Decizie nr. 42 din 17 februarie 2015

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Stelică Buga şi Florin Adrian Buga în Dosarul nr. 2.774/200/2014 al Tribunalului Buzău - Secţia penală, şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 726 D/2014.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Prim magistratul-asistent referă că partea Claudia Stelea, director executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Buzău, a depus la dosarul cauzei o cerere de soluţionare a cauzei în lipsă.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care circumstanţiază obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că acesta este constituit din dispoziţiile art. 341 alin. (2) şi (5) din Codul de procedură penală. În continuare, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă în ceea ce priveşte alin. (5) al art. 341, arătând că au fost constatate ca fiind neconstituţionale prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, şi ca neîntemeiată în ceea ce priveşte dispoziţiile alin. (2) al art. 341 din Codul de procedură penală, arătând că acestea nu încalcă prevederile constituţionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea nr. 62 din 10 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.774/200/2014, Tribunalul Buzău - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Stelică Buga şi Florin Adrian Buga într-o cauză având ca obiect plângere împotriva rezoluţiilor procurorului.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile alin. (2) ale art. 341 din Codul de procedură penală obligă judecătorul de cameră preliminară să comunice procurorului şi celorlalte părţi un exemplar al plângerii formulate de petent, iar aceştia pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea şi temeinicia plângerii. Aceste note scrise nu sunt comunicate şi petentului pentru ca acesta să aibă cunoştinţă de ele şi să îşi poată formula o apărare eficientă. Faptul că, potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii formulate de petent fără participarea acestuia, a procurorului şi a intimaţilor reprezintă, de asemenea, o încălcare a principiului liberului acces la justiţie şi a principiului egalităţii în faţa legii. Obligaţia de a te adresa doar în scris judecătorului, prin plângerea formulată împotriva soluţiei, nu este suficientă pentru respectarea principiilor constituţionale invocate. De multe ori, tocmai faza contradictorie a unui proces penal, publică şi derulată în faţa judecătorului, poate clarifica situaţia într-o cauză penală. Se concluzionează că această procedură de soluţionare a plângerii formulate împotriva unei soluţii de neurmărire sau netrimitere în judecată împiedică o persoană să ajungă în faţa unui judecător.

6.Tribunalul Buzău - Secţia penală consideră că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile art. 16, art. 21 şi art. 24 din Constituţie. Arată că mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia presupun şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti. Legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de art. 126 din Legea fundamentală, poate stabili prin lege procedura de judecată, aceste prevederi constituţionale dând expresie principiului consacrat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotărârea din 16 decembrie 1992, pronunţată în Cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei, paragraful 33, a stabilit că statele contractante se bucură de o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii care să permită sistemului judiciar să respecte imperativele art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

7.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8.Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 7.902 din 13 octombrie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.607 din 14 octombrie 2014, prin care apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Arată că soluţionarea de către judecătorul de cameră preliminară, în camera de consiliu prin încheiere motivată, a plângerii formulate fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile legale criticate. Nu este încălcat dreptul la apărare atâta vreme cât se pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Referitor la pretinsa încălcare a accesului liber la justiţie, se precizează că, potrivit art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, procurorul şi inculpatul pot face, motivat, contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi efectuării urmăririi penale. Se mai arată că dispoziţiile legale criticate nu sunt de natură să împiedice aplicarea efectivă a principiilor constituţionale ale egalităţii în faţa justiţiei, întrucât se aplică tuturor subiectelor de drept care se află în situaţia stabilită de ipoteza normei legale, fără privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare.

9.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 341 din Codul de procedură penală - Soluţionarea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară. Din examinarea cererii autorilor excepţiei rezultă însă că aceştia critică doar alin. (2) şi alin. (5) al art. 341 din Codul de procedură penală, pe care le citează şi la care se referă în mod punctual în argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate.

12.Astfel fiind, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 341 alin. (2) şi alin. (5) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "(2) Judecătorul de cameră preliminară stabileşte termenul de soluţionare, care este comunicat, împreună cu un exemplar al plângerii, procurorului şi părţilor, care pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Petentului i se va comunica termenul de soluţionare. Persoana care a avut în cauză calitatea de inculpat poate formula cereri şi ridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. [...] (5) Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor."

13.În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie şi ale art. 24 - Dreptul la apărare.

14.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală şi a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii "fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor" este neconstituţională.

15.Astfel fiind, cu privire la acest text legal sunt aplicabile prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale".

16.Reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit după sesizarea Curţii, urmează ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

17.Cât priveşte criticile art. 341 alin. (2) din Codul de procedură penală, acestea vizează faptul că judecătorul de cameră preliminară comunică procurorului şi celorlalte părţi un exemplar al plângerii formulate de petent, însă aceste note scrise nu sunt comunicate şi petentului pentru ca acesta să aibă cunoştinţă de ele şi să îşi poată formula o apărare eficientă. Se încalcă astfel, în opinia autorilor excepţiei, principiul egalităţii de arme, drept componentă a dreptului la un proces echitabil.

18.Curtea constată că aceste critici nu pot fi reţinute. Astfel, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, invocată, Curtea a statuat că judecarea plângerii fără participarea părţilor, subiecţilor procesuali principali şi a procurorului contravine dreptului la un proces echitabil în componentele sale referitoare la contradictorialitate şi oralitate, întrucât norma legală nu permite comunicarea către aceştia a documentelor care sunt de natură să influenţeze decizia judecătorului şi nu prevede posibilitatea de a discuta în mod efectiv observaţiile depuse în faţa instanţei. Odată citate însă, toate părţile, inclusiv petentul, au posibilitatea să ia cunoştinţă despre desfăşurarea procedurii în faţa judecătorului de cameră preliminară şi au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, fiindu-le asigurate în acest fel toate drepturile şi garanţiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată.

19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Stelică Buga şi Florin Adrian Buga în Dosarul nr. 2.774/200/2014 al Tribunalului Buzău - Secţia penală.

2.Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în dosarul aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 341 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Buzău - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 februarie 2015.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta