul tamburului în scopul separării aburului de apă, spălării tamburului, răcirii aburului, purjării tamburului etc.

1.4.56 instalaţie de automatizare (monitorizare şi comandă) - ansamblul elementelor (traductoare, echipamente de prelucrare a datelor şi semnalelor, organe de execuţie, aparate de măsurare, afişare şi înregistrare a parametrilor funcţionali) cu ajutorul cărora se realizează conducerea, supravegherea şi protecţia cazanului în regim complet automat sau semiautomat.

1.4.57 instalaţii auxiliare/anexe ale cazanului - instalaţii destinate asigurării funcţionării normale a cazanului (instalaţii de alimentare cu apă, de tiraj şi insuflare, de preparare şi alimentare cu combustibil, de evacuare a cenuşii şi a zgurii, de purificare a gazelor de ardere, instalaţii de curăţare exterioară a suprafeţelor schimbătoare de căldură, de tratare a apei etc.).

1.4.58 înzidire - partea constructivă a cazanului destinată asigurării etanşeităţii focarului şr a canalelor gazelor de ardere, precum şi izolării termice a acestora.

1.4.59 izolaţie - partea constructivă a cazanului destinată izolării termice a diferitelor elemente ale cazanului.

1.4.60 limitele cazanului (pe circuitul apă-abur) - cazanul de abur sau de apă fierbinte limitat de robinetul de alimentare cu apă şi de robinetul principal de închidere, iar în lipsa acestora de primele îmbinări (sudate sau cu flanşă) ale cazanului de la conductele de legătură pentru alimentarea cu apă respectiv pentru furnizarea aburului sau a apei fierbinţi. Pentru cazanele cu supraîncălzire intermediară, limitele acestui circuit sunt definite de racordurile de intrare şi respectiv de ieşire abur intermediar rece şi cald.

1.4.61 linia de foc a cazanului - limita maximă până la care este permisă scăldarea părţilor metalice (neizolate) sub presiune ale cazanului de către flacără, gazele de ardere sau gazele fierbinţi.

1.4.62 nivelul maxim al apei - nivelul maxim de apă până la care poate funcţiona cazanul de abur fără ca apa să pătrundă în supraîncălzitor sau să fie antrenată în conducta de abur.

1.4.63 nivelul minim al apei - nivelul până la care poate scădea apa în cazan fără pericol de supraîncălzire a elementelor acestuia şi fără perturbarea circulaţiei apei. Nivelul minim corespunde cu limita inferioară de protecţie de avarie definită în prescripţia tehnică, Colecţia ISCIR, referitoare la instalaţiile de automatizare.

1.4.64 preîncălzitor de aer- instalaţia destinată preîncălzirii aerului de ardere, pnn folosirea căldurii gazelor de ardere sau a aburului.

1.4.65 presiune de calcul - presiunea la care se face calculul de rezistenţă al unui element de cazan. Ea se stabileşte pornind de la presiunea maximă şi ţinând seama de presiunea hidrostatică din elementul respectiv şi de pierderile de presiune pe circuitele cazanului.

1.4.66 presiune de încercare - presiunea la care se încearcă hidraulic cazanul pentru verificarea rezistenţei şi etanşeităţii acestuia, stabilită de producător sau conform pct. 5.3.3.

1.4.67 presiune maximă - presiunea maximă admisă în exploatarea cazanului şi care se înscrie pe placa de timbru a cazanului.

1.4.68 presiunea minimă a apei fierbinţi - presiunea minimă a apei din cazanul de apă fierbinte măsurată după robinetul principal şi care corespunde unei temperaturi de saturaţie mai mari cu cel puţin 20°C decât temperatura maximă a apei fierbinţi.

1.4.69 presiunea nominală a aburului - presiunea maximă continuă a aburului la ieşirea din robinetul principal de abur în condiţiile debitului nominal şi temperaturii nominale.

1.4.70 proprietar - persoană fizică sau juridică având drepturile legale de proprietate asupra cazanului.

1.4.71 robinet de alimentare cu apă - armătură fină destinată deschiderii şi închiderii circuitului de apă spre cazan.

1.4.72 robinet de control al nivelului apei - armătură fină cu ajutorul căreia se poate constata dacă nivelul apei în cazanul de abur se află între limitele admise.

1.4.73 robinet principal de închidere - armătură fină destinată deschiderii ş1 închiderii conductei principale de abur sau de apă fierbinte.

1.4.74 sistem vaporizator - partea sub presiune a cazanului de abur în care se produce vapon.zarea ape.i.

1.4.75 suprafaţa de încălzire a cazanului - suprafaţa pereţilor elementelor cazanului destinată transmiterii căldurii de la sursa de căldură la mediul de lucru, măsurată pe partea sursei de căldură.

1.4.76 supraîncălzitor de abur - partea cazanului de abur, respectiv instalaţia (în cazul supraîncălzitoarelor independente), destinată ridicării temperaturii aburului peste temperatura de saturaţie a acestuia.

1.4.77 supraîncălzitor intermediar - partea cazanului de abur destinată reîncălzirii aburului după destinderea lui parţială în turbină la o temperatură egală sau apropiată de cea de supraîncălzire iniţială.

1.4.78 supraveghere permanentă - supravegherea de către personalul de exploatare a cazanelor şi a instalaţiilor anexe efectuată tot timpul cât acestea se află în funcţiune.

1.4.79 supraveghere nepermanentă - supravegherea intermitentă a cazanului în timpul funcţionării efectuată de către personalul de exploatare la intervale de timp stabilite de proiectant/fabricant, funcţie de gradul de automatizare şi de protecţie al cazanului.

1.4.80 tambur - element al cazanului de abur destinat acumulării apei şi aburului, distribuirii apei în sistemul vaporizator şi separării aburului de apă.

1.4.81 temperatura apei de alimentare - temperatura apei Ia intrarea în economizor sau, în lipsa acestuia, Ia intrarea în cazan.

1.4.82 temperatură de calcul - temperatura la care se efectuează calculul de rezistenţă al unui element de cazan. Aceasta se stabileşte pornind de la temperatura de referinţă a fluidului interior cumulată cu adaosurile de temperatură pe baza calculului de schimb de căldură.

1.4.83 temperatura maximă a apei fierbinţi - temperatura maximă admisă pentru apa fierbinte măsurată după robinetul principal al cazanului.

1.4.84 temperatura minimă a apei fierbinţi - temperatura minimă cu care apa fierbinte trebuie să intre în cazan.

1.4.85 temperatura nominală a aburului - temperatura maximă continuă a aburului măsurată la ieşirea din robinetul principal de abur în condiţiile debitului nominal şi presiunii nominale.

1.4.86 uşă de vizitare - uşa montată în pereţii focarului sau ai canalelor de gaze de ardere care

-serveşte la accesul în focar, respectiv în canalele de gaze.

1.4.87 utilizator - persoană juridică/fizică care foloseşte/utilizează un cazan.

1.4.88 verificare tehnică periodică - activitate desfăşurată la intervale predeterminate pentru a se asigura că utilizarea cazanului în continuare satisface cerinţele de funcţionare în securitate.

1.5

IT MApN MAI PIF PT RSL

RSVTI RTAC RTS RTV SP

Abrevieri

–Inspecţia teritorială

–Ministerul Apărării Naţionale

–Ministerul Administraţiei şi Internelor

–Punere în funcţiune

–Prescripţie tehnică

–Responsabil cu supravegherea lucrărilor

–Responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor

–Responsabil tehnic cu avizarea conformă a proiectelor

–Responsabil tehnic cu sudura

–Responsabil tehnic cu verificarea proiectelor

–Supravegherea pieţei

2 EVALUAREA CONFORMITĂŢII ŞI INTRODUCEREA PE PIAŢĂ

2.1 Evaluarea conformităţii

Evaluarea conformităţii cazanelor se efectuează înainte de introducerea pe piaţă a acestora de către organisme de certificare desemnate şi notificate.

Lista organismelor de certificare desemnate şi notificate pentru evaluarea conformităţii cazanelor este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Evaluarea conformităţii cazanelor este confirmată prin:

–marcajul naţional de conformitate CS, aplicat pe cazan de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia;

–marcajul european de conformitate CE, aplicat pe cazan de un producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul in România sau într-un stat membru al Uniunii Europene.

Cazanele vor fi însoţite de declaraţia de conformitate CS/CE redactată/tradusă în limba română. Marcajul de conformitate naţional sau european, aplicat pe cazan, semnifică faptul că respectivul cazan respectă cerinţele esenţiale de securitate.

2.2 Introducerea pe piaţă

2.2.1 Introducerea pe piaţă a cazanelor se va face conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 752/2002. Verificarea respectării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 752/2002 privind introducerea pe piaţă a cazanelor va fi efectuată de ISCIR-SP.

2.2.2 În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 752/2002, cazanele se pot introduce pe piaţă şi se pot pune în funcţiune numai dacă:

–poartă marcajul naţional de conformitate CS, aplicat de producător sau de· reprezentantul autorizat al acestuia, şi sunt însoţite de declaraţia de conformitate CS redactată în limba română;

–poartă marcajul european de conformitate CE, aplicat de un producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul in România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, şi sunt însoţite de declaraţia de conformitate CE tradusă în limba română.

Marcajul de confo1mitate, naţional sau european, aplicat pe un cazan semnifică faptul că acesta respectă cerinţele esenţiale aplicabile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 752/2002.

2.2.3 Producătorii au obligaţia să asigure instrucţiuni complete de instalare şi utilizare în limba română, conform legislaţiei aplicabile în România, servicii de garanţie şi piese de schimb pentru cazanele introduse pe piaţă.

2.2.4 Se admit cazane procurate din import, construite înainte de intrarea în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, în confonnitate cu normele oficiale ale altor ţări, cu condiţia ca documentaţia de proiectare (desenul tip de ansamblu şi breviarul de calcul) şi de fabricaţie (inclusiv certificatele emise în urma verificărilor tehnice periodice efectuate de organismul de inspecţie din ţara de provenienţă) să fie transmise, prin grija importatorului, la ISCIR-INSPECT pentru avizare, înainte de contractare.

Pentru alte situaţii de import specifice, funcţie de tipul cazanelor, de comun acord între solicitantul importului şi ISCIR-INSPECT, se pot lua în considerare şi alte modalităţi de acceptare a importului, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

2.2.5 În cazul importului cazanelor care au funcţionat, se vor efectua examinări, verificări şi investigaţii în vederea evaluării stării tehnice, conform unui program de verificare întocmit de o unitate autorizată pentru această activitate, care va fi avizat, în prealabil, de către ISCIR­ INSPECT.

3 CERINT, E ESENT, IALE DE SECURITATE

a)să elimine sau să reducă pericolele, în măsura în care este posibil;

b)să aplice măsuri adecvate de protecţie pentru pericolele care nu pot fi eliminate;

c)dacă este cazul, să informeze utilizatorul cu privire la pericolele care au rămas şi să indice, dacă este necesar, ca utilizatotul să ia măsuri speciale, adecvate pentru reducerea riscurilor la momentul instalării şi/sau utilizării.

3.1.3 Dacă se cunoaşte sau poate fi previzibilă în mod clar posibilitatea unei utilizări necorespunzătoare, echipamentele sub presiune trebuie să fie astfel proiectate încât să se prevină un posibil pericol datorat utilizării necorespunzătoare sau, dacă nu este posibil, să existe un avertisment că echipamentele sub presiune nu trebuie să fie folosite în acest mod.

3.2 Proiectare

3.2.1 Generalităţi

Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate corespunzător luând în considerare toţi factorii determinanţi pentru a se garanta că echipamentele sunt sigure pe toată durata lor de viaţă. La proiectare trebuie să fie utilizaţi coeficienţi de siguranţă corespunzători şi trebuie să se utilizeze metode de proiectare clare, despre care se ştie că includ marje de securitate adecvate pentru prevenirea tuturor tipurilor de avarii.

3.2.2 Proiectare pentru o rezistenţă adecvată

3.2.2.1 Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate pentru încărcări corespunzătoare destinaţiei acestora şi a altor condiţii de funcţionare previzibile în mod rezonabil.

În mod special, următorii factori trebuie să fie luaţi în considerare:

a)presiunea internă/externă;

b)temperatura mediului ambiant şi temperatura de funcţionare;

c)presiunea statică şi masa conţinutului în condiţii de funcţionare şi încercare;

d)încărcări datorate condiţiilor de trafic, vântului sau cutremurelor;

e)forţe şi momente de reacţiune rezulta,te din elementele de susţinere, elementele de prindere, conducte etc.;

f)coroziune şi eroziune, oboseală etc.;

g)descompunerea fluidelor instabile.

Pentru diferite încărcări care pot să apară trebuie să fie luată în considerare posibilitatea apariţiei lor simultane.

3.2.2.2 Pentru o rezistenţă adecvată, proiectarea trebuie să se bazeze pe:

a)o metodă de calcul conform prevederilor de la pct. 3.2.2.3, ca regulă generală, şi, dacă este necesar, suplimentată cu o metodă de proiectare prin experimentare, conform prevederilor de la pct. 3.2.2.4;

sau

b)o metodă de proiectare prin experimentare, fără calcule, conform prevederilor de la pct. 3.2.2.4, dacă produsul dintre presiunea maxim admisibilă PS şi volumul V este mai mic de 6.000 bar x litru sau produsul PS x DN este mai mic de 3.000 bar x mm.

3.2.2.3 Metoda de calcul

a)Incinta sub presiune şi alte aspecte legate de încărcare

Pentru echipamentele sub presiune eforturile admisibile trebuie să fie limitate luând în considerare toate posibilităţile de avarie previzibile în mod rezonabil, în condiţii de funcţionare. În acest scop se utilizează factori de securitate pentru a elimincţ, complet orice nesiguranţă care rezultă din fabricaţie, din condiţii reale de funcţionare, din eforturi, din modele de calcul şi din proprietăţile şi comportarea materialelor.

Aceste metode de calcul trebuie să asigure o marjă de siguranţă suficientă având în vedere, după caz, cerinţele prevăzute la pct. 3.6.

Cerinţele enunţate mai sus pot fi îndeplinite dacă se utilizează una dintre următoarele metode, după caz, dacă este necesar fie ca o completare, fie în combinaţie cu altă metodă:

–proiectare conform unor formule,

–proiectare pe baza analizei,

–proiectare pe baza unor metode din mecanica ruperii.

b)Rezistenţă

Pentru a stabili rezistenţa echipamentului sub presiune în cauză, trebuie efectuate calcule de proiectare adecvate.

În mod special se aplică următoarele reguli:

–presiunile de calcul nu trebuie să fie mai mici decât presiunile maxim admisibile, şi trebuie luate în considerare presiunile statice şi dinamice ale fluidului, precum şi descompunerea fluidelor instabile. Dacă un recipient este împărţit în mai multe compartimente cu presiuni diferite, peretele despărţitor trebuie proiectat luând în considerare presiunea maxim posibilă dintr-un compartiment relativ la presiunea minim posibilă din compartimentul învecinat;

–temperaturile de calcul trebuie să ţină seama de limitele de siguranţă corespunzătoare;

–proiectarea trebuie să ţină seama în mod corespunzător de toate combinaţiile posibile de temperatură şi presiune care pot să apară în condiţii previzibile de funcţionare ale echipamentului;

–eforturile maxime şi concentratorii de eforturi trebuie menţinuţi în limite de siguranţă;

–calculul pentru incinta sub presiune trebuie să utilizeze valori corespunzător cu proprietăţile materialelor, care se bazează pe date dovedite, având în vedere prevederile de la pct. 3.4 şi trebuie să utilizeze factori de securitate adecvaţi. Caracteristicile materialelor de care se ţine seama, după caz, cuprind:

–limita de curgere 0,2%, sau 1% din limita de întindere corespunzătoare temperaturii de calcul;

–rezistenţa la rupere;

–rezistenţa la fluaj, respectiv limita de curgere la fluaj;

–date referitoare la oboseală;

–modulul de elasticitate;

–capacitatea adecvată de deformare plastică;

–rezilienţa;

–rezistenţa la rupere.

–trebuie să fie aplicaţi coeficienţi de îmbinare adecvaţi cu caracteristicile materialelor care depind, de exemplu, de tipul controlului nedistructiv, de proprietăţile materialelor îmbinate şi de condiţiile de funcţionare avute în vedere;

–proiectarea trebuie să ia în considerare toate tipurile posibile de uzură, previzibile în mod rezonabil cum sunt coroziunea, fluajul şi oboseala, în funcţie de destinaţia echipamentului. În instrucţiunile de funcţionare a echipamentului prevăzute la pct. 3.3.4 trebuie acordată o atenţie deosebită caracteristicilor speciale de proiectare, care sunt reprezentative pentru durata de viaţă a echipamentului, ca de exemplu:

–pentru fluaj: numărul de ore de funcţionare la temperaturile specificate, stabilit prin proiect;

–pentru oboseală: numărul de cicluri la nivelurile de eforturi specificate, stabilit prin proiect;

–pentru coroziune: adaosul de coroziune stabilit prin proiect.

c)Stabilitate

Atunci când grosimea calculată nu permite o stabilltate structurală adecvată, trebuie să fie luate măsurile necesare pentru remedierea situaţiei având în vedere pericolele din timpul transportului şi manipulării.

3.2.2.4 Metoda de proiectare prin experimentare

Proiectul unui echipament sub presiune poate fi validat, total sau parţial, utilizând un program de încercări care se efectuează pe un model experimental al echipamentului sub presiune sau al categoriei de echipamente.

Programul de încercări trebuie să fie definit în mod clar înaintea efectuării încercărilor şi aprobat de un organism notificat responsabil pentru modulul de evaluare a proiectării, dacă există un astfel de organism.

Programul de încercări trebuie să cuprindă condiţiile de încercare, precum şi criteriile de acceptare şi de respingere. Valorile actuale ale dimensiunilor esenţiale şi caracteristicile materialelor utilizate pentru echipamentul sub presiune se măsoară înaintea efectuării încercărilor.

În timpul încercărilor trebuie să poată fi observate toate zonele critice ale echipamentului sub presiune cu ajutorul unor instrumente adecvate, care să permită măsurarea, cu precizia necesară, a deformărilor şi tensiunilor.

Programul de încercări trebuie să cuprindă următoarele:

(a) o încercare de rezistenţă la presiune, prin care se verifică faptul că la o presiune cu o limită de siguranţă stabilită funcţie de presiunea maximă admisibilă, echipamentul nu prezintă scurgeri sau deformaţii semnificative care depăşesc o valoare limită stabilită. Presiunea de încercare trebuie să fie stabilită ţinând seama de diferenţa dintre valorile mărimilor geometrice şi ale caracteristicilor de material măsurate în condiţii de încercare şi valorile utilizate la proiectare. De asemenea, trebuie să se ţină seama de diferenţele dintre temperaturile de încercare şi temperaturile de proiectare.

(b) acolo unde există pericol de fluaj sau de oboseală, încercări adecvate stabilite funcţie de condiţiile de funcţionare a echipamentului, ca de exemplu durata de menţinere la temperaturile specificate, numărul de cicluri la nivelurile de eforturi specificate;

(c) atunci când este necesar, încercări suplimentare privind alţi factori conform prevederilor de la pct. 3.3.2.1, cum ar fi coroziunea sau deteriorări din exterior.

3.2.3 Măsuri privind asigurarea manipulării şi funcţionării în condiţii de securitate

Modul de funcţionare indicat pentru echipamentele sub presiune trebuie să excludă orice risc previzibil în mod rezonabil în funcţionarea echipamentelor. Acolo unde este cazul, trebuie să fie acordată o atenţie deosebită următoarelor:

dispozitivelor de închidere şi deschidere;

descărcărilor periculoase ale ventilelor de suprapresiune;

dispozitivelor de prevenire a accesului fizic atunci când există suprapresiune sau vid; temperaturii suprafeţei având în vedere destinaţia echipamentului;

descompunerii fluidelor instabile.

În mod special, echipamentele sub presiune prevăzute cu uşă de acces trebuie echipate cu un dispozitiv cu acţionare automată sau manuală, prin care se garantează utilizatorului că deschiderea se face rară pericol. Suplimentar, atunci când deschiderea se poate face rapid, echipamentul sub presiune trebuie prevăzut cu un dispozitiv care să prevină deschiderea în orice situaţie în care presiunea şi temperatura fluidului constituie un pericol.

3.2.4 Mijloace de examinare

(a) Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate şi fabricate astfel încât să poată fi efectuate toate examinările necesare pentru a se garanta securitatea;

(b) Atunci când este necesar să se asigure securitatea permanentă a echipamentelor sub presiune, trebuie să fie disponibile mijloace pentru examinarea interioară a acestora, cum sunt gurile de vizitare care să permită accesul fizic în interiorul echipamentelor sub presiune, astfel încât să se poată efectua examinări corespunzătoare în condiţii sigure şi ergonomice ;

(c) Se pot utiliza şi alte mijloace pentru garantarea securităţii echipamentului sub presiune în cazurile în care:

–gura de vizitare este prea mică pentru a permite accesul fizic în interior, sau

–deschiderea echipamentului sub presiune are o influenţă negativă asupra interiorului, sau

–substanţa conţinută în interior nu s-a dovedit a fi dăunătoare pentru materialul din care este fabricat echipamentul sub presiune şi nici nu sunt previzibile în mod rezonabil alte procese interne de degradare.

3.2.5 Mijloace de golire şi aerisire

Atunci când este necesar, trebuie să fie prevăzute mijloace corespunzătoare pentru golirea şi aerisirea echipamentelor sub presiune:

–pentru prevenirea efectelor dăunătoare, cum ar fi lovitura de berbec, imploziile datorate vidului, coroziunea şi reacţiile chimice necontrolate; trebuie luate în considerare toate fazele de funcţionare şi încercare, în special la proba de presiune;

–pentru a permite curăţarea, inspecţia şi întreţinerea fără pericol.

3.2.6 Coroziunea sau altă formă de degradare chimică

Atunci când este necesar, trebuie să fie prevăzute adaosuri de protecţie împotriva coroziunii sau a altor forme de degradare chimică, luând în considerare destinaţia şi condiţiile de utilizare previzibile în mod rezonabil.

3.2.7 Uzură

Acolo unde pot să apară condiţii severe de eroziup.e sau abraziune trebuie să fie luate măsuri adecvate pentru :

–a diminua aceste efecte printr-o proiectare adecvată, de exemplu prin grosime suplimentară a peretelui sau prin utilizarea de căptuşiri sau materiale de protecţie;

–a permite înlocuirea celor mai afectate părţi;

–a atrage atenţia în instrucţiunile de funcţionare prevăzute la pct. 3.3.4 asupra acelor măsuri care sunt necesare unei funcţionări continue şi sigure.

3.2.8 Ansambluri

Ansamblurile trebuie să fie proiectate astfel încât:

–componentele care se asamblează împreună să fie adecvate şi sigure pentru rolul funcţional;

–toate componentele să fie corect integrate şi asamblate într-un mod adecvat.

3.2.9 Prevederi pentru umplere şi golire

Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate şi prevăzute cu accesorii, sau trebuie să existe instrucţiuni pentru montarea acestora, astfel încât să se asigure umplerea şi golirea în condiţii de securitate. In acest sens trebuie să se ţină seamă de următoarele pericole:

a)la umplere:

–supraumplerea sau suprapresiunea având în vedere în special raportul de umplere şi presiunea vaporilor la temperatura de referinţă;

–instabilitatea echipamentului sub presiune;

b)la golire: eliberarea necontrolată a fluidulu,i sub presiune;

c)la umplere sau golire: cuplarea şi decuplarea nesigure.

3.2.10 Protecţie împotriva depăşirii limitelor admisibile ale echipamentului sub presiune

În cazurile în care, în condiţii previzibile în mod rezonabil limitele admisibile ar putea fi depăşite, echipamentele sub presiune trebuie să fie dotate cu dispozitive de securitate adecvate sau trebuie să existe instrucţiuni pentru montarea acestora, cu accesorii de protecţie adecvate, dacă echipamentul nu este protejat de alte dispozitive de protecţie din cadrul unui ansamblu.

In funcţie de caracteristicile specifice ale echipamentului sub presiune sau ansamblului se alege dispozitivul adecvat sau se aleg combinaţii de astfel de dispozitive adecvate.

Dispozitivele de protecţie, respectiv combinaţii ale acestora, cuprind:

a)accesorii de securitate conform art. 1, alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 752/2002;

b)după caz, dispozitive de monitorizare adecvate, cum ar fi indicatoare şi/sau alarme, care permit să fie luate măsuri fie automat, fie manual, pentru a menţine echipamentele sub presiune în limitele admisibile.

3.2.11 Accesorii de securitate

3.2.11.1 Accesoriile de securitate trebuie:

–să fie proiectate şi construite astfel încât să fie adecvate şi sigure pentru rolul funcţional şi, după caz, să fie respectate cerinţele de întreţinere şi încercare a dispozitivelor;

–să nu îndeplinească alte funcţii, cu excepţia cazului în care acestea nu pot afecta funcţia de securitate;

–să corespundă unor principii de proiectare adecvate pentru a se obţine o protecţie adecvată şi sigură ; aceste principii cuprind în special modurile de oprire în condiţii de siguranţă la avarie, redundanţă, diversitate şi auto-diagnosticare.

3.2.11.2 Dispozitive pentru limitarea presiunii

Dispozitivele pentru limitarea presiunii trebuie să fie proiectate astfel încât presiunea să nu poată depăşi în permanenţă presiunea maxim admisibilă PS. Totuşi este permisă o depăşire de moment a presiunii, în conformitate cu prevederile de la pct. 3.6.3, acolo unde este cazul.

3.2.11.3 Dispozitive de supraveghere a temperaturii

Dispozitivele de supraveghere a temperaturii trebuie să aibă un timp de reacţie adecvat în condiţii sigure, corespunzător funcţiei de măsurare.

3.2.12 Incendiu extern

Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate şi după caz echipate cu accesorii adecvate, sau trebuie să existe instrucţiuni pentru montarea acestora, astfel încât în eventualitatea unui incendiu extern să poată fi limitate pagubele, având în vedere în special scopul funcţional al acestora.

3.3 Fabricaţia

3.3.1 Tehnologii de fabricaţie

Producătorul trebuie să asigure realizarea în mod competent a prevederilor din faza de proiectare, aplicând tehnici adecvate şi tehnologii corespunzătoare mai ales în ceea ce priveşte următoarele aspecte:

3.3.1.1 Pregătirea părţilor componente

La pregătirea părţilor componente, cum sunt prelucrarea marginilor pentru sudare şi formarea, nu este permisă apariţia defectelor, apariţia fisurilor sau modificarea caracteristicilor mecanice, care ar putea afecta securitatea echipamentelor sub presiune.

3.3.1.2 Îmbinări nedemontabile

Îmbinările nedemontabile şi zonele adiacente acestora nu trebuie să prezinte defecte de suprafaţă sau interne care ar afecta securitatea echipamentelor sub presiune.

Proprietăţile îmbinărilor nedemontabile trebuie să respecte proprietăţile minime specificate pentru materialele care se îmbină, cu excepţia cazului în care alte valori ale proprietăţilor reprezentative au fost în mod special luate în considerare la calculul de proiectare.

La echipamentele sub presiune, îmbinările nedemontabile ale componentelor care contribuie la rezistenţa la presiune a echipamentului şi ale componentelor care sunt direct fixate pe acestea, trebuie să fie efectuate de personal calificat corespunzător în conformitate cu procedee de lucru adecvate.

Pentru echipamentele sub presiune din categoriile II, III şi IV, procedeele de lucru şi personalul trebuie să fie aprobate, respectiv autorizat, de către un organism de terţă parte competent, care la alegerea producătorului poate fi:

–un organism notificat,

–o organizaţie de terţă parte recunoscută în conformitate cu prevederile art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 752/2002.

Pentru a acorda aceste aprobări, organizaţia de terţă parte trebuie să efectueze examinările şi încercările corespunzătoare din standardele prevăzute la art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 sau alte încercări cu efect echivalent, sau dispune efectuarea acestora.

3.3.1.3 Încercări nedistructive

La echipamentele sub presiune, încercările nedistructive pe îmbinări nedemontabile se efectuează de către personal calificat corespunzător. Pentru echipamentele sub presiune din categoriile III şi

IV conform Hotărârii Guvernului 752/2002, calificarea personalului trebuie să fie autorizată de o organizaţie de terţă parte recunoscută în conformitate cu prevederile art. 18 din Hotărârea Guvernului m. 752/2002.

3.3.1.4 Tratament termic

În cazul în care există riscul ca procesul de fabricaţie să modifice caracteristicile materialelor în asemenea măsură încât securitatea echipamentului sub presiune ar putea fi afectată, trebuie efectuat un tratament termic corespunzător într-o fază de fabricaţie adecvată.

3.3.1.5 Trasabilitate

Trebuie să fie adoptate şi menţinute proceduri corespunzătoare pentru identificarea materialelor din care au fost executate părţi componente ale echipamentului sub presiune care contribuie la rezistenţa la presiune, prin mijloace adecvate începând cu faza de recepţie, pe durata fabricaţiei până la încercarea finală a echipamentului sub presiune fabricat.

3.3.2 Evaluarea finală

Evaluarea finală a echipamentelor sub presiune se va face respectând următoarele etape.

3.3.2.1 Inspecţia finală

Echipamentele sub presiune trebuie să fie supuse unei inspecţii finale în cadrul căreia se evaluează conformitatea cu cerinţele Hotărârii Guvernului m. 752/2002 prin control vizual şi examinarea documentelor. În cadrul acestei inspecţii se pot lua în considerare încercările efectuate în timpul fabricaţiei. În măsura în care este necesar pentru securitatea echipamentelor sub presiune, inspecţia finală trebuie să fie efectuată atât în interior cât şi la exterior pe fiecare parte de echipament, după caz, în timpul fazei de fabricaţie, de exemplu când nu mai este posibilă examinarea în timpul inspecţiei finale.

3.3.2.2 Verificarea la presiune

Evaluarea finală a echipamentelor sub presiune trebuie să cuprindă o încercare a incintei sub presiune, care în mod normal îmbracă forma unei încercări la presiune hidrostatică cu o presiune de încercare care este cel puţin egală, după caz, cu valoarea prevăzută la pct. 3.6.4.

Pentru echipamente sub presiune din categoria I, produse în serie, această încercare poate fi efectuată pe bază statistică.

Dacă verificarea la presiune hidrostatică este dăunătoare sau nu poate fi efectuată, se pot efectua alte încercări, care s-au dovedit a fi eficiente. Pentru alte încercări decât încercarea la presiune hidrostatică, trebuie luate alte măsuri suplimentare înainte de efectuarea acelor încercări, cum sunt încercări nedistructive sau alte metode cu efect echivalent.

3.3.2.3 Inspecţia dispozitivelor de securitate

Pentru ansambluri, evaluarea finală trebuie să includă şi controlul dispozitivelor de securitate pentru a se verifica conformitatea totală cu cerinţele prevăzute la pct. 3.2.1O.

3.3.3 Marcare şi etichetare

Suplimentar faţă de marcajul CS prevăzut la art. 20 din Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 mai trebuie fumizate şi următoarele informaţii: •

a)Pentru toate echipamentele sub presiune:

–denumirea şi adresa sau alte date pentru identificarea producătorului şi unde este cazul, a reprezentantului autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România;

–anul de fabricaţie;

–date care să permită identificarea echipamentului sub presiune în funcţie de felul acestuia, cum ar fi tipul, identificarea seriei sau a lotului, seria numărului de fabricaţie;

–cele mai importante limite maxim/minim admisibile.

b)În funcţie de tipul echipamentului sub presiune trebuie să fie prezentate şi alte informaţii care sunt necesare pentru asigurarea securităţii la instalare, în funcţionare sau utilizare şi, după caz, pentru întreţinere şi cu ocazia inspecţiilor periodice. Aceste informaţii cuprind:

–volumul echipamentului sub presiune V, în litri;

–diametrul nominal DN pentru conducte;

–presiunea de încercare PT în bar şi data verificării;

–presiunea de reglare a dispozitivelor de securitate, în bar;

–puterea echipamentului, în kW;

–tensiunea reţelei, în V ( volţi);

–scopul utilizării;

–raportul de umplere, în kg/litru;

–masa de umplere maximă, în kg;

–masa proprie, în kg;

–grupa produsului.

c)În măsura în care este necesar, pe echipamentele sub presiune se aplică semne de avertizare prin care se atrage atenţia asupra cazurilor de utilizări necorespunzătoare dovedite din experienţă că pot să apară.

Pe echipamentul sub presiune sau pe placa de timbru care se fizează în mod nedetaşabil, se aplică marcajul CS şi se inscripţionează celelalte informaţii solicitate, cu următoarele excepţii:

–pentru evitarea marcării repetate a părţilor individuale cum sunt conductele componente destinate aceluiaşi ansamblu, după caz, se poate utiliza o documentaţie corespunzătoare. Aceasta este valabil pentru marcajul CS şi pentru alte marcaje şi etichetări prevăzute în prezentul capitol;

–în cazul în care echipamentul sub presiune este prea mic, de exemplu accesorii, informaţiile prevăzute la lit. b) pot fi inscripţionate pe o etichetă fixată pe echipamentul sub presiune;

–etichetarea sau alte mijloace adecvate se pot utiliza pentru inscripţionarea masei de umplere şi pentru însemnele de avertizare prevăzute la lit. c), cu condiţia ca acestea să rămână lizibile o perioadă de timp adecvată.

3.3.4 Instrucţiuni de funcţionare

a)La introducerea pe piaţă a echipamentelor sub presiune, acestea trebuie să fie însoţite, în măsura în care se consideră necesar, de instrucţiuni de funcţionare pentru utilizator, care conţin toate informaţiile necesare privind securitatea referitoare la următoarele aspecte:

–montarea, inclusiv asamblarea mai multor echipamente sub presiune diferite;

–punerea în funcţiune;

–utilizarea;

–întreţinerea, inclusiv verificările care se efectuează de către utilizator.

b)Instrucţiunile de funcţionare trebuie să cuprindă şi informaţiile inscripţionate pe echipamentul sub presiune conform pct. 3.3.3, cu excepţia seriei de identificare şi trebuie să fie însoţite, după caz, de documente tehnice, desene şi diagrame necesare pentru înţelegerea completă a acestor instrucţiuni.

c)După caz, în instrucţiunile de funcţionare trebuie să se facă referire la posibilele pericole care pot apare în cazul unei utilizări necorespunzătoare conform prevederilor de la pct. 3.1.3 şi la caracteristicile particulare de proiectare conform prevederilor de la pct. 3.2.2.3.

3.4 Materiale

Materialele utilizate pentru fabricarea echipamentelor sub presiune trebuie să fie corespunzătoare pentrn o astfel de utilizare pe întreaga durată de viaţă planificată, cu excepţia cazurilor când este prevăzută înlocuirea lor.

Materialele de adaus pentru sudare şi alte materiale de îmbinare consumabile trebuie să satisfacă numai cerinţele relevante prevăzute la pct. 3.4.1, la pct. 3.4.2.1 şi la

pct. 3.4.2.4 primul paragraf, în mod adecvat, atât individual cât şi ca structură îmbinată.

3.4.1 Materialele pentru părţile solicitate la presiune trebuie:

a)să aibă caracteristici adecvate pentru toate condiţiile de funcţionare previzibile în mod rezonabil şi pentru toate condiţiile de încercare, şi în mod special trebuie să fie suficient de ductile şi tenace. Caracteristicile materialelor trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct. 3.6.5, atunci când este cazul. Suplimentar, materialele trebuie să fie alese cu atenţie deosebită pentru a se preveni ruperi fragile, dacă este necesar, iar dacă din anumite motive se impune utilizarea unui material fragil trebuie să fie luate măsuri adecvate;

b)să fie suficient de rezistente din punct de vedere chimic la acţiunea fluidului conţinut în echipamentul sub presiune, astfel încât proprietăţile chimice şi fizice ale materialelor necesare pentru o funcţionare sigură a echipamentului sub presiune să nu se modifice esenţial pe durata de viaţă prevăzută;

c)să nu fie afectate de îmbătrânire în mod semnificativ;

d)să fie adecvat alese pentru procedeele de prelucrare prevăzute;

e)să fie alese astfel încât să se evite apariţia efectelor nedorite atunci când sunt îmbinate materiale diferite.

3.4.2 Alte cerinţe

3.4.2.1 Producătorul echipamentelor sub presiune trebuie să definească în mod clar valorile necesare utilizate la calculele de proiectare conform prevederilor de la pct. 3.2.2.3 şi caracteristicile esenţiale ale materialelor precum şi modul de tratare al acestora conform prevederilor de la pct. 3.4.1.

3.4.2.2 În dosarul tehnic de fabricaţie producătorul trebuie să furnizeze date cu pnvire la confonnitatea cu specificaţiile de materiale din Hotărârea Guvernului nr. 752/2002, în unul din următoarele moduri :

-prin utilizarea materialelor care sunt conform standardelor prevăzute la art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 752/2002;

-prin utilizarea materialelor pentru care există o aprobare europeană pentru echipamente sub presiune conform prevederilor din art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 752/2002;

-prin utilizarea materialelor care au aprobare specială.

3.4.2.3 Pentru echipamentele sub presiune din categoriiile III şi IV conform Hotărârii Guvernului 752/2002, aprobările speciale de materiale, prevăzute la pct. 3.4.2.2 al treilea alineat, se acordă de către organismul notificat responsabil cu efectarea procedurilor pentru evaluarea conformităţii echipamentelor sub presiune.

3.4.2.4 Producătorul echipamentelor sub presiune trebuie să ia măsurile adecvate pentru a asigura că materialul utilizat corespunde cu specificaţiile impuse acestora. În special, trebuie să obţină pentru toate materialele documente întocmite de producătorul de materiale din care rezultă conformitatea cu o specificaţie impusă.

Pentru părţile cele mai importante solicitate la pr'esiune ale echipamentelor sub presiune din categoriile II, III şi IV conform Hotărârii Guvernului 752/2002, documentele întocmite de producătorul de materiale trebuie să fie sub forma unui certificat de control special al produsului. În cazul în care producătorul de materiale aplică un sistem al calităţii corespunzător certificat de un organism notificat, care a efectuat şi o evaluare specială pentru materiale, se presupune că certificatele emise de producător atestă conformitatea cu cerinţele prevăzute la acest punct.

3.5 Cerinţe pentru echipamente sub presiune speciale

Suplimentar faţă de cerinţele de la pct. 3.1... 3.4, echipamentele sub presiune prevăzute la pct. 3.5.1 trebuie să respecte şi cerinţele prevăzute pentru fiecare dintre acestea.

3.5.1 Echipamente sub presiune cu arzător sau încălzite în alt mod care prezintă riscul de supraîncălzire conform prevederilor de la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 752/2002

Aceste echipamente sub presiune includ:

–Instalaţii de producere a aburului şi a apei calde conform celor prevăzute la art. 8 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 cum sunt de exemplu cazane de abur şi de apă caldă cu arzător, supraîncălzitoare şi supraîncălzitoare intermediare, cazane recuperatoare, cazane pentru arderea deşeurilor, cazane încălzite electric şi oale de gătit sub presiune împreună cu accesoriile lor şi, după caz, cu sistemele aferente de tratare a apei de alimentare şi de alimentare cu combustibil, şi

–Echipamentele de încălzire de proces pentru alte medii decât abur şi apă caldă conform celor prevăzute la art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 ca de exemplu încălzitoare pentru procese chimice şi alte procese similare, precum şi echipamente sub presiune pentru industria alimentară.

Aceste echipamente sub presiune trebuie să fie calculate, proiectate şi construite astfel încât să reducă la minim riscul unei avarieri a incintei sub presiune ca urmare a supraîncălzirii. În mod special trebuie să se asigure, acolo unde este cazul, că sunt respectate următoarele:

a)sunt prevăzute mijloace adecvate de protecţie pentru a limita parametrii de funcţionare, cum sunt aportul de căldură, transferul de căldură şi, după caz, nivelul fluidului, astfel încât să se evite orice risc de supraîncălzire locală sau generală;

b)sunt prevăzute, dacă este necesar, puncte de prelevare a probelor pentru a permite verificarea proprietăţilor fluidului astfel încât să se evite riscurile datorate depunerilor şi/sau coroziunii;

c)există prevederi adecvate pentru eliminarea riscului avariilor datorate depunerilor;

d)există posibilităţi de degajare în siguranţă a căldurii suplimentare după oprire;

e)sunt luate măsuri pentru prevenirea acumulărilor periculoase de amestecuri inflamabile de substanţe combustibile şi aer, precum şi pentru evitarea întoarcerii flăcării.

3.6 Cerinţe cantitative speciale pentru anumite echipamente sub presiune

De regulă se aplică prevederile enunţate mai jos. În cazul în care însă acestea nu se aplică, inclusiv cazurile în care materialele nu sunt special menţionate şi standardele prevăzute la art. 5

alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 nu se aplică, atunci producătorul trebuie să facă dovada că a luat măsuri corespunzătoare care asigură un nivel de securitate general echivalent.

Prevederile acestui punct completează cerinţele esenţiale prevăzute la pct. 3.1... 3.5 pentru echipamentele sub presiune cărora li se aplică.

3.6.1 Eforturi admisibile

3.6.1.1 Simboluri

Re/t limita de elasticitate, reprezintă, după caz, valoarea la temperatura de calcul pentru:

–limita de curgere superioară pentru un material care are o limită de curgere inferioară şi superioară;

–1,0% limita de întindere pentru oţeluri austenitice şi aluminiu nealiat;

–0,2% limita de întindere pentru celelalte cazuri; Rm12o reprezintă valoarea minimă a rezistenţei de rupere la 20°C; Rm1t reprezintă rezistenţa de rupere la temperatura de calcul.

3.6.1.2 Efortul general admisibil în membrană, în cazul unor solicitări preponderent statice şi la temperaturi în afara intervalului în care fenomenele de fluaj sunt semnificative, nu trebuie să depăşească, în funcţie de materialul utilizat, cea mai mică dintre următoarele valori:

a)pentru oţel feritic, inclusiv oţel normalizat cu excepţia oţelului cu granulaţie fină şi a oţelului cu un tratament termic special: 2!3Reit şi 5/12Rm120;

b)pentru oţel austenitic:

–dacă alungirea după rupere depăşeşte 30%, 2/3Re1t;

–sau, ca alternativă, dacă alungirea acestuia după rupere depăşeşte 35%, 5/6Reit ş1

1/3Rm1t;

c)pentru oţel turnat nealiat sau slab aliat, 10/ 19Re1t şi 1/ 3Rm120 ;

d)pentru aluminiu, 2/3Re1t;

e)pentru aliaje de aluminiu cu excepţia aliajelor durificate prin precipitare, 2hRe/t şi

5/12Rm120.

3.6.2 Coeficienţi de îmbinare

Pentru îmbinări sudate coeficienţii de îmbinare nu pot depăşi următoarele valori:

–pentru echipamentele sub presiune care sunt supuse la încercări distructive şi nedistructive care confirmă că întreaga serie de îmbinări nu prezintă defecte importante: 1;

–pentru echipamentele sub presiune care sunt supuse la încercări nedistructive la intervale neregulate: 0,85;

–pentru echipamentele sub presiune care sunt supuse numai examinării vizuale, fără a se efectua alte încercări nedistructive: O,7.

Dacă este necesar trebuie avute în vedere totodată şi tipul eforturilor precum şi proprietăţile mecanice şi tehnologice ale îmbinărilor.

3.6.3 Dispozitive de limitare a presiunii

Depăşirea de moment a presiunii, conform prevederilor de la pct. 3.2.11.2, trebuie limitată la 10% din presiunea maximă admisibilă.

3.6.4 Încercarea la presiune hidrostatică

Pentru echipamente sub presiune, presiunea hidrostatică la care se face încercarea conform prevederilor de la pct. 3.3.2.2 nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare dintre următoarele două valori posibile:

–valoarea corespunzătoare solicitării maxime la care este supus echipamentul sub presiune în funcţionare luând în considerare presiunea maximă admisibilă şi temperatura maximă admisibilă, multiplicat cu coeficientul 1,25,

sau

–valoarea presiunii maxime admisibile multiplicat cu coeficientul 1,43.

3.6.5 Caracteristicile materialelor

Cu excepţia cazurilor în care sunt impuse alte valori conform altor criterii care trebuie luate în considerare, un oţel este considerat suficient de ductil pentru a satisface cerinţele prevăzute la pct. 3.4.1 lit. a), dacă în cadrul încercării de alungire la rupere efectuată conform unei proceduri standard alungirea acestuia după rupere nu este mai mică decât 14% şi valoarea energiei de rupere măsurată pe o epruvetă tip „ISO V", nu este mai mică de 27 J, la o temperatură de maxim 20°C, dar nu mai mare decât cea mai mică temperatură de funcţionare planificată.

4 ARMĂTURI, DISPOZITIVE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI APARATE DE MĂSURARE ŞI CONTROL

–presiune maximă: 1O bar;

–suprafaţa de încălzire: 2 m2;

–diametrul interior al tamburului: 400 mm;

–capacitatea 100 1 (conţinutul de apă până la nivelul maxim admisibil al apei din cazan; în cazul în care nu se poate stabili cu exactitate aceasta, se ia în considerare capacitatea întregului spaţiu sub presiune al cazanului)

5.1.1.1.2 Din punct de vedere al supravegherii cazanelor în timpul exploatării, acestea se clasifică în următoarele categorii:

SO-cazane cu supraveghere în regim permanent;

S1-cazane cu supraveghere în regim nepermanent sau cu supraveghere periodică.

Cazanele care pot fi încadrate în categoria S1 sunt cazanele de abur având debitul maxim 1O t/h şi presiunea maximă 16 bar şi, respectiv, cazanele de apă fierbinte având debitul maxim 5 Gcal/h, care:

–sunt dotate cu sisteme speciale de automatizare ale căror structură şi componenţă detaliată trebuie să fie cel puţin cele prevăzute în prescripţiile tehnice specifice ;

–sunt instalate în centrale termice ale căror echipamente termomecanice anexate cazanelor sunt dotate cu sisteme de automatizare integrate care satisfac condiţiile minime precizate în prescripţiile tehnice specifice pentru această categorie de centrale termice;

–sunt autorizate de ISCIR-INSPECT IT, în mod expres, pentru a fi exploatate cu acest tip de supraveghere în funcţionare.

Cazanele autorizate de ISCIR-INSPECT IT să fie exploatate în regim de supraveghere

S1 pot avea două niveluri de permis de funcţionare:

–cu supraveghere periodică Sp -24,

–cu supraveghere periodică Sp -72,

după durata dintre intervalele de timp la care este obligatorie efectuarea controalelor şi verificărilor funcţionale, care poate fi de 24 de ore, respectiv 72 de ore. Condiţiile generale care trebuie îndeplinite în cazul supravegherii nepermanente sunt:

-echiparea cu un sistem de ardere automat sau semiautomat cu reglare rapidă, reglarea automată a presiunii, respectiv temperaturii.

-după oprirea încălzirii nu trebuie să apară creşteri inadmisibile ale presiunii, respectiv temperaturii.

-dispozitivele de control şi limitatoarele (aparate de construcţie specială) trebuie să fie independente unele faţă de altele şi faţă de instalaţia de reglare.

-intalaţiile de siguranţă se vor verifica conform intrucţiunilor date de producător.

-supraveghetorul cazanului trebuie să verifice starea instalaţiei în decurs de 24 respectiv 72 de ore.

Suplimentar ,pentru funcţionarea făra supraveghere timp de 72 de ore echipamentele cazanului trebuie să asigure:

-limitatorul de nivel maxim al apei trebuie să fie independent faţă de de regulatorul de nivel si de limitatorul de nivel minim al apei.

-nivelul apei din cazan se va urmări în mod continuu ,iar la depăşirea valorilor limită se va deconecta sistemul de ardere şi se va bloca.

-instalaţia de cazane se va supune anual unei revizii exterioare,suplimentar faţă de celelalte controale.

Controalele şi verificările funcţionale pot fi efectuate de către următorul personal:

–fochişti autorizaţi pentru clasele respective;

–personal tehnic din cadrul serviciului de specialitate al utilizatorului, care va fi instruit de către agentul economic care efectuează punerea în funcţiune pe baza instrucţiunilor specifice emise de către constructorul cazanului, precum şi ale celor referitoare la centrala termică emise de proiectantul general;

–în cazul în care centrala termică este exploatată şi întreţinută de un alt agent economic decât utilizatorul, personalul de deservire va îndeplini aceleaşi condiţii de autorizare sau instruire de mai sus.

5.1.1.1.3 Pentru cazanele modulare, realizate prin asamblarea cuplată a mai multor cazane de puteri identice într-un singur bloc funcţional (baterie), categoria se stabileşte calculând suma indicilor de clasificare pentru fiecare cazan.

5.1.1.1.4 În cazul cazanelor instalate separat, legate prin conducte de abur, respectiv de apă fierbinte, categoria se va stabili pentru fiecare cazan în parte.

5.1.1.1.5 În cazul în care în aceeaşi sală sunt instalate separat cazane şi baterii de cazane, categoria se va stabili luând în considerare indicele de clasificare cel mai mare pentru fiecare cazan sau baterie de cazane în parte.

5.1.1.1.6 Atunci când în aceeaşi sală sunt instalate cazane diferite ca mărime şi parametri, categoria se va stabili luând în considerare cazanul cu indicele de clasificare cel mai mare.

5.1.1.1.7 Cazanele de abur cu străbatere forţată cu debitul nominal până la 10 t/h inclusiv, cazanele de apă fierbinte şi economizoarele independente cu debitul caloric nominal până la

5 Gcal/h inclusiv, precum şi supraîncălzitoarele independente de orice debit intră în categoria de clasificare C, indiferent de rezultatul calculului efectuat pentru stabilirea categoriei.

5.1.1.1.8 Cazanele menţionate mai jos intră în categoria de clasificare D, indiferent de rezultatul calculului efectuat pentru stabilirea categoriei:

a)cazanele cu ţevi de fum (ignitubulare) a căror suprafaţă de încălzire este construită numai din ţevi cu diametrul exterior de cel mult 102 mm şi care îndeplinesc următoarele conditii:

–suprafaţa d încălzire este de cel mult 30 m2;

–conţinutul de apă este de cel mult 50 l/m2 suprafaţă de încălzire;

–presiunea nominală este de cel mult 6 bar;

b)cazanele acvatubulare cu suprafaţa de încălzire de cel mult 50 ni şi presiunea nominală de cel mult 6 bar, construite din ţevi cu diametrul exterior de cel mult 51 mm şi colectoare cu diametrul exterior de cel mult 100 mm.

La lit. a) intră şi cazanele ignitubulare verticale la care plăcile tubulare inferioare sunt neglijabile ca suprafeţe de încălzire faţă de suprafaţa ţevilor de fum.

a)protecţia corespunzătoare a zidăriei şi a părţilor metalice împotriva degradării (din cauza precipitaţiilor atmosferice şi intemperiilor);

b)protecţia personalului de deservire, a dispozitivelor de alimentare cu apă şi combustibil, a instalaţiilor de tratare a apei, a aparatelor de măsurare şi control, precum şi a instalaţiei

de automatizare la nivelul fiecărui element al acesteia; în acest scop, se vor prevedea incinte/încăperi închise şi încălzite (sau condiţionate climatic, după caz), astfel încât să poată fi realizată o supraveghere corespunzătoare şi uşoară a întregului cazan;

c)protecţia conductelor şi armăturilor cazanului împotriva îngheţului, precum şi a conductelor de impuls ale traductoarelor, aparatelor de măsurare şi control şi ale instalaţiei de automatizare; în acelaşi context al protecţiei faţă de eventualele consecinţe ale temperaturilor exterioare necontrolabile se vor prevedea soluţii de protecţie a elementelor instalaţiei de automatizare individuale împotriva temperaturilor ridicate excesive, după caz, împotriva umidităţii, eroziunii, şi acţiunii vântului şi viscolului.

d)protecţia ventilatoarelor de aer de ardere , de recirculare şi de gaze arse.

5.1.8.2 La stabilirea nivelului de dotare cu instalaţii de automatizare a cazanelor instalate parţial sau total în aer liber, precum şi a condiţiilor tehnice pentru aparatura şi echipamentul din componenţa acestor instalaţii, se va ţine seama de condiţiile climatice specifice regiunilor în care se montează.

5.1.8.3 În jurul cazanelor montate în aer liber, cu excepţia celor instalate temporar (pentru foraj, pe şantiere şi similare), precum şi a celor încadrate în linii tehnologice trebuie să existe o îngrădire care să nu permită accesul persoanelor străine de exploatarea acestora. Cazanele de abur montate în aer liber cu presiunea nominală până la 5 bar inclusiv vor fi instalate la o distanţă corespunzătoare cu prevederile de la pct. 5.1.2.2, 5.1.3.1 şi 5.1.4.1, în funcţie de categoria în care se încadrează. Cazanele cu presiunea nominală de peste 5 bar se vor instala la o distanţă minimă de 20 m de orice clădire civilă, de marginea drumurilor cu circulaţie intensă sau de axa liniilor de cale ferată. În cazul în care aceste cazane deservesc clădiri industriale de producţie, distanţa până la aceste clădiri va fi cel puţin egală cu distanţa pentru cazanele instalate în săli, în funcţie de categoria cazanului. Clădirile industriale respective vor fi de categoria C, D şi E de pericol de incendiu, conform reglementărilor tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului. Cazanele, indiferent de categorie, încadrate în linii tehnologice pot fi instalate aproape de sau înglobate în liniile tehnologice respective. Distanţele faţă de clădirile industriale sau civile, de drumurile cu circulaţie intensă, precum şi faţă de celelalte utilaje din cadrul liniilor tehnologice se stabilesc prin proiect şi se avizează de către ISCIR-INSPECT IT.

5.1.8.4 În cazul construirii, pe una sau mai multe laturi ale cazanului, a unor pereţi de protecţie similari cu cei ai salilor de cazane, distanţa de 20 m indicată la pct. 5.1.8.3 poate fi redusă, pe laturile respective, până la distanţele prevăzute la pct. 5.1.2.2, 5.1.3.1 şi 5.1.4.1, în funcţie de categoria cazanului.

5.1.9 Construcţia sălii cazanelor

5.1.9.1 Sala cazanelor trebuie să fie astfel proiectată şi executată încât montarea, exploatarea, repararea şi verificarea tehnică a cazanelor să poată fi efecuate în condiţii optime de lucru şi de securitate. De asemenea, proiectarea şi execuţia trebuie să respecte prevederile reglementărilor referitoare la asigurarea protecţiei împotriva incendiilor, ale reglementărilor sanitare în vigoare, ale reglementărilor privind protecţia mediului, ale reglemetărilor specifice privind construcţia clădirilo având ca destinaţie centrale termice, precum şi condiţiile din prezenta prescripţie tehnică. In acest sens, proiectele sălilor de cazane şi centralelor termice pentru a deveni aplicabile trebuie să fie avizate.

5.1.9.2 Construcţia sălii cazanelor trebuie să fie de gradul I sau II de rezistenţă la foc şi din materiale necombustibile, conform reglementărilor tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului. Se pot admite săli de cazane executate din

materiale combustibile ignifugate sau greu combustibile numai pentru instalaţii de cazane cu funcţionare temporară de maxim un an şi a căror suprafaţă totală de încălzire nu depăşeşte 150 m2.

5.1.9.3 Pardoseala din sala cazanelor, cu excepţia cazurilor de la pct. 5.1.4.3, nu trebuie să fie sub nivelul terenului înconjurător. Nivelul platformei de deservire a focarului şi, pe cât posibil, a cenuşarului nu trebuie să fie sub nivelul pardoselei din sala cazanelor. În cazul în care pardoseala este confecţionată din plăci de oţel, acestea trebuie să aibă suprafaţa striată, pentru a evita alunecarea personalului de deservire.

5.1.9.4 Acoperişul sălii cazanelor trebuie să fie realizat astfel încât să se asigure evacuarea aburului în cazul unor eventuale avarii.

5.1.9.5 Nu se admite construirea de poduri/mansarde sub acoperişul sălii cazanelor de categoriile A, B şi C.

5.1.9.6 Uşile sălii cazanelor trebuie să fie aşezate de preferinţă pe peretele din faţa frontului cazanului sau lateral, în apropierea locului principal de deservire a cazanului. Acestea trebuie să se deschidă uşor spre exteriorul sălii. Numărul, dimensiunile şi poziţia uşilor trebuie să fie astfel alese încât să asigure posibilitatea evacuării uşoare a personalului şi, pe cât posibil, introducerea sau scoaterea elementelor cazanului (tambure, tuburi focare, ţevi etc.).

5.1.9.7 Ferestrele sălii cazanelor trebuie să fie în conformitate cu legislaţia în vigoare referitoare la existenţa suprafeţelor vitrate în funcţie de categoria de combustibil utilizat.

5.1.9.8 Iluminatul sălii cazanelor trebuie să respecte reglementările legale în domeniu.

5.1.9.9 Pentru sălile cazanelor al căror debit total este mai mare de 10 t/h, respectiv

5 Gcal/h, spaţiile de mai jos vor fi prevăzute cu un sistem de iluminare de securitate pentru continuarea lucrului, conform prevederilor reglementărilor în vigoare:

a)frontul cazanelor şi trecerile dintre cazane;

b)panourile cu aparate de măsurare, control şi automatizare;

c)indicatoarele de nivel; •

d)spaţiile pentru evacuarea cenuşii;

e)spaţiile ventilatoarelor de aer şi de gaze de ardere;

f)spaţiile rezervoarelor de apă, de combustibil şi al degazoarelor;

g)platformele şi scările de acces;

h)spaţiile pompelor de alimentare cu apă şi ale pompelor de combustibil;

i)morile de cărbune;

j)spaţiul instalaţiei de alimentare cu cărbuni.

Ieşirile din sala cazanelor vor fi marcate cu semne luminoase, de preferinţă de culoare galbenă, pentru a fi găsite uşor în caz de inundare cu abur a sălii cazanelor.

5.1.9.10 Iluminarea principalelor locuri de muncă trebuie să respecte prevederile normelor specifice de protecţie a muncii, dar să nu aibă valori mai mici decât cele din tabelul 2.

Tabelul 2

5.1.9.11 Sala cazanelor, încăperea cenuşarului, precum şi încăperile auxiliare şi sociale trebuie să fie asigurate cu instalaţie de ventilaţie naturală sau mecanică cu priză de aer direct din atmosferă.

Ventilaţia din sala cazanelor trebuie să servească pentru asigurarea aerului de ardere, evacuarea surplusului de umiditate, de gaze nocive, de praf, precum şi pentru asigurarea temperaturii admisibile. Temperaturile admisibile în diferite locuri din sala cazanelor trebuie să fie:

a)în zona de lucru principală, adică în zona unde se găsesc în permanenţă fochişti, temperatura aerului trebuie să fie cel puţin 15°C iama şi să nu depăşească cu mai mult de l 0°C temperatura exterioară, la umbră, vara;

b)în zona platformelor de lucru aflate în partea superioară a sălii cazanelor, destinată staţionării permanente a personalului de serviciu, temperatura aerului nu trebuie să depăşească cu mai mult de 10°C temperatura din zona de lucru principală, rară însă a depăşi temperatura de 40°C.

La locurile de muncă cu caracter de scurtă durată, temperatura aerului nu trebuie să depăşească cu mai mult de 15°C temperatura din zona principală de lucru.

5.1.9.12 Pentru personalul de exploatare al sălii cazanelor trebuie să fie amenajate încăperi în incinta acesteia pentru grupul social, în conformitate cu prevederile reglementărilor igienico­ sanitare.

5.1.10 Spaţii de deservire a cazanului

5.1.10.1 Amplasarea cazanelor sau bateriilor de cazane în sală trebuie să se facă astfel încât să se asigure o deservire şi o supraveghere corespunzătoare a cazanelor şi posibilitatea efectuării reparaţiilor şi înlocuirilor elementelor cazanului.

5.1.10.2 Distanţa liberă de la frontul cazanelor sau al antefocarului până la peretele din faţă al sălii cazanelor trebuie să fie stabilită în funcţie de înălţimea cazanului, astfel încât deservirea, întreţinerea şi supravegherea să se poată efectua în condiţii bune. Această distanţă nu va fi mai mică de 3 m. În cazul în care unele elemente ale instalaţiei de ardere depăşesc frontul cazanelor, se admite ca distanţa de la aceste elemente la peretele din faţă să fie de cel puţin 2 m. În faţa frontului cazanelor se admite instalarea pompelor, ventilatoarelor şi distribuitoarelor, dar amplasate astfel încât să nu împiedice buna deservire a cazanelor, iar lăţimea trecerii libere de-a lungul frontului să nu fie mai mică de 2 m.

5.1.10.3 Pentru cazanele cu debit nominal de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, distanţele minime de 3 m, respectiv 2 m, indicate la pct. 5.1.10.2, pot fi reduse până la 2 m, respectiv 1,5 m.

5.1.10.4 Atunci când sunt baterii de cazane aşezate faţă în faţă, spaţiul liber între fronturi trebuie să fie de cel puţin 5 m. În cazuri speciale, în acest spaţiu se pot monta pompe şi alte accesorii sau trape îngrădite pentru deservirea unui eventual subsol, numai dacă aceste instalaţii sau trape nu împiedică deservirea focarelor şi dacă rămâne un spaţiu liber de trecere de cel puţin 1,5 m de fiecare parte.

5.1.10.5 Spaţiile libere de acces între două cazane alăturate sau dintre peretele (zidăria sau izolaţia) cazanului şi peretele lateral al sălii cazanelor trebuie să fie de cel puţin 1,5 m. Dacă sunt părţi ieşite din zidăria sau izolaţia laterală a cazanelor sau din zidurile clădirii sau alte elemente fără funcţii dinamice, atunci spaţiul liber de trecere rămas între acestea poate fi redus până la 0,8 m, cu condiţia ca în acest spaţiu să nu se găsească rampa de combustibil, capul de alimentare cu apă, clapete de explozie, guri sau uşi de vizitare ale cazanului sau alte armături şi dispozitive care necesită manevrare sau supraveghere. În cazurile în care sistemul de sprijin (fundaţie, sanie sau similare) al cazanului depăşeşte nivelul planşeului, iar marginile sistemului respectiv ies în afara zidăriei sau izolaţiei cazanului, distanţa dintre marginile respective trebuie să fie de cel puţin 1 m.

5.1.10.6 La cazanele neînzidite (izolate), spaţiul între peretele cazanului şi peretele lateral al sălii poate fi redus până la 0,8 m, în cazuri justificate tehnic prin proiectul sălii cazanelor şi avizate de ISCIR-INSPECT IT, cu condiţia ca pe latura respectivă a cazanului să nu existe armături sau alte dispozitive care necesită manevrare sau supraveghere. Totuşi, în cazul pereţilor sălii cazanelor construiţi din materiale combustibile ignifugate sau greu combustibile, distanţa între peretele cazanului şi peretele sălii cazanelor nu trebuie să fie mai mică de 1 m.

5.1.10.7 Distanţa liberă dintre peretele posterior al cazanului şi peretele sălii cazanelor trebuie să fie de minim:

–O,7 m la cazanele cu un debit nominal de până la 1O t/h, respectiv 5 Gcal/h inclusiv;

–1,5 m la cazanele cu un debit mai mare de 1O t/h, respectiv 5 Gcal/h.

5.1.10.8 De la partea superioară a zidăriei/izolaţiei cazanului sau de la oricare platformă de deservire situată pe aceasta şi până la elementele inferioare ale construcţiei acoperişului sălii cazanelor trebuie să fie o înălţime de minim 2 m, atunci când aceste elemente sunt din material necombustibil, şi de minim 3 m, atunci când elementele respective ale acoperişului sunt din material combustibil.

5.1.10.9 În cazul cazanelor verticale neînzidite, spaţiul din faţa focarului va fi de cel puţin 1 m, iar faţă de ceilalţi pereţi ai sălii cazanelor sau între cazane de cel putin 1 m. Pentru cazanele verticale, deasupra cărora nu este necesar accesul în picioare, distanţa până la elementele inferioare ale acoperişului trebuie să fie de cel puţin 1 m, dacă acoperişul este din material necombustibil, şi de cel puţin 3 m, dacă elementele respective şi/sau acoperişul sunt construite din materiale combustibile ignifugate.

5.1.11 Fundaţia, construcţia metalică de susţinere şi înzidirea cazanelor

5.1.11.1 Fundaţia cazanelor se va executa în baza unui proiect întocmit în conformitate cu legislaţia în vigoare şi se va dimensiona astfel încât să se asigure poziţia de montare a cazanului şi să suporte fără pericol de cedare greutatea cazanului, inclusiv a conţinutului de apă în cazul încercării hidrostatice de presiune. Numărul punctelor de sprijin ale tamburului vor fi astfel alese încât să se reducă la minim solicitările la încovoiere ale acestuia, să preia sarcinile suplimentare

statice şi dinamice provocate de instalaţiile auxiliare sau accesoriile cazanului şi să permită examinarea îmbinărilor sudate. Tamburele prevăzute cu racord de purjare vor fi montate înclinat spre acest racord.

5.1.11.2 Construcţia metalică de susţinere a cazanelor trebuie să fie dimensionată ţinând seama de sarcinile suplimentare statice şi dinamice provocate de instalaţiile auxiliare sau de accesoriile cazanului montate pe cazan şi de acoperiş (în cazul cînd acesta se sprijină pe construcţia metalică). Construcţia metalică trebuie să fie astfel protejată încît să se evite posibilitatea încălzirii materialului peste temperatura limită luată în considerare în proiectul de execuţie.

5.1.11.3 Cazanele de abur pot fi înzidite individual sau în baterie. Bateria nu poate fi formată decît din două cazane. Cazanele cu înălţimea de la pardoseală mai mare de 8 m nu trebuie să fie înzidite în baterie.

5.1.11.4 Pereţii exteriori ai cazanelor, respectiv stratul izolator (în cazul în care prin construcţia cazanelor nu există zidărie), vor avea o grosime suficientă care să reducă la limită pierderile de căldură. Suprafeţele exterioare ale zidăriei sau izolaţiei, inclusiv izolaţia aparatelor din sala cazanelor, nu trebuie să aibă o temperatură mai mare de 55°C. Local, în zona supraîncălzitorului, în dreptul grinzilor şi nervurilor scheletului metalic, se admit temperaturi mai mari, dar maxim 70°C. Suprafeţele exterioare ale izolaţiei cazanelor, în cazul în care nu există zidărie prin construcţia cazanelor, vor fi protejate cu tablă rezistentă la coroziune.

5.1.11.5 Cazanele trebuie să fie astfel montate încât să permită dilatarea liberă a tuturor părţilor componente datorită variaţiilor de temperatură în timpul funcţionării. Dispozitivele care permit dilatarea trebuie să fie uşor controlabile. Posibilitatea dilatării se va realiza prin suspendare sau rezemare cu posibilităţi de alunecare a elementelor respective, fiind menţinută însă etanşeitatea.

5.1.11.6 Cazanele trebuie să fie astfel construite încât să se asigure etanşarea faţă de gazele de ardere, în mod deosebit pentru cazanele care funcţionează cu ardere sub presiune. Modul de verificare şi condiţiile de acceptare pentru etanşeitate se vor prevedea în proiect.

5.1.12 Focare şi canale de gaze de ardere

5.1.12.1 Cerinţe tehnice aplicabile cazanelor construite înainte de data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice

Forma, dimensiunile focarului şi amplasarea componentelor instalaţiei de ardere vor fi astfel alese încât să asigure o ardere completă şi o încărcare termică corespunzătoare, fără ca flacăra să atingă concentrat unele porţiuni ale suprafeţei de încălzire. În instrucţiunile de punere în funcţiune şi cele de exploatare a cazanului vor fi indicate condiţiile privind eventualele combinaţii de arzătoare admise în funcţionare, garantate din punct de vedere al compatibilităţii cu cazanul de către proiectant şi constructor. Aceste combinaţii vor fi stabilite în funcţie de amplasarea, tipul şi mărimea arzătorului, astfel încât încărcarea termică în funcţionare să asigure stabilitatea circulaţiei apei şi să evite supraîncălzirea peste limita admisă a unor zone şi componente ale focarului.

Soluţiile tehnice de realizare a izolaţiei în zona focarului şi a canalelor de gaze vor fi stabilite de către proiectant astfel încât să fie respectate următoarele condiţii:

a)să se asigure o izolaţie corespunzătoare şi stabilă, în funcţie de temperatura şi compoziţia gazelor de ardere, a structurii de rezistenţă a cazanului, a sarcinilor mecanice pe care le suportă izolaţia şi mediul în care funcţionează cazanul; materialele utilizate pot fi de tip zidărie refractară şi termoizolantă (cărămizi, betoane, elemente fasonate) şi materiale pe bază de fibre ceramice pentru soluţii de izolaţie în contact direct cu gazele de ardere; canalele de gaze pot fi realizate din tablă de oţel, cu o izolaţie exterioară în zonele

în care temperatura gazelor este sub 500vC, în condiţiile în care soluţllle tehmce dm proiect asigură stabilitatea construcţiei şi etanşarea cu canalele de gaze realizate din materiale de izolaţie nemetalice;

b)toate trecerile prin izolaţia cazanului (elemente sub presiune, elemente de susţinere, dispozitive de curăţare etc.) vor fi izolate cu materiale corespunzătoare care să asigure izolarea faţă de exterior şi dilatarea liberă a elementelor de trecere şi a izolaţiei;

c)configuraţia canalelor de gaze şi a izolaţiei din jurul tamburelor va fi stabilită astfel încât cel mai înalt nivel al suprafeţei interioare în contact cu gazele (linia de foc) să se situeze cu cel puţin 100 mm sub nivelul minim al apei din cazan, cu urmatorele excepţii:

–la cazanele a căror suprafaţă de încălzire este formată numai din ţevi fierbătoare cu diametrul interior de cel mult I00 mm, dacă prin circulaţia forţată a amestecului apă-abur prin ţevi este asigurată o răcire suficientă a pereţilor acestora;

–la cazanele cu presiunea nominală de cel mult 20 bar, cu condiţia ca temperatura gazelor de ardere să fie mai mică de 300°C;

–la supraîncălzitoare, cu condiţia ca acestea să fie prevăzute cu dispozitive de protecţie împotriva supraîncălzirii ţevilor la pornirea şi oprirea cazanului (umplerea cu apă, dispozitive de ocolire a gazelor de ardere etc.);

–la cazanele la care tamburul nu este expus acţiunii directe a focului sau gazelor de ardere, nivelul minim al apei din tambur trebuie să fie ales astfel încât să se asigure alimentarea continuă cu apă a ţevilor; cota nivelului minim trebuie să fie precizată prin proiect, marcată pe cazan şi. înscrisă în cartea cazanului - partea de construcţie;

–la cazanele de abur ignitubulare care funcţionează pe hidrocarburi, dar nu mai puţin de 80 mm cu condiţia echipării acestora cu două sisteme de protecţie la scăderea nivelului, independente ca amplasare pe cazan şi ca elemente primare de sesizare, inclusiv circuitele electrice de comandă şi care să asigure întreruperea arderii la atingerea nivelului minim de protecţie reglat;

d)focarele şi canalele de gaze de ardere trebuie să fie prevăzute cu guri de observare cu închidere sigură şi etanşă, prin care să se poată urmări starea suprafeţelor de încălzire ale cazanului, starea zidăriei şi aspectul arderii; la cazanele cu focar sub presiune, gurile de observare, cutiile de fixare a suflătoarelor de funingine şi orificiile pentru scoaterea arzătoarelor trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de etanşare;

e)focarul şi canalele de gaze de ardere trebuie să fie prevăzute cu uşi de vizitare astfel executate şi amplasate încât să permită examinarea interioară şi unele intervenţii în interior; în cazul cazanelor la care asigurarea unor uşi de vizitare este dificil de realizat (de exemplu: cazane ignitubulare cu tub focar sau generatoare rapide de abur cu construcţie compactă), se admite să nu se prevadă uşi de vizitare dacă examinarea şi curăţarea se pot efectua prin detaşarea unor elemente demontabile (de exemplu: arzătoarele sau capacele camerelor de întoarcere);

f)canalul de gaze la intrarea în coş se recomandă să aibă un traseu ascendent;

g)cazanele vor avea asigurată posibilitatea curăţării în timpul funcţionării a suprafeţelor de încălzire, a focarului şi a canalelor de gaze de ardere, atunci când există pericolul separării particulelor solide antrenate de gazele de ardere şi formării depunerilor; dispozitivele şi metodele de curăţare vor fi stabilite prin proiect în funcţie de tipul, structura şi ritmul de acumulare al depunerilor, de geometria suprafeţelor de transfer termic pe care se acumulează depunerile şi de nivelul temperaturii zonei respective;

h)cazanele care funcţionează cu combustibil solid vor avea asigurată evacuarea zgurii şi a cenuşii prin instalaţii (sau dispozitive) astfel proiectate încât să se preîntâmpine accidentarea personalului de exploatare şi să permită efectuarea în bune condiţii a lucrărilor de revizie, întreţinere şi reparare.

5.1.13 Scări, platforme şi ascensoare

5.1.13.1 Pentru deservirea uşoară şi în condiţii de securitate a cazanelor şi pentru acces la toate elementele care necesită manevrări sau care sunt supuse verificării tehnice periodice în timpul funcţionării şi care nu sunt accesibile de la nivelul pardoselii trebuie să fie montate scări şi platforme metalice fixe, prevăzute cu balustrade înalte de cel puţin 1 m pe ambele laturi. Pentru elementele care necesită manevrări sau verificări frecvente în timpul funcţionării se va prevedea, pe cît posibil, acces dublu.

La partea de jos a balustradei, marginile trebuie să fie prevăzute pe toată lungimea lor cu o tablă (bordură) montată pe partea interioară a ramei care va avea cel puţin 100 mm înălţime. În cazul în care platformele sunt lipite de pereţii exteriori ai cazanului sau de unele conducte ale acestuia, care asigură o protecţie corespunzătoare, balustrada interioară nu mai este necesară pe porţiunile respective. Platformele trebuie să fie prevăzute cu spaţii de circulaţie cu o lăţime de cel puţin 600 mm şi vor avea deasupra lor o înalţime minimă de trecere de 2 m.

5.1.13.2 Platformele şi treptele scărilor metalice pot fi executate din:

a)tablă perforată sau presată;

b)tablă de oţel striată sau tablă cu suprafeţe cu asperităţi obţinute prin încărcare cu sudură sau prin alt procedeu;

c)oţel lat montat pe muchie, care formează grătare sau celule în formă de fagure, cu dimensiunea ochiurilor de cel mult 30 x 30 mm.

Nu se admite folosirea platformelor şi treptelor netede sau din bare rotunde.

La cazanele care funcţionează cu combustibil solid, platformele se vor executa numai conform prevederilor de la lit. c), pentru a se evita colectarea prafului combustibil.

Platformele şi treptele scărilor metalice ale cazanelor vor fi protejate anticoroziv, astfel încît să se asigure exploatarea în condiţii de securitate a cazanului.

Platformele şi treptele scărilor metalice ale cazanului care funcţionează în atmosferă corozivă (medii industriale, aer marin etc.) vor fi protejate corespunzător (de exemplu: prin zincare) sau executate din materiale rezistente la coroziune.

5.1.13.3 Scările trebuie să aibă o înclinare de cel mult 50°, o deschidere (lăţime) de minim 600 mm, distanţa pe verticală între trepte de 200 mm... 250 mm, iar lăţimea treptei de cel puţin 150 mm. Fac excepţie scările scurte de cel mult 3 m înălţime, care pot fi de tip vertical şi la care treptele pot fi bare rotunde cu distanţa între acestea cuprinsă între 200 mm şi 350 mm.

5.1.13.4 Scările se prevăd la fiecare 3 m înălţime cu platforme, cu excepţia cazanelor care nu necesită o scară mai înaltă de 4 m. Platformele vor avea cel puţin lăţimea scării, asigurînd o trecere uşoară, cu excepţia platformelor de la uşile de vizitare ale cazanului, de la canalele de gaze de ardere şi de cea din faţa cazanului pentru deservirea dispozitivelor indicatoare de nivel, presostatelor etc., care vor avea lăţimea de cel puţin 800 mm. Platforma care deserveşte indicatoarele de nivel va fi aşezată astfel încât de la nivelul acesteia şi până la mijlocul sticlei de nivel să fie o înălţime de cel puţin 0,8 m şi de cel mu.lt 1,5 m.

5.1.13.5 Cazanele cu o înălţime mai mare de 25 m vor fi prevăzute cu ascensoare pentru persoane şi materiale. Cazanele învecinate, legate între ele prin platforme, pot fi deservite de un smgur ascensor.

5.1.14 Conducte şi rezervoare de apă

5.1.14.1 Conductele racordate la cazane trebuie să fie astfel montate încât să nu producă eforturi asupra legăturilor la cazane care să depăşească limitele avute în vedere la proiectare. La

calcularea eforturilor se va avea în vedere posibilitatea deplasării în orice direcţie a fiecărui ştuţ al cazanului, ca urmare a dilatării acestuia începând de la pornirea la rece şi până la sarcina maximă.

5.1.14.2 Reazemele conductelor vor trebui să fie fixate de construcţiile metalice ale cazanului astfel încât la o variaţie de sarcină să nu poată produce solicitări importante şi deformări ale acestora.

5.1.14.3 Conductele rezemate pe grinzile orizontale ale cadrului de susţinere trebuie să fie montate pe role sau dispozitive care să permită mişcarea liberă, fiind prevăzute cu posibilităţi de dilatare sau cu curbe de compensare a dilatării pentru a se reduce la minimum efortul în conductă sau efortul care se exercită asupra pieselor suportului.

5.1.14.4 Conductele care traversează spaţiile de deservire şi de circulaţie ale cazanului se vor amplasa astfel încât să nu împiedice deservirea şi circulaţia din zona cazanului.

5.1.14.5 Deasupra cazanelor nu se pot aşeza rezervoare de apă decât dacă de la partea superioară a zidăriei cazanului la fundul rezervoarelor este o distanţă de cel puţin 2 m. Suprafaţa ocupată de rezervoare nu va depăşi 20% din suprafaţa de aşezare a zidăriei cazanului. Rezervoarele nu vor fi aşezate în dreptul luminatoarelor.

5.1.15 Depozitarea combustibilului în sala cazanelor

5.1.15.1 În sala cazanelor se admite instalarea unui rezervor metalic pentru depozitarea combustibilului lichid necesar consumului curent, în următoarele condiţii :

a)să aibă capacitatea de cel mult 2 m3;

b)să nu fie montat deasupra cazanelor, ci lateral, la o distanţă de cel puţin 2,5 m de arzătoare şi nu în direcţia eventualelor rateuri de aprindere;

c)să nu aibă indicatoare de nivel de sticlă;

d)să aibă conductă de aerisire care comunică cu exteriorul;

e)să aibă conducte de scurgere şi de preaplin care comunică cu exteriorul.

5.1.15.2 Conductele de alimentare cu combustibil lichid trebuie să fie prevăzute cu robinete care să poată fi uşor deservite. Conductele vor fi izolate atunci când trec prin apropierea suprafeţelor puternic încălzite, a flăcărilor etc.

5.1.15.3 În sala cazanelor se admite instalarea unui buncăr de combustibil solid cu conditia ca acesta să aibă capacitatea de cel mult 2 m3 şi să fie amplasat astfel încât să nu reducă spaţiile libere de acces şi să nu împiedice buna deservire a instalaţiilor auxiliare. Buncărele şi dispozitivele anexe ale acestora se vor construi din materiale necombustibile.

5.1.15.4 La cazanele cu debite de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h şi mai mari, care funcţionează cu combustibil solid, alimentarea cu combustibil a sălii cazanelor şi a focarelor se va face prin mijloace mecanice.

5.1.15.5 În sala cazanelor trebuie să se găsească mijloacele necesare pentru stingerea unui eventual incendiu, conform normelor de protecţie împotriva incendiilor.

5.1.16 Documentaţia de însoţire

Fiecare cazan va fi însoţit de o documentaţie tehnică întocmită de producător, care va respecta condiţiile impuse de reglementările (prescripţiile tehnice), de standardele europene armonizate şi de standardele române în vigoare la data construirii.

Cazanele provenite din import vor fi însoţite de documentul/dovada de luare în evidenţă emis(ă) de ISCIR lNSPECT sau ISCIR-lNSPECT IT.

5.1.17 Avizul obligatoriu de instalare al cazanului

5.1.17.1 Cazanele noi sau vechi montate din nou nu pot fi instalate fără a avea, în prealabil, avizul obligatoriu de instalare eliberat de ISCIR-INSPECT IT în raza căreia se instalează. Începerea lucrărilor de montare este interzisă înainte de obţinerea avizului obligatoriu de instalare. Modelul de aviz de instalare este prezentat în anexa J.

Sunt scutite de avizul obligatoriu de instalare :

–cazanele mobile;

–cazanele utilizate la foraj, pe şantiere etc.;

–cazanele cu funcţionare temporară până la maxim un an; pentru cazanele de abur şi de apă fierbinte cu debitul mai mare de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, regimul de funcţionare temporară trebuie să fie confirmat şi înregistrat în baza unui memoriu tehnic justificativ prezentat de utilizatorul final la ISCIR-INSPECT IT;

–cazanele încadrate în linii tehnologice şi cele de categoria E.

5.1.17.2 Avizul obligatoriu de instalare se eliberează iniţial pentru fiecare sală de cazane (centrală termică) în parte şi va preciza caracteristicile tehnice principale ale tuturor cazanelor prevăzute a funcţiona în centrală. În cazul instalării unui cazan suplimentar (sau a unui cazan care înlocuieşte un cazan dezafectat) într-o sală în care· există cazane care au avizul obligatoriu de instalare, se va solicita acest aviz numai pentru cazanul care urmează să fie instalat.

5.1.17.3 Pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare, proprietarul/utilizatorul sau proiectantul centralei (eventual prin intermediul agentului economic de montare sau instalare, după cum este prevăzut în contractul de realizare a obiectivului respectiv) va înainta la ISCIR­ INSPECT IT, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea lucrărilor de montare/instalare, următoarele documente:

–cererea de instalare a cazanului;

–documentatia de însoţire sau fişa tehnică a cazanului;

–documentaţia tehnică de instalare a cazanului.

Obţinerea avizului obligatoriu de instalare pentru un cazan este responsabilitatea unităţii deţinătoare (proprietarului cazanului). Unitatea deţinătoare poate apela la suportul tehnic al proiectantului centralei şi al unităţii de montare cu care a contractat realizarea centralei termice în vederea elaborării documentaţiei şi realizării condiţiilor tehnice pentru obţinerea avizului de instalare. Unităţile de montare/instalare nu au voie să înceapă lucrările de instalare a cazanelor în cazul lipsei avizului obligatoriu de instalare.

5.1.17.3.1 Cererea de instalare a cazanului va cuprinde :

a)denumirea şi adresa proprietarului/utilizatorului final;

b)locul de instalare a cazanului (cazanelor);

c)date referitoare la cazan (cazane): tipul, agentul economic constructor, parametrii principali (presiune, temperatură, debit etc.), combustibilul utilizat, destinaţie etc.

5.1.17.3.2 Documentaţia de însoţire se va prezenta pentru fiecare cazan nou montat. În cazul în care documentaţia cazanului lipseşte (cazanul nu a fost încă livrat), se va prezenta fişa tehnică a cazanului din care să reiasă datele menţionate la pct. 5.1.17.3.1 lit. c) (documentaţia tehnică de identificare completă a tipului de cazan care se va instala în respectiva centrală termică). Pentru cazanele vechi, montate din nou, se va prezenta cartea cazanului-partea de exploatare.

5.1.17.3.3 Documentaţia tehnică pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare a cazanului constă din :

–borderoul documentelor din dosar;

–memoriul tehnic;

–planul de situaţie al sălii cazanelor şi al vecinătăţilor (clădiri şi instalaţii în aer liber) pe o distanţă de cel puţin 1O m de la pereţii construcţiei acesteia;

–planul şi secţiunile referitoare la sala cazanelor, cu amplasarea cazanelor şi a echipamentelor termomecanice anexe în centrala termică;

–schema termomecanică a centralei termice.

–date privind regimul chimic al cazanului (cazanelor):

–fişa tehnică privind regimul chimic al cazanelor, întocmită conform PT C 2;

–breviarul de calcul pentru instalaţia de tratare a apei, a condensului (după caz), întocmit conform PT C 2 în vigoare;

–fişele tehnice pentru schimbătorii de ioni folosiţi în instalaţia de tratare a apei, întocmite conform PT C 2 în vigoare;

–date privind instalaţia de automatizare şi aparatele de măsură, control şi protecţie care echipează cazanul (cazanele)

–date privind organizarea muncii în sala cazanelor: personal de conducere şi personal pentru deservirea instalaţiilor de cazane (centrala termică)-autorizat de ISCIR-INSPECT IT.

Toate aceste documente vor purta semnătura şi ştampila persoanelor care reprezintă agentul economic deţinător/proprietarul/utilizatorul al centralei termice referitor la însuşirea de către aceştia a condiţiilor impuse în vederea construirii şi utilizării acesteia.

5.1.17.3.4 Memoriul tehnic va cuprinde :

a)Date privind cazanele:

–tipul cazanului, parametrii principali (presiune, temperatură, debit), combustibil utilizat, destinaţia;

–numărul şi data procesului-verbal al ultimei verificări (revizia internă şi încercarea de presiune la rece); presiunea maximă admisă şi scadenţa acordată (pentru cazanele vechi, montate din nou).

b)Date privind sala cazanelor şi clădirile învecinate :

–elementele dimensionale pentru sală, uşi, ferestre;

–modul de construcţie şi materialele pentru pardoseală, pereţi, uşi, ferestre, acoperiş (inclusiv masa acestuia pe m2);

–iluminatul natural, artificial, de siguranţă şi pentru verificarea cazanelor;

–instalaţia de ventilaţie naturală şi artificială;

–depozitarea combustibilului, modul de alimentare şi evacuare a produselor de ardere, sistemul de ardere

–destinaţia şi construcţia clădirilor şi încăperilor învecinate, aflate până la o distanţă de cel puţin 1O m de pereţii sălii cazanelor.

c)Date privind funcţionarea centralei termice :

–regimul de funcţionare a cazanelor (periodică, continuă), cu supraveghere permanentă sau nu, dacă centrala este interconectată etc.;

–schema termomecanică şi de automatizare din care să reiasă echiparea şi modul de funcţionare al centralei termice, inclusiv a turbinelor cu abur care antrenează pompele (acolo unde este cazul);

–tipul combustibilului, depozitarea, modul de alimentare, sisteme de ardere şi modul de evacuare a cenuşii şi zgurei (acolo unde este cazul).

Planul de situaţie al sălii cazanelor (scara:1/100 sau 1/200) va cuprinde toate clădirile vecine pe o distanţă de cel puţin 1O m faţă de pereţii sălii cazanelor, respectiv 20 m pentru cazanele montate în

aer liber, indicând toate cotele clădirilor, destinaţia lor, felul materialelor din care sunt construite, distanţele dintre ele etc.

Planul sălii cazanelor cu secţiuni longitudinale şi transversale (scara:1/50 sau 1/100) va conţine toate cotele dintre elementele de construcţie ale sălii (pereţi, ferestre, acoperiş) şi cazan, grosimea pereţilor şi elementele referitoare la sala cazanelor. Planurile respective vor purta menţiunea că au fost verificate şi corespund prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR, având înscris numele, prenumele şi semnătura celui care a efectuat această verificare. Verificările trebuie să fie executate de personal de specialitate autorizat de ISCIR-INSPECT din cadrul unităţilor de proiectare autorizate de ISCIR-INSPECT.

ISCIR-INSPECT IT va examina pe teren datele conţinute în documentaţie şi, în cazul în care aceste date vor fi găsite corespunzătoare şi în conformitate cu prescripţia tehnică, va elibera avizul obligatoriu de instalare.

5.1.18 Autorizaţia de funcţionare a cazanului

5.1.18.1 Cazanele noi sau vechi montate din nou nu pot fi puse în funcţiune fără autorizaţia de funcţionare eliberată de ISCIR-INSPECT IT în a cărei rază de activitate se află instalaţia.

Nu se admite punerea în funcţiune a cazanelor îară obţinerea prealabilă a autorizaţiei de funcţionare.

a)să obţină avizul de instalare obligatoriu, iar construcţia sălii cazanului să corespundă acestui aviz;

b)să fie asigurate condiţiile necesare realizării regimului chimic al cazanului;

c)să organizeze activitatea în centrala termică conform nivelului de supraveghere a cazanelor menţionat în documentaţia tehn,ică necesară pentru obţinerea avizului de instalare şi să prezinte autorizaţiile personalului de exploatare (fochişti);

d)să supună instalaţia verificărilor tehnice oficiale (revizia interioară, încercarea la presiune la rece, încercarea la cald etc.);

e)pentru cazanele vechi montate pe altă locaţie (cu excepţia cazanelor mobile) se va prezenta raportul de examinare şi investigaţii tehnice întocmit de o societate autorizată în acest sens.

5.1.18.3 În vederea eliberării autorizaţiei de funcţionare a cazanului, inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT va efectua următoarele:

a)verificarea existenţei şi conţinutului documentatiei de însoţire a cazanului (în cazul cazanelor noi) sau a cărţii de exploatare (în cazul cazanelor vechi) şi a documentului de import, pentru cazanele provenite din import;

b)examinarea condiţiilor de instalare a cazanului în ceea ce priveşte respectarea avizului de instalare obligatoriu eliberat de ISCIR-INSPECT IT, precum şi verificarea echipării cazanului cu aparatura de măsurare, de control şi de automatizare şi cu dispozitivele de securitate, în funcţie de nivelul de supraveghere (permanent sau periodic) în care se încadrează cazanul conform prevederilor de la pct. 5. l .1.1.2;

c)verificarea condiţiilor privind regimul chimic al cazanului şi anume :

–existenţa prizelor şi dispozitivelor de prelevare a probelor de apă (de alimentare şi din cazan), de abur (saturat şi supraîncălzit) şi de condensat ale cazanului;

–existenţa, dotarea şi organizarea punctului de lucru sau laboratorului chimic din centrala termică şi verificarea autorizaţiilor personalului (laboranţi-operatori);

–existenţa registrului de analize cu indicii chimici şi cu frecvenţa minimă obligatorie a analizelor;

d)revizia interioară;

e)încercarea la presiune la rece;

f)încercarea la cald;

g)verificarea registrului-jurnal de supraveghere a funcţionării, numerotat şi vizat de conducerea agentului economic deţinător;

h)verificarea exterioară.

5.1.18.4 Verificarea exterioară se efectuează la cazanele livrate complet asamblate de agentul economic constructor şi constă în examinarea tuturor părţilor componente ale cazanului, în scopul depistării unor eventuale defecte ca urmare a operaţiilor de transport şi instalare.

5.1.18.5 Încercarea la presiune la rece se efectuează în conformitate cu pct. 5.3.3.

Pentru cazanele livrate complet asamblate de constructor, încercarea la presiune la locul de montare nu este obligatorie dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii :

–încercarea la presiune a fost efectuată la constructor şi de la data efectuării acesteia nu au trecut mai mult de 12 luni;.

–cazanul nu a suferit deformaţii locale vizibile ca urmare a operaţiilor de transport şi instalare;

–în timpul montării nu au fost executate lucrări de sudură la părţile sub presiune ale cazanului.

Pentru cazanele care se asamblează la deţinător/utilizatorul final, încercarea la presiune la rece este cea efectuată în timpul verificării montajului în prezenta inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT.

5.1.18.6 În cazul montării unor cazane care comportă un volum mare de lucrări de înzidire sau de izolaţie, se admite efectuarea încercării generale (finale) la presiune cu unele părţi de cazan înzidite sau izolate, numai dacă părţile respective au fost supuse încercării la presiune înainte de izolarea lor în prezenţa inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT.

5.1.18.7 Încercarea la cald va consta în următoarele verificări principale:

–verificarea etanşeităţii îmbinărilor vizibile ale cazanului;

–verificarea funcţionării armăturilor de siguranţă şi control;

–verificarea realizării funcţiilor de protecţie, de semnalizare, de monitorizare şi de reglare ale instalaţiei de automatizare;

–verificarea funcţionării instalaţiei de ardere;

–verificarea funcţionării principalelor instalaţii auxiliare aferente cazanului;

–verificarea realizării principalilor indici de funcţionare ai cazanului;

–verificarea dilatării libere la cazanele prevăzute cu această posibilitate;

–verificarea existenţei instrucţiunilor de exploatare a cazanului şi examinarea, prin sondaj, a modului de însuşire a acestora de către personalul de exploatare.

5.1.18.8 Pentru participarea la încercarea la cald, ISCIR-INSPECT IT va fi anunţată de către deţinător (direct sau prin utilizator, după caz) sau de către montator cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită pentru această încercare.

La încercarea la cald trebuie să participe obligatoriu şi delegaţi ai agentului economic montator/instalator al cazanului şi, după caz, al instalaţiei de automatizare.

Se poate lua în considerare şi procesul-verbal întocmit de proprietar/utilizator cu condiţia respectării pct. 5.1.18.7.

5.2 Exploatarea cazanelor

5.2.1 Generalităţi

5.2.1.1 Proprietarul/utilizatorul este obligat să ia toate măsurile necesare în vederea respectării prevederilor prezentei prescripţii tehnice, în scopul funcţionării cazanelor în condiţii de securitate.

5.2.1.2 Proprietarii/utilizatorii au următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să înregistreze cazanele la ISCIR-INSPECT IT şi, de asemenea, să întocmească şi să ţină la zi evidenţa centralizată a acestora;

b)să supună cazanele la verificarea tehnică efectuată de personalul ISCIR-INSPECT IT în vederea autorizării, prin pregătirea cazanele şi crearea condiţiilor necesare în scopul verificării;

c)să obţină de la ISCIR-INSPECT IT, înainte de punerea în funcţiune, autorizaţia de funcţionare pentru cazanele noi, cele vechi montate din nou sau cele aflate în exploatare (la termenul scadent); este interzisă punerea în funcţiune a unor asemenea cazane fără autorizaţia de funcţionare;

d)să ia măsurile necesare pentru ca instalaţiile de cazane să fie folosite în condiţii de securitate şi să execute reviziile curente, reparaţiile şi întreţinerea lor permanentă conform prevederilor reglementărilor legale şi ale prezentei prescripţii tehnice;

e)să elaboreze şi să doteze fiecare loc de muncă cu instrucţiuni tehnice specifice privind exploatarea în condiţii normale a cazanelor, precum şi măsurile care trebuie luate în caz de avarii, întreruperi, dereglări ale proceselor tehnologice în care acestea sunt înglobate; la întocmirea instrucţiunilor interne se vor avea în vedere instrucţiunile constructorului; în aceste instrucţiuni se vor stabili condiţiile şi ciclurile de funcţionare, de reparaţii,de opriri, în funcţie de specificul instalaţiei de cazan, precum şi verificările şi încercările care trebuie să fie efectuate de către deţinător cu personal tehnic de specialitate în perioadele dintre două verificări tehnice periodice oficiale; rezultatele acestor verificări vor fi înscrise de persoanele care le-au efectuat într-o evidenţă care se păstrează la unitatea deţinătoare;

f)să folosească la exploatarea cazanelor personal autorizat de ISCIR-INSPECT IT, instruit şi examinat periodic.

g)să desfăşoare activităţile de exploatare conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi ale instrucţiunilor specifice furnizate de constructorul cazanului şi de proiectantul centralei termice;

h)să aibă angajat personal responsabil cu supravegherea tehnică şi verificarea instalaţiilor (RSVTI);

i)să deţină prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, specifice exploatării cazanelor;

j)să facă dovada dotărilor tehnice necesare exploatării cazanelor;

k)să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSVTI şi personalul de exploatare, autorizaţi de ISCIR­ INSPECT IT, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

1) să comunice în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR-INSPECT IT orice schimbare a RSVTI; personalul nou propus va începe activităţile specifice numai după autorizarea acestuia de către ISCIR-INSPECT IT;

m)utilizatorii cazanelor sunt singurii răspunzători pentru respectarea termenelor scadente de efectuare a verificărilor, chiar dacă acestea îi sunt sau nu comunicate de către ISCIR-INSPECT IT;

n)în cazul efectuării de lucrări de tipul celor menţionate în anexa B la pct. B.2 să solicite autorizaţia, astfel încât să se asigure că agentul economic este autorizat pentru domeniul respectiv.

5.2.1.3 Dacă se constată, cu ocazia verificărilor tehnice efectuate de proprietar/utilizator, defecţiuni care afectează securitatea în funcţionare a cazanului, acestea vor fi anunţate la ISCIR­ INSPECT IT în raza căreia îşi are sediul în vederea examinării instalaţiei şi luării măsurilor corespunzătoare.

5.2.2 Proprietarii/utilizatorii sunt obligaţi să numească personal propriu (ingineri şi/sau tehnicieni de specialitate) în raport cu numărul şi complexitatea instalaţiilor de cazane, care va fi autorizat de ISCIR-INSPECT IT şi care răspunde împreună cu conducerea unităţii de luarea măsurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

Personalul menţionat, denumit în continuare „responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor" (RSVTI), va fi numit prin decizie dată de conducătorul unităţii deţinătoare, conform modelului din anexa D.

5.2.2.1 Personalul propnu de supraveghere tehnică are următoarele obligaţii ş1 responsabilităţi:

a)să cunoască legislaţia şi prescripţiile tehnice specifice în vigoare care reglementează funcţionarea cazanelor în condiţii de securitate;

b)să urmărească elaborarea şi dotarea fiecărui loc de muncă cu instrucţiuni tehnice specifice privind exploatarea în condiţii normale precum şi măsurile care trebuie luate în caz de avarii, întreruperi sau dereglări în funcţionarea cazanelor sau a proceselor tehnologice în care acestea sunt înglobate;

c)să întocmească planul anual de verificări şi încercări pentru autorizarea funcţionării în continuare a cazanelor aflate în exploatare, pe care îl supune aprobării conducerii unităţii şi apoi îl înaintează la ISCIR-INSPECT IT în raza căreia se află instalaţiile de cazane;

d)să urmărească folosirea cazanelor în condiţii de securitate, efectuarea reviziilor curente, a reparaţiilor şi a întreţinerii permanente a acestora, conform reglementărilor legale şi prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

e)să organizeze şi să participe la instructajele profesionale cu personalul de deservire a cazanelor;

f)să asigure pregătirea cazanelor în vederea efectuării de către inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT a verificărilor tehnice şi încercărilor şi să comunice la ISCIR­ INSPECT IT datele la care se efectuează acestea;

g)să anunţe la ISCIR-INSPECT IT avariile şi accidentele produse la cazane şi să participe la cercetarea acestora;

h)să colaboreze cu celelalte compartimente din unitate în vederea aplicării şi respectării prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

i)să ţină evidenţa cazanelor şi să urmărească păstrarea corespunzătoare a autorizaţiilor de funcţionare.

5.2.3 Sala cazanelor

5.2.3.1 Accesul în sala cazanelor a persoanelor străine de exploatarea cazanelor şi a instalaţiilor auxiliare ale acestora este interzisă, fără aprobarea prealabilă din partea conducerii unităţii deţinătoare.

Inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT, precum şi personalul propriu de supraveghere tehnică pot intra oricând în sala cazanelor, pe baza legitimaţiei de serviciu sau a delegaţiei permanente de control.

5.2.3.2 Este interzis a se da sălii cazanelor altă întrebuinţare, în afara celei de exploatare şi întreţinere a cazanelor şi a instalaţiilor auxiliare.

5.2.3.3 Spaţiile de acces şi de deservire a diferitelor locuri de muncă din sala cazanelor precum şi căile spre uşile sălii vor fi întotdeauna libere. Uşile vor fi descuiate tot timpul funcţionării cazanelor.

5.2.3.4 În sala cazanelor trebuie să existe un telefon sau alte mijloace de semnalizare şi comunicare rapidă cu exteriorul (conducerea unităţii, locurile de consum a aburului, sursa de gaze fierbinţi în cazul cazanelor recuperatoare etc.), care să evite deplasările personalului de deservire a cazanului şi părăsirea sălii cazanelor.

5.2.3.5 În sala cazanelor vor fi afişate la loc vizibil instrucţiuni de exploatare, care să ţină seama de specificul cazanelor din sală. De asemenea, vor fi afişate instrucţiuni interne privind atribuţiile personalului şi modul de deservire a cazanului, precum şi placarde cu instrucţiuni de protecţia muncii.

În cazul instalaţiilor complexe, atunci când volumul acestor instrucţiuni nu permite afişarea lor, personalul de exploatare va fi dotat individual cu acestea.

Instrucţiunile de exploatare pot fi păstrate şi în camera de comandă a cazanului cu condiţia ca acestea să fie în număr suficient şi accesibile pentru întreg personalul de exploatare.

5.2.4 Personalul de deservire şi organizarea muncii

5.2.4.1 Proprietarul/utilizatorul, cei însărcinaţi în scris de către acesta, precum şi întreg personalul de exploatare sunt obligaţi să cunoască şi să respecte prevederile prezentei prescripţii tehnice, precum şi toate dispoziţiile legale care reglementează exploatarea cazanelor.

5.2.4.2 Proprietarii/utilizatorii centralelor termice pot numi: responsabil sală cazane, fochişti şefi şi fochişti ajutori, conform organizării muncii în sala cazanelor prevăzute de proiectantul centralei termice. •

Atunci când complexitatea cazanelor şi specificul exploatării (de exemplu: autorizarea cazanului pentru funcţionare în regim de supraveghere nepermanentă) îl impune, se acceptă şi un alt mod de organizare a muncii şi desemnare a personalului respectiv astfel încât să fie îndeplinite condiţiile din prezenta prescripţie tehnică.

5.2.4.3 Fochiştii folosiţi la exploatarea cazanelor trebuie să fie autorizaţi în conformitate cu prevederile anexei L.

Fochiştii şefi se pot numi de către unitatea deţinătoare numai dintre fochiştii autorizaţi.

5.2.4.4 Proprietarul/utilizatorul poate încredinta sala cazanelor unui responsabil cu pregătire tehnică corespunzătoare. În raport cu importanţa i stalaţiilor, pot fi numiţi ca responsabili:

a)ingineri sau subingineri de specialitate (energetică sau mecanică);

b)tehnicieni sau maiştri de specialitate (energetică sau mecanică) cu o practică în exploatarea cazanelor de minimum 5 ani;

c)fochişti şefi cu o vechime în această funcţiţ de minim 5 ani.

În cazul sălilor mici de cazane, atribuţiile responsabilului sălii cazanelor pot fi îndeplinite de o persoană competentă, numită de proprietar/utilizator.

5.2.4.5 Responsabilul sălii cazanelor are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)întocmeşte instrucţiuni pentru exploatarea şi revizia cazanelor, potrivit specificului acestora şi ţinând seama de cerinţele unei exploatări sigure;

b)repartizează sarcinile personalului de exploatare şi controlează modul cum acestea sunt îndeplinite;

c)informează conducerea unităţii deţinătoare asupra posibilităţii de folosire a cazanelor, ţinând seama de starea lor şi de timpul de oprire pentru revizii, reparaţii şi verificări;

d)stabileşte ora pornirii şi opririi cazanelor prin registrul-jurnal de exploatare;

e)controlează funcţionarea cazanelor şi ia, după caz, măsuri de înlăturare a defectelor;

f)ţine la zi registrul de evidenţa intervenţiilor şi reparaţiilor;

g)urmăreşte realizarea indicilor de calitate ai apei de alimentare;

h)conduce reviziile şi reparaţiile curente şi participă efectiv la verificările tehnice oficiale;

i)răspunde de pregătirea instalaţiilor pentru verificările tehnice oficiale;

j)organizează instruirea şi verifică anual, în comisia numită de conducerea unităţii, nivelul cunoştinţelor tehnice în domeniu ale fochiştilor;

k)răspunde de respectarea atribuţiilor stabilite prin instrucţiunile interne.

5.2.4.6 Fochistul şef are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să cunoască bine instalaţia de cazane din punct de vedere al deservirii;

b)să cunoască şi să aplice instrucţiunile de exploatare;

c)să ia toate măsurile necesare astfel ca pornirea şi oprirea cazanului să se facă în securitate;

d)să controleze funcţionarea armăturilor de siguranţă şi de control, a dispozitivelor de alimentare etc.şi contrasemnează rezultatele în registrul-jurnal de supraveghere;

e)să înlăture defectele semnalate de fochişti, iar în cazul în care nu le va putea înlătura să responsabilul sălii cazanelor;

f)să conducă lucrările de curăţare a cazanului;

g)să asiste la primirea-predarea serviciului de către fochişti ş1 să contrasemneze în registrul-jurnal de supraveghere.

5.2.4.7 Fochistul are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a)să cunoască bine instalaţia de cazane şi deservirea e1 corectă, urmărind -continuu funcţionarea normală a acesteia;

b)să cunoască şi să aplice instrucţiunile de exploatare;

c)să supravegheze direct şi permanent buna funcţionare a cazanului şi a instalaţiilor anexe şi să înregistreze parametrii cazanului la intervalele stabilite prin instrucţiunile interne şi prezenta prescripţie tehnică;

d)să comunice şefilor săi defectele constatate şi să contrasemneze în registrul-jurnal de supraveghere;

e)să oprească din funcţiune cazanul în cazurile prevăzute la pct. 5.2.9.12;

f)să predea şi să ia în primire serviciul numai după verificarea bunei funcţionări a cazanului; rezultatul predării-primirii se va consemna în registrul-jurnal de supraveghere sub semnătura ambilor fochişti.

Este interzisă predarea şi preluarea serviciului în timpul efectuării unor manevre pentru înlăturarea unor situaţii de avarii în sala cazanelor.

5.2.4.8 Fochiştii ajutori trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii de sănătate şi ca şi fochiştii şi să aibă vârsta minimă prevăzută de legislaţia în vigoare. Pentru aceştia nu este obligatorie autorizarea.

5.2.4.9 Personalul de deservire va îndeplini în timpul funcţionării cazanului numai sarcinile legate de exploatarea acestuia, conform instrucţiunilor de exploatare şi instrucţiunilor interne.

5.2.5 Evidenţa exploatării cazanelor

5.2.5.1 Fiecare sală de cazane sau instalaţie tehnologică în care funcţionează cazane recuperatoare trebuie să aibă un registru-jurnal de supraveghere cu evidenţa funcţionării, prezentând o evidenţă explicită a opririlor şi a orelor de funcţionare pentru fiecare cazan. Registrul numerotat, sigilat şi vizat de conducerea unităţii deţinătoare va fi păstrat în bune condiţii In sala cazanelor sau a instalaţiei tehnologice.

Inscrierile în registru se vor face citeţ, nefiind permise corecturi sau ştersături ci numai anulări contrasemnate de cel care le-a efectuat.

5.2.5.2 În registrul-jurnal de supraveghere pot face înscrieri: fochistul, fochistul şef, responsabilul sălii cazanelor, factorii responsabili din unitate (conducerea unităţii şi cei însărcinaţi în scris de aceasta), precum şi alte persoane din exploatare, conform atribuţiilor ce le revin prin instrucţiunile interne (inclusiv prin specificaţiile rezultate din autorizarea de către ISCIR­ INSPECT IT a funcţionării cazanului în regim de supraveghere nepermanentă , dacă este cazul).

5.2.5.3 Fochistul va înscrie în registrul-jurnal de supraveghere următoarele:

a)constatările privind starea cazanului, a instalaţiilor auxiliare, a armăturilor, a sistemului de automatizare etc. efectuate la preluarea serviciului;

b)ora la care efectuează operaţiile de verificare a armăturilor şi instalaţiilor auxiliare, a elementelor principale ale instalaţiei de automatizare din sistemul de protecţie automată şi operaţiile principale în funcţionarea cazanului, inclusiv constatările făcute;

c)ora la care s-au produs anumite defecţiuni sau fenomene anormale în exploatarea cazanului, indicând locul şi felul defecţiunii, precum şi ora şi modul de remediere a acestora;

d)ora aprinderii şi stingerii focului;

e)operaţiile principale privind tratarea ap'ei, în cazul în care îi revine şi această sarcină.

5.2.5.4 Responsabilul sălii cazanelor şi fochistul şef vor înscrie în registrul-jurnal de supraveghere următoarele:

a)data la care trebuie să fie pus în funcţiune sau oprit cazanul;

b)constatările făcute cu ocazia controlului instalaţiei şi activităţii personalului de deservire, precum şi dispoziţiile date;

c)orice alte dispoziţii referitoare la exploatarea, întreţinerea, repararea şi verificarea tehnică a cazanelor şi instalaţiilor anexe, precum şi cele referitoare la organizarea muncii în sala cazanelor.

5.2.5.5 Fiecare sală de cazane (sau instalaţie tehnologică în care funcţionează cazane recuperatoare) va avea un registru de evidenţă a reparaţiilor efectuate (inclusiv a curăţărilor de piatră) la instalaţia de cazane, numerotat şi vizat de conducerea unităţii deţinătoare. Responsabilul cu reparaţiile sau responsabilul sălii cazanelor va înscrie în registru data, locul, felul reparaţiei şi operaţiile efectuate.

Poziţia ţevilor tăiate, înlocuite sau sudate va fi indicată într-o schemă a ţevilor (pentru ecran, economizor sau supraîncălzitor) ataşată la registru.

5.2.6 Pregătirea cazanului pentru aprinderea focului

5.2.6.1 Înainte de aprinderea focului la cazan, trebuie să se verifice:

a)lipsa în focar şi în canalele de fum a persoanelor sau a unor obiecte şi scule uitate;

b)starea focarului şi a canalelor de fum, a dispozitivelor de închidere, a clapetelor de explozie etc.;

c)starea de funcţionare a aparatelor de măsurare, de control şi de automatizare, a armăturii de închidere, a dispozitivelor de alimentare, a instalaţiei de tratare a apei, a instalaţiilor pentru arderea combustibilului, a ventilatoarelor de aer şi de gaze de ardere, precum şi a eficacităţii tirajului natural;

d)dacă există flanşe oarbe înainte şi după supapele de siguranţă, pe conductele de apă, de abur sau de combustibil, de golire, de purjare etc.;

e)poziţia contragreutăţilor supapelor de .siguranţă şi, respectiv, existenţa sigiliilor, conform prevederilor din cartea cazanului.

5.2.6.2 Cazanul se va umple cu apă până la nivelul minim, lăsându-se tot timpul deschise robinetele de aerisire sau, în lipsa acestora, supapele de siguranţă de pe tambur, de pe supraîncălzitor şi de pe economizor.

La cazanele cu străbatere forţată, înainte de aprinderea focului se va realiza debitul minim al apei de alimentare prevăzut de către constructorul cazanului.

5.2.6.3 Supraîncălzitoarele aflate permanent în drumul gazelor de ardere, fără posibilitatea de a fi ocolite, trebuie să fie umplute cu apă. Dacă se dispune de o sursă sigură de abur, supraîncălzitoarele pot fi racordate la această sursă în loc să fie umplute cu apă.

Se admite pornirea cazanelor şi cu suprâmcălzitoare uscate cu condiţia de a se lua măsurile necesare pentru evitarea arderii ţevilor, consemnate în instrucţiunile de exploatare.

5.2.6.4 În cazul economizoarelor de tip fierbător, care au legătura între tambur şi colectoarele inferioare ale acestora, înainte de aprinderea focului se vor deschide robinetele de pe aceste legături.

5.2.6.5 Înainte de aprinderea focului trebuie să fie efectuată ventilarea focarului şi a canalelor de gaze de ardere pe durata de timp stabilită în instrucţiunile de exploatare (în funcţie de construcţia cazanului), dar nu mai puţin de 1O minute, prin pornirea ventilatoarelor de gaze de ardere şi de aer, cu deschiderea maximă a clapetelor de reglare sau, în lipsa acestora, la valoarea maximă disponibilă a tirajului natural. Fac excepţie de la regula de mai sus cazanele prevăzute cu preventilare automată sau preventilare controlată, la care se va asigura evacuarea a cel puţin 5 volume de aer.

5.2.6.6 La cazanele care funcţionează cu combustibil lichid, temperatura combustibilului trebuie să fie adusă la valoarea stabilită în instructiunile de exploatare înainte de aprinderea focului. În cazul în care injecţia combustibilului se ;ealizează cu abur, conducta de aducţiune a aburului trebuie să fie încălzită în prealabil.

5.2.7 Aprinderea focului

5.2.7.1 Aprinderea focului în cazan se face numai în baza dispoziţiei responsabilului sălii cazanelor înscrisă în registrul-jurnal de supraveghere, iar personalul de deservire trebuie să fie anunţat din timp de acesta.

5.2.7.2 La aprinderea i:nanuală a focului se va ţine seama de următoarele:

a)dispozitivul de aprindere trebuie să fie înlăturat din focar numai după obţinerea unei flăcări stabile;

b)în cazul combustibilului gazos, la stingerea dispozitivului de aprindere se întrerupe alimentarea cu combustibil, se ventilează cazanul, după care se trece din nou la aprinderea arzătorului;

c)atunci când cazanul este echipat cu mai multe arzătoare aprinderea lor se face succesiv;

d)dacă se sting toate sau o parte din arzătoarele aprinse, se întrerupe imediat alimentarea cu combustibil, se ventilează cazanul, după care aprinderea arzătoarelor se poate repeta;

e)nu este permisă aprinderea unui arzător de la arzătorul vecin.

5.2.7.3 Aprinderea focului, la cazanele prevăzute cu instalaţii de automatizare, trebuie să se facă în conformitate cu instrucţiunile de exploatare întocmite de constructorul cazanului, urmărindu-se derularea şi realizarea corectă a secvenţelor automate de aprindere.

5.2.7.4 Încălzirea cazanului până la racordarea la conducta de abur se face conform instrucţiunilor întocmite de constructorul cazanului, iar în lipsa acestora conform instrucţiunilor întocmite de responsabilii sălii cazanelor.

5.2.7.5 Durata încălzirii cazanului va fi în funcţie de construcţia cazanului (de sistemul de dilatare, de modul de încălzire, de volumul de apă, de condiţiile de circulaţie a apei etc.).

5.2.7.6 Dacă în urma creşterii volumului apei nivelul s-a ridicat prea mult se va elimina cu grijă apa până la 50 mm deasupra nivelului minim, urmărindu-se ca robinetele de golire sau de purjare să se închidă etanş.

5.2.7.7 În timpul încălzirii cazanului pot fi strânse cu atenţie şuruburile armăturilor prevăzute cu garnituri de etanşare numai cu chei normale, fără prelungitor şi numai în prezenţa responsabilului sălii cazanului, astfel:

–la cazanele cu o presiune nominală până la 64 bar inclusiv, atunci când presiunea din cazan a atins cel mult 3 bar;

–la cazanele cu o presiune nominală peste 64 bar, atunci când presiunea din cazan nu depăşeşte 4 bar.

5.2.7.8 La cazanele prevăzute cu dispozitive de dilatare termică se va urmări în timpul încălzirii dilatarea, conform indicatoarelor de deplasare (repere).

5.2.7.9 Dacă supraîncălzitoarele şi economizoarele sunt prevăzute cu canale de ocolire a gazelor de ardere, clapetele pentru devierea acestor gaze vor fi aşezate în poziţia corespunzătoare, astfel încât gazele de ardere să ocolească aceste instalaţii.

5.2.7.10 Pentru preîntâmpinarea încălzirii apei ·în economizor peste temperatura maximă admisă prin proiect, în cazul când lipseşte canalul de ocolire, se va stabili prin proiect o schemă care să asigure circulaţia apei în economizor.

5.2.8 Pornirea cazanului

5.2.8.1 Supraîncălzitoarele umplute cu apă de răcire vor fi golite după ce presiunea din cazan este aproape de presiunea nominală. După golire se face legătura între supraîncălzitor şi spaţiul de abur al cazanului.

5.2.8.2 Supraîncălzitoarele prevăzute cu canale pentru ocolirea gazelor de ardere se introduc în circuitul de funcţionare al cazanului prin manevrarea corespunzătoare a clapetelor, după ce s-a atins presiunea nominală a cazanului.

5.2.8.3 Economizorul izolabil (pe partea de gaze) se pune în funcţiune imediat după alimentarea cazanului cu apă prin manevrarea clapetelor de conducere a gazelor de ardere în poziţia necesară. Se va controla creşterea temperaturii apei în economizor până la atingerea stării normale de funcţionare.

În cazul folosirii unor combustibili cu umiditate mare, în scopul evitării formării picăturilor de apă pe ţevile economizorului, clapetele pentru conducerea gazelor de ardere vor fi deschise atunci când temperatura acestora a atins valoarea stabilită în instrucţiunile de exploatare.

5.2.8.4 În cazul economizoarelor cu recirculaţie, în timpul pornirii şi înainte de alimentarea cazanului cu apă, recirculaţia se va închide.

5.2.8.5 Conectarea cazanului la conducta de abur principală trebuie să se facă prin deschiderea treptată a robinetului principal după golirea completă de apă condensată şi după încălzirea acesteia prin suflare cu abur. În timpul încălzirii, se va urmări atent starea generală a conductei, a compensatoarelor, a reazemelor şi a suspensiilor, precum şi dilatarea uniformă a acesteia.

La apariţia vibraţiilor sau a şocurilor puternice trebuie să se întrerupă încălzirea până la eliminarea cauzelor.

5.2.8.6 În cazul în care conectarea cazanului la conducta principală se face când aceasta se află sub presiune (prin conductă circulă abur provenit de la alte surse), presiunea în cazan trebuie să fie cât mai apropiată de presiunea din conducta principală, iar în cazul cazanelor cu supraîncălzitor temperatura aburului supraîncălzit trebuie să fie cât mai apropiată de valoarea nominală.

5.2.8.7 Pe măsură ce se măreşte sarcina cazanului, eşaparea aburului în atmosferă se micşorează conform documentaţiei tehnice de însoţire şi/sau instrucţiunilor elaborate de proiectantul centralei termice.

5.2.8.8 La punerea în funcţiune a cazanului, după o oprire de scurtă durată, se vor respecta regulile de la pct. 5.2.7 şi 5.2.8 privind încălzirea şi punerea în funcţiune.

5.2.9

5.2.9.1

Functionarea cazanului

'

Funcţionarea cazanului trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de unitatea

constructoare şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul centralei termice.

a)menţinerii nivelului normal al apei printr-o alimentare uniformă a cazanului; nu se admite scăderea sau creşterea nivelului sub nivelul minim, respectiv peste nivelul maxim;

b)menţinerii presiunii nominale a aburului;

c)menţinerii temperaturii nominale a aburului supraîncălzit şi a apei de alimentare;

d)funcţionării normale a arzătoarelor;

e)funcţionării normale a aparatelor de măsurare şi control, a instalaţiei de protecţie ş1 reglare automată, a armăturilor de siguranţă etc.;

f)menţinerii debitului de apă corespunzător cantităţii de combustibil şi debitului de abur livrat (la cazanele cu străbatere forţată).

5.2.9.4 Verificarea bunei funcţionări a manometrelor şi purjarea tubului sifon se va efectua cel puţin o dată pe schimb.

5.2.9.5 Verificarea bunei funcţionări a indicatoarelor de nivel se efectuează astfel:

–la cazanele cu presiunea nominală până la 15 bar inclusiv, se va efectua cel puţin o dată pe schimb;

–la cazanele cu presiunea nominală de la 15 bar până la 40 bar inclusiv, se va efectua cel puţin o dată la 24 de ore;

–la cazanele cu presiunea nominală peste 40 bar, se va efectua la intervalele stabilite în ipstrucţiunile de exploatare.

Compararea indicaţiilor indicatoarelor de nivel cu acţiune indirectă cu cele ale indicatoarelor cu

acţiune directă se va face cel puţin o dată pe schimb.

Defectele constatate trebuie să fie înlăturate imediat, iar în cazul în care acestea nu se pot înlătura se va anunţa responsabilul sălii cazanelor pentru luarea măsurilor necesare.

5.2.9.6 Verificarea funcţionării supapelor de siguranţă prin suflare se va efectua astfel:

–la cazanele cu presiunea nominală până la 40 bar inclusiv, se va efectua cel puţin o dată la 24 ore;

–la cazanele cu presiunea nominală peste 40 bar, se va efectua la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare ale cazanului.

Verificarea funcţionării supapelor de siguranţă la cazanele cu presiune nominală peste 40 bar

trebuie să fie efectuată în prezenţa responsabilului sălii cazanelor.

Orice defect constatat la supapele de siguranţă va fi adus la cunoştinţa responsabilului sălii cazanelor şi/sau RSVTI.

Funcţionarea cazanelor cu supape de siguranţă defecte sau dereglate este interzisă. De asemenea, este interzisă blocarea sau încărcarea suplimentară a .supapelor de siguranţă.

5.2.9.7 Verificarea bunei funcţionări a dispozitivelor de alimentare cu apă se va face prin pornirea pe timp scurt a fiecăruia dintre ele. La cazanele cu presiunea nominală până la 40 bar inclusiv, verificarea se va face cel puţin o dată pe schimb, iar la cele cu presiunea nominală peste 40 bar, la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare.

5.2.9.8 Purjarea periodică a cazanului se va face la intervalele şi cu durata stabilite în instrucţiunile de exploatare sau conform dispoziţiilor compartimentului care răspunde de regimul chimic al apei şi al aburului.

Se va proceda astfel:

–înainte de purjare se va verifica buna funcţionare a indicatoarelor de nivel şi a dispozitivelor de alimentare cu apă; nivelul apei în cazan trebuie să fie peste cel normal, iar după purjare să nu scadă sub cel minim;

–în timpul purjării se va urmări nivelul apei în cazan; la apariţia în reţeaua de purjare a vibraţiilor puternice sau a şocurilor hidraulice, purjarea trebuie să fie întreruptă imediat;

–după purjare se va controla dacă robinetul de purjare închide etanş.

5.2.9.9 Suflarea cenuşii şi a funinginii de pe suprafeţele de încălzire ale cazanului trebuie să se facă la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare. Aceasta se va efectua în sensul de evacuare a gazelor de ardere, începând de la focar spre canalele de gaze, asigurându-se în acest timp un tiraj mărit.

5.2.9.10 Aparatura de măsurare şi control, de protecţie, de monitorizare şi de reglare automată a parametrilor de funcţionare trebuie să fie verificată la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare (la cazanele care functionează în regim de supraveghere nepermanentă, S1-Sp24 sau S1-Sp72, aceste verificări se suplimentează obligatoriu cu autocontrolul elementelor sistemului de automatizare,cu autodiagnosticare şi cu profilaxie automată pentru elementele sistemelor de protecţie automată, cu îmegistrare automată a evenimentelor şi parametrilor în perioadele de funcţionare cu supraveghere aflată exclusiv în sarcina sistemului de automatizare).

5.2.9.11 Rezultatele verificărilor efectuate conform pct. 5.2.9.4... 5.2.9.10 vor fi înscrise în registrul-jurnal de supraveghere al sălii cazanelor.

a)nivelul apei a scăzut sub cel minim, fiind totuşi vizibil prin vizorul sticlei de nivel şi continuă să scadă deşi cazanul este alimentat intens cu apă;

b)nivelul apei nu se mai vede prin vizorul sticlei de nivel şi nu reapare atunci când se închide robinetul de abur al sticlei; în acest caz alimentarea cu apă este interzisă;

c)debitul de apă de alimentare, la cazanele cu străbatere forţată, a scăzut sub limita minimă de ssecuritate prevăzută în instrucţiunile de exploatare;

d)toate dispozitivele de alimentare cu apă sunt defecte;

e)toate indicatoarele de nivel nu funcţionează;

f)nivelul apei a trecut peste marginea superioară a sticlei şi prin purjarea cazanului nivelul nu scade;

g)la elementele cazanului (tambur, colectoare, camere de apă, ţevi, plăci tubulare, cutii de foc etc.) au apărut burduşiri (cu excepţia umflăturilor mici la ţevi), fisuri sau crăpături (cu excepţia fisurilor şi crăpăturilor mici la ţevi), scurgeri pe la îmbinările sudate (cu excepţia uşoarelor scurgeri la sudurile ţevilor), încălzirea la roşu a unei părţi din peretele metalic;

h)s-au produs crăpături mari sau dărâmături la zidăria focarului sau cazanului;

i)s-a încălzit la roşu o porţiune din scheletul metalic de susţinere a cazanului;

j)combustibilul antrenat arde în canalele de gaze de ardere şi temperatura acestor gaze creşte anormal;

k)sunt atinse limitele de declanşare prin protecţia automată a cazanului, dar instalaţia de

automatizare nu realizează declanşarea;

1) s-a produs o explozie de gaze în focarul cazanului;

m)a izbucnit un incendiu în sala cazanelor, care progresează rapid şi nu poate fi stins;

n)la stingerea accidentală a focului în camera de ardere.

Funcţie de particularităţile funcţionale ale cazanului, în instrucţiunile de exploatare se vor stabili şi alte cazuri.

Cazurile de mai sus vor fi aduse la cunoştinţa responsabilului sălii cazanelor şi/sau RSVTI şi vor fi înscrise în registrul-jurnal de supraveghere, iar atunci când se soldează cu avarii vor fi anunţate la ISCIR-INSPECT IT, procedându-se după cum urmează:

–în cazul avariilor care determină oprirea din funcţiune sau funcţionarea în condiţii de nesiguranţă a cazanelor precum şi în cazuri de accidente provocate de acestea, proprietarul/utilizatorul va anunţa, telefonic şi prin fax, în cel mult 8 ore, ISCIR-INSPECT IT în vederea efectuării cercetărilor tehnice; •

–proprietarul/utilizatorul este obligat să ia măsurile necesare astfel ca situaţia produsă la avarie sau în timpul accidentului să rămână nemodificată până la sosirea organului de verificare al ISCIR-INSPECT IT, cu excepţia cazului în care aceasta ar constitui un pericol

A pentru viaţa şi sănătatea oamenilor sau ar afecta procesul de producţie.

In acest caz, persoana autorizată de ISCIR-INSPECT IT a proprietarului/utilizatorului respectiv va întocmi un raport tehnic cu situaţia tehnică a instalaţiei imediat după avarie, care poate include şi fotografii ale zonei avariate, precum şi intervenţiile operate asupra zonei avariate pentru a se evita riscuri suplimentare pe care avaria respectivă le poate genera.

5.2.9.13 La apariţia unor defecte de natura celor exceptate la pct. 5.2.9.12 lit. g), precum şi a curgerilor la îmbinările mandrinate, a diferitelor defecte ale armăturii de control şi de securitate

şi ale instalaţiilor auxiliare personalul de deservire va anunţa imediat responsabilul sălii cazanului şi/sau RSVTI, care va dispune măsurile necesare în vederea eliminării defectelor respective.

5.2.9.14 Supraîncălzitorul cazanului va fi verificat în timpul funcţionării în ceea ce priveşte:

–temperatura de supraîncălzire, care trebuie să fie menţinută şi la sarcina redusă a cazanului;

–starea generală şi etanşeitatea serpentinelor;

–închiderea sigură a robinetului de umplere cu apă.

În timpul opririi din funcţiune se va verifica sistemul de susţinere a supraîncălzitorului.

5.2.9.15 La funcţionarea economizorului se va urmări ca:

–alimentarea cu apă să se facă în mod continuu;

–temperatura apei la ieşirea din economizorul de tip nefierbător să fie mai mică decât temperatura de fierbere din cazan cu valoarea indicată prin proiect;

–temperatura apei la intrarea în economizor să fie de cel puţin 40°C;

–purjarea să fie efectuată periodic.

În cazul în care la economizor apare un defect care îl face impropriu funcţionării se va proceda la izolarea lui şi la alimentarea cazanului prin conducta de ocolire. In cazul economizoarelor neizolabile se va opri cazanul din funcţiune, căutând să se menţină nivelul normal al apei până la răcirea suficientă a cazanului.

5.2.9.16 Elementele cazanului (colectoare, distribuitoare, ţevi de legătură şi ţevi de supraîncălzitor) care funcţionează la o temperatură a pereţilor de 450°C şi mai mare trebuie să fie verificate în ceea ce priveşte deformaţiile şi modificările structurale.

5.2.10 Oprirea, răcirea şi golirea cazanului

5.2.10.1 Înainte de oprirea cazanului din funcţiune se vor executa următoarele operaţii:

–se va alimenta cazanul cu apă până la un nivel puţin peste nivelul normal;

–se va reduce treptat arderea prin micşorarea.cantităţii de combustibil şi de aer de ardere;

–se vor lua măsuri pentru evitarea depăşirii temperaturii maxime admise în economizor (în cazul economizoarelor izolabile).

5.2.10.2 Este interzisă stingerea focului cu apa, m afară de cazurile speciale prevăzute în instrucţiunile de exploatare (de exemplu pentru stingerea unui incendiu), urmărindu-se ca jetul de apă să nu pătrundă la pereţi şi la zidăria cazanului.

5.2.10.3 Decuplarea cazanului de la conducta principală de abur se va face conform instrucţiunilor de exploatare.

5.2.10.4 La oprirea cazanului din funcţiune se va asigura răcirea corespunzătoare a supraîncălzitorului, conform instrucţiunilor de exploatare.

5.2.10.5 Răcirea cazanului înainte de golirea apei se face încet. Timpul şi modul de răcire va fi precizat prin instrucţiunile de exploatare, în funcţie de specificul instalaţiei.

5.2.10.6 Golirea de apă se face încet, numai după ce temperatura zidăriei a scăzut suficient şi presiunea din cazan a scăzut complet, iar prin robinetul de aerisire sau, după caz, prin supapele de siguranţă deschise în vederea aerisirii nu mai iese abur.

După golire se deschid toate capacele şi se demontează robinetele în scopul răcirii cazanului şi prm aensire.

Golirea cazanului şi a economizorului se va face şi la opririle din funcţiune de scurtă durată, dacă există pericol de îngheţ.

5.2.11 Revizii curente, curăţarea şi conservarea cazanelor

5.2.11.1 În timpul funcţionării cazanului şi ori de câte ori acesta este oprit pentru curăţări sau spălări, responsabilul sălii cazanelor şi/sau RSVTI este obligat să examineze starea cazanului, efectuând revizii exterioare, revizii interioare şi încercări de presiune la rece. Rezultatele acestor verificări şi încercări vor fi înscrise în registrul-jurnal de supraveghere.

Intervalul de timp pentru efectuarea verificărilor menţionate mai sus va fi precizat în instrucţiunile de exploatare.

5.2.11.2 Dacă cu aceste ocazii se constată deficienţe care ar periclita securitatea în funcţionare a cazanului, acestea vor fi aduse imediat la cunoştinţa ISCIR-INSPECT IT.

5.2.11.3 Curăţarea cazanului se va face imediat după răcire şi golire, pentru a se evita pietrificarea nămolului din cazan, şi va fi executată astfel încât suprafeţele metalice să rămână curate.

Uneltele folosite la curăţare nu trebuie să aibă m:uchii ascuţite care să degradeze suprafeţele metalice ale cazanului.

5.2.11.4 În afara suprafeţelor metalice, vor fi bine curăţate legăturile armăturilor cu cazanul, precum şi conductele de alimentare cu apă şi de golire.

5.2.11.5 Izolarea cazanului pe partea de abur, de apă, de purjare, de combustibil etc. se va face prin flanşe oarbe dimensionate corespunzător şi montate, de regulă, în faţa robinetelor de închidere pe partea cazanului oprit, cu excepţia robinetului de golire la care flanşa oarbă se montează după aceasta.

5.2.11.6 La cazanele care au conducte îmbinate prin sudură (fără flanşe) se admite ca izolarea să se facă cu ajutorul a două robinete în serie, având între ele un robinet de drenaj în legătură cu atmosfera. Cele două robinete, precum şi robinetul de drenaj vor fi blocate sigur (de exemplu cu lacăt), primele în poziţia închis, iar cel de drenaj în poziţia deschis.

5.2.11.7 Pentru lucrările de curăţare şi revizii curente iluminarea cazanului se face cu lămpi electrice portative, cu tensiunea maximă de 24 V. Bornele înfăşurării primare a transformatorului trebuie să fie bine izolate.

Este interzisă folosirea lămpilor cu combustibil (acetilenă, benzină, petrol etc.) cu flacără deschisă şi a lămpilor electrice alimentate prin autotransformator.

În cazul folosirii de aparate electrice portative la lucrările de curăţare, revizie (de exemplu scule electrice, ventilatoare pentru răcire etc.) vor fi luate măsuri speciale de protecţia muncii împotriva electrocutării.

Înainte de a intra în focar şi în canalele de aer şi de gaze de ardere, acestea vor fi bine aerisite, după care registrul de fum sau clapele de aer se închid şi se blochează.

Pentru a permite curăţarea şi verificarea corespunzătoare a focarului şi a canalelor de gaze de ardere se vor prevedea, după caz, scări bine fixate, schele sau alte sisteme sigure.

Lucrările de curăţare şi revizie nu pot începe dacă temperatura în interior este mai mare de 35°C. Pentru prevenirea unor eventuale accidente, aceste lucrări vor fi efectuate de cel puţin două persoane.

5.2.11.8 Acolo unde îndepărtarea pe cale mecanică a depunerilor prezintă dificultăţi din cauza aderenţei acestora sau a imposibilităţii accesului, poate fi efectuată o curăţare chimică respectându-se prevederile prescripţiei tehnice specifice, Colecţia ISCIR.

5.2.11.9 La revizia interioară trebuie să fie verificată şi evaluată starea conductelor de legătură, de alimentare şi de purjare, cu armăturile aferente, atât înainte cât şi după curăţarea cazanului.

5.2.11.10 La revizia interioară, înainte de curăţarea cazanului, se va urmări, în principal, felul, cantitatea şi repartiţia depunerilor de piatră şi nămol, pe partea de apă a părţilor sub presiune, sau a cenuşii şi funinginii, pe partea gazelor de ardere.

5.2.11.11 La revizia interioară, după curăţarea cazanului se va efectua, în principal, examinarea suprafeţelor interioare ale cazanului şi, mai ales, a îmbinărilor sudate, a porţiunilor ambutisate şi vălţuite, în scopul depistării eventualelor coroziuni, deformări, fisuri, crăpături etc.

Pe partea gazelor de ardere se vor examina starea şi etanşeitatea pereţilor focarului şi a canalelor de fum, starea bolţilor, linia de foc, rosturile de dilatare, starea de funcţionare a uşilor de vizitare, a clapelor de explozie etc. De asemenea, vor fi examinate la exterior elementele metalice ale cazanului pentru a se depista eventualele deformări, coroziuni, fisuri, crăpături etc.

5.2.11.12 Încercarea de presiune la rece se va face cu apă, înainte de punerea cazanului în funcţiune, în scopul verificării etanşeităţii întregului ansamblu sub presiune. Aceasta se efectuează la presiunea hidraulică de încercare indicată, fiind interzisă încercarea la o presiune mai mare.

5.2.11.13 Revizia exterioară se efectuează cu cazanul în funcţiune, verificându-se starea generală de funcţionare a cazanului (armăturile de control şi siguranţă, aparatele de măsurare, instalaţia de automatizare, instalaţiile auxiliare), precum şi parametrii la care funcţionează.

5.2.11.14 Pe timpul opririi mai îndelungate din funcţiune, pentru evitarea deteriorării suprafeţelor interioare, cazanul trebuie să fie conservat conform instrucţiunilor speciale elaborate de constructorul cazanului. Conservarea cazanului se face în stare umedă sau uscată, în funcţie de perioadele de repaus şi de existenţa pericolului de îngheţ.

5.2.11.15 Supapele de siguranţă se vor verifica şi regla la un interval de maxim un an cu emiterea unui buletin de verificare de către un agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT.

5.3 Verificarea tehnică periodică

5.3.1 Generalităţi

5.3.1.1 Cazanele sunt supuse în exploatare (îrtcepând de la prima punere în funcţiune) verificărilor tehnice periodice, care constau în revizii interioare, încercări de presiune la rece şi revizii exterioare. La data stabilită pentru efectuarea verificărilor, proprietarul/utilizatorul trebuie să pregătească instalaţia, având încercările de casă efectuate cu rezultate corespunzătoare (menţionate într-un proces verbal). De asemenea, va asigura personalul de deservire şi auxiliar necesar. La verificare nu trebuie să lipsească RSVTI al proprietarului/deţinătorului, şi, după caz, RSL al agentului economic montator/instalator.

5.3.1.2 La cazanele cu funcţionare sezonieră (cazanele de abur ale fabricilor de zahăr, de conserve, de cărămidă etc., precum şi cazanele de apă fierbinte pentru încălzire), reviziile interioare şi încercările la presiune se vor efectua înaintea începerii sezonului de lucru, evitându­ se programarea verificărilor în timpul acestuia.

5.3.1.3 Dacă la verificările periodece se constată defecţiuni vizibile care reduc securitatea în funcţionare a cazanului, inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT poate dispune reducerea presiunii nominale şi poate scurta termenul pentru următoarele verificări, înscriind motivul în procesul-verbal încheiat. În funcţie de natura, mărimea, tipul defectului, vechimea cazanului sau condiţiile de exploatare inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT poate dispune efectuarea de examinări şi investigaţii tehnice care vor stabili posibilitatea funcţionării în continuare în condiţii de securitate. Dacă se constată că instalaţia prezintă pericol în funcţionare, aceasta va fi oprită din functiune.

În cazurile în care la verificările tehnice oficiale se constată lipsuri care nu afectează securitatea în funcţionare a cazanului, inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT poate aproba punerea acestuia în funcţiune, stabilind şi un termen pentru remedierea lipsurilor respective.

5.3.1.4 Cu ocazia fiecărei verificări tehnice perio_dice unitatea deţinătoare are obligaţia de a efectua verificarea instalaţiei de ardere şi de automatizare a cazanului cu o unitate autorizată pentru activităţile de PIF/service la astfel de instalaţii.

Reacordarea autorizaţiei de funcţionare pentru cazan este condiţionată de prezentarea raportului de verificări având drept concluzie respectarea condiţiilor de siguranţă şi funcţionare impuse de producător.

5.3.2 Revizia interioară

5.3.2.1 Revizia interioară constă în examinarea părţilor componente ale cazanului ş1, m special, a pereţilor metalici accesibili ai elementelor sub presiune, atât pe partea dinspre apă, cât şi pe partea dinspre gazele de ardere, în scopul constatării stării tehnice a cazanului.

În cazurile în care datorită concepţiei constructive a cazanului examinarea interioară nu poate fi efectuată, aceasta poate fi înlocuită cu o încercare la presiune completată, după caz, cu alte verificări (metode nedistructive). Verificările respective (metoda, volumul, condiţiile de admisibilitate şi periodicitatea) vor fi precizate în instrucţiunile elaborate de constructor şi detaliate în instrucţiunile interne.

5.3.2.2 Revizia interioară trebuie să fie efectuată cel puţin odată la 4 ani. Inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT va putea stabili termene mai scurte, funcţie de starea tehnică şi vechimea cazanului.

Unitatea utilizatoare este singura răspunzătoare pentru respectarea termenelor scadente de efectuare a reviziei interioare, chiar dacă termenele respective îi sunt sau nu reamintite de către ISCIR-INSPECT IT.

5.3.2.3 În afară de termenul scadent, revizia interioară trebuie să se efectueze şi în următoarele cazun:

a)după o întrerupere a funcţionării cazanului mai mare de un an, înainte de repunerea lui în funcţiune;

b)după o nouă montare;

c)cu ocazia unei reparaţii;

d)atunci când inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT sau personalul propriu de verificare (RSVTI) are motive temeinice să considere necesară o astfel de verificare;

e)atunci când este cerută motivat de agentul economic utilizator.

5.3.2.4 În vederea efectuării reviziei interioare, cazanul trebuie să fie oprit din funcţiune, izolat de celelalte cazane, răcit , bine curăţat de piatră, de funingine etc., atât la interior cât şi la exterior, până la metal curat, iar pereţii cazanului nu trebuie să fie umeziţi sau unşi.

La cazanele acvatubulare care nu au funcţionat cel puţin un an, utilizatorul va prezenta inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT un document din care să rezulte că în perioada nefuncţionării cazanul a fost conservat corespunzător.

5.3.2.5 Cazanele ignitubulare cu fascicul de ţevi demontabil vor fi revizuite la interior, în mod obligatoriu, cu fasciculul scos în afară.

Pentru verificarea ţevilor din mijlocul fasciculului, precum şi a unor părţi dinspre manta, la cazanele ignitubulare cu fascicul nedemontabil inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT poate solicita scoaterea unui număr de ţevi care să permită verificarea stării interioare a cazanului. Instalaţia interioară din tambur, dacă împiedică examinarea, trebuie să fie demontată.

5.3.2.6 Pentru examinarea cazanelor cu străbatere forţată, cât şi a altor cazane cu sisteme de ţevi inaccesibile pentru revizia interioară, inspectorul de specialitate poate solicita controlul nedistructiv pentru stabilirea stării pereţilor. Atunci când starea pereţilor ţevilor nu se poate stabili prin această metodă, pot fi tăiate bucăţi de ţevi de cel puţin 200 mm lungime în vederea examinării.

5.3.2.7 La cazanele cu focar, pentru a face posibilă examinarea tuturor părţilor sale (suprafeţe de încălzire, canale de gaze etc.), trebuie să fie efectuate amenajări (schele, scări bine fixate sau alte sisteme sigure) care să permită inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT efectuarea şi în condiţii de securitate a verificărilor.

5.3.2.8 La verificarea interioară, o atenţie deosebită va fi acordată îmbinărilor sudate, precum şi elementelor ambutisate.

Conductele de alimentare din interiorul cazanului vor fi examinate în ce priveşte poziţia lor faţă de nivelul minim al apei, precum şi dacă locul şi sensul de intrare al apei în cazan nu împiedică buna circulaţie a apei în timpul funcţionării.

5.3.2.9 La camerele de apă se va examina în principal:

–starea puntiţelor dintre găurile ţevilor;

–ovalizarea găurilor pentru ţevi;

–ţevile de legătură cu tamburii.

5.3.2.10 La revizia interioară se va urmări existenţa coroziunilor, fisurilor, crăpăturilor, deformaţiilor vizibile etc., precizându-se:

–numărul, suprafaţa, adâncimea, orientarea şi poziţia coroziunilor;

–poziţia, suprafaţa şi săgeata deformaţiilor;

–natura şi mărimea fisurilor sau crăpăturilor.·

5.3.2.11 La examinarea la exterior a suprafeţelor metalice din focar, a canalelor de gaze de ardere etc. se va urmări existenţa unor eventuale defecte de genul celor menţionate la pct. 5.3.2.7. Inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT poate solicita, în caz de suspiciune, înlăturarea unei părţi din zidăria sau izolaţia cazanului pentru a examina anumite porţiuni ale cazanului; la un interval de maxim 1O ani cazanul se va dezizola.

5.3.2.12 Inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT va solicita efectuarea unei investigaţii tehnice de către un agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT ori de câte ori starea tehnică a cazanului impune efectuarea unei astfel de investigaţii (vechime mare, condiţii de exploatare, alte cauze).

5.3.3 Încercarea la presiune hidraulică la rece

5.3.3.1 Încercarea la presiune hidraulică la rece. se va efectua cu apă sau alt fluid neutru cu temperatura maximă de 50°C, numai după efectuarea unei revizii interioare cu rezultate corespunzătoare.

5.3.3.1.1 Pentru cazanele aflate în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice. Valoarea presiunii de încercare este:

a)1,5 Pmax dar cel puţin 2 bar, pentru cazanele care lucrează la Pmax :::; 5 bar;

b)1,25 Pmax dar cel puţin Pmax+3 bar, pentru cazanele care lucrează la Pmax > 5 bar.

La cazanele cu străbatere forţată, valoarea presiunii hidraulice de încercare la rece nu va fi mai mică de 1,1 x presiunea de intrare în cazan corespunzătoare presiunii maxime.

Încercarea la presiune hidraulică la rece se efectuează în scopul verificării rezistenţei şi etanşeităţii elementelor sub presiune ale cazanului şi pentru evidenţierea eventualelor defecte care nu au putut fi observate la revizia interioară. Aceasta se efectuează cu toate armăturile montate, care trebuie să fie în perfectă stare de functionare.

Încercarea la presiune hid;aulică la rece se va efectua, în toate cazurile, precedată de o revizie interioară.

La cazanele cu debite mari se recomandă ca înainte de efectuarea încercării la presiune hidraulică la rece acestea să fie supuse unei încercări cu aer comprimat (încercare pneumatică). Încercarea pneumatică se va aplica separat pe partea de înaltă şi de medie presiune. Aerul comprimat va avea o presiune care nu va depăşi 5 bar.

5.3.3.1.2 Valoarea presiunii hidraulice de încercare la rece şi durata încercării de presmne hidraulică la rece va fi conform documentaţiei tehnice de însoţire.

5.3.3.2 Încercarea de presiune hidraulică la rece trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la 8 ani. Inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT poate reduce acest interval în funcţie de starea tehnică şi vechimea cazanului.

Proprietarul/utilizatorul cazanului este singurul răspunzător de respectarea termenelor scadente pentru efectuarea încercării de presiune, chiar dacă termenele respective îi sunt sau nu reamintite de către ISCIR-INSPECT IT.

5.3.3.3 În afara termenului scadent, încercarea de presiune hidraulică la rece trebuie să se execute şi în următoarele cazuri:

a)după o întrerupere a funcţionării cazanului mai mare de un an, înainte de repunerea lui în funcţiune;

b)după o nouă montare;

c)cu ocazia unei reparaţii;

d)după o explozie de gaze în camera focarului sau în canalele gazelor de ardere;

e)atunci când se demolează zidăria sau învelişul izolant al cazanului;

f)atunci când inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT are motive să solicite efectuarea încercării;

g)atunci când este solicitată motivat de prop1ietar sau utilizator.

5.3.3.4 În funcţie de natura şi volumul lucrărilor de reparaţii, încercarea la presiune hidraulică la rece poate să nu se mai execute, dacă acest lucru este prevăzut prin documentaţia sau proiectul de reparaţie.

5.3.3.5 În cazul mutării cazanelor dintr-un loc de funcţionare în altul, încercarea de presiune hidraulică la rece, atunci când aceasta se efectuează înainte de scadenţă, se execută numai la presiunea maximă a cazanului de către personalul propriu de supraveghere tehnică (RSVTI) al proprietarului/utilizatorului, autorizat de ISCIR-INSPECT IT.

5.3.3.6 Cu ocazia încercării la presiune hidraulică la rece, supapele de siguranţă se vor bloca pentru a nu permite pierderea apei prin ele ca urmare a creşterii presiunii peste presiunea la care sunt reglate. Pe toată durata efectuării încercării nu se admit scurgeri.

5.3.3.7 Pentru creşterea presiunii în cazan pot fi folosite şi pompele de alimentare cu apă ale cazanului, dacă debitul acestora poate fi reglat astfel încât creşterea presiunii să nu depăşească valorile prevăzute la pct. 5.3.3.1.

5.3.3.8 După terminarea încercării de presiune se vor debloca şi regla supapele de siguranţă. Datele şi elementele de reglare vor fi consemnate în procesul-verbal de verificare.

5.3.3.9 Dacă după încercarea de presiune sunt necesare remedieri, organul de verificare va hotărî dacă încercarea la presiune trebuie săfie repetată.

5.3.3.10 Înainte de a fi prezentat inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT, proprietarul/utilizatorul trebuie să supună cazanul la o încercare la presiunea nominală, în scopul înlăturării oricăror eventuale neetanşeităţi.

5.3.3.11 Încercarea la presiune hidraulică la rece se consideră admisă în cazul în care, după expirarea timpului de probă stabilit, nu se constată pierderi de presiune evidenţiate prin verificarea manometrelor de probă (minim două), deformaţii remanente ale elementelor sub presiune şi scurgen.

5.3.4 Revizia exterioară

5.3.4.1 Revizia exterioară se execută în timpul funcţionării cazanului, inopinat şi constă în examinarea tuturor factorilor care contribuie la funcţionarea cazanului în condiţii de siguranţă şi anume:

a)sala cazanelor, asupra condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească (spaţii de acces şi deservire, iluminare, curăţenie etc.);

b)funcţionarea armăturilor de siguranţă şi control, precum şi a instalaţiei de automatizare;

c)dacă personalul de deservire este autorizat şi verificat periodic şi dacă cunoaşte regulile de exploatare a cazanului;

d)respectarea parametrilor principali ai cazanului (debit, presiune, temperatură), variaţiile de sarcină cu perioadele de suprasarcină precizate ca durată şi intensitate, precum şi consecinţele pe care le au acestea asupra cazanului;

e)starea părţilor vizibile şi accesibile ale cazanului, a zidăriei acestuia, precum şi a instalaţiilor auxiliare;

f)starea instalaţiei de ardere şi dezvoltarea flăcărilor faţă de pereţii suprafeţelor de încălzire;

g)existenţa instrucţiunilor de exploatare în sala cazanelor şi dacă sunt cunoscute de personalul de deservire;

h)existenţa registrului-jurnal de exploatare al sălii cazanelor, precum şi modul în care se fac înscrierile zilnice;

i)respectarea regimului chimic al cazanului, urmărindu-se:

–variaţia valorilor indicilor de calitate ai apei de alimentare, ai apei din cazan, ai aburului şi ai condensatului şi compararea lor cu cele precizate în documentaţia prezentată pentru obţinerea avizului de instalare obligatoriu;

–frecvenţa determinării indicilor chimici şi compararea lor cu prevederile prescripţiei tehnice specifice, Colecţia ISCIR;

–funcţionarea instalaţiei de tratare a apei de adaos şi, după caz, a condensatului la parametrii proiectaţi (debit şi indici);

–funcţionarea corespunzătoare a dispozitivelor pentru luarea probelor şi a aparatelor de măsurare şi control a indicilor aflate pe cazan, pe instalaţiile de tratare, pe degazoare, pe reţeaua de condensat şi în laborator, prevăzute în proiect;

–dotarea corespunzătoare a laboratorului, existenţa personalului autorizat şi corectitudinea efectuării şi interpretării analizelor.

5.3.4.2 Atunci când cerinţele producţiei nu permit oprirea cazanului la data scadentă se poate prelungi funcţionarea acestuia cu cel mult 6 luni pe baza unei motivaţii scrise a proprietarului/utilizatorului din care să rezulte că starea tehnică a cazanului permite acest lucru.

În această perioadă, cazanul va funcţiona numai în urma unei revizii exterioare efectuate de inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT.

5.4 Repararea cazanelor

5.4.1 Repararea cazanelor se poate executa numai de către agenţi economici, autorizaţi de ISCIR- JNSPECT IT în acest scop, pe baza unui proiect de reparaţie întocmit de un agent economic de proiectare autorizat de ISCIR-INSPECT.

Repararea se va face în conformitate cu reglementările care au stat la baza construcţiei cazanului. Proiectele de reparaţii vor fi întocmite de unităţi de proiectare autorizate conform anexei C de către ISCIR-INSPECT. Proiectele respective pot fi elaborate şi de către alte unităţi de proiectare cu condiţia ca acestea să fie, în prealabil, verificate şi avizate conform de o unitate de proiectare autorizată de către ISCIR-INSPECT.

Proiectul de reparaţie trebuie să conţină cel puţin documentele specificate în anexa S.

Proiectantul va putea adopta şi alte soluţii bazate pe alte reglementări, dar care să asigure respectarea cerinţelor esenţiale de securitate.

Proiectele de reparaţie vor fi avizate de ISCIR-INSPECT IT ocazie cu care se pot solicita condiţii suplimentare pentru verificări pe parcursul reparaţiei sau de către responsabilul tehnic cu avizarea conf01mă (RTAC), autorizat conform anexei B, în baza împuternicirii date de ISCIR-INSPECT IT, înainte de începerea lucrărilor. În cazul în care pe parcursul efectuării reparaţiilor apar şi alte deficienţe, care nu au fost tratate în proiectul iniţial, se va completa proiectul cu partea aferentă tratării acestor lucrări.

În cadrul reparaţiilor se vor utiliza:

subansambluri certificate;

subansambluri executate de reparatori autorizati, în baza unui proiect avizat conform.

Proiectul de reparaţie împreună cu documentaţia de reparaţie se vor ataşa la cartea cazanului.

5.4.2 Specificarea reparaţiilor care se verifică de inspectorul de specialitate al ISCIR-' INSPECT IT

5.4.2.1 Lucrările executate în cadrul reparaţiilor planificate sau neplanificate la cazane se verifică de către inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT sau de către responsabilul cu verificarea lucrărilor (RSL) al reparatorului şi responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI) al deţinătorului, autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT şi împuterniciţi în acest scop.

5.4.2.2 Lucrările executate în cadrul reparaţiilor la cazane, care se verifică de către inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT, sunt următoarele:

a)înlocuirea de virole, de funduri, de plăci tubulare, a fasciculului de ţevi, a pereţilor membrană, a economizoarelor, a supraîncălzitoarelor, a distribuitoarelor, a colectoarelor, a camerelor secţionale, a tubului focar, a elementelor de conductă sau a altor elemente sub presiune care se pot executa separat şi asambla la instalaţie;

b)repararea prin încărcare cu sudură a elementelor sub presiune care prezintă coroziuni sau eroziuni, izolat sau grupat, şi placarea prin încărcare cu sudură, cu material inoxidabil, a suprafeţelor elementelor cazanelor;

c)remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor elementelor sub presiune;

d)executarea, la elementele sub presiune, a unor suduri noi şi refacerea sau remedierea celor existente;

e)refacerea unor părţi prelevate în vederea verificării spălării chimice a cazanelor;

f)înlocuirea prin mandrinare a ţevilor de fum, a ţevilor fierbătoare sau de ecran, a ţevilor de supraîncălzitor sau economizor, a ţevilor schimbătoare de căldură şi a niturilor de Ia cazane;

g)înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipodimensiuni care diferă de cele prevăzute în proiectul iniţial;

h)înlocuirea cu material nou, sub formă de petice (în cazul reparării elementelor sub presiune) din care s-au prelevat probe de material în vederea verificării calităţii acestuia sau a îmbinărilor sudate;

i)executarea de lucrări ca urmare a modificării proiectului iniţial de construcţie a instalaţiei sau care duc la modificarea parametrilor iniţiali maximi admişi pentru funcţionarea instalaţiei (debit, presiune maximă, temperatură minimă, temperatură maximă, suprafaţa de încălzire etc.);

j)înlocuirea prin sudare a ţevilor de fum, a ţevilor de apă-abur din limitele cazanului, a ţevilor din componenţa pereţilor membrană, a serpentinelor suprafeţelor de schimb de căldură de la cazane;

k)înlocuirea instalaţiilor de ardere, de reglare, de automatizare şi de protecţie cu alte instalaţii, diferite funcţional faţă de cele prevăzute în proiectul iniţial, sau dotarea cazanelor cu asemenea instalaţii.

5.4.2.3 Dacă în cadrul reparaţiilor (planificate sau neplanificate) nu s-au executat lucrările definite la pct. 5.4.2.2, verificarea tehnică a reparaţiei se va efectua de responsabilii reparatorului şi deţinătorului, autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT şi împuterniciţi în acest scop.

5.4.2.4 Lucrările de reparaţii indicate la pct. 5.4.2.2 se vor executa numai de unităţi autorizate.

5.4.3 Autorizaţia de a repara cazane nu este necesară atunci când reparaţia se efectuează de agentul economic constructor al cazanului în cadrul unităţii constructoare.

5.5 Verificarea montării sau reparării cazanelor

5.5.1 Cazanele vor fi supuse unor verificări tehnice şi încercări după montare sau reparare, astfel :

a)verificarea documentaţiei de montare sau de reparaţie, a cărţii tehnice pentru cadrul metalic (unde este cazul), precum şi a declaraţiei de conformitate a montării/reparaţiei, întocmită conform modelului din anexa G;

b)verificarea calităţii materialelor;

c)verificarea aspectului şi dimensiunilor;

d)verificarea marcării;

e)încercarea la presiune hidraulică;

f)încercări speciale. _

Verificările şi încercările se efectuează de către inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT la locul de montare, pentru cazanele care se montează sau se repară la locul de utilizare;

5.5.2 Cartea construcţiei metalice de susţinere trebuie să corespundă prevederilor tehnice prevăzute în legislaţia în vigoare.

5.5.3 Verificarea aspectului şi dimensiunilor va consta în:

a)examinarea stării suprafeţelor elementelor la interior şi la exterior; nu sunt admise exfolieri, fisuri vizibile cu ochiul liber sau defecte superficiale care depăşesc abaterile negative la grosime ;

b)verificarea dimensiunilor elementelor, în special cele stabilite prin calculul de dimensionare, precum şi încadrarea eventualelor abateri în limitele admise prin documentaţia de reparaţie.

5.5.4 La cazanele la care după asamblare pereţii metalici ai unor elemente nu mai pot fi verificaţi sau verificarea poate fi efectuată numai parţial, este necesar ca prin grija agentului economic montator sau reparator, elementele respective să fie supuse verificării efectuate de inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT înainte de asamblare, în fazele în care pot fi examinaţi pereţii metalici.

5.5.5 Verificarea montării se va face în conformitate cu prevederile normativelor referitoare la inspecţiile pe parcursul reparării.

5.5.6 Se va înainta la ISCIR-INSPECT IT documentaţia tehnică de reparaţie şi, în cazul în care aceasta este completă, se va trece la verificarea tehnică a reparaţiei, respectiv la verificarea tehnică în vederea autorizării funcţionării instalaţiei după reparaţie şi se vor efectua, în principal, următoarele:

a)verificarea documentaţiei tehnice de reparaţie;

b)verificarea execuţiei reparaţiei (revizia interioară, încercarea la presiune etc.) conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

In cazul instalaţiilor sau al elementelor de instalaţii la care datorită concepţiei constructive nu mai

este posibilă examinarea cu ocazia verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării după reparaţie, este obligatoriu ca agentul economic reparator să prezinte instalaţiile respective pentru efectuarea verificării de către inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT sau de către responsabilii autorizaţi de către ISCIR-INSPECT IT, înainte de asamblare şi anume în fazele în care examinarea acestora este posibilă.

5.5.7 Rezultatele verificărilor se consemnează de către inspectorul de specialitate al ISCIR­ INSPECT IT în procesul-verbal din cartea cazanului. În procesul-verbal încheiat cu ocazia verificării în vederea autorizării de funcţionare se stabileşte şi data următoarei verificări tehnice periodice, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

Efectuarea lucrărilor de reparaţii se va înscrie în registrul de supraveghere sau de evidenţă a funcţionării instalaţiei de către RSVTI al proprietarului/utilizatorului.

5.5.8 Unităţile autorizate de ISCIR-INSPECT IT să efectueze reparaţii la cazane vor ţine la zi evidenţa lucrărilor executate, care se poate verifica de ISCIR-INSPECT IT, într-un registru numerotat, şnuruit şi parafat de ISCIR-INSPECT IT în raza căreia se găseşte unitatea.

5.5.9 Cazanele la care au fost executate reparaţii care au condus Ia modificarea unor parametri vor fi prevăzute de către unitatea reparatoare cu o placă de timbru nouă, care va fi fixată lângă placa de timbru iniţială.

5.5.10 Încercarea la presiune hidraulică se efectuează conform prevederilor din proiect.

5.5.11 După efectuarea încercării la presiune hidraulică sunt interzise orice lucrări de sudare, de deformaree la rece sau la cald la elementele cazanului care lucrează sub presiune.

În cazul în care la încercarea la presiune hidraulică se vor constata defecte, acestea se vor înlătura după care încercarea va fi repetată.

5.5.12 Încercarea la presiune hidraulică a cazanelor sau a elementelor acestora se va executa înainte de vopsire şi, după caz, izolare la unitatea reparatoare, care va asigura condiţiile corespunzătoare în vederea încercării.

5.5.13 Verificarea după înzidire sau izolare va urmări respectarea proiectului de execuţie în ceea ce priveşte:linia de foc, poziţia nivelului minim şi a indicatoarelor de nivel faţă de acest nivel, bolţile, etanşarea pereţilor, construcţia şi amplasarea clapetelor de explozie, amplasarea gurilor de observare, a uşilor de vizitare etc.

5.5.14 În cazul reparaţiei unor cazane sau elemente ale acestora, care datorită modului de execuţie, montare sau exploatare necesită verificări şi încercări suplimentare (măsurarea deformaţiilor etc.) sau atunci când unele din verificările şi încercările prevăzute în prezenta prescripţie tehnică nu pot fi executate, se pot efectua şi alte verificări şi încercări. Acestea vor fi prevăzute în proiectul de reparaţie, precizându-se tipul, volumul, condiţiile de execuţie şi criteriile de admisibilitate, precum şi periodicitatea efectuării lor în timpul exploatării.

5.6 Obligaţiile agenţilor economici montatori sau reparatori

5.6.1 Agenţii economici montatori sau reparatori au obligaţia să asigure inspectorilor de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau personalului propriu autorizat de ISCIR-INSPECT IT (RSL) posibilitatea verificării cazanelor în timpul montării sau reparării acestora.

5.6.2 Agenţii economici montatori sau reparatori au obligaţia să pună la dispoziţia personalului propriu autorizat de ISCIR-INSPECT IT (RSL):

a)documentaţia de reparaţie, respectiv documentaţia de montare, completă sau elemente ale documentaţiei în cazul cazanelor în curs de reparare;

b)toate datele necesare privind lucrările executate, care să permită stabilirea calităţii şi a modului de execuţie a reparaţiei cazanului;

c)personalul şi utilajele necesare verificării cazanului;

d)echipamentul de protecţie necesar şi să pregătească cazanul în mod corespunzător în vederea efectuării verificărilor şi încercărilor în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

5.6.3 Agenţii economici autorizaţi în vederea montării/instalării sau reparării au obligaţia să execute suplimentar, la solicitarea inspectorilor de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau a personalului propriu autorizat de ISCIR-INSPECT IT (RSL), toate măsurările, verificările şi încercările necesare stabilirii calităţii montajului sau reparaţiei.

5.6.4 Pe baza rezultatelor obţinute la verificările efectuate, inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT vor încheia procese-verbale care vor conţine constatările făcute şi dispoziţiile obligatorii date.

5.7 Verificarea documentaţiei tehnice de reparaţie

5.7.1 Se interzice începerea lucrărilor de reparaţii fără procesul-verbal emis de ISCIR- INSPECT IT.

5.7.2 În vederea efectuării verificării tehnice q reparaţiei, unitatea reparatoare va întocmi o documentaţie care va cuprinde:

a)proiectul de reparaţie avizat conform;

b)certificatele de calitate ale materialelor întrebuinţate pentru părţile supuse presiunii sau care se asamblează prin sudare la acestea, cu precizarea caracteristicilor în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR în vigoare, specifice instalaţiei supuse reparaţiei;

c)certificatele privind efectuarea pe parcursul reparaţiei şi în final a verificării lucrărilor executate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, ale documentaţiei, respectiv ale proiectului de reparaţie;

d)fişele de omologare a procedurilor de sudare folosite, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice specifice referitoare la omologarea (aprobarea) procedeelor de sudare;

e)tabelul nominal cu sudorii autorizaţi care au executat lucrarea şi cu valabilitatea autorizaţiilor;

f)procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă în care să se specifice că instalaţia se poate supune verificărilor tehnice în scopul autorizării funcţionării.

În baza celor de mai sus, reparatorul este obligat să emită „Declaraţia de conformitate a reparaţiei" al cărei model este prezentat în anexa G.

Documentaţia de reparaţie trebuie să fie păstrată de către reparator minimum 1O ani. Reparatorul are obligaţia să pună la dispoziţia inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT documentaţiile de reparaţie, la solicitarea acestuia.

Un exemplar din documentaţia de reparaţie trebuie să fie ataşată la cartea cazanului.

5.7.3 Documentaţia tehnică de reparaţie se va verifica de către inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT, rezultatele consemnându-se în procesul-verbal ataşat la cartea cazanului.

5.8 Refacerea cărţii tehnice-partea de construcţie şi retimbrarea cazanelor

Cazanele aflate în funcţiune fără placă de timbru trebuie să fie retimbrate, iar celor cărora le lipseşte cartea tehnică-partea de construcţie, aceasta li se va reface.

Cazanele care pot fi retimbrate sau cărora li se poate reface cartea tehnică-partea de construcţie sunt cele intrate pe piaţă până la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice.

Aplicarea plăcii de timbru se poate efectua numai de către agenţi economici autorizaţi de ISCIR­ INSPECT IT pentru reparare, iar refacerea cărţii tehnice-partea de construcţie se poate efectua numai de către agenţi economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT pentru examinări, verificări şi investigaţii tehnice, în conformitate cu anexa B.

Cărţile tehnice-partea de construcţie refăcute se vor înainta spre avizare la ISCIR-INSPECT IT.

6 DISPOZIŢII FINALE

6.1 În cazul avariilor care determină oprirea din funcţiune sau funcţionarea în condiţii de nesiguranţă a cazanelor, precum şi în cazuri de accidente provocate de acestea, unităţile deţinătoare vor anunţa în mod obligatoriu, telefonic şi prin fax, în cel mult 8 ore, ISCIR-INSPECT IT în raza căruia s-a produs avaria. Cu această ocazie se vor anunţa cel puţin următoarele date: numele, prenumele şi funcţia persoanei care anunţă, modul în care poate fi contactat în vederea unor eventuale date suplimentare, data, ora şi locul producerii avariei, felul instalaţiei, urmările avariei etc.

6.2 Proprietarul/utilizatorul este obligat să ia măsuri ca situaţia produsă la avarie sau în timpul accidentului să rămână nemodificată până la sosirea inspectorului de specialitate al ISCIR­ INSPECT IT, cu excepţia cazului când aceasta ar constitui un pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor. În acest caz, persoana autorizată de ISCIR-INSPECT IT, aparţinând agentului economic respectiv, va întocmi un raport tehnic cu situaţia tehnică a instalaţiei imediat după avarie, care

poate include şi fotografii ale zonei avariate, precum şi intervenţiile operate asupra zonei avariate pentru a se evita riscuri suplimentare pe care avaria respectivă le poate genera.

6.3 Efectuarea de reparaţii la un cazan care a suferit o avarie fără un proces-verbal întocmit de inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT în vederea începerii reparaţiei conduce la:

–retragerea autorizaţiei reparatorului, fără posibilitatea de reautorizare a acestuia pe o perioadă de minim 6 luni;

–oprirea din funcţionare a cazanului şi efectuarea unor examinări, verificări şi investigaţii tehnice.

6.4 Proprietarilor/utilizatorilor care efectuează lucrări de reparaţie cu agenţi econom1c1 neautorizaţi în domeniu 1-i se va retrage autorizaţia de funcţionare a cazanului şi se vor efectua obligatoriu examinări, verificări şi investigaţii tehnice.

6.5 În cazul scoaterii din uz în vederea casării, proprietarul are obligaţia de a anunţa ISCIR­ INSPECT IT unde este înregistrat cazanul în vederea scoaterii acestuia din evidenţă în cel mult 15 zile de la data casării.

6.6 Prevederile prezentei prescripţii tehnice intră în vigoare la data de 01.01.2004.

6.7 Odată cu intrarea în vigoare a prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea următoarele prescripţii tehnice:

a)C 1-99 „Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, repararea, instalarea, exploatarea şi verificarea cazanelor de abur şi a cazanelor de apă fierbinte", aprobată cu Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 77/2000;

b)C 30-99 „Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea cazanelor mici de abur", aprobată cu Ordinul ministrului industriei şi comerţului

nr. 183/1999;

c)C 10-82 „Prescripţii tehnice privind încercările în vederea omologării cazanelor de abur şi a cazanelor de apă fierbinte", aprobată cu Ordinul ministrului aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe nr. 122/1982;

d)C 11-86 „Prescripţii tehnice privind încercările în vederea omologării arzătoarelor cu funcţionare independentă de combustibil lichid şi de gaze combustibile", aprobată cu Ordinul ministrului aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe nr. 9711986;

e)C 32-81 „Prescripţii tehnice privind încercările termochimice ale cazanelor de abur", aprobată cu Ordinul ministrului aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe nr. 118/1981;

f)parţial CR 1-2001 „Prescripţii tehnice pentru verificarea şi autorizarea instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat", aprobată cu Ordinul ministrului industriei şi resurselor

nr. 58/2001;

g)parţial CR 2-99 „Prescripţii tehnice pentru autorizarea agenţilor economici de a executa lucrări la instalaţii mecanice sub presiune, instalaţii de ridicat şi aparate consumatoare de combustibil", aprobată cu Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 1/2000;

h)parţial CR 3-99 „Prescripţii tehnice pentru verificarea reparaţiilor instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat şi pentru aplicarea plăcii de timbru la instalaţii mecanice sub presiune", aprobată cu Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 139/1999;

i)parţial CR 5-2000 „Prescripţii tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat", aprobată cu Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 228/2000.

*)Pentru prezentul standard de materiale, prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale de securitate se limitează la datele tehnice ale materialelor din standard şi·nu presupune faptul că materialul este adecvat pentru un echipament specific. În consecinţă, datele tehnice cuprinse în standardul de material trebuie evaluate, având în vedere cerinţele de proiectare pentru echipamente specifice, în scopul verificării faptului că cerinţele esenţiale pentru echipamentele sub presiune sunt satisfăcute.

ANEXA A (continuare)

SR EN ISO 9606-4:2001, SR EN ISO 9606-5:2002, SR EN ISO 9692-2: 2000,

*l SR EN 10028-1:2002,

*l SR EN 10028-2:1996,

*> SR EN 10028-3:1996,

*l SR EN 10028-5:2001,

*l SR EN 10028-6:2001,

*l SR EN 10028-7:2001,

*l SR EN 10213-1:1996,

*> SR EN 10213-2:1996,

*l SR EN 10213-4:1996,

*l SR EN 10222-1:2001,

Calificarea sudorilor. Sudare prin topire. Partea 4: Nichel şi aliaje de nichel

Calificarea sudorilor. Sudare prin topire. Partea 5: Titan şi aliaje de titan, zirconiu şi aliaje de zirconiu

Sudare şi procedee conexe. Pregătirea îmbinării. Partea 2: Sudarea cu arc electric sub strat de flux a oţelurilor

Produse plate din oţel pentru recipiente sub presiune. Partea 1: Condiţii tehnice generale

Produse plate de oţeluri pentru recipiente sub presiune.

Partea 2Oţeluri nealiate şi aliate cu caracteristici specificate la temperaturi ridicate

Produse plate de oţeluri pentru recipiente sub presiune. Partea 3: Oţeluri sudabffe cu granulaţie fină, normalizate

Produse plate de oţeluri pentru recipiente sub presiune.

Partea 5Oţeluri sudabile cu granulaţie fină laminate termomecanic

Produse plate de oţeluri pentru recipiente sub presiune. Partea 6: Oţeluri sudabile cu granulaţie fină, călite şi revenite

Produse plate de oţeluri pentru recipiente sub presiune. Partea 7: Oţeluri inoxidabile

Condiţii tehnice de livrare pentru piese turnate din oţel utilizate la presiune. Partea 1: Generalităţi

Condiţii tehnice de livrare pentru piese turnate din oţel utilizate la presiune. Partea 2: Măr i de oţel utilizate la temperatura ambiantă şi la temperaturi ridicate

Condiţii tehnice de livrare pentru piese turnate din oţel utilizate la presiune. Partea 4: Mărci de oţeluri austenitice şi austenito-feritice

Piese forjate din oţel pentru recipiente sub presiune.

Partea 1Prescripţii generale pentru piesele obţinute pnn forjare liberă

*)Pentru prezentul standard de materiale, prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale de securitate se limitează la datele tehnice ale materialelor din standard şi nu presupune faptul că materialul este adecvat pentru un echipament specific. În consecinţă, datele tehnice cuprinse în standardul de material trebuie evaluate, având în vedere cerinţele de proiectare pentru echipamente specifice, în scopul verificării faptului că cerinţele esenţiale pentru echipamentele sub presiune sunt satisfăcute.

*)SR EN 10222-2:2002,

*l SR EN I 0222-4:2002,

*l SR EN I0222-5:2002,

*l SR EN 10269:2002,

*l SR EN 10272:2002,

*l SR EN 12392:2002,

*l SR EN 12420:2002,

*)SR EN 12451:2002,

SR EN 12452:2002,

SR EN 12517:2002,

SR EN 13133:2002,

SR EN 13134:2002

SREN 60529:1995,

EN 19 :2002,

EN 473:2000,

ANEXA A (continuare)

Piese forjate din oţel pentru recipiente sub presiune.

Partea 2Oţeluri feritice şi martensitice cu caracteristici specificate la temperatură ridicată

Piese forjate din oţel pentru recipiente sub presiune.

Partea 4Oţeluri sudabile cu granulaţie fină cu limita de curgere ridicată

Piese forjate din oţel pentru recipiente sub presiune.

Partea 5Oţeluri inoxidabile martensitice, austenitice şi austenito­ feritice

Oţeluri şi aliaje de nichel pentru elemente de fixare cu caracteristici specificate la temperatură ridicată şi/sau scazută

Bare de oţel inoxidabil pentru recipiente sub presiune

Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Produse obţinute prin deformare plastică. Condiţii speciale pentru produsele destinate fabricării echipamentelor sub presiune

Cupru şi aliaje de cupru. Piese forjate

Cupru şi aliaje de cupru. Ţevi rotunde fără sudură pentru schimbătoare de căldură

Cupru şi aliaje de cupru. Ţevi laminate, fără sudură, cu aripioare pentru schimbătoare de căldură

Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiografică a îmbinărilor sudate. Niveluri de acceptare

Lipire tare. Calificarea operatorilor de lipire tare Lipire tare. Calificarea procedurilor de lipire tare Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP) Industrial valves-marking of metallic valves

Non-destructive testing-Qualification and certification of NDT personnel-General principles

*l Pentru prezentul standard de materiale, prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale de securitate se limitează la datele tehnice ale materialelor din standard şi nu presupune faptul că materialul este adecvat pentru un echipament specific. În consecinţă, datele tehnice cuprinse în standardul de material trebuie evaluate, având în vedere cerinţele de proiectare pentru echipamente specifice, în scopul verificării faptului că cerinţele esenţiale pentru echipamentele sub presiune sunt satisfăcute.

ANEXA A (continuare)

EN 583-5:2000,

EN 1092-4: 2002,

EN 1349: 2000/ AC:2001, EN 1515-2:2001,

EN 1591-1:2001,

*l EN 1653:1997/Al:2000, EN ISO 9692-3:2001,

*lEN 10222-1:1998/Al:2001,

EN 10273:2000,

EN 12542:2002,

EN ISO 12797:2000,

EN 12952-1:2001,

EN 12952-2:2001,

EN 12952-3:2001,

EN 12952-5:2001,

Non-destructive testing-Ultrasonic examination­ Part 5: Characterisation and sizing of discontinuities

Flanges and their joints-circular flanges for pipes, valves, fittings and accessories, PN designated - Part 4: Aluminium alloy flanges

Industrial process control valves

Flanges and their joints-Bolting-Part 1: Classification of bolt materials for steel flanges, PN designated

Flanges and their joints-Design rules for gasketed circular flange connections-Part 1: Calculation method

Copper and copper alloys-Plate, sheet and circles for boilers, pressure vessels and hot water storage units

Welding and allied processes-Recommendations for joint preparation-Part 3:Metal inert gas welding and tungsten inert gas welding of aluminium and its alloys (ISO 9692-3:2000)

Steel forging for pressure purposes-Part 1: General requirements for open die forging

Hot rolled weldable steels bars for pressure purposes with specified elevated temperature properties

Static welded steel cylindrical tanks, serially produced for the storage of LPG havihg a volume not greater than 13 m3 and for installation above ground-design and manufacture

Brazing-Destructive tests of brazed joints

Water-tub boilers and auxiliary installations-Part 1: General

Water-tub boilers and auxiliary installations-Part 2: materials for pressure parts ofboilers and accessories

Water-tub boilers and auxiliary installations-Part 3:Design and calculation for pressure parts

Water-tub boilers and auxiliary installations-Part 5:Workmanship and construction of pressure parts ofthe boiler

*)Pentru prezentul standard de materiale, prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale de securitate se limitează la datele tehnice ale materialelor din standard şi nu presupune faptul că materialul este adecvat pentru un echipament specific. În consecinţă, datele tehnice cuprinse în standardul de material trebuie evaluate, având în vedere cerinţele de proiectare pentru echipamente specifice, în scopul verificării faptului că cerinţele esenţiale pentru echipamentele sub presiune sunt satisfăcute.

EN 12952-6:2002,

EN 12952-7:2002,

EN 12952-8:2002,

EN 12953-1:2002,

EN 12953-2:2002,

EN 12953-3:2002,

EN 12953-4:2002,

EN 12953-5:2002,

EN 12953-6:2002,

EN 12953-7:2002,

EN 13397:2001,

EN 13480-1:2002,

EN 13480-2:2002,

EN 13480-3:2002,

EN 13480-4:2002,

EN 13480-5:2002,

Normativ 16-98,

Normativ 16/1-98,

ANEXA A (sf'arşit)

Water-tub boilers and auxiliary installations-Part 6:Inspection during construction, documentation and marking of pressure parts of the boiler

Water-tub boilers and auxiliary installations-Part 7:Requirements for equipment for the boiler

Water-tub boilers and auxiliary installations-Part 8: requirements for firing systems for liquid and gaseous fuels for the boiler

Shell boilers-Part 1: General

Shell boilers-Part 2: Materials for pressure parts of boilers and accessones

Shell boilers-Part 3: Design and calculation for pressure parts

Shell boilers-Part 4:·Workmanship and construction of pressure parts of the boiler

Shell boilers-Part 5:Inspection during construction, documentation and marking of pressure parts of boiler

Shell boilers-Part 6: Requirements for equipment of the boiler

Shell boilers-Part 7: Requirement for firing systems for liquid and gaseous fuels for the boiler

Industrial valves-Diaphragm valves made of metallic materials Metallic industrial piping-Part 1: General

Metallic industrial piping-Part 2: Materials

Metallic industrial piping-Part 3: Design and calculation Metallic industrial piping-Part 4: Fabrication and installation Metallic industrial piping-Part 5: Inspection and testing

Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale (Elaborat de IPCT SA)

Normativ pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale (Elaborat de IPCT SA)

ANEXAB

Autorizarea agenţilor economici pentru efectuarea activităţilor de montare, instalare, punere în funcţiune, reparare, examinări şi investigaţii tehnice şi de întocmire a proiectelor de reparaţii la cazane de abur şi de apă fierbinte

B.1 Autorizarea agenţilor economici

B.1.1 În vederea acordării autorizaţiei, agentul economic care solicită autorizarea va înainta la ISCIR­ lNSPECT IT o documentaţie tehnică întocmită conform prevederilor anexei C.

B.1.2 În cazul îndeplinirii condiţiilor de autorizare, prevăzute în prescripţia tehnică, ISCIR-lNSPECT IT va elibera autorizaţia, întocmită conform modelului de la anexa I.

B.2 Domenii de autorizare

Agenţii economici pot solicita autorizarea pentru:

a)instalare;

b)montare;

c)reparare;

d)punerea în funcţiune (PIF) a cazanelor;

e)examinări şi investigaţii tehnice;

f)instalare, punere în funcţiune (PIF) şi service la instalaţiile de automatizare şi de ardere;

g)întocmirea proiectelor de reparaţie.

Autorizaţiile se vor acorda, in funcţie de parametrii cazanelor, astfel:

B.3 Obligaţii şi responsabilităţi

B.3.1 Agenţii economici autorizaţi pentru instalare au următoarele obligaţii şi responsabilitaţi :

–să numească responsabil cu supravegherea lucrărilor (RSL);

–să numească responsabil tehnic cu sudura (RTS), dacă este cazul;

–să omologheze procedurile de sudare necesare în vederea desfăşurării activităţii, dacă este cazul;

–să autorizeze sudorii în baza procedurilor de sudare omologate, dacă este cazul;

–să deţină prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, specifice domeniului de autorizare;

–să aibă dotările tehnice specifice domeniului de autorizare;

–să întocmească şi să ţină la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate, conform modelului din anexaH;

–să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu (RSL, RTS), autorizat de ISCIR­ lNSPECT IT, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

–să comunice în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR-lNSPECT IT orice schimbare a RSURTS; personalul nou propus va începe activitaţile specifice numai după autorizarea acestuia de către ISCIR-INSPECT IT;

–să implementeze Sistemul de Management al Calităţii;

–să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi instrucţiunilor specifice ale constructorului cazanului;

ANEXA B (continuare)

–să verifice înainte de instalare existenţa avizului obligatoriu de instalare emis de ISCIR­ INSPECT IT;

–să verifice, înainte de :instalare, corespondenţa :instalaţiei cu documentaţia tehnică întocmită conform prevederilor prescripţiei tehnice.

B.3.2 Agenţii economici autorizaţi pentru montare şi/sau reparare au următoarele obligaţii ş1 responsabilităţi :

–să numească responsabil cu supravegherea lucrărilor (RSL);

–să numească responsabil tehnic cu sudura (RTS);

–să omologheze procedurile de sudare necesare în vederea desf'aşurării activităţii;

–să autorizeze sudorii în baza procedurilor de sudare omologate;

–să deţ:ină prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, specifice domeniului de autorizare;

–să facă dovada dotărilor tehnice specifice domeniului de autorizare;

–să întocmească şi să ţină la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate;

–să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu (RSL, RTS), autorizat de ISCIR- INSPECT IT, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

–să comunice în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR-INSPECT IT orice schimbare a RSL/RTS şi să o aplice numai după confirmarea acestuia de ISCIR-INSPECT IT; până la definitivarea schimbării personalului tehnic respectiv nu se vor putea efectua activităţi care fac obiectul autorizaţiei;

–să implementeze Sistemul de Management al Calităţii;

–să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prescripţiei tehnice şi instrucţiunilor specifice ale constructorului cazanului.

B.3.3 Agenţii economici autorizaţi pentru punere în funcţiune (PIF) au următoarele obligaţii şi responsabilitaţi :

–să numească responsabil cu supravegherea lucrărilor (RSL);

–să deţ:ină prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, specifice domeniului de autorizare;

–să întocmească şi să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate;

–să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu (RSL), autorizat de ISCIR-INSPECT IT, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

–să comunice în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR-INSPECT IT orice schimbare a RSL şi să o aplice numai după confirmarea acestuia de către ISCIR-INSPECT IT; până la definitivarea schimbării personalului tehnic respectiv nu se vor putea efectua activităţi care fac obiectul autorizaţiei;

In funcţie de tipul autorizaţiei numărul minim al persoanelor care trebuie autorizate este precizat în

tabelul 1.

–să aibă dotările tehnice specifice domeniului de autorizare;

–să implementeze Sistemul de Management al Calităţii;

–să desf'aşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prescripţiei tehnice şi instrucţiunilor specifice ale constructorului cazanului .

B.3.4 Agenţii economici autorizaţi pentru examinări şi investigaţii tehnice au următoarele obligaţii şi responsabilităţi :

–să numească responsabil cu supravegherea lucrărilor (RSL);

–să deţină prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, specifice domeniului de autorizare;

–să întocmească şi să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate;

–să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu (RSL), autorizat de ISCIR-INSPECT IT, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

ANEXA B (continuare)

–să comunice în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR-INSPECT IT orice schimbare a RSL şi să o aplice numai după confirmarea acestuia de către ISCIR-INSPECT IT; până la definitivarea schimbării personalului tehnic respectiv nu se vor putea efectua activităţi care fac obiectul autorizaţiei;

–să aibă dotările tehnice specifice domeniului de autorizare sau să facă dovada colaborării cu laboratoare autorizate;

–să implementeze Sistemul de Management al Calităţii;

–să desf'aşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prescripţiei tehnice şi instrucţiunilor specifice ale constructorului cazanului (acolo unde este cazul).

B.3.5 Agenţii economici autorizaţi pentru montare, punere în funcţiune şi service la instalaţiile de automatizare şi ardere au următoarele obligaţii şi responsabilitaţi :

–să numească responsabil cu supravegherea lucrărilor (RSL);

–să deţină prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, specifice domeniului de autorizare;

–să întocmească şi să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate;

–să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu (RSL), autorizat de ISCIR-INSPECT IT, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

–să comunice în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR-INSPECT IT orice schimbare a RSL şi să o aplice numai după confirmarea acestuia de către ISCIR-INSPECT IT; până la definitivarea schimbării personalului tehnic respectiv nu se vor putea efectua activităţi care fac obiectul autorizaţiei;

–să aibă dotările tehnice specifice domeniului de autorizare;

–să implementeze Sistemul de Management al Calităţii;

–să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prescripţiei tehnice şi instrucţiunilor specifice ale constructorului cazanului şi constructorului instalaţiei de ardere.

Tabelul 1

B.3.6 Agenţii economici autorizaţi pentru verificarea şi avizarea proiectelor de reparaţii au următoarele obligaţii şi responsabilităţi :

–să numească responsabil tehnic cu verificarea proiectelor (RTV);

–să numească responsabil tehnic cu avizarea conformă a proiectelor (RTAC);

–să deţină prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, specifice domeniului de autorizare;

–să întocmească şi să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate;

–să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu autorizat de ISCIR-INSPECT IT, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;

–să comunice în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR-INSPECT IT orice schimbare a personalului tehnic autorizat şi să o aplice numai după confirmarea acestuia de către ISCIR-

INSPECT IT; până la definitivarea schimbării personalului tehnic respectiv nu se vor putea efectua activităţi care fac obiectul autorizaţiei;

–să implementeze Sistemul de Management al Calităţii;

–să desf'aşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor prescripţiei tehnice şi instrucţiunilor specifice ale constructorului cazanului.

B.3.6.1 Verificarea şi avizarea conform a proiectelor

B.3.6.1.1 Verificarea proiectelor în ceea ce priveşte concordanţa acestora cu prevederile prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR, în vigoare. Confirmarea verificării se va face pe desenul tip de ansamblu, aplicând pe copii ştampila conform modelului de mai jos.

a)în cazul în care avizarea conformă se face de către ISCIR-INSPECT:

b)în cazul în care avizarea conformă se face de către personalul propriu al unităţii de proiectare, autorizat de ISCIR-INSPECT:

a)Responsabil cu supravegherea lucrărilor: ...................................................................

b)Responsabil tehnic cu sudura: .........................................................................................

În cazul schimbării denumirii sau a personalului autorizat, a întreruperii activităţii sau a

desfiu' nţa- rn.. .....................................................2)................................................ are obl'1gaţ1•a sa-

anunţe în termen de 15 zile ISCIR-INSPECT IT emitentă a autorizaţiei.

Autorizaţia poate fi retrasă de ISCIR-INSPECT IT în baza documentului de constatare a comiterii unor abateri de la prevederile legale.

Prezenta autorizaţie este valabilă până la data de .........3)..................

INSPECTOR ŞEF

(Numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

!image

IJ Se va indica succint domeniul autorizatiei.

2J Se va indica agentul economic. '

3l Se va indica data efectivă (ziua, luna, anul)-maxim 2 ani.

ANEXAJ

Model de aviz de instalare

INSPECTIA DE STAT

PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT

ISCIR-INSPECT IT -----

Nr. I

Către,

(Denumirea agentului economic; adresa agentului economic)

AVIZ INSTALARE CAZANE Nr.----

Avînd în vedere adresa dvs. m din

menţionate în procesul-verbal m. din

efectuate:

------şi ţinînd seama de constatările

------' încheiat în urma verificărilor

Vă facem cunoscut că în conformitate cu prevederile Decretului m. 587/1973, modificat şi completat cu Decretul m. 417/1985, ale Hotărârii Guvernului m. 1.340/2001 şi ale prescripţiilor tehnice PT C 1 şi PT C 2, Colecţia ISCIR, se acordă AVIZUL DE INSTALARE pentru următoarele cazane de abur:

Cazanele vor fi montate în centrala termică (clădire independentă nouă, extinsă, modernizată prin înlocuirea cazanelor vechi etc.) din cadrul agentului economic ' localitatea

, str. , m. , jud. , conform documentaţiei

prezentate.

Avizul de instalare se acordă cu obligaţia respectării prevederilor prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR în vigoare, precum şi a procesului-verbal menţionat mai sus.

INSPECTOR ŞEF, INSPECTOR DE SPECIALITATE,

!image !image

!image

Un exemplar din documentaţia avizată împreună cu avizul acordat se arhivează la ISCIR­ INSPECT IT pentru a se urmări în timp menţinerea datelor prevăzute de documentaţie (indici chimici, date privind amplasarea etc.).

ANEXAK

Încheiat astăzi .................. cu ocazia efectuat în baza HG 1.340/2001, HG 738/2003,

Decretului m. 587/1973, modificat şi completat prin Decretul m. 417/1985, aplicabile, şi prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR, la ......................................................tip...................................................

cu m. de inventar/fabricaţie.....................................şi cartea instalaţiei m.......................având parametrii ultimei verificări.........................................................................................................................

Denumirea agentului economic .......................................din localitatea ......................................

str........................................... m..............judeţ/sector ...................... Cod fiscal ...................

Verificarea s-a efectuat la ..................................... din localitatea ...............................................

str. ..................................m............... judeţ/sector ..............................................................

Subsemnatul. ............................................I)........................................am constatat următoarele:

Am dat următoarele dispoziţii: .....................................:.........................................................

După această verificare s-a admis.................................zi............................3>...................................

Scadenţa următoarei verificări se fixează la data de ...................................................................

Pentru această verificare se va plăti suma de ..........................lei de către ....................................

din localitatea . . . . . .

.. ...........

.. str. .. ..

.

......... ............ . m. ...... judeţ/sector în

cont.................................deschis la Banca................................filiala ...................................

Am luat la cunoştinţă

Organ de verificare

Directorul agentului economic sau delegatul său

Responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică

Delegatul agentului economic montator,

reparator

!image

J) Funcţia, numele şi prenumele.

2) Se vor înscrie parametrii de funcţionare ai instalaţiei, funcţie de felul (tipul) acesteia.

3) Se vor înscrie datele de reglare a supapei de siguranţă.

ANEXAL

Autorizarea personalului de exploatare

L.1 Generalităţi

Personalul autorizat, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice, pentru deservirea şi supravegherea cazanelor de abur şi de apă fierbinte poartă denumirea de „fochişti" (persoane calificate şi autorizate care supraveghează şi deservesc în timpul exploatării cazanele de abur şi de apă fierbinte, supraîncălzitoarele şi economizoarele independente).

Fochiştii care supraveghează şi deservesc cazanele trebuie să fie autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT. Autorizaţia se eliberează individual persoanelor care, prin promovarea examenelor de autorizare, fac dovada îndeplinirii condiţiilor specificate în prezenta anexă, privind capabilitatea teoretică şi practică de a exercita activitatea pentru care este autorizat.

L.2 Condiţii de autorizare

L.2.1 Pentru a fi înscrişi la cursul de specializare în vederea autorizării de către ISCIR­ INSPECT IT, candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

–au vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi;

–au absolvit învăţământul obligatoriu;

–sunt apţi din punct de vedere medical pentru prestarea activităţii pentru care solicită autorizarea.

L.3 Organizarea cursurilor de specializare de către ISCIR-INSPECT IT sau alte unităţi de specialitate în vederea autorizării

L.3.1 În vederea autorizării personalului de exploatare, ISCIR-INSPECT IT sau alte unităţi de specialitate, care vor solicita aceasta, vor organiza cursuri de instruire (teoretică şi practică).

ISCIR-INSPECT IT sau alte unităţi de specialitate care organizează şi derulează cursuri de instruire trebuie să fie autorizate conform legislaţiei în vigoare privind formarea profesioanlă a adulţilor.

Unităţile de specialitate care solicită deschiderea unui curs pentru instruirea personalului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

–fac dovada că au ca obiect de activitate organizarea de cursuri de specializare şi sunt autorizate conform legislaţiei în vigoare;

–dispun de instructori de specialitate (lectori calificaţi);

–dispun de mijloace didactice adecvate scopului;

–fac dovada posibilităţii efectuării pregătirii teoretice şi practice a cursanţilor.

Cursurile de specializare se vor preda pe baza programelor analitice, care reprezintă minimum de cunoştinţe şi de durată necesare pentru autorizare.

De la caz la caz, în funcţie de complexitatea instalaţiilor şi a lucrărilor practice care trebuie să fie efectuate în vederea autorizării absolvenţilor de către ISCIR-INSPECT IT, programele analitice vor fi adaptate şi dezvoltate corespunzător. •

L.3.2 Cursurile vor fi predate de ingineri, tehnicieni şi maiştri de specialitate sau de specialităţi înrudite domeniului pentru care se va face autorizarea, care îndeplinesc criteriile de experienţă profesională în domeniul exploatării instalaţiilor şi cunosc prevederile prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR.

Anexa L (continuare)

L.3.3 Avizarea cursurilor de specializare de către ISCIR-INSPECT IT

L.3.3.1 Cursurile vor fi avizate de ISCIR-INSPECT IT. În acest scop, unitatea care organizează aceste cursuri va depune oficial la ISCIR-INSPECT IT, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea (deschiderea) cursurilor, în două exemplare, următoarele:

a)programa analitică dezvoltată pe lecţii şi desfăşurată sub formă de orar care va cuprinde:

–obiectul (tema) lecţiilor-teorie şi practică;

–numărul de ore (teorie şi practică);

–data, ora şi locul desfăşurării lecţiilor,

–lectorii;

b)suportul de curs, respectiv documentaţia de referinţă pentru programa analitică, care se va pune la dispoziţia cursanţilor;

c)tabelul cuprinzând numele şi prenumele lectorilor, pregătirea profesională, funcţia şi locul de muncă (după caz);

d)tabelul cu numele şi prenumele, ziua, luna şi anul naşterii, seria şi numărul actului de identitate sau CNP, pregătirea şcolară şi calificarea profesională ale cursanţilor;

e)tabelul cu numele şi prenumele cursanţilor şi ale supraveghetorului de practică, precum şi tipul instalaţiei şi orarul de efectuare a stagiului de practică;

f)dosarele personale ale candidaţilor (într-un singur exemplar), întocmite de organizatorul cursului de specializare; care trebuie să conţină:

–copie de pe actul de identitate;

–copie de pe actul de absolvire a învăţământului obligatoriu (prevăzut pentru categoria de calificare pe care o are candidatul) şi copie de pe certificatul de căsătorie, dacă este cazul;

–adeverinţă medicală (prevăzută la pct. L.2.1).

Deschiderea cursurilor de specializare nu se poate fa,ce decât după obţinerea avizului de la ISCIR­ INSPECT IT.

L.3.3.2 Pentru avizarea cursurilor, ISCIR-INSPECT IT va verifica toate documentele prezentate de organizatorul cursului.

Verificările menţionate mai sus, constatările făcute.şi propunerile privind deschiderea cursului vor fi consemnate de către inspectorul constatator într-un proces-verbal încheiat în două exemplare. Procesul-verbal menţionat va fi prezentat inspectorului şef care va analiza şi va decide în privinţa avizării cursului de specializare şi va comunica oficial rezultatul organizatorului cursului. Documentaţia care a stat la baza avizării cursului, împreună cu dosarele candidaţilor se păstrează de către organizatorul cursului, care răspunde de corectitudinea completării şi păstrării acestora conform legislaţiei în vigoare. La dosarele candidaţilor, prin grija organizatorului cursului de specializare, se vor ataşa şi celelalte acte menţionate în prezenta anexă.

L.3.3.3 Modificări ulterioare în documentaţia care a stat la baza avizării cursului se pot efectua numai în intervalul celor 15 zile menţionate la pct. L.3.3.1, la solicitarea scrisă şi motivată a organizatorului cursului şi numai cu avizul ISCIR-INSPECT IT.

L.3.3.4 Inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT pot efectua, pe parcurs, verificări privind modul cum se desfăşoară cursurile de specializare, luând măsuri corespunzătoare, după caz.

Anexa L (continuare)

L.3.3.5 Avizarea deschiderii cursurilor de specializare se acordă de ISCIR-INSPECT IT pentru fiecare curs în parte. Modelul de aviz pentru deschiderea cursului este prezentat în anexa R.

După absolvirea cursului de instruire, participanţilor li se vor elibera adeverinţe de instruire, conform modelului de la anexa M.

L.3.3.6 Candidaţii care au studii superioare, care au absolvit şcoala de maiştri, şcoala profesională sau liceul industrial de specialitate, precum şi posesorii de autorizaţii de fochist eliberate de MApN sau MAI, pentru deservirea cazanelor care fac obiectul prescripţiei tehnice, se pot prezenta la examenul de autorizare fără să fie necesară absolvirea unui curs de instruire, însă condiţiile privind practica rămân neschimbate.

L.3.3.7 Cursurile de instruire în vederea autorizării vor fi urmate de o practică la cazane. După efectuarea practicii, se va obţine adeverinţa de practică, conform modelului din anexa N.

L.4 Autorizarea fochiştilor

L.4.1 Persoanele care deservesc şi supraveghează operativ în funcţionare cazane de abur, de apă fierbinte, supraîncălzitoare şi economizoare independente, precum şi cazane mici de abur sunt denumite în continuare "fochişti".

L.4.2 Clasa A: fochiştii care supraveghează şi deservesc cazane de abur, cazane de apă fierbinte, supraîncalzitoare şi economizoare independente vor fi instruiţi, specializaţi şi autorizaţi pentru tipul de cazan dintr-o grupă de autorizare prevazută în tabelul L.1.

Tabelul L.1

L.4.3 Clasa B: fochiştii care supraveghează şi deservesc cazane de abur din categoria E. În cazul cazanelor din categoria E cu rezistenţă electrică, exploatarea nu necesită personal autorizat de ISCIR-INSPECT IT. Personalul de exploatare va fi instruit de către RSVTI pe baza instrucţiunilor de utilizare a cazanelor elaborate de către constructor.

L.4.4 Autorizarea fiecărui fochist se face pentru o categorie şi, după caz, o grupă de autorizare care cuprinde tipul de cazan pe care candidatul a efectuat stagiul de practică prevăzut la pct. L.4.5.

L.4.5 Pentru cazanele de abur şi de apă fierbinte care fac obiectul prescripţiei tehnice, stagiul minim necesar de practică sau, după caz, de vechime în meserie este:

Clasa A-grupa I: 6 luni de practică la cazane de grupa I;

Clasa A-grupa II: 6 luni de practică la cazane de grupa II sau un an fochist autorizat la cazane de grupa I;

Anexa L (continuare)

Clasa A-grupa III: un an practică la cazane de grupa III şi un an fochist la cazane de grupa II sau un an fochist autorizat la cazane de grupa I şi 6 luni

la cazane de grupa III;

Clasa B: stagiu minim de 30 de zile lucrătoare pe cazane din categoria E.

autorizat practică

La practica efectuată în cadrul programului de pregătire şi specializare, cursanţii trebuie să efectueze cel puţin următoarele manevre şi lucrări practice:

a)manevre pentru pornirea cazanului, atât la rece cât şi la cald, inclusiv punerea în paralel cu alte cazane aflate în funcţiune;

b)manevre pentru înlăturarea pericolului în cazul apariţiei unor situaţii deosebite în funcţionarea cazanului, cum ar fi:

–lipsa apei în cazan;

–întreruperea alimentării cu combustibil;

–lipsa tensiunii electrice etc.;

c)manevre pentru constatarea funcţionării corecte a indicatoarelor de nivel al apei şi a traductoarelor de nivel ;

d)manevre pentru verificarea funcţiilor de protecţie-automatizare;

e)manevre pentru purjarea cazanului ;

f)manevre pentru oprirea cazanului din funcţiune ;

g)demontarea şi montarea unui indicator de nivel, inclusiv înlocuirea unei garnituri defecte;

h)manevre pentru verificarea funcţionării supapelor de siguranţă;

i)manevre de reglare a sarcinii cazanului.

L.5 Programa analitică pentru cursul de specializare în vederea autorizării fochiştilor Clasa A

Tabelul L.2

–noţiuni despre căldură;

–aburul şi proprietăţile sale ;

–tehnologia materialelor (materiale folosite în construcţia cazanelor, îmbinări etc.).

–date generale;

–clasificarea cazanelor;

–descrierea principalelor tipuri de cazane.

Anexa L (continuare)

Tabelul L.2 (sfârşit)

–clasificarea şi proprietăţile combustibililor ;

–arderea;

–procesul de ardere a combustibililor.

–noţiuni privind balanţa apă-abur într-o instalaţie de cazane;

–condiţii de calitate a apei de alimentare din cazan ;

–noţiuni despre tratarea apei.

–măsuri pregătitoare înainte de punerea în funcţiune ;

–punerea în funcţiune ;

–funcţionarea cazanului ;

–supravegherea în timpul funcţionării;

–oprirea cazanului din funcţiune;

–organizarea exploatării, evidenta primară, jurnalul de tură etc.

–pierderi de căldură în funcţionare;

–randament ;

–indici pentru controlul exploatării economice ;

–funcţionarea în regim automat.

–avarii la instalaţii de ardere;

–avarii la elementele cazanului;

–avarii la instalaţiile anexe;

–măsuri pentru evitarea şi eliminarea avariilor;

–sisteme automate de protecţie;

–sisteme de semnalizare preventivă;

–intervenţia sistemelor automate pentru diminuarea riscurilor avariilor.

–curăţarea interioară şi exterioară a cazanului;

–revizia cazanului;

–conditii de receptie tehnică: verificarea tehnică oficială.

–legislaţia în vigoare pentru protecţia muncii;

–măsuri de prim ajutor.

–prescripţii tehnice, Colecţia ISCIR;

–instrucţiuni tehnice interne.

Recapitulaţie:

I Partea teoretică 200 ore

Partea practică .. .. . .. . . . . . . . .. . .. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .. 76 ore

II Verificarea însuşirii cunoştinţelor. 2 ore

Anexa L (continuare)

L.6 Programa analitică pentru cursul de pregătire în vederea autorizării fochiştilor Clasa B

Tabelul L.3

–noţiuni despre căldură;

–aburul şi proprietăţile sale;

–tehnologia materialelor (materiale folosite în construcţia cazanelor, îmbinări etc.).

–date generale;

–clasificarea cazanelor;

–descrierea principalelor tipuri de cazane.

–instalaţii pentru prepararea şi depozitarea combustibililor;

–gospodăria de combustibil;

–instalaţii de ardere şi focare;

–suprafeţele de încălzire şi vaporizare;

–izolaţia termică;

–instalaţii de alimentare cu apă;

–conducte, armături, dispozitive de siguranţă;

–aparate de măsurare şi control;

–automatizarea functionării cazanelor.

–clasificarea şi proprietăţile combustibililor;

–arderea;

–procesul de ardere a combustibililor.

–noţiuni privind balanţa apă-abur într-o instalaţie de cazane;

–condiţii de calitate a apei de alimentare din cazan;

–noţiuni despre tratarea apei.

–măsuri pregătitoare înainte de punerea în funcţiune;

–punerea în funcţiune;

–funcţionarea cazanului ;

–supravegherea în timpul funcţionării;

–oprirea cazanului din funcţiune;

–organizarea exploatării, evidenţa primară etc.

–avarii la instalaţii de ardere;

–avarii la elementele cazanului;

–avarii la instalaţiile anexe;

–măsuri pentru evitarea şi eliminarea avariilor;

–sisteme automate de protecţie;

–sisteme de semnalizare preventivă;

–intervenţia sistemelor automate pentru diminuarea riscurilor

Anexa L (continuare)

Tabelul L.3 (sf'arşit)

–curăţarea interioară şi exterioară a cazanului;

–revizia cazanului;

–conditii de receptie tehnică: verificarea tehnică oficială.

–legislaţia în vigoare pentru protecţia muncii;

–măsuri de prim ajutor.

–prescripţii tehnice, Colecţia ISCIR ;

–instrucţiuni tehnice interne.

Recapitulaţie:

I Partea teoretică 60 ore

Partea practică 20 ore

II Verificarea însuşirii cunoştinţelor 2 ore

L.7 Autorizarea fochiştilor pentru cazane conduse de calculator

L.7.1 Persoanele care deservesc şi supraveghează operativ în funcţionare cazanele de abur şi de apă fierbinte a căror funcţionare este în totalitate comandată de un sistem de calcul integrat se numesc în continuare "fochişti cazane conduse de calculator".

L.7.2 Clasa D: fochiştii care supraveghează şi deservesc cazane de abur şi de apă fierbinte comandate de calcul tor vor fi instruiţi, specializaţi şi autorizaţi pentru tipul de cazan dintr-o grupă de autorizare prevăzută în tabelul L.l.

L.7.3 Autorizarea fiecărui fochist se face pentru o categorie şi, după caz, grupa de autorizare care cuprinde tipul de cazan pe care candidatul a efectuat stagiul de practică prevazut la pct. L.7.4.

L.7.4 Pentru cazanele de abur şi de apă fierbinte care fac obiectul prescripţiei tehnice, stagiul minim necesar de practică sau, după caz, de vechime. în meserie este:

Clasa D - grupa I: 6 luni de practică la cazane de grupa I;

Clasa D - grupa II: 6 luni de practică la cazane de grupa II sau un an fochist autorizat la cazane de grupa I;

Clasa D - grupa III: un an practică la cazane de grupa III şi un an fochist autorizat la cazane de grupa II sau un an fochist autorizat la cazane de grupa I şi 6 luni practică la

cazane de grupa III.

La practica efectuată în cadrul programului de pregătire şi specializare, cursanţii trebuie să efectueze cel puţin următoarele manevre şi lucrări practice:

–manevre pentru pornirea cazanului, atât la rece cât şi la cald, inclusiv punerea în paralel cu alte cazane aflate în funcţiune;

–manevre pentru înlăturarea pericolului în cazul apariţiei unor situaţii deosebite în funcţionarea cazanului, cum ar fi :

–lipsa apei în cazan ;

Anexa L (continuare)

–întreruperea alimentării cu combustibil;

–lipsa tensiunii electrice;

–disfuncţionalitatea sistemului de calcul din diverse motive;

–manevre pentru constatarea funcţionării corecte a sistemului de calcul;

–manevre pentru verificarea funcţiilor de protecţie-automatizare;

–manevre pentru purjarea cazanului;

–manevre pentru oprirea cazanului din funcţiune;

–demontarea şi montarea unui indicator de nivel, inclusiv înlocuirea unei garnituri defecte;

–manevre pentru verificarea funcţionării sup;;ipelor de siguranţă ;

–manevre de reglare a sarcinii cazanului.

L.7.5 Programa analitică pentru cursul de specializare în vederea autorizării fochiştilor cazanelor conduse de calculator Clasa D

Tabelul L.4

–noţiuni despre căldură;

–aburul şi proprietăţile sale;

–tehnologia materialelor (materiale folosite în construcţia cazanelor, îmbinări etc.).

–date generale;

–clasificarea cazanelor;

–instalaţii pentru prepararea şi depozitarea combustibililor ;

–gospodăria de combustibil;

–instalaţii de ardere şi focare;

–suprafeţele de încălzire şi vaporizare;

–suprafeţele de încălzire auxiliare;

–construcţia metalică de susţinere;

–înzidirea şi izolaţia termică;

–instalaţii pentru evacuarea zgurii şi cenuşii;

–instalaţii de alimentare cu apă;

–conducte, armături, dispozitive de siguranţă ;

–aparate de măsurare şi control;

–automatizarea funcţionării cazanelor;

–calculatoare de proces.

–noţiuni privind balanţa apă-abur într-o instalaţie de cazane;

–condiţii de calitate a apei de alimentare din cazan;

–noţiuni despre tratarea apei.

Anexa L (continuare)

Tabelul L.4 (sfărşit)

–măsuri pregătitoare înainte de punerea în funcţiune;

–punerea în funcţiune;

–funcţionarea cazanului;

–supravegherea în timpul funcţionării;

–organizarea exploatării, evidenta primară, jurnalul de tură etc.

–pierderi de căldură în funcţionare;

–randament;

–indici pentru controlul exploatării economice;

–functionarea în regim automat .

–avarii la instalaţii de ardere;

–avarii la elementele cazanului;

–avarii la instalaţiile anexe;

–măsuri pentru evitarea şi eliminarea avariilor;

–sisteme automate de protecţie;

–sisteme de semnalizare preventivă;

–intervenţia sistemelor automate pentru diminuarea riscurilor de avane;

–avarii ale interfetelor.

–curăţarea interioară şi exterioară a cazanului;

–revizia cazanului;

–conditii de receptie tehnică: verificarea tehnică oficială.

–legislatia în vigoare pentru protecţia muncii;

–măsuri de prim ajutor.

–prescripţii tehnice, Colecţia ISCIR;

–instrucţiuni tehnice interne .

Recapitulaţie:

I Partea teoretică 142 ore

Partea practică 76 ore

II Verificarea însuşirii cunoştinţelor. 2 ore

a)inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT-preşedintele comisiei;

b)responsabilul cursului de specializare;

c)unul sau mai mulţi lectori ai cursului de specializare. Înainte de începerea examenului, comisia de examinare va verifica:

a)dacă au fost respectate prevederile de la pct. L.3.3 şi L.3.7 (după caz, prevederile de la pct. L.3.6);

b)copiile de pe actele tip ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi

adeverinţele de absolvire a cursului de specializare prevăzute în anexa M;

c)adeverinţele de practică pe instalaţii de tipul celor pentru care se solicită autorizarea (formular conform anexei N);

d)existenţa unei fotografii color mărimea ¾ pentru fiecare candidat. Candidaţii care au dosare incomplete nu vor fi primiţi la examen.

L.8.2 Pentru participarea la examenul de autorizare, candidatul va prezenta un dosar care va conţine următoarele documente:

–certificat de naştere (în copie);

–certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu (în copie);

–adeverinţă medicală cu menţiunea:,,Apt pentru prestarea meseriei de fochist";

–adeverinţă de absolvire a cursului sau copie de pe diploma care atestă pregătirea în specialitate a personalului (diplomă, autorizaţie de tip MI sau MAPN);

–adeverinţă de practică ;

–fotografie color mărimea¾.

Examenul de autorizare constă într-o probă teoretică şi o probă practică, având ca scop verificarea însuşirii cunoştinţelor prevăzute în programa analitică a cursului de specializare şi a dobândirii deprinderilor practice necesare pentru deservirea unei instalaţii de tipul celei pentru care se solicită autorizarea. Lucrarea scrisă se ataşează la dosarul candidatului.

L.8.3 Pentru a fi autorizat, candidatul trebuie să fie declarat „Admis" atât la proba teoretică cât şi la cea practică. În cazul în care la una din probe a obţinut rezultate nesatisfăcătoare, candidatul va fi declarat „Respins" la examen.

L.8.4 Rezultatele examenului vor fi consemnate într-un proces-verbal tip, întocmit de inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT, conform modelului din anexa O.

Dosarele candidaţilor rămân la unitatea organizatoare a cursului, care le va arhiva în conformitate cu legislaţia în vigoare.

L.8.5 Pe baza datelor din procesul-verbal, ISCIR-INSPECT IT va elibera candidaţilor care au reuşit la examen un carnet de autorizare tip, conform modelului din anexa P.

Carnetul de autorizare se înmânează de către ISCIR-INSPECT IT absolvenţilor sau altei persoane desemnate de organizatorul cursului sub semnătură de primire.

L.8.6 Candidatul „Respins" sau care nu s-a prezentat la examen se poate prezenta la o nouă examinare în termen de maxim 6 luni de la terminarea cursului, în caz contrar adeverinţa de absolvire a cursului îşi pierde valabilitatea.

Anexa L (continuare)

În această perioadă de timp, candidatul îşi va îmbunătăţi pregătirea teoretică şi va efectua un nou stagiu de practică, confirmat prin eliberarea unei noi adeverinţe de practică, conform modelului din anexa N.

L.8.7 În cazul pierderii carnetului de autorizare, în baza unei cereri scrise din partea posesorului şi la care se va anexa dovada publicării pierderii carnetului în Monitorul Oficial al României, Partea III, conform prevederilor legale aplicabile în astfel de cazuri, ISCIR-INSPECT IT emitentă va elibera un nou carnet de autorizare (duplicat).

L.8.8 Valabilitatea autorizaţiei este de un an. La expirarea valabilităţii, persoanele autorizate, în conformitate cu prevederile prezentei anexe, au obligaţia să se prezinte anual pentru examinarea în vederea prelungirii valabilităţii autorizaţiei, iar din doi în doi ani să prezinte şi adeverinţa medicală cu menţiunea:,,Apt pentru prestarea meseriei de fochist".

L.8.9 Persoanele autorizate în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice vor fi examinate anual, pentru verificarea cunoştinţelor profesionale, de o comisie tehnică numită de agentul economic care asigură exploatarea cazanelor. Din comisie va face parte în mod obligatoriu şi RSVTI, iar în cazul în care nu există RSVTI examinarea se va efectua de către ISCIR-INSPECT IT. Rezultatele examinărilor vor fi consemnate într-un proces-verbal.

L.8.10 Persoanelor autorizate, în conformitate cu prevederile prezentei anexe, care practică meseria de fochist pentru care deţin carnet de autorizare şi nu se prezintă la examinările menţionate la pct. L.8.9 sau fochiştilor care, în urma examinărilor respective, obţin rezultate necorespunzătoare li se va interzice practicarea acestei meserii până la îndeplinirea condiţiilor de la pct. L.8.9.

L.8.11 Persoanele care au întrerupt practicarea efectivă a meseriei de fochist mai mult de un an, pot să reia practicarea acestei activităţii cu condiţia prezentării certificatului medical şi, respectiv, confirmarea după examinarea de către comisia tehnică.

L.8.12 Persoanelor autorizate transferate de la alte unităţi sau de la alte secţii din cadrul aceleiaşi unităţii, li se poate încredinţa deservirea instalaţiilor de tipul celor pentru care sunt autorizate numai după efectuarea unui instructaj şi a unei practici de acomodare de minimum 16 ore, în raport cu complexitatea instalaţiei, şi după examinarea acestora.

L.8.13 Trecerea de la operarea/deservirea unui tip de instalaţie la operarea/deservirea unui alt tip de instalaţie din cadrul grupei pentru care este valabilă autorizaţia se face în urma examinării autorizatului de către comisia tehnică a unităţii deţinătoare, în baza unui instructaj teoretic şi a unei practiAci de acomodare de minimum 24 ore pe tipul de instalaţie pentru care urmează să fie examinat. In acelaşi fel se face trecerea de la un tip la un alt tip de instalaţie pentru care nu au fost stabilite grupe. Examinarea se va face de către comisia tehnică prevăzută la pct. L.8.1.

L.8.14 Trecerea de la un tip de instalaţie dintr-o grupă la un alt tip de instalaţie dintr-o altă grupă se face în urma examinării de către o comisie tehnică a unităţii deţinătoare al cărei preşedinte este inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT, în baza unui instructaj teoretic de minimum 50 ore, completat cu o practică de minimum 96 ore pe noul tip de instalaţie.

Anexa L (sfârşit)

Pregătirea se va face pe baza unei programe analitice întocmite de unitatea deţinătoare (programa analitică trebuie să fie avizată de ISCIR-INSPECT IT).

NOTE:

1) Pentru fochişti trebuie să fie îndeplinită condiţia de vechime în activitatea de exploatare indicată la pct. L.7.4.

2) Se permite extinderea autorizaţiei de la clasa A la clasa D, în grupe echivalente, cu condiţia prezentării unei diplome de absolvire a unui curs de calculatoare, eliberate în conformitate cu legislaţia în vigoare, precum şi a efectuării unui stagiu de practică de minimum 90 de zile.

3) În cadrul clasei D, extinderea autorizaţiei pentru altă grupă de autorizare se va efectua în condiţiile menţionate pentru fochiştii de clasa A.

L.8.15 Rezultatele tuturor examinărilor vor fi consemnate în procese-verbale şi în autorizaţie, la rubricile respective. Trecerea de pe un tip de instalaţie pe altul, menţionată la punctul anterior, se operează în evidenţa proprie de către ISCIR-INSPECT IT emitentă a carnetului de autorizare.

L.9 Sancţionarea personalului autorizat

Personalul autorizat în conformitate cu prevederile prezentei anexe, poate fi verificat de către inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT, în timpul efectuării activităţilor, cu privire la modul cum îşi îndeplineşte sarcinile de serviciu şi cum aplică cunoştinţele teoretice şi practice.

Se pot lua următoarele măsuri:

–sesizarea conducerii agentului economic unde îşi desfăşoară activitatea fochistul pentru aplicarea de sancţiuni prevăzute în regulamentul de ordine interioară;

–consemnarea în carnetul de autorizare a abaterii constatate;

–aplicarea unei amenzi, în cazul în care abaterea se încadrează în prevederile legislaţiei în vigoare privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor ;

–retragerea carnetului de autorizare pe timp limitat sau definitiv, în funcţie de gravitatea abaterii comise ;

–retragerea definitivă a carnetului după comiterea unei abateri grave .

L.10 Alte dispoziţii

L.10.1 Fochiştii sunt obligaţi să poarte permanent, la locul de muncă, autorizaţia asupra lor.

L.10.2 În cazul uzurii avansate sau al deteriorării accidentale a autorizaţiei eliberate de ISCIR­ INSPECT IT, în baza unei cereri scrise şi motivate, ISCIR-INSPECT IT va elibera altă autorizaţie, pentru înlocuirea celei uzate, cu condiţia depunerii autorizaţiei uzate la ISCIR­ INSPECT IT.

L.10.3 Orice modificare, adăugire sau ştersătură efectuată în autorizaţie, fără semnătura ş1 ştampila inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT care a efectuat cele de mai sus, atrage după sine anularea carnetului de autorizare şi sancţionarea celui vinovat conform legii.

ANEXAM

Model de adeverinţă de absolvire pentru autorizarea fochiştilor

ANTETUL AGENTULUI ECONOMIC

ADEVERINŢĂ DE ABSOLVIRE

Nr........din.................

Prin prezenta se adevereşte că domnul (doamna) .....................................................

născut/născută la data de ...........................în localitatea ....................................

sector/judeţ ......................BI/CI.......... l) .............CNP............2l având ca studii

de bază...................................................................................şi calificarea

....................................................................a absolvit cursul de instruire ţinut la

....................................de la ...................până la............

Prezenta adeverinţă s-a eliberat pentru a-i servi cursantului la examenul de autorizare de către ISCIR-INSPECT IT ca fochist.

Valabilă 180 de zile de la data emiterii.

DIRECTOR

(Numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

RESPONSABIL CURS

(Numele, prenumele şi semnătura)

!image

1) BI/CI - Buletin de identitate/Carte de identitate.

2) CNP - Cod numeric personal.

ANEXAN

Model de adeverinţă de efectuare a practicii obligatorii pentru autorizarea fochiştilor

UNITATEA

Localitatea ........................

ADEVERINŢĂ DE PRACTICĂ

Nr...............din..................

Prin prezenta se adevereşte că domnul (doamna) ....:.............................................

născut/născută la data de ................în localitatea ........................................................

sector/J.ud eţ .....................•anga3.a/t anga_.iata1 a .........................I).................................

a efectuat practica la ......... 2l sub supravegherea

domnului (doamnei) .....................................3l ...............................................................de la

...........................până la .............................totalizând ore.

În acest timp domnul (doamna).................................................şi-a însuşit deprinderile practice, a corespuns cerinţelor şi se poate prezenta la examenul de autorizare.

Prezenta adeverinţă s-a eliberat pentru a-i servi la examenul de autorizare.

DIRECTOR,

(Numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

RESPONSABIL CU SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A INSTALAŢIILOR

(Numele, prenumele şi semnătura)

SUPRAVEGHETOR DE PRACTICĂ,

(Numele, prenumele şi semnătura )

!image

1) Se va scrie denumirea agentului economic şi localitatea de reşedinţă.

2) Se va scrie tipul cazanului pe care a efectuat practica.

3) Se va scrie numele şi prenumele supraveghetorului de practică sub supravegherea căruia s-a efectuat practica.

ANEXAO

Model de proces-verbal pentru autorizarea fochiştilor

ISCIR-INSPECT IT

PROCES-VERBAL Nr...................clin .................

cu rezultatele obţinute la examenul de autorizare ca fochist a următorilor candidaţi

Dosarele candidaţilor de mai sus au fost verificate de către comisie, sunt complete şi împreună cu lucrarea scrisă şi un exemplar din procesul-verbal, au rămas la ISCIR-INSPECT IT/organizatorul cursului.

PREŞEDINTE COMISIE

(Numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

INSPECTOR DE SPECIALITATE

(Numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

!image

1) CNP-Cod numeric personal.

ANEXAP

!image

(Sigla ISCIR)

'

Inspecţia de stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune şi instalaţiilor de ridicat

–ISCIR-

AUTORIZATIE

(Coperta carnetului de autorizare)

!image

(Pe prima copertă, în interior)

Posesorul autorizaţiei are obligaţia să cunoască şi să aplice întocmai prevederile prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR, şi ale instrucţiunilor specifice referitoare la exploatarea instalaţiilor respective. Acesta trebuie să se prezinte din doi în doi ani la examenul medical şi anual la verificarea cunoştinţelor.

Autorizaţia este personală, se va păstra permanent asupra posesorului în bună stare şi se va prezenta la cererea inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT şi a organelor împuternicite ale deţinătorului instalaţiei.

Posesorul autorizaţiei nu poate deservi decât instalaţii de tipul celor înscrise în autorizaţie. Este interzisă deservirea instalaţiilor dacă acestea nu sunt autorizate să funcţioneze,

exceptând cazurile în care se execută verificări şi încercări în vederea punerii în funcţiune sau omologării prototipurilor. Autorizaţia se poate retrage de către organele oficiale de verificare ale deţinătorului când posesorul este găsit sub influenţa alcoolului în timpul serviciului sau când se constată că a săvârşit abateri grave care periclitează securitatea instalaţiei şi a persoanelor.

Autorizaţia poate fi retrasă de ISCIR-INSPECT IT, pe baza cererii agentului economic, atunci când:

–se constată abateri de la instrucţiunile de deservire a instalaţiilor;

–personalul are o slabă pregătire în meseria respectivă şi dă dovadă de lipsă de interes în împrospătarea cunoştinţelor profesionale;

–se constată modificări, adăugiri sau ştersături în carnetul de autorizare, fără viza ISCIR­ INSPECT IT; modificarea carnetului de autorizare se consideră falsificare de acte publice şi se sancţionează conform legii;

–după notarea a 5 abateri în carnet, când se retrage definitiv autorizaţia.

J

În cazul pierderii carnetului de autorizare, persoana în cauză poate obţine un nou carnet de la ISCIR-INSPECT IT, în baza unei cereri scrise vizate de unitatea unde lucrează şi cu condiţia publicării pierderii, conform reglementărilor legale privind pierderea actelor oficiale.1

!image

1) În cazul în care este necesar textul se va continua şi pe interiorul ultimei coperte.

ANEXA P (continuare)

(Pagina 1)

ROMÂNIA

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

–ISCIR-

AUTORIZAŢIE*)

Nr. ........1)···········

2)

!image

1) Numărul autorizaţiei se va scrie pe fiecare pagină, în partea de jos.

2) În partea de jos, dreapta sau stânga, se va scrie numărul paginii respective (pe toate paginile carnetului).

*l Completarea carnetului se va face cu tuş negru.

!image

AUTORIZATIE DE

1)

'

Se autorizează a deservi ...........................................................................

Numele...............................................................................................

Prenumele........................................................................................... .

Data şi locul naşterii .......................................·.........................................

CNP ........................2)·········································································

Eliberat de ...........................3)...............................................................

în baza procesului-verbal nr.......................... din ........................................

Inspector de specialitate al ISCIR-INSPECT IT ................................................

(Semnătura şi ştampila)

Nr...................

(Pagina 2)

!image

1) Se va completa „ocupaţia/meseria".

2) CNP-Cod numeric personal.

3) Denumirea ISCIR-INSPECT IT emitente.

ANEXA P (continuare)

(Pagina 3)

Loc pentru fotografie Semnătura posesorului

Data eliberării ......................

Completat de .......................

INSPECTOR ŞEF

(Numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

Nr.............

!image

EXTINDEREA VALABILITĂTII AUTORIZATIEI

'

'

1) ISCIR INSPECT IT..........................................................................

Nr. proces-verbal şi data.....................................................................

Se autorizează a deservi .............................din grupa................................. Tipul. ...........................

Preşedinte comisie

(Numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

2).........................................................·._··........................................

Nr. ....................

(Paginile 4, 5 şi 6)

!image

1) Pe fiecare pagină se vor tipări 5 rânduri.

!image

ABATERI

de la normele legale în vigoare

Nr.

(Paginile 11 şi 12)

!image

1) Pe fiecare pagină se vor tipări 3... 5 rânduri.

ANEXAR

Model de aviz deschidere curs

ISCIR-INSPECT IT ...................

Nr. ...../..........

AVJZ DESCHIDERE CURS FOCHIŞTI

Având în vedere cererea dumneavoastră nr...../........... precum şi constătările din procesul-verbal nr.

. . .. . .. . .. . .vă facem cunoscut că se avizează deschiderea cursului de fochişti clasa pentru un număr

de ...........................cursanţi cu condiţia respectării stricte a prevederilor prescripţiei tehnice PT C 1, Colecţia ISCIR..

INSPECTOR ŞEF, Şef Serviciu (Birou),

(Numele, prenumele, semnătura şi ştampila) (Numele, prenumele şi semnătura)

ANEXAS

Conţinutul minim al proiectelor de reparaţie

S.1 Desenul tip de ansamblu

Desenul tip de ansamblu trebuie să conţină unnătoarele date:

S.1.1 Caracteristici tehnice funcţionale:

–debitul nominal;

–debitul minim reglat;

–debitul minim de durată;

–debitul de vârf;

–debitul caloric pentru cazanele de apă fierbinte;

–presiunea nominală;

–presiunea nominală a supraîncălzitorului intermediar;

–presiunea maximă;

–presiunea maximă a supraîncălzitorului intermediar;

–presiunea minimă a aburului sau a apei fierbinţi;

–presiunea de încercare hidraulică a cazanului;

–presiunea de încercare hidraulică a supraîncălzitorului intermediar;

–temperatura nominală a aburului;

–temperatura nominală a aburului supraîncălzit intermediar;

–temperatura nominală/maximă şi minimă de ieşire/intrare a apei fierbinţi;

–debitul nominal al apei de alimentare;

–presiunea apei de alimentare la limita cazanului;

–temperatura apei de alimentare;

–tipul combustibililor şi puterea calorifică inferioară a acestora;

–parametrii combustibililor la intrarea în instalaţia de ardere;

–natura, debitul şi parametrii gazelor de proces pentru cazanele recuperatoare;

–încărcarea termică nominală a spaţiului din focar (camera de radiaţie);

–presiunea la sarcina nominală în focar (suprapresiunea/depresiunea);

–instalaţia de ardere: tip, producător, numărul de arzătoare, debitele unitare maxime/minime de combustibil, agentul de pulverizare şi parametrii acestuia.

S.1.2 Caracteristici tehnice constructive:

–dimensiunile principale ale cazanului propriu-zis (exclusiv scările, platformele, canalele de aer şi de gaze de ardere);

–tipul focarului;

–volumul focarului;

–suprafaţa sistemului vaporizator (de încălzire pentru cazanele de apă fierbinte):

–de radiaţie;

–de convecţie;

–suprafaţa:

–preîncălzitorului de aer;

–preîncălzitorului de apă;

–economizorului treapta I;

–economizorului treapta II;

!image

!image