referitoarea la interpretarea dispozițiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007
Dosar nr. 2.297/1/2018
| Gabriela Elena Bogasiu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Lavinia Curelea | - președintele delegat al Secției I civile |
| Eugenia Voicheci | - președintele Secției a II-a civile |
| Carmen Georgeta Negrilă | - judecător la Secția I civilă |
| Adina Georgeta Nicolae | - judecător la Secția I civilă |
| Nina Ecaterina Grigoraș | - judecător la Secția I civilă |
| Paula C. Pantea | - judecător la Secția I civilă |
| Eugenia Pușcașiu | - judecător la Secția I civilă |
| Carmen Trănica Teau | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Cosmin Horia Mihăianu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Minodora Condoiu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ianina Blandiana Grădinaru | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Roxana Popa | - judecător la Secția a II-a civilă |
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizările ce formează obiectul Dosarului nr. 2.297/1/2018 este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La ședința de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Mureș - Secția civilă în vederea dezlegării următoarei chestiuni de drept: „Modul de interpretare și aplicare a art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 și art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 privind existența sau inexistența unei afectațiuni speciale în ceea ce privește sumele datorate lunar de terțul poprit debitoarei asociația de proprietari, în cererile având ca obiect validarea popririi înființate asupra sumelor de bani datorate de către membrii asociației de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de întreținere, în cazurile în care debitoare este asociația de proprietari, creditor un terț, iar membrii asociației de proprietari sunt terți popriți.“
După prezentarea referatului cauzei de către magistratul-asistent, constatând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepții de invocat, președintele completului, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra sesizărilor privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
Prin Încheierea din 3 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.187/320/2016*, Tribunalul Mureș - Secția civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Modul de interpretare și aplicare a art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 și art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 privind existența sau inexistența unei afectațiuni speciale în ceea ce privește sumele datorate lunar de terțul poprit debitoarei asociația de proprietari, în cererile având ca obiect validarea popririi înființate asupra sumelor de bani datorate de către membrii asociației de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de întreținere, în cazurile în care debitoare este asociația de proprietari, creditor un terț, iar membrii asociației de proprietari sunt terți popriți.
Cererea de pronunțare a hotărârii prealabile a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 6 septembrie 2018, cu nr. 2.297/1/2018.
Articolul 519 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele:
Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.
Art. 781 alin. (5) din Codul de procedură civilă:
(5)Nu sunt supuse executării silite prin poprire:
a)sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție;
b)sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c)sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi. Atunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăți aferente drepturilor salariale
viitoare se calculează o singură dată de la momentul înființării primei popriri.
Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 230/2007.
Articolul 46
Toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Articolul 47
(1)Cheltuielile asociației de proprietari sunt următoarele:
a)cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în proprietăți individuale;
b)cheltuieli pe consumuri individuale;
c)cheltuieli pe cotă-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale;
d)cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari;
e)cheltuieli pe consumatori tehnici;
f)cheltuieli de altă natură.
(2)Asociațiile de proprietari pot hotărî exceptarea de la plata cheltuielilor prevăzute la alin. (1) lit. b) pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani.
Articolul 48
(1)Stabilirea și repartizarea sumei care privește proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se fac proporțional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună.
(2)Cheltuielile efectuate de asociația de proprietari pentru plata unor servicii de utilități publice sau de altă natură, legate de proprietățile individuale din condominiu și care nu se facturează individual pe fiecare dintre acestea, se repartizează după același criteriu care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu.
Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007.
Articolul 12
Proprietarii membri ai asociației, pe lângă drepturile și îndatoririle prevăzute în statutul asociației de proprietari, au și următoarele drepturi și obligații:
[...] pct. B [...] lit. c) să contribuie la constituirea mijloacelor bănești și materiale ale asociației de proprietari și să achite în termenul stabilit cota de contribuție care le revine în cadrul cheltuielilor asociației de proprietari;
Prin Cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș cu nr. 8.187/320 la data de 4 iulie 2016, creditoarea A, prin lichidator B, a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea C și terțul poprit D, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună validarea popririi până la concurența sumei de 35.362,79 lei, conform titlului executoriu, reprezentat de Ordonanța nr. 4.758 din 13 iunie 2012, pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în Dosarul nr. 2.841/320/2012, astfel cum rezultă din adresa de înființare a popririi.
Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă, prin Sentința civilă nr. 98 din data de 9 ianuarie 2017, a respins cererea formulată de creditoarea A, prin lichidator B, în contradictoriu cu debitorul C și terțul poprit D, privind validarea popririi înființate în Dosarul de executare nr. 686/E/2014 al E ca neîntemeiată, a desființat poprirea înființată de E în Dosarul de executare nr. 686/E/2014 cu privire la terțul poprit D și a respins cererea de amendare a terțului poprit ca neîntemeiată.
În motivare s-a reținut că, pentru soluționarea cauzei, nu prezintă importanță dacă membrii asociației de proprietari au achitat sau nu partea care le-ar fi revenit din contractul de prestări servicii încheiat de către debitoare cu creditoarea, poprirea fiind înființată în virtutea calității terțului poprit de membru al asociației de proprietari, respectiv de debitor al asociației pentru tot ce se include în cotele la întreținere în mod generic. Ceea ce contează în procedura validării este doar dacă terțul poprit datorează bani debitorului sau nu, indiferent cu ce titlu, indiferent de obiectul sau momentul nașterii obligației.
S-a mai arătat că, în speță, raportul juridic obligațional între terțul poprit și debitoare rezultă din obligațiile reglementate de art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, conform cărora proprietarii trebuie să contribuie la constituirea mijloacelor bănești și materiale ale asociației de proprietari și să achite, în termenul stabilit, cota de contribuție care le revine în cadrul cheltuielilor asociației de proprietari.
Cu toate acestea, instanța a reținut că terțul poprit nu este debitor al C pentru sumele pe care le achită lunar.
S-a reținut în motivarea soluției că, potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007, „Toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari“.
Terțul poprit are obligația de a achita cotele de întreținere către C, însă asociației i-a fost recunoscut acest drept prin lege, actualmente Legea nr. 230/2007, fiind un intermediar între proprietarul care beneficiază de utilități și prestatorii de utilități, nu numai în condițiile art. 28 din Legea nr. 230/2007, când se facturează consumul individual pentru fiecare proprietar, dar și pentru plata utilităților ce sunt facturate pentru toți proprietarii pe numele asociației. În acest sens, art. 25 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 dispune că: „(…) În vederea respectării termenelor legale de plată a facturilor către furnizorii de utilități, administratorii au obligația de a afișa lista de plată în termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin poștă, certificată prin înscrisul de pe ștampila poștei, sau de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat (...).“
Destinația sumelor datorate lunar cu titlu de cheltuieli de întreținere de către terțul poprit este, în principal, plata furnizorilor de utilități.
Deci, pentru sumele de bani pe care terțul poprit, în calitate de proprietar al unui apartament situat în condominiu administrat de asociația de proprietari debitoare, trebuie să le achite în cadrul cotelor la întreținere, în fapt proprietarul nu este debitor al asociației, ci al furnizorilor acestor utilități sau față de cei care prestează servicii și pentru aceste sume nu se poate dispune validarea popririi, întrucât nu asociația, ca persoană juridică distinctă, beneficiază de aceste sume de bani, ci cei care prestează serviciile și care au dreptul la încasarea contravalorii utilităților, respectiv a salariilor sau remunerațiilor contractate.
Prin urmare, nu asociația beneficiază personal de cotele de întreținere ce trebuie să fie achitate lunar de proprietar și nici nu are drept de dispoziție asupra acestora, astfel că, față de prevederile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, conform cărora nu pot face obiectul executării silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de drept de dispoziție, instanța a apreciat că, în privința acestor sume, nu se poate proceda nici la validarea popririi, neputând fi reținut raportul juridic tripartit caracteristic popririi.
Prin Cererea de apel înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș la data de 15 februarie 2017, creditoarea A, în faliment, prin lichidator B, a solicitat schimbarea în tot a sentinței menționate în sensul admiterii cererii de validare a popririi formulate și obligării terțului poprit la suportarea cheltuielilor de judecată.
Tribunalul Mureș - Secția civilă a constatat admisibilă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul prezentei întrebări preliminare și a dispus suspendarea judecății conform prevederilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Instanța de sesizare a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că:
a)de lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 și art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât:
–prin apelul declarat în cauză se critică modul în care prima instanță a soluționat cererea de validare a popririi, respectiv prin respingerea acesteia, întrucât a apreciat că, în speță, raportul juridic obligațional între terțul poprit și debitoare rezultă din obligațiile reglementate prin art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, asociația fiind un intermediar între proprietarul care beneficiază de utilități și prestatorii de utilități, destinația sumelor datorate lunar cu titlu de cheltuieli de întreținere de către terțul poprit fiind, în principal, plata furnizorilor de utilități;
–instanța de apel este chemată să se pronunțe asupra fondului cererii, prin apel, susținându-se că instanța de fond nu a dezlegat corect cauza, stabilind în mod greșit că asociația de proprietari este un intermediar între proprietarii de imobile și prestatorii de servicii de utilitate publică, iar sumele încasate ar fi supuse afectațiunii speciale, nefiind în prezența cazului prevăzut de art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile textului de lege, respectiv să se prevadă în actul normativ afectațiunea specială a sumelor și excluderea lor de la orice urmărire;
–prin urmare, în funcție de modul de interpretare și aplicare a prevederilor legale menționate, instanța de apel va soluționa apelul declarat;
b)problema de drept este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre;
c)problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Instanța de sesizare a arătat că la nivelul Tribunalului Mureș - Secția civilă au fost soluționate mai multe cauze cu acest obiect, validare poprire, în care creditoarea A solicită validarea popririi înființate asupra sumelor de bani datorate de proprietarii de apartamente către asociația de proprietari, însă soluțiile au fost neunitare.
Astfel, unele completuri au apreciat că, în mod greșit, prima instanță a considerat că sumele încasate de asociația de proprietari de la proprietarii locuințelor, cu titlu de cheltuieli comune de întreținere, se constituie într-un fond cu afectațiune specială, astfel că acestea nu pot fi urmărite.
S-a reținut că este discutabilă incidența în cauză a prevederilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora nu sunt supuse executării silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție. Legea nr. 230/2007 nu prevede că încasările asociației din partea proprietarilor de locuințe, reprezentând cota-parte din cheltuielile comune și cota-parte din contravaloarea utilităților și serviciilor furnizate de terți, se constituie într-un fond special, cu afectațiune specială.
Nu rezultă din prevederile legale că fondul din care se achită contravaloarea serviciilor de care au beneficiat membrii asociației ar avea ceva special și nu ar putea fi urmărit pentru realizarea unor creanțe de aceeași natură pe care le au furnizorii împotriva asociației. Art. 22 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 prevede fondurile constituite la nivelul asociației. Art. 24 din același act normativ instituie obligația constituirii a trei fonduri speciale, arătând totodată și destinația acestor sume.
Astfel, asociația de proprietari va constitui un fond pentru repararea părților de construcții/instalații aflate în proprietate comună, fond cu perioadă de folosire limitată, care va fi depus în contul asociației de proprietari și nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a asociației de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri și cheltuieli.
De asemenea, veniturile obținute de asociația de proprietari din activități economice sau din alte activități desfășurate se constituie ca fond special și se vor utiliza în exclusivitate pentru îmbunătățirea confortului și eficienței condominiului, pentru întreținerea și repararea proprietății comune, potrivit art. 45 alin. (3) din Legea nr. 230/2007. În aceste venituri se cuprind și cele obținute din închirierea unor spații aflate în proprietate comună indiviză, a spațiilor pentru instalarea de reclame și pentru serviciul de televiziune prin cablu, firme luminoase, precum și alte venituri obținute din orice sursă, în condițiile legii. Aceste venituri se constituie ca surse proprii ale asociației de proprietari, nu se plătesc proprietarilor, nu pot fi folosite la constituirea sau la completarea fondului de rulment și nu pot fi folosite la plata facturilor emise de furnizorii de servicii publice de utilități. Acest fond va fi depus în contul asociației de proprietari și nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a asociației de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri și cheltuieli. În fine, art. 25 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 reglementează constituirea și utilizarea fondului de penalități de întârziere, arătând că sumele rezultate din aplicarea penalităților de întârziere vor face obiectul fondului de penalități al asociației de proprietari și se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociației de proprietari de către terți și pentru cheltuieli de reparații ale proprietății comune sau pentru alte cheltuieli de natură administrativă.
S-a reținut că au un regim special doar cele trei fonduri menționate anterior, cel de reparații, cel constituit din veniturile proprii și cel al penalităților de întârziere.
Astfel, din economia celor două acte normative nu s-a reținut interdicția de urmărire silită a sumelor încasate de asociația de proprietari de la membrii săi.
În al doilea rând, este de subliniat că suma la care a fost obligată debitoarea prin sentința civilă pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș are aceeași natură cu sumele încasate de asociație de la membrii săi (contravaloarea unor utilități furnizate, mai concret energia termică). Nu se poate pune astfel problema că s-ar încerca executarea silită a unei creanțe reprezentând sume de altă natură. Apare astfel firesc ca din sumele încasate de asociație de la membrii săi (în urma defalcării cheltuielilor potrivit art. 47 din Legea nr. 230/2007) să se achite datoriile având aceeași natură, chiar dacă sunt mai vechi și au fost stabilite de instanța de judecată. Considerând că respectivele sume nu pot fi urmărite, s-ar ajunge astfel la o adevărată „imunitate de executare silită“ a debitoarei, care, în realitate, își invocă propria culpă, adică neplata la timp a contravalorii serviciilor de care a beneficiat.
Așa cum, potrivit art. 50 alin. (3) din Legea nr. 230/2007, „Sentința dată în favoarea asociației de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă“, și creditorii asociației pot să își realizeze creanțele în orice modalitate prevăzută de lege (cu excepția celor trei categorii de fonduri speciale).
Ceea ce contează în cauză este că intimata are calitatea de debitoare față de unul dintre furnizorii de servicii/utilități, iar terțul poprit datorează lunar asociației sume de aceeași natură, care pot fi deci urmărite prin poprire.
Alte completuri de judecată au apreciat că soluția primei instanțe de respingere a cererii de validare a popririi este corectă.
Acestea au avut în vedere faptul că asociația de proprietari funcționează ca un intermediar între furnizorii de servicii publice și consumatori, precum și că sumele de bani reprezentând cote de contribuție sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție, astfel cum prevede art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă. Din reglementările citate anterior rezultă că utilizarea cotelor de contribuție se efectuează exclusiv pentru achitarea datoriilor la diferiții furnizori și a celorlalte cheltuieli necesare pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune. Prin urmare, sistarea acestor plăți imperative ar putea avea consecințe inadmisibile, precum sistarea furnizării utilităților către proprietarii cu plățile la zi și încălcarea obligației legale de întreținere în condiții corespunzătoare de utilizare a unității locative. Asociația de proprietari este lipsită de dreptul de dispoziție asupra acestor cote de contribuție, fiind obligată să utilizeze respectivele sume pentru achitarea datoriilor expres indicate în listele de plată afișate potrivit legii.
Natura de creanțe cu regim special este confirmată și de privilegiul imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor și altor spații proprietăți individuale ale proprietarilor din condominiu, precum și de privilegiul instituit în favoarea asociațiilor de proprietari asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 51 alin. (1) din Legea nr. 230/2007, „Asociația de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor și altor spații proprietăți individuale ale proprietarilor din condominiu, precum și un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor in interesul cărora au fost făcute“.
Membrii asociației de proprietari au obligația de a achita lunar către asociația de proprietari cota de contribuție ce le revine din cheltuielile constând în consumul de utilități, pe baza facturilor emise de furnizorii de utilități. Potrivit Legii nr. 230/2007, scopul principal al constituirii asociațiilor de proprietari este acela de a asigura o mai bună administrare a spațiilor comune, precum și o mai bună gestionare a cheltuielilor legate de întreținerea acestora și de consumul de utilități. Potrivit atribuțiilor conferite acestora, asociațiile de proprietari sunt intermediarii dintre proprietarii de apartamente care beneficiază de utilități și prestatorii serviciilor de furnizare a utilităților, nu numai în condițiile art. 28 din Legea nr. 230/2007, când se facturează consumul individual pentru fiecare proprietar, dar și pentru plata utilităților ce sunt facturate pentru toți proprietarii pe numele asociației. În acest sens, art. 25 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 dispune că: „(...) În vederea respectării termenelor legale de plată a facturilor către furnizorii de utilități, administratorii au obligația de a afișa lista de plată în termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin poștă, certificată prin înscrisul de pe ștampila poștei, sau de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat (...)“.
Astfel, destinația sumelor datorate lunar cu titlu de cheltuieli de întreținere de către proprietarii apartamentelor din cadrul unei asociații de proprietari o constituie, în principal, plata furnizorilor de utilități.
Rezultă că, pentru sumele de bani pe care terțul poprit, în calitate de proprietar al unui apartament situat în condominiul administrat de asociația de proprietari debitoare, trebuie să le achite în cadrul cotelor la întreținere, acesta nu este debitor al asociației debitoare, ci debitor al societăților furnizoare de utilități sau care prestează servicii, astfel încât pentru aceste sume nu se poate dispune validarea popririi, întrucât nu debitoarea beneficiază de aceste sume de bani, ci cei care prestează serviciile și care au dreptul la încasarea contravalorii utilităților, respectiv a salariilor sau remunerațiilor contractate.
Prin urmare, nu debitoarea beneficiază personal de cotele de întreținere ce trebuie să fie achitate lunar de proprietarii de apartamente și nici nu are drept de dispoziție asupra acestora, astfel că, față de prevederile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, conform cărora nu pot face obiectul executării silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de drept de dispoziție, rezultă că, în privința acestor sume, nu se poate proceda nici la validarea popririi. Sumele cu destinație de fond de rulment sunt asimilate celor cu destinație de cheltuieli curente, constituindu-se ca plăți anticipate, în vederea asigurării fondurilor necesare plăților curente. Prin urmare, și aceste sume sunt din categoria celor față de care asociația nu are drept de dispoziție, fiind destinate plății utilităților și serviciilor furnizorilor de utilități tot în cadrul raporturilor de intermediere în virtutea cărora asociația de proprietari funcționează, intrând așadar în categoria celor cu afectațiune specială, față de care nu se poate institui și valida poprirea.
S-a apreciat că intenția legiuitorului a fost de a include cvasitotalitatea sumelor aflate în gestiunea asociației în categoria celor destinate exclusiv plății utilităților și serviciilor de care beneficiază proprietarii, întrucât s-a stabilit că și veniturile obținute de asociația de proprietari din activități economice sau din alte activități desfășurate se constituie ca fond special și se vor utiliza în exclusivitate pentru îmbunătățirea confortului și eficienței condominiului, pentru întreținerea și repararea proprietății comune; prin urmare, o altă interpretare, care ar permite poprirea sumelor datorate de terțul poprit, cu titlu de cheltuieli comune către asociație, ar fi vădit contrară legii.
Apelanta creditoare nu și-a exprimat punctul de vedere asupra acestei chestiuni în mod separat, ulterior comunicării cererii de sesizare, dar din cuprinsul apelului formulat rezultă susținerea acesteia conform căreia sumele de bani datorate de proprietarii de apartamente asociației de proprietari nu sunt supuse unei afectațiuni speciale.
Intimatul terț poprit nu și-a exprimat punctul de vedere asupra acestei chestiuni în mod separat, ulterior comunicării cererii de sesizare, dar din cuprinsul întâmpinării reiese că sumele de bani în discuție sunt supuse unei afectațiuni speciale în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.588/2007 și ale Legii nr. 230/2007.
Intimata debitoare C este cea care a formulat solicitarea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar opinia sa este în sensul că cheltuielile comune de întreținere reglementate de art. 46, 47 și 48 din Legea nr. 230/2007, precum și de art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 sunt exceptate de la executarea silită prin poprire potrivit art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, întrucât au o afectațiune specială legală, fiind plătite de proprietari potrivit destinațiilor prevăzute de lege, sume care nu ar putea fi plătite individual de către proprietari, ci doar prin intermediul asociației.
Afectațiunea specială este dată sumelor prin prisma destinației pe care o dau la plată proprietarii, în condițiile în care proprietarii nu ar putea plăti cheltuielile altfel decât prin intermediul asociației, aceasta fiind special constituită în acest scop, nefiind utilizator direct al niciunuia dintre serviciile prestate.
Sistarea acestor plăți imperative ar putea avea consecințe inadmisibile: sistarea furnizării utilităților către proprietarii cu plățile la zi și încălcarea obligației legale de întreținere în condiții corespunzătoare de utilizare a unității locative. Pentru recuperarea debitelor cu privire la serviciile publice de utilități, furnizorul serviciului va acționa împotriva proprietarilor restanțieri. Având în vedere categoria și componentele ce intră în conținutul cheltuielilor de întreținere gestionate de asociația de proprietari, cu luarea în considerare a destinației acestor sume, creditoarea A, în faliment, care nu mai furnizează populației agent termic din anul 2013, nu poate urmări sumele ce vor fi plătite în viitor de locatari pentru alte servicii de utilități publice.
Prin completarea la cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, debitoarea mai invocă faptul că terțul poprit, fiind membru al asociației, este parte a acesteia; dat fiind acest raport, de parte-întreg, nu se poate admite executarea silită a membrilor asociației în calitate de terți, creditoarea încercând un artificiu juridic pentru obținerea executării acelor membri ai asociației care sunt solvabili, ignorându-i pe cei insolvabili.
Această argumentație juridică se regăsește în numeroase soluții pronunțate de Judecătoria Brăila, Tribunalul Brăila, Judecătoria Suceava, Tribunalul Suceava, unde foști furnizori de agent termic au încercat artificii juridice similare, însă acestea au fost respinse.
În final, s-a arătat că practica instanțelor este diferită în apel, unii proprietari vecini fiind obligați la plata cotelor lunare de întreținere prezente și viitoare către executor pentru plata energiei termice, iar alți proprietari nu.
Curțile de apel nu au o jurisprudență în materie.
Opinia unanimă a judecătorilor Secției I civile a Tribunalului Bacău, exprimată la nivel teoretic, este în sensul că există afectațiune specială în ceea ce privește sumele datorate lunar de terțul poprit, membru al asociației de proprietari, debitoarei asociația de proprietari, acestea neputând fi supuse popririi, iar judecătorii din cadrul Secției civile a Judecătoriei Piatra-Neamț au opinat, în majoritate, că sumele datorate lunar de proprietari cu titlu de cheltuieli de întreținere asociației de proprietari nu sunt supuse unei afectațiuni speciale prevăzute de lege, în sensul avut în vedere prin dispozițiile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, menționându-se existența unor hotărâri judecătorești, care însă nu au fost înaintate.
În urma consultării judecătorilor Secției I civile a Tribunalului Brașov, s-a conturat opinia că dispozițiile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 și art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 se interpretează în sensul că sumele datorate de locatari (terți popriți) asociației de proprietari (debitoare), cu titlu de cote din cheltuielile comune de întreținere, nu sunt destinate unei afectațiuni speciale, prevăzute expres de lege.
Punctul de vedere exprimat de Judecătoria Brașov este că există o afectațiune specială în ceea ce privește suma datorată lunar de membrii asociației de proprietari cu titlu de cheltuieli de întreținere, iar această sumă nu poate face obiectul popririi.
Curtea de Apel București, înaintând hotărâri judecătorești pronunțate de instanțe din circumscripția acesteia, într-o opinie majoritară, a apreciat că sumele datorate lunar de proprietari asociației de proprietari sunt destinate unei afectațiuni speciale, neputând fi, în consecință, supuse executării silite prin poprire, conform art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă.
În considerarea acestei opinii s-a invocat regimul asociației de proprietari, care trebuie analizat pornind de la scopul pentru care a fost înființată asociația de proprietari, precum și faptul că asociația de proprietari nu poate dispune de sumele încasate de la proprietari.
A fost exprimată și opinia minoritară, potrivit căreia sumele încasate de asociația de proprietari de la proprietarii locuințelor, cu titlu de cheltuieli comune de întreținere, nu se constituie într-un fond cu afectațiune specială, astfel că acestea pot fi urmărite silit prin poprire, nefiind incidente prevederile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă.
În argumentarea acestei opinii s-a învederat că Legea nr. 230/2007 nu prevede că încasările asociației din partea proprietarilor de locuințe, reprezentând cota-parte din cheltuielile comune și cota-parte din contravaloarea utilităților și serviciilor furnizate de terți, se constituie într-un fond special, cu afectațiune specială.
Astfel, s-a arătat că nu rezultă din prevederile legale că fondul din care se achită contravaloarea serviciilor de care au beneficiat membrii asociației ar avea ceva special și nu ar putea fi urmărit pentru realizarea unor creanțe de aceeași natură pe care le au furnizorii împotriva asociației. Art. 22 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 prevede fondurile constituite la nivelul asociației. Art. 24 din același act normativ instituie obligația constituirii a trei fonduri speciale, arătând totodată și destinația acestor sume. Astfel, asociația de proprietari va constitui un fond pentru repararea părților de construcții/instalații aflate în proprietate comună, fond cu perioadă de folosire limitată, care va fi depus în contul asociației de proprietari și nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a asociației de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri și cheltuieli.
Opinia majoritară exprimată la nivelul Judecătoriei Constanța, înaintându-se hotărâri judecătorești, a fost în sensul că aceste sume au o afectațiune specială.
Judecătoria Tulcea a considerat admisibile cererile de validare a popririi, în situația în care debitoare este o asociație de proprietari, iar terț poprit unul dintre membrii acestei asociații, apreciindu-se că sumele datorate lunar de către terțul poprit debitoarei, cu titlu de cheltuieli de întreținere, nu se încadrează în dispozițiile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, atașându-se două hotărâri judecătorești.
În exprimarea unui punct de vedere teoretic, judecătorii din cadrul Secției civile a Judecătoriei Bistrița au apreciat că, potrivit art. 781 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente (…)“.
În opinia judecătorilor din cadrul Secției civile a Tribunalului Cluj, sumele datorate lunar de către membrii asociației de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de întreținere au afectațiune specială, deoarece sunt destinate achitării utilităților și efectuării reparațiilor.
Sumele anterior menționate nu pot fi destinate achitării datoriilor de altă natură ale asociației, deoarece în lipsa fondurilor necesare achitării utilităților (apă, canal, electricitate etc.), furnizorii de servicii procedează la sistarea utilităților.
Opinia judecătorilor Secției I civile din cadrul Curții de Apel Galați este în sensul că asupra sumelor de bani respective se poate dispune executarea silită prin poprire.
Majoritatea judecătorilor Secției I civile a Tribunalului Galați au îmbrățișat opinia potrivit căreia, în raportul dintre asociația de proprietari și proprietari, aceștia nu au calitatea de terți, ci sunt parte a asociației, având calitatea de membru. Ca atare, dat fiind raportul parte-întreg între proprietari și asociație, nu sar putea admite executarea silită a acestora în calitate de terți.
Judecătoria Iași a comunicat că, în urma consultării colectivului Secției civile cu privire la această chestiune, la nivel teoretic, s-au conturat ambele opinii, respectiv că nu pot fi supuse popririi sumele de bani rulate prin conturile debitoarei, justificat de faptul că acestea sunt destinate afectațiunilor speciale consacrate de dispozițiile legale incidente, o interpretare contrară fiind de natură să prejudicieze alți creditori ai debitoarei poprite, și, în opinie minoritară, că afectațiunea specială a unor sume de bani, care nu pot fi supuse popririi, este reglementată cu titlu de excepție, fără ca sumele de bani încasate în contul cotelor de întreținere și penalităților să fie încadrate într-o atare derogare.
Punctul de vedere exprimat de către magistrații care judecă în această materie la Tribunalul Vaslui este acela că cererea de validare a popririi nu poate fi admisă într-o asemenea situație, sumele datorate de terțul poprit asociației de proprietari având o afectațiune specială prevăzută de lege și neputând fi executate silit prin poprire, conform art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă.
Aceste sume de bani sunt destinate achitării utilităților, iar asociația de proprietari nu are un drept de dispoziție asupra acestora, asociația având calitate de intermediar între membrii săi și furnizorii de utilități, în acest sens fiind și art. 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007.
Punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Secției civile a Tribunalului Argeș este în sensul respingerii unor astfel de cereri de validare a popririi, învederându-se că sumele de bani reprezentând cote de contribuție sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege, respectiv acoperirea contravalorii utilităților furnizate apartamentelor ce fac parte din asociația de proprietari, conform listei de plată, astfel cum prevede art. 46 din Legea nr. 230/2007, iar debitoarea asociația de proprietari este lipsită de dreptul de dispoziție asupra acestor sume, acționând ca un intermediar între furnizori și proprietarii apartamentelor, membri ai asociației.
Opinia unanimă exprimată de judecătorii Secției I civile a Tribunalului Dâmbovița este în sensul că există argumente pentru existența unei afectațiuni speciale în ceea ce privește sumele datorate lunar de terțul poprit debitoarei asociația de proprietari, în cererile având ca obiect validarea popririi înființate asupra sumelor de bani datorate de către membrii asociației de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de întreținere, în cazurile în care debitoare este asociația de proprietari, creditor un terț, iar membrii asociației de proprietari sunt terți popriți.
Punctul de vedere teoretic exprimat de judecătorii din cadrul instanțelor arondate Curții de Apel Târgu Mureș este în sensul că, pentru sumele de bani pe care terțul poprit, în calitate de proprietar al unui apartament situat în condominiul administrat de asociația de proprietari debitoare, trebuie să le achite în cadrul cotelor la întreținere, terțul poprit membru al asociației de proprietari nu este debitor al asociației debitoare, ci este debitor al societăților furnizoare de utilități sau care prestează servicii, astfel încât pentru aceste sume nu se poate dispune validarea popririi, întrucât nu debitoarea beneficiază de aceste sume de bani, ci cei care prestează serviciile și care au dreptul la încasarea contravalorii utilităților, respectiv a salariilor sau remunerațiilor contractate.
Curtea de Apel Timișoara, din punct de vedere teoretic, a apreciat că dispozițiile legale ce fac obiectul sesizării permit interpretarea potrivit căreia proprietarii spațiilor din condominium, ca membri ai asociației de proprietari, nu pot avea calitate de terți pârâți, deoarece ei nu sunt debitori ai asociației pentru cheltuieli lunare de întreținere, aferente proprietății comune.
Ministerul Public, prin Adresa nr. 2.206/C/2.295/III-5 din 28 septembrie 2018, a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii.
În ce privește jurisprudența Curții Constituționale, s-a constatat că în mai multe rânduri a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 (așa cum rezultă, de exemplu, din deciziile nr. 1.161 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2008, nr. 40 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 13 martie 2008, nr. 393 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2009, nr. 1.652 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 16 martie 2011, nr. 596 din 5 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 6 iulie 2012, nr. 501 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, și nr. 519 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 10 august 2012).
Prin raportul întocmit în conformitate cu prevederile art. 520 din Codul de procedură civilă, reținând că sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept, pe fondul cauzei, s-a concluzionat că, în interpretarea dispozițiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, sumele datorate lunar de terțul poprit, membru al asociației de proprietari, debitoarei asociația de proprietari, cu titlu de cheltuieli de întreținere, au afectațiunea specială corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislația în materie.XI. Înalta Curte de Casație și JustițieXI.
Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, respectiv:
–existența unei cauze aflate în curs de judecată;
–instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță;
–cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;
–soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere;
–chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă;
–chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
Verificarea admisibilității sesizării, din această perspectivă, relevă îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege.
Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, titularul sesizării, Tribunalul Mureș - Secția civilă, învestit cu calea de atac a apelului, urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit art. 791 din Codul de procedură civilă raportat la art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă.
Cauza care face obiectul judecății în apel se află în competența legală a unui complet de judecată al Tribunalului Mureș - Secția civilă învestit să o soluționeze; litigiul are ca obiect o cerere de validare a popririi, ce conferă competență tribunalului să judece în ultimă instanță.
Asupra condiției referitoare la existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei se constată că art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“. În doctrină s-a arătat însă că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară, susceptibilă de mai multe interpretări.
O astfel de interpretare diferită în legătură cu textele de lege menționate în cuprinsul sesizării a rezultat din jurisprudența anexată, în contextul în care unele instanțe au procedat la validarea popririi, considerând că nu există o anumită afectațiune a sumelor, iar alte instanțe au apreciat că, dimpotrivă, există impediment pentru validarea popririi, rezultat dintr-o anumită destinație a sumelor de bani.
Este îndeplinită și condiția referitoare la relația dintre dezlegarea dată chestiunii de drept și soluționarea pe fond a cauzei.
Aceasta întrucât se constituie în critică în calea de atac a apelului modalitatea în care prima instanță a făcut interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, în legătură cu afectațiunea sumelor prevăzute de art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 și în ce măsură aceasta este de natură să atragă excluderea de la urmărirea silită, prin poprire, în contextul existenței unei clasificări a tipurilor de cheltuieli și a regimului juridic specific fiecăreia.
De asemenea se constată ca fiind îndeplinită cerința noutății chestiunii de drept supuse interpretării, care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate.
Astfel, legislația care a suscitat interpretări diferite este relativ recentă, iar examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o practică unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei jurisprudențe neunitare.
Totodată, se constată că asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii ori al unei alte hotărâri prealabile.
Prin urmare, sesizarea întrunește cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât se impune a se da eficiență mecanismului de unificare reprezentat de pronunțarea unei hotărâri prealabile, în vederea atingerii dezideratului acestei instituții procesuale, respectiv preîntâmpinarea soluționării diferite a unei chestiuni de drept de către instanțele judecătorești (control a priori), determinând și efectul asigurării securității raporturilor juridice.XI.
Chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită vizează posibilitatea validării popririi asupra sumelor de bani datorate de un membru al asociației de proprietari (terț poprit) debitorului asociația de proprietari, la solicitarea creditorului, furnizor de utilități.
Controversa a fost tranșată diferit, așa cum rezultă din jurisprudența anexată, apreciindu-se deopotrivă că astfel de sume pot face obiect al popririi sau, dimpotrivă, că operează indisponibilitatea prevăzută de art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă.
Răspunsul asupra acestei chestiuni de drept ridicate în practica instanțelor de judecată presupune analiza: (A) naturii cheltuielilor lunare ale asociației de proprietari; a existenței relației tripartite pe care o implică solicitarea de validare a popririi (B), cu referire specifică la afectațiunea sumelor plătite lunar cu titlu de întreținere de un membru al asociației de proprietari, respectiv, dacă și în ce măsură această afectațiune este aptă să constituie un impediment în calea executării prin poprire (C).
Cheltuielile asociației de proprietari, la plata cărora trebuie să contribuie lunar toți proprietarii, pe baza facturilor emise de furnizori (conform art. 46 din Legea nr. 230/2007), sunt detaliate prin dispozițiile art. 47 din actul normativ menționat ca fiind:
a)cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în proprietăți individuale;
b)cheltuieli pe consumuri individuale;
c)cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale;
d)cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari;
e)cheltuieli pe consumatori tehnici;
f)cheltuieli de altă natură.
În mod corespunzător, aceste cheltuieli sunt explicitate prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007(Norme metodologice), care detaliază, pe fiecare categorie de cheltuieli, ce fel de consumuri ori servicii încorporează ele.
Astfel, cheltuielile determinate în funcție de numărul persoanelor care locuiesc în condominiu sunt cheltuielile asociației pentru apă rece, caldă, canalizare, combustibil pentru prepararea apei calde de consum, energia termică utilizată pentru funcționarea instalațiilor comune, colectarea deșeurilor menajere etc. (art. 34 din Normele metodologice).
Cheltuielile pe consumuri individuale reprezintă cheltuielile asociației pentru: apă rece și canalizare, apă caldă menajeră, energia termică, combustibilul și apa rece pentru prepararea apei calde, gaze naturale, încălzirea apartamentului sau a spațiului cu altă destinație decât aceea de locuință (art. 39 din Normele metodologice).
Referitor la cheltuielile pe cotă-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale, din art. 43 din Normele metodologice rezultă că sunt acelea efectuate cu administrarea, întreținerea, repararea, exploatarea și, după caz, consolidarea părților de construcții și instalații din condominiu aflate în proprietate comună.
În privința cheltuielilor pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari, ele sunt destinate acoperirii serviciilor individuale pentru proprietari, toți sau în parte, nefiind gestionate însă de aceștia, ci prin intermediul asociației (art. 48 din Normele metodologice), și sunt detaliate ca atare prin prevederile art. 49 din Normele metodologice (cheltuieli referitoare la citirea, calculul, gestiunea consumurilor individuale de apă rece, apă caldă, căldură, gaze etc.).
Cheltuielile pe consumatori tehnici sunt acelea care vizează consumurile pentru încălzirea proprietăților individuale - apartamente, spații cu altă destinație decât aceea de locuință (art. 51 din Normele metodologice).
Potrivit art. 53 și 54 din Normele metodologice sunt cheltuieli de altă natură acelea efectuate pentru plata unor servicii care nu pot fi repartizate după criteriile prevăzute la art. 47 lit. a)-c) din Legea nr. 230/2007, cum ar fi cheltuielile pentru lucrări de întreținere, reparații și înlocuiri la antenele colective de televiziune, cele privind cutiile poștale, cheile de la ușa de intrare comună etc.
La acestea se adaugă și contribuția pe care o datorează fiecare membru la constituirea fondurilor asociației, necesare organizării și funcționării acesteia, respectiv: fondul de rulment, fondul pentru repararea părților de construcții/instalații aflate în proprietatea comună (art. 45 din Legea nr. 230/2007, art. 24 din Normele metodologice).
Rezultă așadar că este vorba despre mai multe categorii de cheltuieli, în privința cărora dispozițiile art. 46 din Legea nr. 230/2007, coroborat cu art. 12 pct. B lit. c) din Normele metodologice, dispun că plata trebuie să se efectueze, în avans sau la termenul stabilit, pe baza facturilor emise, corespunzător cotei de contribuție ce revine fiecărui proprietar, inclusiv cele aferente fondurilor asociației de proprietari.
Conform reglementării legale, diferitele categorii de cheltuieli se regăsesc evidențiate ca atare în cuantumul total al contribuției datorate lunar, astfel încât se pune problema dacă și în ce măsură un creditor poate urmări pentru îndestularea creanței sale întreaga sumă (în care sunt incluse contribuții și pentru acoperirea altor cheltuieli) sau numai, în mod specific, partea din aceste cheltuieli care i se cuvine pentru serviciul prestat ori utilitatea furnizată.
Corelativă este chestiunea referitoare la afectațiune, și anume dacă indisponibilizarea poate viza întreaga sumă a cheltuielilor lunare de întreținere sau numai acea parte a ei destinată acoperirii serviciilor prestate de alți furnizori decât cel care pornește executarea silită (de exemplu, cel care nu și-a recuperat contravaloarea energiei termice livrate nu ar putea solicita poprirea întregii sume datorate cu titlu de cheltuieli de întreținere, aferente acoperirii mai multor consumuri și servicii).
A considera altfel, respectiv fie imposibilitatea urmăririi de către fiecare creditor a părții din sumă corespunzătoare creanței sale în considerarea unei indisponibilizări totale a contribuției lunare de întreținere, fie, dimpotrivă, posibilitatea urmăririi întregii sume de către un singur creditor (indiferent de faptul că respectiva sumă încorporează mai multe creanțe cu titulari diferiți), ar însemna să se nege, practic, dreptul fiecărui creditor de a-și putea valorifica propria creanță.
Sensul legii, atunci când a procedat la o detaliere a cheltuielilor, pe diferite categorii de consum, trebuie văzut și în legătură cu posibilitatea furnizorilor de utilități publice sau de altă natură de a-și recupera cheltuielile, inclusiv în situația în care nu sunt încheiate contracte individuale cu fiecare proprietar, ci cu asociația de proprietari.
Interpretarea jurisprudențială care a negat posibilitatea validării popririi unor astfel de sume de bani a considerat și că asociația de proprietari, cea care a încheiat contractul cu furnizorul, nu ar avea calitatea de debitor, deoarece ea este un simplu intermediar, adevărații debitori fiind proprietarii, cei care beneficiază de serviciile prestate de diverșii furnizori. Cum acești proprietari sunt parte din asociație, rezultă că aceasta din urmă nu ar putea avea calitatea de debitor căruia să i se datoreze de către proprietar o sumă de bani lunară și, ca atare, nici proprietarul nu ar putea să aibă calitatea de terț poprit.
O asemenea interpretare este eronată, ignorând existența a două ipoteze distincte, reglementate de lege, în care se poate proceda la încheierea contractelor cu furnizorii de utilități sau prestatorii de servicii.
Astfel, potrivit art. 28 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari poate intermedia servicii între furnizori și proprietarii consumatori, în special cu privire la serviciile publice de utilități, pe baza unor contracte de prestări servicii sau de furnizare cu caracter individual, drepturile și obligațiile aparținând, pe de o parte, furnizorului și, pe de pe altă parte, proprietarului.
Pentru recuperarea debitelor în această situație, pentru serviciile publice de utilități, furnizorul serviciului va acționa direct împotriva proprietarilor restanțieri [art. 28 alin. (2)], activitatea asociației de proprietari fiind doar una de intermediere [respectiv, de repartizare a facturilor către proprietari, încasare și plată a sumelor reprezentând contravaloarea consumului facturat, înștiințarea furnizorului cu privire la debitori - art. 28 alin. (3)].
În același timp însă asociația de proprietari poate încheia contracte în nume propriu, ca utilizator colectiv, calitate ce îi este recunoscută de lege.
Astfel, potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Au calitatea de utilizator beneficiarii individuali sau colectivi, direcți sau indirecți, ai serviciilor de utilități publice:
a)utilizatorii casnici persoane fizice sau asociații de proprietari/locatari“. De asemenea, potrivit art. 5 alin. (2) din Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 343/2010 pentru aprobarea Normei tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum, în situația în care, cu ocazia verificării repartitoarelor de costuri, se constată că datele nu corespund realității, prestatorul de servicii va recalcula repartizarea, cheltuielile legate de recalculare recuperându-se de la asociația de proprietari. Rezultă și din această reglementare că, în relația cu prestatorul de servicii, asociația este considerată debitor.
În această ipoteză, în care încheierea contractelor se face de către asociația de proprietari în nume propriu, aceasta va avea, ca parte în contract, calitatea de debitor pentru sumele neplătite diferiților furnizori sau prestatori de servicii.
Este motivul pentru care, de altfel, legea face referire la „Cheltuielile asociației de proprietari“ (cap. VI al Legii nr. 230/2007), la plata cărora fiecare proprietar trebuie să participe lunar, în caz contrar, asociația putând să îl acționeze în judecată pentru recuperarea cotelor de contribuție (art. 50).
Rezultă neîndoielnic că, în ipoteza în care asociația este parte în contract, ea va avea calitatea de debitor pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată, împotriva ei putându-se obține titlul executoriu de către furnizorul/prestatorul de servicii.
Această situație este regăsită de altfel și în cauza în care s-a ridicat chestiunea preliminară, împotriva asociației fiind pronunțată o hotărâre judecătorească (ordonanță de plată), în considerarea calității ei de parte în contractul de furnizare de energie termică și, respectiv, a neonorării obligațiilor de plată asumate. Pe baza acestei hotărâri judecătorești, care constituie titlu executoriu împotriva asociației, s-a demarat ulterior executarea silită.
Față de reglementările legale în materie, a nega, de principiu, calitatea de debitor a asociației de proprietari, pe motiv că de serviciile prestate beneficiază de fapt membrii acesteia, nesocotește ipoteza legală în care asociația acționează în nume propriu la perfectarea contractelor privind furnizarea diferitelor servicii publice de utilități.
Dată fiind, pentru asemenea ipoteze, calitatea de debitor a acesteia în raport cu furnizorii, în mod corespunzător, pentru sume datorate lunar cu același titlu, membrii asociației îndeplinesc condiția juridică de terți popriți, în sensul art. 781 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
În consecință, nu se poate susține că asociația de proprietari este lipsită de dreptul de dispoziție asupra sumelor de natura celor arătate, întrucât nu ar avea calitatea de debitor, iar aceasta ar atrage implicit o anumită afectațiune, aptă să facă incidentă dispoziția art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă (referitoare la excluderea de la executarea silită prin poprire a anumitor sume de bani).
Se regăsește astfel relația tripartită pe care o presupune cererea de înființare și validare a popririi: creditor (furnizorul de utilități), debitor (asociația de proprietari), terț poprit (membrul asociației de proprietari), conform dispozițiilor art. 781 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Astfel spus, poprirea executorie presupune existența a trei raporturi juridice: între creditorul urmăritor și debitorul poprit, în sensul că debitorul este dator creditorului; între debitorul poprit și terțul poprit, în sensul că terțul poprit este dator față de debitor; între creditor și terțul poprit (raport care ia naștere în urma validării popririi), conform căruia terțul poprit va indisponibiliza sumele pe care le datorează debitorului urmărit și le va plăti direct creditorului.
Astfel cum s-a menționat, cu trimitere la dispozițiile legale care constituie sediul materiei, sumele datorate în cadrul cheltuielilor de întreținere lunare au mai multe destinații, de natură să acopere consumul de utilități și plata diferitelor servicii prestate pentru buna funcționare a proprietății individuale și a părților comune ale condominiului.
Așa fiind, plata și, corelativ, stingerea creanțelor diferiților furnizori sau prestatori de servicii trebuie să se facă respectându-se destinația fiecărei sume, calculată în mod corespunzător, potrivit clauzelor contractuale, pe baza facturilor emise (regăsindu-se, ca atare, pe listele de plată afișate lunar de asociație).
De aceea, nu se poate susține că un anumit furnizor ori prestator de servicii nu ar putea urmări suma datorată de membrul asociației, terț poprit în relația cu debitorul (asociația de proprietari, atunci când contractul este încheiat de aceasta în nume propriu), pentru acea parte a sumei ce i se cuvine conform serviciului prestat.
Este evident însă că un creditor nu va putea urmări întreaga sumă pe care un proprietar o datorează lunar asociației, pentru că, așa cum s-a arătat, în componența acestei sume intră debite ale acestuia către diferiți alți furnizori care au, în egală măsură, calitatea de creditori și deci interes în valorificarea creanței proprii.
În acest sens trebuie respectată destinația fiecărei sume și apare astfel afectațiunea specială la care face referire art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, de natură să atragă indisponibilizarea sumelor de bani care au altă afectațiune decât cea a cărei realizare, prin poprire, o urmărește creditorul (de exemplu, un furnizor de energie termică nu va putea popri și sumele datorate pentru consumul de apă rece sau canalizare ori pentru energia electrică etc.).
Altminteri s-ar putea ajunge ca, în valorificarea unei creanțe, prin indisponibilizarea întregii sume plătite cu titlu de cheltuieli de întreținere de către un debitor, să fie paralizat dreptul la valorificarea creanței al altui creditor.
Așadar, în măsura în care un creditor face dovada că terțul poprit datorează asociației de proprietari sume de bani reprezentând contravaloarea serviciului pe care l-a prestat sau a utilității furnizate, validarea popririi pe care o solicită nu poate fi împiedicată de invocarea dispozițiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, pe de o parte, pentru că, prin ipoteză, nu este vorba despre o sumă de bani având o afectațiune specială, alta decât cea necesară satisfacerii creanței respective, pe de altă parte, pentru că nu este vorba despre sume de care debitorul nu ar putea dispune.
Dimpotrivă, asociația de proprietari are scopul de a colecta lunar sumele de bani necesare achitării consumurilor individuale și celor aferente spațiilor comune indivize, asigurând plata la timp a furnizorilor [conform art. 3 lit. i) din Legea nr. 230/2007, cheltuielile asociației de proprietari constau în cheltuielile sau obligațiile financiare ale asociației care sunt legate de exploatarea, reparația sau întreținerea proprietății comune, precum și cheltuielile cu serviciile de care beneficiază proprietarii și care nu sunt facturate individual către proprietățile individuale].
De aceea, în interpretarea dispozițiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, trebuie considerat că sumele datorate lunar de către terțul poprit, membru al asociației de proprietari, debitoarei asociația de proprietari, cu titlu de cheltuieli de întreținere, au afectațiunea corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislația în materie (și cum rezultă din listele de plată lunare).
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureș - Secția civilă, în Dosarul nr. 8.187/320/2016*, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:
În interpretarea dispozițiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, sumele datorate lunar de terțul poprit, membru al asociației de proprietari, debitoarei asociația de proprietari, cu titlu de cheltuieli de întreținere, au afectațiunea specială corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislația în materie.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 noiembrie 2018.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
GABRIELA ELENA BOGASIU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
