Decizie nr. 798 din 16 iunie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea, în şedinţa publică din data de 31 mai 2011, a reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 12.371/3/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 31 mai 2011, în prezenţa reprezentantului părţii Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane şi a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 16 iunie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 12.371/3/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost atribuit un loc de veci în concesiune, şi nu în proprietate, la cererea unui luptător participant la Revoluţia Română din Decembrie 1989.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, în aplicarea dispoziţiilor art. 136 alin. (3) teza finală din Constituţie, legiuitorul a stabilit prin dispoziţiile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia că "Domeniul public al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III din anexă", iar la pct. III subpct. 10 din anexă sunt menţionate "cimitirele orăşeneşti şi comunale". Întrucât locurile de veci sunt situate în "cimitirele orăşeneşti şi comunale" care fac parte din domeniul public al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor, textul de lege criticat, prin care acestea sunt atribuite în proprietate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi urmaşilor eroilor-martiri, respectiv soţului supravieţuitor, părinţilor şi fiecăruia dintre copiii acestuia, contravine art. 136 alin. (4) din Constituţie, potrivit căruia bunurile proprietate publică sunt inalienabile.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional, arătând că prin acesta nu se operează trecerea unor bunuri proprietate publică în proprietate privată, ci se reglementează dreptul luptătorilor pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi al urmaşilor eroilor-martiri la atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci. Acest drept urmează să fie exercitat de titularul său în condiţiile stabilite de lege şi naşte obligaţia corelativă a autorităţilor publice competente de a identifica mijloacele legale prin care să îi fie asigurată respectarea. Astfel, în ipoteza în care cu ocazia aplicării textului de lege criticat se impune atribuirea în proprietate a unor bunuri aparţinând proprietăţii publice, nu operează impedimentul constituţional al inalienabilităţii unor astfel de bunuri, deoarece, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. Trecerea bunurilor din domeniul public în domeniul privat reprezintă o modalitate specifică de exercitare a dispoziţiei juridice asupra bunurilor ce au regim de proprietate publică, fără a constitui o încălcare a caracterului inalienabil al acestora.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile apărătorului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: "(1) Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum şi la art. 4 alin. (1) beneficiază, pe lângă indemnizaţia calculată conform prevederilor art. 4, şi de următoarele drepturi: [...]

h)atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci."

Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 sunt: luptătorii pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi urmaşii eroilor-martiri, respectiv soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi fiecare dintre copiii acestuia.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 136 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea prin lege a proprietăţii publice şi ale art. 136 alin. (4) potrivit căruia "bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică".

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că locurile de veci situate în cimitirele orăşeneşti şi comunale aparţin domeniul public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor, potrivit art. 3 alin. (4) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, coroborat cu subpct. 10 al pct. III din anexa la Legea nr. 213/1998.

Curtea constată însă că Legea nr. 213/1998 nu stabileşte că locurile de veci fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, astfel încât acestor bunuri nu li se aplică teza finală a art. 136 alin. (3) din Constituţie. Prin urmare, Curtea observă că pot fi trecute în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, urmând apoi regimul juridic de drept comun al bunurilor proprietate privată, inclusiv în ceea ce priveşte prerogativa dispoziţiei, potrivit art. 5 alin. (2) din acelaşi act normativ.

În aceste condiţii, Curtea constată că există mijloacele legale de a parcurge etapele necesare trecerii locului de veci din proprietatea publică a comunelor, oraşelor şi municipiilor în proprietatea privată a acestora, cu respectarea conţinutului normativ al Legii nr. 213/1998, în vederea aplicării art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 341/2004. Rezultă că aspectele învederate reprezintă mai degrabă probleme de interpretare şi aplicare a legii în speţă, atribut exclusiv al instanţei de judecată. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost formulată de către autorul acesteia, este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 12.371/3/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 iunie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

OPINIE SEPARATĂ

În opoziţie cu soluţia dată în decizie, considerăm că excepţia trebuia admisă pentru următoarele considerente:

Autorul excepţiei, unitate administrativ-teritorială (Municipiul Bucureşti - prin consiliul general), este titular al dreptului de proprietate publică asupra terenurilor aflate pe raza sa teritorială administrate de către Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane Bucureşti, cu excepţia acelora care au o reglementare juridică specială, cum ar fi cele aparţinând de Ministerul Apărării Naţionale sau proprietate privată a unor persoane fizice ori persoane juridice.

În speţă, prin art. 5 alin. 1 lit. h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, s-a reglementat posibilitatea persoanelor aflate în aceste situaţii să beneficieze, pe lângă indemnizaţia calculată conform legii, şi de "atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci".

Potrivit Constituţiei [art. 136 alin. (4)], "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică", atât timp cât îşi păstrează regimul juridic de proprietate publică (s.n.). Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia prevede la art. 19 că "inventarul bunurilor din domeniul public (proprietatea publică - s.n.) se întocmeşte în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi", iar, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare, "Departamentul de Administraţie Publică Locală va elabora, pe baza propunerilor consiliilor judeţene, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale consiliilor locale, după caz, normele tehnice pentru întocmirea inventarului, pe care le va supune spre aprobare Guvernului". Acest inventar s-a întocmit potrivit legii (art. 21) de comisii special constituite, conduse de preşedinţii consiliilor judeţene, respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti, sau de primari.

Inventarele se însuşesc, după caz, de consiliile judeţene, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale.

Centralizarea lor se face de consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se trimit Guvernului, ca prin hotărâre să se ateste apartenenţa bunurilor la proprietatea publică de interes judeţean sau de interes local. În anexa la aceeaşi lege - Lista cuprinzând unele bunuri care alcătuiesc domeniul public (proprietatea publică - s.n.) al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, care face parte integrantă din aceasta, la pct. II (subpct. 10), se arată expres că cimitirele orăşeneşti şi comunale fac parte din proprietatea publică a comunelor, oraşelor şi municipiilor.

Aşa fiind, din punct de vedere juridic, terenurile din aceste cimitire constituie proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

În atari condiţii, nicio reglementare legală nu poate impune trecerea acestor bunuri din proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale în proprietatea privată a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice, atât timp cât acestea îşi păstrează regimul juridic de proprietate publică.

Pentru a fi înstrăinate, Legea nr. 213/1998, la art. 10 alin. (2), prevede că "trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel". Mai mult, Legea nr. 213/1998 preia dispoziţiile Constituţiei din art. 136 alin. (4), arătând în art. 11 că "Bunurile din domeniul public sunt inalienabile [...]", iar la lit. a) teza a II-a a aceluiaşi articol se precizează că "ele pot date numai în administrare, concesionate sau închiriate, în condiţiile legii".

În speţă, potrivit Consiliului General al Municipiului Bucureşti, acesta poate concesiona gratuit, pe o anumită durată sau pe durată nelimitată, locuri de veci, concesiunea putând fi transmisă, potrivit regulamentelor cimitirelor, moştenitorilor în linie ascendentă şi/sau descendentă, cu atât mai mult luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi urmaşilor de eroi-martiri.

Socotim că legea este într-un deficit conceptual cu privire la noţiunea de proprietate publică, atât timp cât îşi păstrează acest regim juridic, bine delimitat prin folosirea criteriilor de uz şi utilitate publică, încălcându-se astfel art. 136 alin. (4) din Constituţie.

Judecător,

prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru

Judecător,

prof. univ. dr. Tudorel Toader