Plan

Planul naţional din 22 decembrie 2005

de acţiune privind schimbările climatice (PNASC)

Emitent: Guvernul
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 110 din 6 februarie 2006
Sursă oficială: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/68779(filă nouă)

Textul actului

100%

Cuprins

Abrevieri

AA - Cantitatea Atribuită

AAU - Unitate a Cantităţii Atribuite

AFM - Administraţia Fondului de Mediu

ANPM - Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului

ANM - Administraţia Naţionala de Meteorologie

ANRE - Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei

APCCE - Plan de Acţiune privind Schimbările Climatice şi Educaţie

APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului

ARPM - Agenţia Regionala de Protecţie a Mediului

ARCE - Agenţia Română pentru Conservarea Energiei

CDM - Mecanism de Dezvoltare Curata

CS - State Candidate la aderare

CET - Centrale Electrice şi de Termoficare

CG - Certificate Verzi

CNSC - Comisia Naţionala pentru Schimbări Climatice

EA - Agenţia Europeană de Acreditare

ERU - Unitate de Reducere a Emisiilor

ETS UE - Schema UE de comercializare a emisiilor

GHG - Gaze cu efect de sera

GIS - Schema verde de investiţii

ICAS - Institutul de Cercetării şi Amenajări Silvice

ICIM - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia

Mediului - ICIM Bucureşti

ICPA - Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie

INS - Institutul Naţional de Statistica

ISPE - Institutul de Studii şi Proiectari Energetice

IEE - Energie inteligenta pentru Europa (Program)

IPPC - Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluarii

JI - Implementare în Comun

KP - Protocolul de la Kyoto

LULUCF - Utilizarea terenurilor, Schimbarea utilizării terenurilor şi

Silvicultura

MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor

MAPDR - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şI Dezvoltării Rurale

MEC - Ministerul Economiei şi Comerţului

MEdC - Ministerul Educaţiei şi Cercetării

MMGA - Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

MRG - Ghid de Monitorizare şi Raportare

MRV - monitorizare, raportare, verificare

MTCT - Ministerul Tranportului, Construcţiilor şi Turismului

NAP - Plan Naţional de Alocare

PIN - Document de prezentare iniţială a proiectului JI

PNASC - Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice

RENAR - Asociaţia Română de Acreditare

RES - Surse de energie regenerabila

SCA - sub-comitet în domeniul adaptării în cadrul CNSC

SNSC - Strategia Naţionala a României privind Schmbarile Climatice

TGC - Certificate Verzi Tranzactionabile

UNFCCC - Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice

UNCCD - Convenţia Naţiunilor Unite privind Combaterea Desertificarii

UNCBD - Convenţia Naţiunilor Unite privind Conservarea Diversitatii

Biologice

Partea IFundamentarea PNASC

1.Strategia Naţionala privind Schimbările Climatice

Guvernul României a adoptat, în iulie 2005, prinHotărârea Guvernului nr. 645/2005prima Strategie Naţionala privind Schimbările Climatice (SNSC). Cu ajutorul acestei Strategii, România face primii pasi în direcţia unui efort naţional concentrat şi coordonat pentru implementarea politicilor din acest domeniu în perioada 2005-2007, în vederea limitării emisiilor de gaze cu efect de sera şi a pregătirii măsurilor de adaptare la efectele posibile ale schimbărilor climatice.

Conform prevederilor din SNSC, s-a elaborat Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC) care include acţiunile concrete menite să asigure îndeplinirea obiectivelor generale şi specifice prezentate în SNSC, ce vor fi dezvoltate în România, în perioada 2005-2007.

2.Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice

PNASC este principalul instrument de implementare a SNSC şi stabileşte modul în care se vor raporta progresele realizate în implementare. PNASC desemnează sarcini şi responsabilităţi pentru fiecare instituţie implicata şi identifica actorii principali pentru fiecare acţiune specifică şi sarcina aferentă. PNASC prevede termene clare pentru acţiunile ce urmează să fie întreprinse şi identifica potentialele surse de finanţare a acţiunilor specifice.

Similar cu SNSC, PNASC a fost elaborat sub coordonarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) de către consultanţi români şi străini cu contribuţia principalilor factori interesaţi, cum ar fi: ministere, institute de cercetări, agenţii, sectorul privat, ONG-uri şi experţi în domeniu, în cadrul unui proiect de asistenţa tehnica finanţat de Agenţia Daneza pentru Protecţia Mediului. Participarea tuturor factorilor interesaţi a avut o importanţa vitala în elaborarea PNASC, deoarece angajamentul părţilor responsabile cu implementarea viitoare a acestuia este esenţial

3.Privire generală asupra PNASC

PNASC este compus din două părţi: Partea I - Fundamentarea PNASC şi Partea a II-a - Detalierea acţiunilor ce vor fi întreprinse în cadrul PNASC. În prima parte sunt prezentate considerentele generale ce au stat la baza elaborării documentului, modul de lucru şi graficul de timp pentru implementarea acestuia şi monitorizarea şi actualizarea PNASC. În acelaşi timp, partea I cuprinde structura fişelor de acţiune şi prezentarea tuturor acţiunilor induse în PNASC.

Partea a doua a PNASC prezintă detaliat acţiunile dezvoltate în urma intalnirilor celor 4 Grupuri de lucru înfiinţate pentru elaborarea acestui document. Grupurile de lucru au avut ca teme principale: Cerinţele generale de raportare şi inventarul naţional de emisii de GHG (Grupul 1); Mecanismele "Implementare în comun" (JI) şi "Schema de investiţii verzi-GIS" (Grupul 2): EU ETS ( Directiva 2003/87/CE), politici şi măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (Grupul 3); adaptarea la efectele schimbărilor climatice, constientizare, educaţie şi participarea publicului (Grupul 4). La începutul părţii a II-a sunt prezentate şi cele 2 acţiuni intersectoriale: modificareaHotărârii Guvernului nr. 1275/1996privind înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Schimbări Climatice şi întărirea capacităţii instituţionale la nivelul structurilor administraţiei publice implicate în implementarea PNASC.

4.Grafic de timp pentru implementarea PNASC

Implementarea PNASC se va realiza până la sfârşitul anului 2007 (în conformitate cu acţiunile prezentate în Partea a II-a) ţinând seama de obligaţiile asumate de România prinLegea nr. 24/1994pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) şiLegea nr. 3/2001pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto (KP) şi a celor asumate în procesul de integrare a României în Uniunea Europeană. La evaluarea efectelor preconizate ale PNASC, a fost abordata o perspectiva mai îndelungată, respectiv până la sfârşitul primei perioade de angajament a KP, în 2012.

5.Monitorizarea şi actualizarea PNASC

Monitorizarea progreselor implementarii

MMGA va face public, anual, un raport cu privire la stadiul implementarii PNASC. Rezultatele monitorizarii progreselor implementarii vor fi aduse la cunoştinţa membrilor Comisiei Naţionale pentru Schimbări Climatice (CNSC).

Actualizarea PNASC

PNASC este un instrument dinamic ce va fi actualizat periodic împreună cu SNSC, pentru a optimiza deciziile privind politicile şi măsurile din domeniul schimbărilor climatice, astfel încât acesta să se adapteze la evoluţia economică a României. Ambele documente vor fi actualizate în 2007, înainte de începerea primei perioade de angajament prevăzute de KP, 2008-2012.

6.Structura fişelor de acţiune

Acţiunile detaliate prezentate în partea a II-a a PNASC au fost elaborate pe baza unui format standard al fişelor de acţiuni pentru toate grupurile de lucru înfiinţate pentru elaborarea PNASC. Structura fişelor de acţiuni este următoarea;

1.Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii.

2.Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune.

3.Descrierea acţiunii.

4.Instituţia/instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii.

5.Termenul/termenele de implementare a acţiunii.

6.Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:

7.Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii.

7.Lista fişelor de acţiune

Fişele de acţiune detaliate sunt prezentate în partea a II-a a PNASC şi structurate pe 7 capitole, după cum urmează:

Capitolul 1Aspecte intersectoriale

Acţiunea 1.1 - ModificareaHotărârii Guvernului nr. 1275/1996privind înfiinţarea CNSC

Acţiunea 1.2 - Întărirea capacităţii instituţionale în administraţia publică

Capitolul 2Obligaţii privind raportarea la nivel internaţional

Acţiunea 2.1 - Îmbunătăţirea Sistemului Naţional de estimare a emisiilor de GHG

Acţiunea 2.1.1 - Elaborarea şi aprobarea procedurii specifice pentru realizarea inventarului naţional al emisiilor de GHG

Acţiunea 2.1.2 - Realizarea anuală şi transmiterea la termen a inventarului naţional al emisiilor de GHG

Acţiunea 2.1.3 - Stabilirea unor factori de emisie şi parametri naţionali şi a unor metode naţionale specifice de estimare a emisiilor de GHG provenite din diferite activităţi

Acţiunea 2.2 - Înfiinţarea Registrului Naţional

Acţiunea 2.3 - Elaborarea celei de-a Patra Comunicări Naţionale a României la Secretariatul UNFCCC şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC

Acţiunea 2.4 - Întocmirea Raportului din 2005 privind Progresele Demonstrabile realizate în implementarea Protocolului de la Kyoto şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC

Acţiunea 2.5 - Pregătirea Raportului Cantităţii Atribuite în baza KP şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC

Acţiunea 2.6 - Pregătirea negocierilor şi acţiunilor post-2012

Capitolul 3Impact şi adaptare la schimbări climatice

Acţiunea 3.1 - Întărirea cooperării dintre autorităţi, institute şi alţi factori implicaţi în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice

Acţiunea 3.2 - Construirea bazelor adaptării: Studiu de scenarii şi definire a domeniului

Acţiunea 3.3 - Elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru Adaptare (PNAA)

Acţiunea 3.4 - Planificarea Programului de cercetări privind adaptarea la schimbări climatice (CCARP)

Acţiunea 3.5 - Instrumente de decizie pentru planificarea adaptării prin prisma experienţei

Capitolul 4Mecanisme flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto

Acţiunea 4.1 - Elaborarea ghidului privind pregătirea şi aprobarea proiectelor JI pe baza Modului II

Acţiunea 4.2 - Procedura de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I

Acţiunea 4.3 - Elaborarea şi aprobarea criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor prioritare pentru proiectele JI

Acţiunea 4.4 - Cadrul şi fundamentarea implementarii unei Scheme de Investiţii Vera-GIS

Acţiunea 4.5 - Implementarea propriu-zisa a unei GIS

Capitolul 5Schema UE privind comercializarea certificatelor de emisii

Acţiunea 5.1 - Evaluarea necesităţilor instituţionale şi stabilirea cadrului instituţional pentru transpunereaDirectivei 2003/87/CEmodificată deDirectiva 2004/101/CE

Acţiunea 5.2 - Aprobarea legislaţiei primare de transpunere aDirectivei 2003/87/CE, amendate deDirectiva 2004/101/CE

Acţiunea 5.3 - Aprobarea legislaţiei secundare: Ghid de monitorizare şi raportare. Acreditarea organismelor de verificare

Acţiunea 5.4 - Prezentarea metodologiei de elaborare a NAP

Acţiunea 5.5 - Pregătirea şi aprobarea Planului Naţional de Alocare (NAP) pentru perioada 2007-2012; adoptarea oficială a NAP; emiterea autorizaţiilor

Acţiunea 5.6 - Comunicarea cu viitorii participanţi

Capitolul 6Politici şi măsuri pentru reducerea emisiilor de GHG

Acţiunea 6.1 - Intensificarea participării României la Programul "Energie inteligenta pentru Europa"

Acţiunea 6.2 - Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile

Acţiunea 6.3 - Promovarea eficientei energetice la utilizatorii finali de energie

Acţiunea 6.4 - Promovarea sistemelor de cogenerare şi a eficientei energetice în sistemele de încălzire centrala

Acţiunea 6.5 - Gestionarea emisiilor de GHG provenite din transport

Acţiunea 6.6 - Promovarea recuperării energiei prin închiderea depozitelor de deşeuri

Acţiunea 6.7 - Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultura; introducerea sistemelor de utilizare integrată a terenurilor

Capitolul 7Constientizare, educaţie şi participarea publicului

Acţiunea 7.1 - Elaborarea Planului de Acţiune privind Schimbările Climatice şi Educaţia (APCCE)

Acţiunea 7.2 - Constientizarea publicului cu privire la schimbările climatice

Acţiunea 7.3 - Îmbunătăţirea accesului la informaţii şi a participării publicului

Partea IIDescrierea acţiunilor PNASC

1.Aspecte intersectoriale


	1.1. Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.275/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Schimbări Climatice
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea a fost inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 6.2 (Cadrul instituţional) şi are are un caracter intersectorial cu implicaţii în toate activităţile din domeniul schimbărilor climatice.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Hotărârea Guvernului nr. 1.275/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Schimbări Climatice (CNSC) a fost elaborată în 1996, înainte de apariţia Protocolului de la Kyoto (KP) şi astfel trebuie modificate sarcinile, structura şi regulamentul de funcţionare a acesteia.
	În 2005 s-a stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 750/2005 restructurarea Consiliilor Interministeriale şi reducerea numărului acestora la 11. CNSC este în subordinea Consiliului Interministerial pentru agricultură, dezvoltare rurală şi mediu.
	3. Descrierea acţiunii:
	Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1275/1996 privind înfiinţarea CNSC potrivit noii structuri de subordonare şi includerea acţiunilor şi angajamentelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto şi acquis-ul comunitar. Lista instituţiilor participante şi nivelul de reprezentare al acestor instituţii vor fi modificate în consecinţă. Se vor include sarcini noi care să corespundă activităţilor stipulate prin noua legislaţie în vigoare. La prima întrunire a CNSC de după aprobarea HG prin care se modifică CNSC, vor fi adoptate noua structură şi noul regulament de funcţionare al acesteia. La elaborarea HG este necesar să fie avute în vedere următoarele aspecte:
	▪ Stabilirea legăturilor organizaţionale între Consiliul Interministerial pentru agricultură, dezvoltare rurală şi mediu şi CNSC;
	▪ Stabilirea structurii organizatorice a CNSC, respectiv
	- ministerele şi instituţiile participante
	- sub-comitetele din cadrul CNSC, de ex. pentru adaptare, pentru UE ETS, pentru JI - membrii sub-comitetelor
	▪ Competenţele decizionale ale CNSC
	▪ Resurse financiare şi umane necesare
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA, împreună cu alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii: Martie 2006
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Acţiunea nu necesită resurse financiare şi umane suplimentare.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Modificarea HG nr. 1275/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea CNSC va asigura coerenţa promovării şi implementării politicilor privind schimbările climatice în toate sectoarele de activitate.


	1.2. Întărirea capacităţii instituţionale în adminstraţia publică
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii: Acţiunea a fost inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 6.2 (Cadru instituţional) şi 11.1 (Resurse necesare pentru implementarea SNSC) şi are are un caracter intersectorial cu implicaţii în toate activităţile din domeniul schimbărilor climatice.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune: Personal insuficient şi fără experienţă la nivelul MMGA şi ANPM pentru gestionarea domeniului schimbărilor climatice. La nivelul celorlalte ministere, în cadrul compartimentelor de protecţia mediului, acolo unde acestea compartimente sunt prevăzute în structura organizatorică, nu există personal cu atribuţii în domeniul schimbărilor climatice. De asemenea, autorităţile locale şi regionale de protecţia mediului nu au prevăzute atribuţii în domeniul schimbărilor climatice.
	3. Descrierea acţiunii:
	Potrivit strategiei de personal a MMGA, colectivul de schimbări climatice din cadrul Direcţiei politici de mediu, protecţia atmosferei, schimbări climatice, (MMGA) va fi format din 5 persoane, iar ANPM va avea o Direcţie de protecţia atmosferei şi schimbări climatice operaţională formată din 15 persoane.
	La nivelul ministerelor cu responsabilităţi în implementarea SNSC şi PNASC, se va nominaliza direcţia şi persoana din cadrul acesteia ce are responsabilităţi în domeniu. La nivelul fiecărei agenţii regionale şi locale de protecţia mediului se va nominaliza o persoană cu responsabilităţi în domeniul schimbărilor climatice. Se va avea în vedere şi îmbunătăţirea cunoştinţelor prin organizarea de instruiri, pe teme de interes în funcţie de responsabilităţile fiecărei autorităţi în implementarea politicilor în domeniul schimbărilor climatice.
	MMGA va institui un sistem ele informare operativ privind manifestările internaţionale în domeniu, în scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor specialiştilor din structurile administraţiei publice.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA împreună cu ANPM, MEC, MAI, MAPDR, MTCT, MEdC, Institutul Naţional de Administraţie şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	Martie 2006 pentru aspectele legate de personal, respectiv angajarea şi redistribuirea de personal pentru autorităţile de mediu şi nominalizarea persoanelor cu atribuţii în domeniul schimbărilor climatice pentru celelalte autorităţi.
	Iulie 2006 pentru elaborarea Programului de instruire, în ţară, potrivit necesităţilor instituţiilor implicate. Instruirile se vor realiza în perioada 2006-2007.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Resursele bugetare pentru aspectele legate de personal şi, în funcţie de disponibilităţi, surse externe pentru asigurarea instruirilor.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Creşterea eficienţei autorităţilor publice în ceea ce priveşte elaborarea şi implementarea politicilor din domeniul schimbărilor climatice în strategiile sectoriale, în concordanţă cu evoluţiile politicilor din domeniu pe plan european şi internaţional.

2.Obligaţii privind raportarea la nivel internaţional


	2.1. Îmbunătăţirea Sistemului Naţional de estimare a emisiilor de GHG
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii: Acţiunea a fost inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.2 (Obiective specifice) şi capitolul 7.2 (Sistemul Naţional de estimare a emisiilor de GHG).
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune: În concordanţă cu art. 5 al KP, România va trebui să aibă, nu mai târziu de un an înainte de începutul primei perioade de angajament (2007), un sistem naţional pentru estimarea emisiilor antropice de la surse şi a absorbţiilor prin sechestrare a tuturor GHG, nereglementate de Protocolul de la Montreal. Liniile directoare pentru astfel de sisteme naţionale au fost negociate şi prezentate în Decizia 20/CP.7 şi în anexa la Decizia -/CMP.1 (Articolul 5.1). În acelaşi timp sistemul trebuie să fie în concordanţă cu Decizia UE nr. 280/2004/CE referitoare la stabilirea unui mecanism pentru monitorizarea emisiilor de GHG.
	Problema principală o constituie termenul stabilit pentru transmiterea tuturor inventarelor anuale de emisii de GHG întocmite pentru perioada dintre anul de bază şi anul respectiv minus doi ani, care este 15 aprilie pentru Secretariatul UNFCCC şi 15 ianuarie pentru Comisia Europeană. Începând din 2007, România va trebui să se conformeze termenului CE pentru ca inventarul naţional să poată fi inclus în inventarul UE, care trebuie depus la Secretariatul UNFCCC până la 15 aprilie.
	Sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG reprezintă unul dintre criteriile de eligibilitate pentru aplicarea mecanismelor flexibile prevăzute în KP (JI Modul I şi IET) şi o pre-condiţie pentru mai multe acţiuni din prezentul Plan de Acţiune. În România există, în prezent, un sistem naţional de estimare a emisiilor de GHG care a fost utilizat în ultimii patru ani pentru elaborarea inventarelor naţionale în formatul solicitat de Secretariatul UNFCCC. Inventarele au fost întocmite pe baza unei proceduri simple de către instituţiile aflate în subordinea sau în coordonarea MMGA. Acest sistem naţional nu se bazează încă pe o bază legală destinată exclusiv acestui subiect, România neavând în prezent o procedură de lucru aprobată pentru sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG.
	3. Descrierea acţiunii:
	Sistemul naţional trebuie să includă toate aspectele instituţionale, juridice şi procedurale din România pentru estimarea emisiilor antropice de la surse şi a absorbţiilor prin sechestrare a tuturor GHG, nereglementate de Protocolul de la Montreal, precum şi pentru raportarea şi arhivarea informaţiilor privind inventarele.
	Sistemul naţional trebuie proiectat şi operat astfel încât:
	▪ să asigure transparenţa, compatibilitatea (coerenţa), comparabilitatea, acurateţea şi includerea tuturor informaţiilor cerute în inventarele naţionale;
	▪ să asigure calitatea inventarelor prin planificarea, pregătirea şi managementul activităţilor necesare elaborării şi actualizării inventarului naţional;
	▪ să sprijine îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin ratificarea KP.
	Acţiunile propuse în cadrul acestei activităţi generale sunt cele detaliate în fişele de acţiuni subsecvente 2.1.1, 2.1.2 şi 2.1.3. Aceste acţiuni subsecvente pot fi întreprinse separat sau ca sub-componente ale aceluiaşi proiect general, în funcţie de resursele disponibile.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA împreună cu MEC, MTCT, MAI, MAPDR, MApN, ANPM, ICIM, ICAS, ISPE, INS, ICPA şi institute din domeniile pajişti, viticultură şi pomicultură, potrivit acţiunilor 2.1.1, 2.1.2 şi 2.1.3 şi alte instituţii cu responsabilităţi domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	1 Septembrie 2006
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	766.150 RON pentru cele 3 acţiuni subsecvente 2.1.1, 2.1.2 şi 2.1.3, ce se referă, în special la consultanţa internaţională şi locală.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Posibilitatea implementării mecanismelor flexibile conform KP şi avantajele oferite de acestea ar putea fi mai bine estimate. Îmbunătăţirea estimării emisiilor de GHG şi a capacităţii de analiză şi elaborare a proiecţiilor privind evoluţia emisiilor de GHG.
	Activităţile şi măsurile interne de reducere a intensităţii carbonului în economia naţională ar putea fi specificate mai clar factorilor interesaţi pentru a evidenţia avantajele acestora.
	România va ocupa o poziţie mai puternică în negocierile viitoare ale regimului internaţional privind schimbările climatice după 2012 şi noile obligaţii, bazate pe o mai bună înţelegere a tendinţelor viitoare ale emisiilor de GHG.


	2.1.1. Elaborarea şi aprobarea procedurii specifice pentru realizarea inventarului naţional al emisiilor de GHG
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor SNSC - capitolul 2.2 (Obiective specifice) şi capitolul 7.2. (Sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG).
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Nu există până în prezent un cadru legal şi procedural specific pentru estimarea emisiilor de GHG. În pregătirea inventarelor naţionale ale emisiilor de GHG s-au folosit diferite prevederi legale (ca de exemplu HGnr. 586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului) precum şi o procedură simplă coordonată de MMGA şi desfăşurată mai ales de ICIM şi ANPM.
	Având în vedere termenul strict de transmitere a inventarului începând din 2007 (15 ianuarie în anul X pentru inventarul anului X-2, împreună cu recalcularea tuturor inventarelor transmise anterior), pe care România va trebui să-l respecte ca Stat Membru UE, procedura specifică pentru sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG va trebui elaborată în 2006 şi aprobată prin HG.
	3. Descrierea acţiunii:
	Procedura specifică pentru sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG are ca principal scop stabilirea cadrului instituţional, legal şi procedural privind realizarea inventarului naţional al emisiilor de GHG. Procedura va consta din trei părţi:
	I. Planificare
	▪ Desemnarea unei entităţi/organizaţii naţionale unice responsabile de realizarea inventarului naţional;
	▪ Definirea şi stabilirea responsabilităţilor specifice în procesul de elaborare a inventarului, inclusiv a celor referitoare la alegerea metodelor de estimare a emisiilor, colectarea, procesarea şi înregistrarea datelor, asigurarea şi controlul calităţii (QA/QC);
	▪ Elaborarea planului QA/QC;
	▪ Stabilirea procesului de aprobare oficială a inventarului, inclusiv a recalculărilor, înainte de transmiterea acestuia şi a unei modalităţi de răspuns la observaţiile şi întrebările apărute ca urmare a procesului de revizuire;
	II. Pregătire
	▪ Identificarea categoriilor cheie (surse şi absorbanţi) în conformitate cu "Ghidul de Bune Practici elaborat de IPCC" (IPCC Good Practice Guidance);
	▪ Estimarea emisiilor pe baza metodelor indicate în "Liniile directoare revizuite în 1996, privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG pregătite de IPCC" (1996 Revised IPCC Guidelines for GHG Inventories) şi în "Ghidul de Bune Practici elaborat de IPCC" (IPCC Good Practice Guidance);
	▪ Colectarea datelor necesare privind activităţile, procesele şi factorii de emisie pentru aplicarea metodelor de lucru selectate pentru estimarea emisiilor;
	▪ Estimarea cantitativă a gradului de incertitudine a inventarului pe ansamblu şi pentru fiecare categorie (surse şi absorbanţi);
	▪ Recalcularea anuală a emisiilor de GHG transmise anterior, în cazul modificării oricărui parametru sau a metodei de lucru, în conformitate cu "Ghidul de Bune Practici elaborat de IPCC";
	▪ Compilarea inventarului naţional;
	▪ Implementarea procedurilor generale de asigurare şi control a calităţii potrivit planului QA/QC;
	III. Management
	▪ Arhivarea anuală a inventarului şi a documentaţiei care a stat la baza elaborării inventarului;
	▪ Punerea la dispoziţia echipelor de revizuire a tuturor documentelor care au stat la baza elaborării inventarului;
	▪ Stabilirea unei modalităţi de răspuns la solicitările de clarificare a informaţiilor din inventar ce ar putea apărea în diferite faze ale procesului de revizuire.
	4. Instituţia/instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii;
	MMGA împreună cu ANPM şi ICIM vor elabora procedura de lucru ţinând seama de responsabilităţile specifice ale ministerelor şi instituţiilor implicate: MEC, MTCT, MAI, MAPDR, MApN, ICAS, INS şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	1 Septembrie 2006
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	428.400 RON în care sunt cuprinse resursele umane şi financiare, precum şi contribuţia MMGA şi a instituţiilor implicate.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii: Implementarea acţiunii nu are efecte cantitative deoarece obiectivul general al acţiunii este acela de a îndeplini cerinţele de raportare ale României la Secretariatul UNFCCC şi la CE, dar realizarea acţiunii va îmbunătăţi estimarea emisiilor de GHG şi capacitatea de analiză şi elaborare a proiecţiilor privind evoluţia emisiilor de GHG.


	2.1.2. Realizarea anuală şi transmiterea la termen a inventarului naţional al emisiilor de GHG
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii: Acţiunea este inclusă în baza prevederilor SNSC - capitolul 2.2 (Obiective specifice) şi capitolul
	7.2. (Sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG).
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune: Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului UNFCCC inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, realizat conform metodologiei IPCC şi utilizând un format de raportare comun tuturor ţărilor.
	Ultimul inventar naţional al României a fost transmis în 2005 şi conţine estimările emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 1989-2003. Inventarul este elaborat pe baza documentului "Liniile directoare revizuite în 1996, privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG pregătite de IPCC", completat în anul 2002 de Ghidul de Bune Practici şi managementul incertitudinilor elaborat de IPCC (IPCC GPG) şi pe baza Ghidului de Bune Practici în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultura (LULUCF GPG), elaborat de IPCC în anul 2003. Întocmirea raportului inventarului naţional (NIR) se realizează conform Ghidului UNFCCC de raportare şi revizuire.
	Principalul furnizor de date pentru elaborarea inventarului naţional este Institutul Naţional de Statistică (INS). În baza Protocolului de cooperare încheiat în anul 2002 între autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi INS acesta din urmă furnizează pe lângă datele publicate în Anuarul Statistic şi în Balanţa Energetică şi alte date solicitate, necesare elaborării inventarului care nu sunt incluse în raportările statistice anuale. În situaţia în care nu există date centralizate la nivel naţional sau se urmăreşte obţinerea unor informaţii mai detaliate, se va solicita agenţiilor teritoriale de protecţie a mediului obţinerea de date direct de la agenţii economici, aşa cum a fost cazul estimării emisiilor de HFC, PFC şi SF6.
	Deşi calitatea estimării emisiilor de GHG s-a îmbunătăţit anual, următoarele aspecte trebuie avute în vedere:
	▪ Stabilirea unor factori de emisie naţionali pentru sursele cheie şi a unor metode naţionale;
	▪ Creşterea gradului de acoperire a inventarului, prin includerea emisiilor de la anumite categorii de activităţi care nu sunt estimate datorită lipsei informaţiilor;
	▪ Elaborarea şi implementarea unui sistem QA/QC;
	▪ Estimarea cantitativă a incertitudinilor conform IPCC GPG.

	3. Descrierea acţiunii: Pentru a putea îndeplini cerinţele privind raportarea inventarului emisiilor de GHG, România trebuie să adopte o serie de măsuri de întărire a capacităţii instituţionale.
	Principalul obiectiv al acţiunii este întocmirea anuală a inventarului naţional potrivit procedurii specifice de lucru a sistemului naţional de estimare a emisiilor de GHG.
	Inventarele naţionale se raportează anual. În 2005, raportarea s-a făcut la începutul lunii mai şi a cuprins toate inventarele pentru perioada 1989-2003, conform cerinţelor. În 2006, raportarea este programată pentru 15 aprilie, conform cerinţelor UNFCCC. Raportul inventarului naţional (NIR), care va fi întocmit în 2006, va trebui să explice în mod specific, cum au fost implementate recomandările de îmbunătăţire a inventarului, formulate în raportul de revizuire a inventarului, transmis în anul 2005 şi să arate progresele realizate în perfecţionarea aranjamentelor instituţionale potrivit ghidului UNFCCC.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA în colaborare cu ANPM, ICIM, ICAS şi cu alte instituţii responsabile cu elaborarea anuală a inventarului.
	5. Termenele de implementare a acţiunii:
	Septembrie 2006.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	107.100 RON pentru finalizarea şi compilarea inventarului.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii: Implementarea-acţiunii nu are efecte cantitative, deoarece scopul acţiunii este de a îndeplini cerinţele de raportare la Secretariatul UNFCCC şi la CE pe care trebuie să le respecte România.
	Realizarea acţiunii va îmbunătăţi estimarea emisiilor de GHG şi capacitatea de analiză şi elaborare a proiecţiilor privind evoluţia emisiilor de GHG.


	2.1.3. Stabilirea unor factori de emisie şi parametri naţionali şi a unor metode naţionale specifice de estimare a emisiilor de GHG provenite din diferite activităţi
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.2 (Obiective specifice) şi capitolul 7.2 (Sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG).
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Pentru estimarea emisiilor de GHG, România utilizează "Liniile directoare revizuite în 1996, privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG pregătite de IPCC", completat în anul 2002 de "Ghidul de Bune Practici şi managementul incertitudinilor elaborat de IPCC", precum şi "Ghidul de Bune Practici în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultura" (LULUCF GPG), elaborat de IPCC în anul 2003.
	În absenţa unor metode de estimare şi a unor factori de emisie naţionali, până în prezent în România s-au utilizat, în principal, metodele şi factorii de emisie recomandaţi în aceste metodologii.
	Unul dintre obiectivele generale ale procedurii specifice pentru sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG, avut în vedere încă din faza de planificare, se referă la identificarea tuturor modalităţilor de îmbunătăţire a calităţii unor parametri, precum şi a datelor privind activităţile, factorii de emisie, metodele şi alte importante elemente tehnice.
	3. Descrierea acţiunii:
	Având în vedere faptul că, în ultima perioadă România şi-a îndeplinit cerinţele de raportare a inventarelor şi pentru a spori credibilitatea estimărilor emisiilor de GHG, şi a inventarului, este necesar ca în perioada următoare să se introducă mai mulţi factori de emisie naţionali şi metode de calcul naţionale pentru estimarea emisiilor provenite din diferite domenii şi activităţi. Astfel de parametri bine fundamentaţi şi care sunt reprezentativi pentru România vor conduce la estimări mai precise ale emisiilor de GHG.
	Instituţiile responsabile, cu sprijinul unor institute de cercetare, vor stabili şi fundamenta, pe cât posibil, o serie de factori de emisie naţionali şi metode naţionale, cel puţin pentru categoriile cheie identificate conform "Ghidului de Bune Practici şi managementul incertitudinilor elaborat de IPCC".
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA împreună cu ANPM, ICIM, ICAS şi cu alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	Sfârşitul anului 2007, datorită complexităţii acţiunii.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	230.650 RON, pentru consultanţă internaţională şi locală, în plus faţă de contribuţia MMGA şi a instituţiilor responsabile.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Implementarea acţiunii nu are efecte cantitative, deoarece scopul acţiunii este de a îndeplini cerinţele de raportare la Secretariatul UNFCCC şi la CE pe care trebuie să le respecte România.
	Realizarea acţiunii va îmbunătăţi estimarea emisiilor de GHG şi capacitatea de analiză şi elaborare a proiecţiilor privind evoluţia emisiilor de GHG.


	2.2. Înfiinţarea Registrului Naţional
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 2.2 (Obiective specifice) şi Capitolul 7.4 (înfiinţarea registrului naţional).
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Necesitatea acţiunii derivă din angajamentele asumate prin ratificarea KP, România fiind obligată să înfiinţeze şi să opereze un registru naţional pentru urmărirea emiterii, deţinerii, înlocuirii, anulării, reţinerii şi reportării unităţilor de emisii de gaze cu efect de seră (AAU-uri, RMU-uri, ERU-uri şi CER-uri), în concordanţă cu prevederile art. 7.4 al KP, pentru a asigura contabilizarea corectă şi corespunzătoare a cantităţii atribuite, pentru a securiza reducerile de emisii provenite de la proiecte de tip "Implementare în comun" şi pentru a îndeplini cerinţele de monitorizare, raportare şi revizuire prevăzute de art. 7 şi art. 8 ale Protocolului de la Kyoto.
	3. Descrierea acţiunii:
	Înfiinţarea registrului naţional trebuie să ţină cont de cerinţele de bază privind registrul, definite în Decizia 19/CP.7, precum şi de cerinţele privind datele tehnice din Decizia 24/CP.8. Totodată, registrul trebuie să respecte cerinţele privind registrele necesare funcţionării schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS UE), elaborate de CE şi prezentate în Decizia UE 2216/2004/CE.
	În acest sens, România va utiliza experienţa altor ţări şi "bunele practici" privind înfiinţarea registrului naţional. Pe baza acestei evaluări va fi ales formatul adecvat pentru registrul naţional, şi vor fi elaborate protocoalele şi regulamentele pentru administratorul registrului. Înainte de începerea efectivă a operării acestuia vor fi necesare o serie de teste pentru operarea registrului.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA în cooperare cu ANPM, care a fost desemnată prin ordin al ministrului mediului şi gospodăririi apelor ca administrator al registrului naţional. În cadrul asistenţei tehnice şi financiare oferite de DEPA, consultanţii internaţionali şi locali ai proiectului vor organiza o serie de cursuri de instruire pentru experţii români însărcinaţi cu operarea registrului şi pentru operatorii români (agenţi economici) implicaţi în ETS UE.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	Registrul naţional va trebui să devină operaţional cel mai târziu la 1 septembrie 2006 potrivit prevederilor KP. În conformitate cu prevederile ETS UE, registrul trebuie să fie funcţional cel mai târziu la 31 decembrie 2006.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	În perioada 2005-2007 nu sunt prevăzute resurse financiare de la bugetul de stat pentru înfiinţarea şi operarea registrului, având în vedere asistenţa tehnică şi financiară oferită din partea Agenţiei Daneze pentru Protecţia Mediului (DEPA) pentru această activitate, care va acoperi o parte importantă a costurilor de achiziţionare şi operare pentru primii doi ani, instruire şi testare. Costurile sunt estimate la 714.000 RON, reprezentând achiziţionarea de software şi consultanţă locală şi internaţională, în plus faţă de contribuţia (resurse umane) MMGA şi ANPM.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Nu vor exista efecte socio-economice sau de mediu ţinând cont că scopul acţiunii este acela de a asigura cele mai bune condiţii pentru activităţile prevăzute prin KP şi a celor desfăşurate pe baza Directivei 2003/87/CE (ETS UE). Totuşi, îndeplinirea acestei acţiuni la termenul stabilit este o precondiţie a participării României la ETS UE şi la utilizarea mecanismelor flexibile prevăzute de KP.


	2.3. Elaborarea celei de-a Patra Comunicări Naţionale a României la Secretariatul UNFCCC şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.1 (Angajamentele UNFCCC şi Protocolul de la Kyoto) şi capitolul 6.2 (Cadrul instituţional - responsabilităţile MMGA).
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Necesitatea acţiunii provine din angajamentele asumate de România prin ratificarea UNFCCC. Data oficială pentru transmiterea la Secretariatul UNFCCC a celei de-a Patra Comunicări Naţionale a ţărilor cuprinse în Anexa I a UNFCCC este 1 ianuarie 2006. Există o perioadă de tranziţie de 6 săptămâni după termenul limită, în care Secretariatul UNFCCC încă primeşte Comunicările Naţionale, pentru a putea include cât mai multe documente în raportul final privind Comunicările Naţionale ale Părţilor aflate în Anexa I a UNFCCC.
	România a întârziat cu 2 ani transmiterea celei de-a Treia Comunicări Naţionale datorită lipsei resurselor financiare şi umane, iar aceste probleme trebuie evitate în ceea ce priveşte elaborarea celei de-a Patra Comunicări Naţionale.
	3. Descrierea acţiunii:
	Elaborarea celei de-a Patra Comunicări Naţionale a României la Secretariatul UNFCCC pe baza Art. 12 al Convenţiei şi a deciziilor şi liniilor directoare pentru elaborarea comunicărilor naţionale adoptate subsecvent la Conferinţele Părţilor.
	Cea de-a Patra Comunicare Naţională necesită o serie de informaţii suplimentare, comparativ cu cele elaborate şi transmise până în prezent, datorită cerinţelor adiţionale de raportare corespunzătoare ce provin şi din intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto. Structura generală a celei de-a Patra Comunicări Naţionale, în concordanţa cu Decizia 7/CP.5 este următoarea:
	Capitolul 1 - Introducere şi sumar
	Capitolul 2 - Informaţii generale despre România
	Capitolul 3 - Inventare de emisii antropice de GHG şi absorbanţi
	Capitolul 4 - Politici şi măsuri de reducere a emisiilor de GHG
	Capitolul 5 - Proiecţii de emisii şi evaluarea măsurilor de reducere a emisiilor de GHG
	Capitolul 6 - Impactul schimbărilor climatice, evaluarea vulnerabilităţii şi măsuri de adaptare
	Capitolul 7 - Cercetare şi observaţii sistematice
	Capitolul 8 - Educaţie, instruire şi conştientizarea publicului
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA, coordonatorul general al elaborării celei de-a Patra Comunicări Naţionale, în colaborare cu ANPM, ICIM şi ANM.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	Termenul limită de transmitere a celei de-a Patra Comunicări Naţionale a României la Secretariatul UNFCCC, în format electronic, este 15 februarie 2006. Documentul, publicat şi multiplicat în 500 de exemplare va fi transmis în cursul anului 2006.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	107.100 RON - se va solicita sprijin tehnic şi financiar din partea unor organizaţii internaţionale (Banca Mondială, UNDP/GEF) sau se vor folosi fonduri din bugetul naţional.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Implementarea acţiunii va însemna îndeplinirea unei cerinţe de raportare la Secretariatul UNFCCC şi va îmbunătăţi conştientizarea factorilor de decizie privind schimbările climatice.


	2.4. Întocmirea Raportului din 2005 privind Progresele Demonstrabile realizate în implementarea Protocolului de la Kyoto şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.1 (Obiectiv general - îndeplinirea angajamentelor asumate prin KP) şi capitolul 6.2 (Cadru instituţional - responsabilităţile MMGA).
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Întărirea capacităţii instituţionale la nivel central pentru a putea respecta toate cerinţele privind raportarea, inclusiv "Raportul din 2005 privind Progresele Demonstrabile realizate în implementarea Protocolului de la Kyoto" (RDP 2005) şi pentru a îmbunătăţi transparenţa, acurateţea, comparabilitatea şi siguranţa informaţiilor.
	Necesitatea realizării acestei acţiuni derivă din angajamentele asumate prin ratificarea KP (art. 3.2), care prevede că, toate Părţile la Protocol incluse în Anexa I la UNFCCC vor realiza până în 2005 progrese demonstrabile în îndeplinirea obiectivelor Protocolului. RDP 2005 trebuie să fie elaborat pe baza prevederilor Deciziilor 22/CP.7 şi 25/CP.8 ale Conferinţei Părţilor la UNFCCC.
	3. Descrierea acţiunii:
	Elaborarea RDP 2005 în concordanţă cu prevederile deciziilor importante adoptate de Conferinţele Părţilor la UNFCCC, prezentând progresele şi acţiunile relevante desfăşurate în România, include următoarele aspecte:
	▪ Descrierea măsurilor interne promovate, indicând toate acţiunile legale şi instituţionale pentru pregătirea implementării angajamentelor României la KP, în vederea reducerii emisiilor de GHG, şi toate programele naţionale privind îndeplinirea angajementelor;
	▪ Tendinţele emisiilor de GHG şi proiecţiile acestora;
	▪ Evaluarea măsurilor naţionale promovate, pe baza tendinţelor şi proiecţiilor emisiilor de GHG şi modul în care aceste măsuri contribuie la îndeplinirea angajamentelor României prevăzute de art. 3 al KP;
	▪ Descrierea activităţilor şi programelor realizate în România conform art. 10 şi 11 ale KP. Informaţiile furnizate în RDP 2005 pot fi incluse în mare măsură în cea de-a Patra Comunicare Naţională.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA, în colaborare cu ANPM şi cu alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	31 decembrie 2005.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Având în vedere ca MMGA reprezintă punctul focal naţional în relaţia cu Secretariatul UNFCCC şi raportează acţiunile dezvoltate în acest domeniu, RDP 2005 va fi întocmit de MMGA, împreună cu ANPM, pe baza informaţiilor prezentate de alte instituţii aflate sub autoritatea MMGA sau independente. Astfel, nu vor fi necesare resurse financiare suplimentare pentru RDP 2005.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Implementarea acţiunii va însemna îndeplinirea unei cerinţe de raportare la Secretariatul UNFCCC şi va îmbunătăţi conştientizarea factorilor de decizie privind schimbările climatice.


	2.5. Pregătirea Raportului Cantităţii Atribuite în baza KP şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.1 (Obiectiv general - îndeplinirea angajamentelor conform KP), capitolul 6.2 (Cadru instituţional - responsabilităţile MMGA) şi capitolul 7.2 (Sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG).
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Calcularea cantităţii atribuite se bazează pe inventarul emisiilor de GHG pentru anul de bază (1989) al României. Valoarea consemnată în raportul prezentat va fi verificată ulterior, conform art. 8 al KP şi inclusă în baza de date a Secretariatului UNFCCC. Ulterior, cantitatea atribuită României nu mai poate fi modificată pe parcursul primei perioade de angajament.
	Calcularea şi raportarea la Secretariatul UNFCCC a cantităţii atribuite reprezintă unul din criteriile de eligibilitate ce trebuie îndeplinite pentru participarea României la mecanismele flexibile ale KP. Necesitatea acţiunii derivă din:
	▪ Angajamentele asumate prin ratificarea KP (art. 3.7 şi art. 7.4);
	▪ Decizia 19/CP.7 privind Modalităţile de contabilizare a Cantităţilor Atribuite conform art. 7.4 şi proiectul de Decizie -/CMP.1 privind Modalităţile de contabilizare a Cantităţilor Atribuite; şi
	▪ prevederile art. 7 al Deciziei UE 280/2004/CE.
	3. Descrierea acţiunii:
	Potrivit art. 3.7 al KP, în prima perioadă de angajament privind limitarea şi reducerea cantitativă a emisiilor de GHG, 2008-2012, cantitatea atribuită României [AA(Ro)] este egală cu procentajul înscris în acest sens în Anexa B a KP din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, listate în anexa A, din anul 1989, calculate în dioxid de carbon echivalent (CO2 e), multiplicat cu 5 [AA(Ro) = 92% ▪ "emisiile de GHG din România în 1989" ▪ 5).
	Raportul Cantităţii Atribuite va fi structurat în două părţi şi va include următoarele informaţii sau referinţe privind informaţii transmise anterior la Secretariatul UNFCCC: Partea I
	▪ inventarele complete ale emisiilor antropice de GHG de la surse şi a absorbţiilor prin sechestrare a tuturor GHG, nereglementate de Protocolul de la Montreal, pentru toţi anii începând din 1989 şi până la cel mai recent disponibil, (cel mai probabil inventarul anului 2004, având în vedere că raportul va fi transmis în septembrie 2006), elaborate în concordanţă cu prevederile art. 5.2 ai KP şi cu deciziile relevante adoptate subsecvent;
	▪ Identificarea anului de bază ales pentru emisiile de HFC, PFC şi SF66 în baza art. 3.8 al KP;
	▪ Calcularea cantităţii atribuite în concordanţă cu art. 3.7 al KP, pe baza inventarului naţional al emisiilor antropice la surse şi a absorbţiilor prin sechestrare. Partea a II-a
	▪ Calcularea rezervei pentru perioada de angajament (CPR) potrivit Deciziei -/CMP.1 (Art. 17);
	▪ Selectarea activităţilor referitoare la utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură (LULUCF) care vor fi utilizate în contabilizarea activităţilor desfăşurate pe baza art. 3.3 şi 3.4 ale KP, împreună cu o justificare a concordanţei dintre aceste valori şi informaţiile trimise dea lungul timpului la Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) sau alte organisme internaţionale, conform Deciziei -/CMP.1 (Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură);
	▪ Identificarea şi selectarea activităţilor prevăzute de art. 3.4 al KP, pentru contabilizarea acestora în prima perioadă de angajament, împreună cu informaţiile privind modul în care sistemul naţional prevăzut de art. 5.1 al KP, va identifica suprafeţele de teren asociate acestor activităţi, conform aceleiaşi decizii;
	▪ Identificarea modului în care se va face contabilizarea, (anual sau pe întreaga perioadă de angajament), pentru fiecare activitate conform art. 3.3 şi 3.4 al KP;
	▪ Descrierea Sistemului naţional de estimare a emisiilor de GHG, stabilit în conformitate cu art. 5.1 al KP, realizată în concordanţă cu liniile directoare pentru pregătirea informaţiilor solicitate de art. 7 al PK;
	▪ Descrierea registrului naţional, raportată conform ghidului de pregătire a informaţiilor solicitate conform art. 7 al KP.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii: MMGA în colaborare cu ANPM, ICIM şi cu alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii: Raportul cantităţii atribuite trebuie transmis până la 1 septembrie 2006 (cu 16 luni înainte de începerea primei perioade de angajament), pentru a permite României să participe la aplicarea mecanismelor flexibile prevăzute de KP (JI - Modul I şi II şi IET).
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii: 142.800 RON - finanţarea poate fi asigurată prin solicitarea asistenţei tehnice de la un organism internaţional sau de la una din ţările cu care România are încheiat un Memorandum de înţelegere în domeniul schimbărilor climatice. În cazul unui răspuns negativ, se va solicita finanţarea acţiunii de la bugetul de stat, având în vedere că acţiunea este obligatorie şi reprezintă un angajament asumat de România prin ratificarea KP.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii: Nu vor exista efecte cantitative ale acestei acţiuni. Aceasta reprezintă însă una dintre cerinţele majore de raportare la Secretariatul UNFCCC şi o precondiţie în aplicarea de către România a mecanismelor flexibile prevăzute de KP (JI - Modul I şi II şi IET).


	2.6. Pregătirea negocierilor şi acţiunilor post-2012
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.5 (Acţiuni după anul 2012). SNSC menţionează că PK reprezintă doar un prim pas în rezolvarea schimbărilor climatice şi că vor trebui în continuare întreprinse acţiuni în vederea atingerii obiectivului final al UNFCCC.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Necesitatea acţiunii provine din angajamentele asumate de România prin ratificarea KP (art. 3.9 prevede negocierea angajamentelor pentru perioadele subsecvente primei perioade de angajament), iar începerea negocierilor pentru cea de-a doua perioada de angajament va trebui iniţiată înainte de sfârşitul anului 2005.
	În cadrul UE-25, se pregătesc acţiunile viitoare şi ţintele comune de reducere pe termen mediu şi lung în cadrul unui posibil angajament post-2012. Statele membre UE au convenit deja să stabilească noi obiective de reducere a emisiilor de GHG, volumul acestora urmând să fie stabilit ulterior. Este necesară o mai bună înţelegere a tendinţei privind emisiile de GHG şi a factorilor ce influenţează acesta tendinţă, pentru ca România să poată gestiona pe termen lung emisiile de GHG.
	Iniţiativele pe termen lung, analizate la nivelul UE, se referă la o mai bună participare internaţională la reducerea emisiilor, o impulsionare a inovaţiei privind tehnologiile care să nu afecteze sistemul climatic, intensificarea cercetării privind adaptarea şi îmbunătăţirea deciziilor ce se vor lua cu privire la investiţiile pe termen lung în sectorul energetic, transporturi, construcţii şi infrastructură. Toate aceste iniţiative pot afecta sectoarele economice din România.
	Există o lipsă de cunoaştere cu privire la acţiunile posibile ce s-ar putea implementa în România după 2012 şi consecinţele acceptării diferitelor angajamente ce ar putea fi propuse pentru a doua perioadă de angajament conform KP.
	Trebuie luate în considerare o serie de aspecte prioritare importante privind participarea României la activităţile post-2012, ţinând seama de abordarea UE:
	▪ Angajamentele de reducere a emisiilor post-2012;
	▪ Politicile şi măsurile pe termen lung de reducere a emisiilor, inclusiv inovaţia tehnologică;
	▪ Repartizarea pe sectoare a angajamentelor de reducere a emisiilor post-2012 în interiorul UE;
	▪ Politicile şi măsurile pe termen lung de reducere a emisiilor, inclusiv inovaţia tehnologică;
	▪ Integrarea aspectelor privind schimbările climatice în investiţiile pe termen lung din domeniul energiei, transporturilor, construcţiilor şi infrastructurii;
	▪ Intensificarea eforturilor la nivelul UE privind adaptarea la schimbări climatice.
	3. Descrierea acţiunii:
	Acţiunea cuprinde trei activităţi, după cum urmează:
	1. Participarea la discuţiile din interiorul UE. România va urmări îndeaproape şi va participa, pe cât posibil, la procesul care are loc în interiorul UE, referitor la acţiunile privind schimbările climatice post-2012. Aceasta presupune participarea la elaborarea noului Program European privind Schimbările Climatice şi la eforturile de dezvoltare a capacităţii adresate noilor state membre.
	2. Întocmirea de studii referitoare la proiecţiile emisiilor de GHG şi consecinţele angajamentelor viitoare asupra economiei româneşti. România trebuie să elaboreze scenarii credibile pe termen lung de dezvoltare a economiei şi a emisiilor aferente, pentru a fundamenta deciziile referitoare la angajamentele şi acţiunile post-2012. Totodată, vor trebui evaluate consecinţele pentru economia României privind asumarea angajamentelor viitoare de reducere a emisiilor de GHG. Activitatea va include pregătirea termenilor de referinţă pentru două studii separate privind aceste teme, ce vor fi prezentate ulterior donorilor internaţionali pentru finanţare.
	3) Inovaţia în tehnologie care să susţină obiectivele climatice pe termen lung. Se vor organiza o serie de mese rotunde şi seminarii având ca temă promovarea inovaţiei şi noilor tehnologii, pentru a contribui la realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor pe termen lung şi pentru îmbunătăţirea eficienţei şi competitivităţii în economia românească.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	1) MMGA.
	2) ANPM în colaborare cu instituţiile cu activităţi în domeniu.
	3) MEC.
	şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenele de implementare a acţiunii:
	1) 2006-2007.
	2) Octombrie 2006.
	3) 2006-2007.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	1) MMGA: 53.250 RON şi 1 persoană (permanent)
	2) ANPM: 53.550 RON pentru cele două studii ce vor fi contractate cu instituţii de specialitate
	3) MEC: 53.250 RON şi 1 persoană
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	În termeni calitativi, efectele vor include:
	- Deciziile României cu privire la angajamentele viitoare post-2012, ce vor fi bazate pe o mai bună cunoaştere a consecinţelor unor astfel de angajamente.
	- România va fi într-o poziţie care să-i permită să se asigure că viitoarele angajamente privind reducerea emisiilor de GHG reflectă priorităţile naţionale, economice şi dezvoltarea durabilă.

3.Impact şi adaptare


	3.1. Întărirea cooperării dintre autorităţi, institute şi alţi factori implicaţi în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbările climatice).
	Pentru realizarea acestui obiectiv este necesară îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere privind impactul schimbărilor climatice, vulnerabilitatea şi adaptarea la efectele acestora.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Lipsa unui Program naţional de cercetare şi a unor strategii, la nivel de sector, care să ia în considerare necesităţile de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
	Lipsa, la nivelul autorităţilor regionale de protecţie a mediului şi a Agenţiilor de Dezvoltare Regională, a informaţiilor, cunoştinţelor şi a unor linii directoare cu privire la adaptarea la schimbările climatice în procesul de planificare regională. La nivelul cooperării instituţionale, nu au fost definite metodologiile şi procedurile de planificare pentru adaptare.
	Lipsa unui sistem coerent de diseminare a informaţiilor cu privire la rezultatele cercetărilor şi studiilor sectoriale care abordează aspecte privind efectele schimbărilor climatice asupra diferitelor domenii de activitate şi/sau posibilităţi de adaptare la fenomenele de schimbări climatice.
	3. Descrierea acţiunii:
	Acţiunea pune bazele realizării unei infrastructuri instituţionale şi a unor proceduri operaţionale de cooperare între autorităţi, institute de cercetări şi alţi importanţi factori implicaţi, pentru a veni în sprijinul planificării şi implementării activităţilor de adaptare.
	Astfel, se va organiza un sub-comitet având responsabilităţi în domeniul adaptării (SCA), ca structură operaţională a CNSC. ANPM va identifica entităţile cu responsabilităţi în domeniul promovării şi realizării acţiunilor de adaptare, institutele de cercetare, instituţiile de învăţământ superior care deţin expertiza în domeniul cercetării ştiinţifice legată de evoluţia fenomenelor de schimbări climatice. SCA va supune analizei şi aprobării CNSC, modul de cooperare între instituţiile reprezentate în acest grup şi va fi responsabil pentru elaborarea planului de lucru.
	SCA va elabora acţiunile, va monitoriza şi îndruma implementarea acţiunilor din PNASC legate de adaptare şi se va ocupa, de asemenea, de aspectele comune mai multor domenii, în măsura în care acestea sunt legate de adaptare. Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi umane va fi sprijinită de agenţiile regionale de protecţie a mediului, de Agenţiile Regionale de Dezvoltare şi de administraţia publică.
	Instituţiile responsabile vor elabora o broşură, după realizarea "Studiului de scenarii şi definire a domeniului", ce va fi diseminată printre factorii interesaţi. Broşura va contribui la conştientizarea factorilor interesaţi cu privire la provocările pe care adaptarea la schimbările climatice le ridică în principalele sectoare, va prezenta acţiunile de adaptare propuse a se implementa în România şi va oferi informaţii cu privire la modul în care se pot implica factorii interesaţi.
	Instituţiile responsabile vor organiza patru întâlniri cu principalii factori interesaţi, fiecare destinată unui alt sector. La aceste întâlniri va fi prezentată broşura, se vor prezenta informaţii cu privire la provocările legate de adaptare şi se va discuta modul de implementare a acţiunilor din PNASC privind adaptarea.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA, în colaborare cu ANPM, ANM şi împreună cu alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	Martie 2006 pentru constituirea SCA.
	Iunie 2006 pentru prezentarea, în vederea aprobării Planului de lucru.
	August 2007 pentru elaborarea Broşurii şi subsecvent organizarea întâlnirilor.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	2 persoane ANPM, 3 persoane ANM şi 1 persoană MMGA (coordonare) - aceleaşi persoane pentru toate acţiunile de la Capitolul 3 al PNASC.
	Sprijin pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale la nivel regional şi local: 71.400 RON
	Broşură: 35.300 RON
	Întâlniri cu factorii interesaţi: 4 x 8.825 RON = 35.300 RON
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii: Efectele sunt preconizate să devină vizibile la nivelul administraţiei publice şi institutelor de cercetări, sub forma unei mai bune integrări a adaptării la climă în activităţile de sector.
	Pe termen mediu, o mai bună incorporare a aspectelor legate de adaptare va determina apariţia unor efecte socio-economice pozitive deoarece planificarea şi cooperarea contribuie la limitarea impactului negativ al schimbărilor climatice asupra mediului. Îmbunătăţirea coordonării între instituţii va facilita, de asemenea, sinergia cu alte acorduri internaţionale, precum Convenţia Naţiunilor Unite privind Combaterea Deşertificării (UNCDD).


	3.2. Construirea bazelor adaptării: Studiu de scenarii şi definire a domeniului
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbările climatice).
	Pentru a putea aborda provocările adaptării la schimbări climatice, este important ca studiile, cercetările, propunerile de măsuri de adaptare viitoare şi integrarea adaptării în planificarea de sector să se desfăşoare pe o bază solidă de cunoştinţe ştiinţifice.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	A) Actualizarea scenariilor privind schimbările climatice în România
	Un element fundamental în realizarea oricărui studiu privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice este reprezentat de existenţa unor scenarii credibile referitoare la evoluţiile viitoare ale climei în ceea ce priveşte temperaturile, precipitaţiile, inclusiv evoluţiile de variabilitate şi apariţia fenomenelor extreme. În acest scop, scenariile privind schimbările climatice disponibile în prezent în România vor trebui actualizate şi detaliate în continuare, pe baza ultimelor modele rezultate la nivel global şi regional.
	Aceste scenarii actualizate vor stabili o bază comună pentru cercetări, studii şi planificarea măsurilor de adaptare în diferite sectoare şi sisteme naturale.
	B) Studiu de definire a domeniului privind impactul şi vulnerabilitatea
	Până în prezent, activitatea desfăşurată în România privind evaluarea impactului schimbărilor climatice şi identificarea măsurilor de adaptare s-a limitat, în mare măsură, la silvicultură, agricultură şi gospodărirea apelor. De asemenea, un impact socio-economic semnificativ poate fi resimţit şi în alte sectoare, acestea trebuind să fie luate în considerare în planificarea adaptării.
	Pentru a crea o bază pentru prioritizarea măsurilor viitoare în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice, este necesar să fie cunoscută şi analizată vulnerabilitatea României faţă de schimbările climatice.
	3. Descrierea acţiunii:
	A) Pe baza ultimelor informaţii în domeniu şi a scenariilor globale şi regionale disponibile în prezent în România, se va realiza actualizarea şi detalierea scenariilor utilizate în România. Scenariile actualizate se vor baza pe modelele globale şi regionale reduse la nivelul României. Acestea vor reflecta şi diferenţele regionale ale condiţiilor climatice de pe teritoriul României din punct de vedere al temperaturii şi precipitaţiilor. În acest sens se va stabili o cooperare cu ţările vecine şi cu specialişti internaţionali. România va participa la realizarea scenariilor regionale, în baza cooperării cu diferite instituţii din UE, privind aceste scenarii prin programe comune de cercetare-dezvoltare a scenariilor naţionale şi regionale.
	B) Realizarea studiului de definire a domeniului privind impactul şi vulnerabilitatea va oferi o privire generală asupra sectoarelor, ecosistemelor şi regiunilor deosebit de vulnerabile la schimbările climatice. Un astfel de studiu este necesar pentru a avea o imagine iniţială asupra nivelului actual al adaptării şi capacităţii adaptative ce constituie "baza de adaptare". Documentul se va baza pe cele mai recente scenarii climatice disponibile şi va include o serie de aspecte privind barierele majore în calea elaborării şi implementării măsurilor de adaptare şi necesităţile de cercetare.
	Studiul va pune accent pe impactul schimbărilor climatice până în 2030, dar va ţine seama de efectele preconizate până în anul 2100. Scenariul actualizat realizat la (A) va reprezenta baza acestui studiu.
	Studiul va fi efectuat ţinându-se seama de angajarea şi consultarea factorilor interesaţi, care va contribui la mobilizarea principalilor factori în activitatea ulterioară de adaptare. SCA, înfiinţat în cadrul CNSC, va elabora sub coordonarea MMGA termenii de referinţă pentru realizarea acest studiu.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	A) ANM, împreună cu alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu
	B) SCA (CNSC sub coordonarea MMGA) împreună cu ANM şi ANPM
	5. Termenele de implementare a acţiunii;
	A) Decembrie 2006.
	B) Noiembrie 2007.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Resurse umane: 2 persoane ANPM, 3 persoane ANM şi 1 persoană MMGA (coordonare)
	Resurse financiare;
	A) 357.000 RON
	B) 353.000 RON
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Pe termen lung se aşteaptă ca viitoarele activităţi legate de adaptare vor fi fundamentate pe informaţii bazate pe dovezi ştiinţifice şi pe o analiză cuprinzătoare a vulnerabilităţii la efectele schimbărilor climatice. Pe termen scurt, se va eficientiza prioritizarea alocării resurselor financiare dedicate aspectelor legate de adaptarea la schimbări climatice.
	Pe termen mediu, se va îmbunătăţi procesul decizional în diversele sectoare de activitate, datorită integrării aspectelor privind necesităţile de adaptare la schimbările climatice în strategiile de dezvoltare sectoriale.


	3.3. Elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru Adaptare (PNAA)
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbările climatice). Una dintre modalităţile prin care pot fi concretizate prevederile acestui capitol este realizarea unui Plan Naţional de Acţiune pentru Adaptare, care să includă toate aspectele importante referitoare la impact, vulnerabilitate şi adaptare şi să prezinte soluţii posibilelor problemele identificate ca urmare a implementării acţiunilor din PNASC.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Absenţa considerentelor de adaptare la schimbările climatice în formularea politicilor de planificare a dezvoltării diverselor sectoare de activitate.
	Având în vedere că vulnerabilitatea la schimbări climatice genereză costuri asupra economiei româneşti, iar deciziile luate, datorită confruntării cu unele fenomene, vor avea efecte pe termen lung este necesar să se structureze un cadru coerent, în scopul adaptării la schimbările climatice.
	Un obiectiv general al abordării adaptării este acela de a asigura aducerea considerentelor de adaptare în prim-planul planificării şi reglementării de sector. Abordarea problematicii de adaptare la schimbări climatice se va realiza prin integrarea aspectelor de adaptare în procesul de planificare şi reglementate la nivel de sector. PNAA va include acţiuni de analiză şi îmbunătăţire a principalelor reglementări şi ghiduri de planificare.
	3. Descrierea acţiunii:
	Se va elabora PNAA, care va identifica, pe baza cunoştinţelor şi informaţiilor rezultate din sinteza cercetărilor/studiilor, politicile şi măsurile necesare pentru sectoarele cele mai vulnerabile, respectiv: agricultura, silvicultura şi gospodărirea apelor.
	Realizarea unor măsuri de adaptare la condiţiile climatice variabile şi la fenomenele extreme, pe termen scurt are ca avantaj abordarea priorităţilor prezente (ex. măsuri legate de sistemele de avertizare rapidă şi management al dezastrelor legate de inundaţii sau secetă), reducând în acelaşi timp vulnerabilitatea faţă de schimbări climatice pe termen lung.
	Faza pregătitoare va include un plan detaliat de identificare a factorilor implicaţi în elaborarea PNAA. Se va pune un accent special pe identificarea şi comunicarea măsurilor de adaptare ce pot fi implementate în mod concret la nivel local, având în vedere resursele limitate disponibile. Măsurile vor viza, în principal, agricultura, silvicultura, gospodărirea apelor, infrastructura şi serviciile de intervenţie de urgenţă. Un obiectiv principal va fi reprezentat de diseminarea recomandărilor printre autorităţile de la nivel local şi asigurarea asistenţei tehnice pentru implementare. PNAA va include o analiză a principalelor reglementări şi ghiduri de planificare şi o serie de indicatori pentru monitorizarea implementării, care va fi efectuată de SCA (CNSC).
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	ANPM şi ANM, sub coordonarea MMGA, împreună cu SCA şi alte instituţii cu activitate în domeniu
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	Decembrie 2007, primul PNAA
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Resurse umane: 2 persoane ANPM, 3 persoane ANM şi 1 persoană MMGA (coordonare) - aceleaşi persoane pentru toate acţiunile de la Capitolul 3 al PNASC
	Resurse financiare: 708.000 RON pentru 2006-2007
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Realizarea acţiunilor din PNAA care răspund problemelor presiunilor climatice urgente şi vulnerabilităţii actuale va determina pe termen mediu beneficii economice şi de mediu.
	Efectele şi amploarea depind de politicile şi măsurile specifice cuprinse în PNAA şi de eficacitatea implementării lor. O mai bună adaptare la efectele schimbărilor climatice va contribui la reducerea vulnerabilităţii şi a pierderilor de bunuri materiale şi naturale.


	3.4. Planificarea Programului de cercetări privind adaptarea la schimbări climatice (CCARP)
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbările climatice). Una dintre modalităţile prin care pot fi concretizate prevederile acestui capitol este planificarea şi implementarea unui Program naţional de cercetare în domeniul adaptării la schimbări climatice, care să identifice sau să dezvolte abordări şi metodologii de evaluare a impactului politicilor şi măsurilor de adaptare la schimbările climatice şi să îmbunătăţească evaluarea impactului, inclusiv evaluarea riscurilor şi managementul riscurilor şi evaluarea posibilităţilor de adaptare.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Schimbările climatice reprezintă un domeniu în care există multe incertitudini şi este nevoie de cunoştinţe mai aprofundate. Există incertitudini cu privire la viitoarele scenarii referitoare la emisii de GHG; la schimbările pe care acestea le determină în condiţiile climatice, la efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemelor şi sectoarelor economice, la opţiunile de adaptare disponibile şi la dezvoltarea economică şi socială a societăţii româneşti, ce va trebui să se confrunte şi să se adapteze la schimbările climatice. Astfel, studiile privind adaptarea s-au axat, în primă fază, pe cercetarea impactului şi vulnerabilităţii, ca o condiţie premergătoare identificării şi evaluării politicilor şi măsurilor referitoare la adaptare.
	În România, cercetările şi studiile legate de impact şi adaptare au avut loc la o scară mai limitată, în special datorită unor constrângeri financiare. Astfel, este necesar să se îmbunătăţească baza de cunoştinţe şi includerea în cercetare a mai multor sectoare şi sisteme naturale, deoarece, în trecut, aceasta s-a axat aproape exclusiv pe agricultură, silvicultură şi gospodărirea apelor.
	Este necesar ca cercetarea şi studiile să fie concepute şi implementate, astfel încât instituţiile implicate din România să fie puse în legătură cu instituţii partenere, în domeniu, din străinătate în vederea îmbunătăţirii integrării cercetării româneşti în programele internaţionale, în special din UE.
	3. Descrierea acţiunii:
	Se va elabora un program naţional de cercetare, având ca obiectiv general îmbunătăţirea capacităţii de adaptare pe termen mediu şi lung a societăţii româneşti la schimbările climatice.
	Obiectivul imediat este cel de a implementa proiecte de cercetare şi studii cu destinaţie precisă şi prioritizată, care să răspundă la următoarele întrebări:
	Care sunt cele mai vulnerabile ecosisteme, sectoare şi regiuni faţă de schimbările climatice? Care este nivelul actual al adaptării şi capacităţii de adaptare? Care sunt în viitor riscurile climatice majore?
	Programul va fi iniţiat pe baza studiului de definire a domeniului (vezi acţiunea 3.2), care va identifica deficienţele majore în cunoştinţe şi necesităţile de noi cercetări. Domeniile prioritare identificate în studiul de definire a domeniului vor fi de asemenea prioritizate în programul de cercetare pentru a maximiza utilitatea şi aplicabilitatea rezultatelor cercetării la planificarea viitoare a adaptării în România.
	CCARP va fi conceput ca un program pe trei ani, desfăşurat pe baza unor licitaţii anuale de oferte, acesta urmând a fi reluat după prima perioadă de trei ani. Se va constitui o Comisie executivă CCARP, cu reprezentanţi de la autorităţile publice, din principalele institute de cercetare şi din instituţii de învăţământ superior, care va stabili termenii de referinţă, inclusiv procedurile şi criteriile de evaluare a ofertelor de teme de cercetare. O activitate separată înainte de organizarea licitaţiilor de oferte la nivel de sector va fi aceea de creare a cadrului şi liniilor directoare pentru studii.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA, ANPM, MEdC, ANM, MEC, MAPDR, MTCT şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	Septembrie 2007 pentru termenii de referinţă şi cadrul instituţional al CCARP.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Finanţarea CCARP va fi asigurată de la bugetul de stat, prin bugetele alocate ministerelor implicate, precum şi din bugetele altor instituţii. Fiecare proiect de cercetare în parte se va baza pe cofinanţarea instituţiilor participante. Vor fi explorate posibilităţile de obţinere de finanţare suplimentară de la donori internaţionali.
	Resurse umane: câte o persoană din ANPM, ANM, MMGA şi MEdC
	Activităţile de cercetare efective: vor avea loc începând cu 2008, iar costurile nu sunt incluse în acest PNASC.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Efectele pozitive asupra societăţii româneşti în general vor apărea mai ales pe termen lung, pe măsură ce deciziile privind politicile şi măsurile de adaptare se vor baza pe cunoştinţe din ce în ce mai solide. Pe termen scurt şi mediu, impactul va consta în îmbunătăţirea comunicării informaţiilor către factorii de decizie din sectoarele public şi privat, în ceea ce priveşte vulnerabilitatea la schimbările climatice şi modalităţile de reducere a efectelor viitoare.


	3.5. Instrumente de decizie pentru planificarea adaptării prin prisma experienţei
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbările climatice). Una dintre modalităţile prin care pot fi concretizate prevederile acestui capitol este elaborarea unor instrumente de decizie pentru planificarea adaptării prin prisma experienţei şi prioritizarea politicilor şi măsurilor de adaptare, inclusiv a consecinţelor economice ale diferitelor măsuri de adaptare.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Conform SNSC realizarea şi implementarea măsurilor de adaptare depinde de abilitatea de a accesa şi utiliza instrumentele disponibile de evaluare şi prioritizare a acestora şi de aplicarea acestor instrumente în planificarea adaptării în condiţii reale.
	Pe baza experienţei internaţionale de planificare a adaptării, au fost identificate trei elemente particulare ale procesului de planificare a adaptării: Instrumente de suport decizional pentru evaluarea economică şi prioritizarea opţiunilor de adaptare; Abordare structurată a managementului riscurilor; "Cele mai bune practici" de integrare a adaptării în reglementare şi planificare.
	Toate elementele sunt importante pentru îmbunătăţirea procesului de planificare a adaptării, având un caracter multi-sectorial şi venind în sprijinul procesului planificării adaptării în toate sectoarele.
	3. Descrierea acţiunii:
	1) Instrumente de suport decizional pentru evaluarea economică şi prioritizarea opţiunilor de adaptare.
	Se va organiza un seminar de două zile privind aplicarea instrumentelor de suport decizional în evaluarea din punct de vedere economic a opţiunilor de adaptare. Participanţii la seminar vor fi profesionişti din sectoarele public şi privat, care vor utiliza practic instrumentele de analiză economică. Seminarul va fi prezentat ca un prim pas în introducerea metodelor de evaluare economică în planificarea adaptării. MMGA în continuare va analiza activităţi posibile, prin care să se intensifice aplicarea practică a instrumentelor legat de adaptare. 2) Abordare structurată a managementului riscurilor
	Se va organiza un seminar de două zile privind aplicarea metodei de management a riscurilor în adaptarea la schimbările climatice. Participanţii la seminar vor fi profesionişti din sectoarele public şi privat care vor utiliza practic instrumentele de management a riscurilor. Seminarul va fi prezentat ca un prim pas în introducerea metodelor structurate de management a riscurilor în planificarea adaptării. MMGA va analiza activităţi posibile în continuare prin care să se intensifice aplicarea practică a acestor instrumente.
	3) "Cele mai bune practici" de integrare a adaptării în reglementare şi planificare
	Se va organiza un seminar de două zile, la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai ţărilor identificate ca având o experienţă semnificativă în integrarea adaptării în reglementarea şi planificarea la nivel naţional şi regional. Experienţa internaţională va contribui la stabilirea modului de incorporare a adaptării în procesele de reglementare şi planificare din România. Seminarul va fi utilizat ca mijloc de informare în vederea elaborării ghidurilor de incorporare a adaptării în procesele de planificare de către autorităţile naţionale şi locale.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA, ANPM, ANM, MEC, MAPDR, MTCT şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenele de implementare a acţiunii:
	1) Septembrie 2006
	2) Martie 2007
	3) Noiembrie 2007
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Resurse umane: câte o persoană desemnată din MMGA, ANPM, ANM, MEC, MAPDR, MTCT
	Resurse financiare:
	1) Organizare seminar 35.700 RON (surse de finanţare externe sau bugetul de stat)
	2) Organizare seminar 35.300 RON (surse de finanţare externe sau bugetul de stat)
	3) Organizare seminar 35.300 RON (surse de finanţare externe sau bugetul de stat)
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Efectele pozitive asupra societăţii româneşti în general vor apărea mai ales pe termen lung, pe măsură ce deciziile privind politicile şi măsurile de adaptare se vor baza pe cunoştinţe din ce în ce mai solide. Pe termen scurt şi mediu, impactul va consta în îmbunătăţirea comunicării informaţiilor către factorii de decizie din sectoarele public şi privat, în ceea ce priveşte vulnerabilitatea la schimbările climatice şi modalităţile de reducere a efectelor viitoare.

4.Mecanisme flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto


	4.1. Elaborarea ghidului privind pregătirea şi aprobarea proiectelor JI pe baza Modului II
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internaţională a emisiilor).
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Până în prezent, România a dezvoltat proiecte JI pe baza documentaţiilor completate conform practicilor internaţionale şi cu ajutorul procedurilor stabilite de comun acord cu partenerii străini, pe baza Memorandumurilor de Înţelegere. Lipsa unei proceduri interne legal aprobate privind completarea şi depunerea documentaţiilor specifice, precum şi a etapelor de procedură pentru promovarea unor astfel de proiecte, ar putea explica lipsa de interes a societăţilor comerciale faţă de promovarea proiectelor JI.
	Criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le întrunească România pentru a putea participa la dezvoltarea proiectelor JI pe baza Modului II sunt următoarele: ratificarea KP; calcularea cantităţii atribuite; existenţa registrului naţional. România este parte la KP încă din anul 2001, iar cerinţele referitoare, la cantitatea atribuită şi registrul naţional vor fi îndeplinite până în septembrie 2006, conform acţiunilor 2.2 şi 2.5.
	3. Descrierea acţiunii:
	Facilitarea dezvoltării proiectelor JI pe baza Modului II implică realizarea a trei activităţi, după cum urmează;
	1) Întocmirea "Ghidului privind proiectele JI", incluzând un capitol introductiv, care să explice "filozofia" acestui gen de proiecte şi descrierea documentelor specifice JI ce trebuie elaborate de cei care doresc să desfăşoare astfel de proiecte: scrisori de intenţie, "Document de prezentare iniţială a proiectului JI" (PIN), "Documentul de prezentare a proiectului" (PDD), "Planul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră" (PM), evaluarea impactului asupra mediului (EIM), dezbaterile publice, cerinţele referitoare la determinarea PDD, inclusiv documentele referitoare la raportarea emisiilor de GHG şi verificarea rezultatelor după finalizarea proiectelor.
	2) Pregătirea documentului "Procedura aprobării proiectelor JI", care are ca scop detalierea etapelor de prezentare a materialelor de referinţă, a responsabilităţilor de analiză a documentelor specifice JI, intervalul de răspuns la astfel de cereri, formatul standard al documentelor ce se eliberează de către MMGA, pentru fiecare etapă a procedurii. Trebuie să se facă o distincţie clară între stabilirea situaţiei de referinţă pentru procedura JI Modul II şi procedura JI Modul I. Pentru Modul II cerinţele specifice privind stabilirea situaţiei de bază vor fi determinate de către Comitetul de Supraveghere a Proiectelor JI (JISC), în timp ce stabilirea situaţiei de bază pentru Modul I va lăsa mai mult loc pentru decizii la nivel naţional.
	3) Instruirea personalului implicat în analiza documentelor specifice JI şi a personalului implicat în monitorizarea implementării proiectelor JI.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA şi ANPM şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu răspund de întocmirea versiunii iniţiale de lucru a documentelor de la punctele 1 şi 2, propun avizarea acestuia în cadrul CNSC şi apoi aprobarea prin ordin MMGA. MMGA este responsabil cu instruirea personalului prevăzută la punctul 3.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	Martie 2006
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Resurse umane:
	1) şi 2) MMGA - 2 persoane şi ANPM - 2 persoane
	3) MMGA -1 persoană şi ANPM - 3 persoane (ANPM va organiza instruirile APM-urilor)
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Un ghid pentru proiectele JI şi o procedură de aprobare a acestora vor clarifica aspectele importante privind acest mecanism şi vor încuraja interesul potenţialilor beneficiari de a promova proiecte JI, ce conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.


	4.2. Procedura de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internaţională a emisiilor), care prevede că România va continua să participe la implementarea mecanismului JI, urmărind şi respectarea criteriilor de eligibilitate pentru proiectele JI.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească România pentru a putea participa la dezvoltarea proiectelor JI pe baza Modului I sunt următoarele: ratificarea KP; calcularea cantităţii atribuite; existenţa sistemului naţional de estimare a emisiilor de GHG şi a absorbţiilor; existenţa registrului naţional; transmiterea celui mai recent inventar al emisiilor de GHG şi transmiterea informaţiilor suplimentare privind cantitatea atribuită conform art 7.1 din KP. În acelaşi timp România va trebui să elaboreze o procedură internă privind aprobarea, verificarea şi monitorizarea reducerilor de emisii de GHG pentru proiectele JI. România este parte la KP încă din anul 2001, iar cerinţele referitoare la cantitatea atribuită, registrul naţional, sistemul naţional de estimare şi inventar vor fi îndeplinite până în septembrie 2006, conform acţiunilor 2.1, 2.2 şi 2.5.
	3. Descrierea acţiunii:
	Pe baza experienţei dobândite în promovarea proiectelor pe baza Modului II, se va stabili gradul de flexibilitate ce poate fi acordat pentru dezvoltarea proiectelor JI pe baza Modului I. În acest scop, vor fi necesare 2 activităţi, după cum urmează:
	1) Elaborarea procedurii de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I, care să includă formatul documentaţiei specifice necesare, termenele de analiză şi emitere a aprobării de către MMGA. Procedura va include şi identificarea metodologiilor de definire a situaţiei de referinţă şi a cerinţelor referitoare la monitorizare.
	2) Realizarea cadrului instituţional pentru acreditarea unor entităţi operaţionale independente care să verifice documentaţia specifică proiectelor JI şi rapoartele de monitorizare a reducerilor de emisii generate de proiectele JI.
	Asociaţia de Acreditare din România (RENAR), membră a Asociaţiei Europene pentru Acreditare (EA), va acredita astfel de entităţi operaţionale independente pe baza unor proceduri specifice.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA şi ANPM şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu, răspund de elaborarea versiunii iniţiale de lucru a procedurii de aprobare de la punctul 1 şi propun avizarea acesteia în cadrul CNSC şi apoi aprobarea prin ordin al MMGA.
	MEC, care coordonează RENAR, va dispune măsurile necesare pentru dezvoltarea capacităţii RENAR în acest domeniu şi pentru elaborarea procedurilor necesare pentru acreditarea entităţilor operaţionale independente.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	1 Septembrie 2006
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	1) 1 persoană MMGA şi 2 persoane ANPM
	178.500 RON pe baza unui proiect de asistenţă tehnică finanţat de Ministerul Afacerilor Economice din Olanda.
	2) 1 persoană MEC şi 2 persoane RENAR
	35.700 RON din surse proprii RENAR.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Dezvoltarea proiectelor pe baza Modului I JI permite o mai mare flexibilitate în pregătirea documentaţiei şi poate conduce implicit la o reducere a perioadei de timp necesare pentru aprobarea proiectului şi a cheltuielilor asociate elaborării documentelor specifice.


	4.3. Elaborarea şi aprobarea criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor prioritare pentru proiectele JI
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internaţională a emisiilor), care prevede că România va continua să participe la implementarea mecanismului JI, urmărind respectarea criteriilor de eligibilitate pentru proiectele JI.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Criteriile de eligibilitate şi domeniile prioritare avizate de CNSC se referă între altele la următoarele:
	▪ Proiectele JI trebuie să sprijine politicile şi obiectivele de dezvoltare durabilă a României;
	▪ Proiectele JI trebuie să conducă la reduceri suplimentare de emisii de GHG;
	▪ Proiectele JI trebuie să demonstreze adiţionalitatea (acestea nu ar fi avut loc într-un scenariu normal de dezvoltare);
	▪ Beneficiarul proiectului JI trebuie să demonstreze capacitatea de a completa în totalitate schema de finanţare şi de a gestiona pregătirea şi implementarea proiectului;
	▪ Proiectele JI trebuie să genereze reduceri de emisii de GHG de cel puţin 0,1 MtCO2 e anual.
	Între domeniile prioritare se numără: reabilitarea sistemelor de încălzire centrală, modernizarea şi reabilitarea CET-urilor, creşterea eficienţei energetice, schimbarea combustibilului în instalaţiile de producere a energiei, cu combustibili "curaţi", utilizarea biogazului provenit de la închiderea depozitelor de deşeuri, promovarea surselor de energie regenerabilă şi împădurirea sau reîmpădurirea unor suprafeţe de teren.
	3. Descrierea acţiunii:
	1) Elaborarea criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor prioritare, după o analiză mai aprofundată şi supunerea acestora avizării CNSC
	2) Identificarea preliminară a posibilelor proiecte JI şi realizarea unei baze de date. MMGA, împreună cu ANPM vor elabora conform acţiunii 4.2 o serie de documente specifice pentru aprobarea proiectelor JI, printre care un model de "Document de prezentare iniţială a proiectului JI" (PIN), care va fi supus avizării CNSC şi diseminat în toate sectoarele eligibile şi autorităţilor locale. Societăţile cu activitate în domeniile prioritare vor fi invitate să prezinte ANPM idei de proiecte în formatul PIN, pentru a putea crea o bază de date în acest sens. ANPM va asigura conformarea cu criteriile de eligibilitate şi domeniile prioritare, dar calitatea şi viabilitatea financiară a ideilor de proiecte vor trebui asigurate de cei ce le propun şi vor fi evaluate în cadrul şedinţelor CNSC la momentul solicitării scrisorii de susţinere din partea MMGA.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA şi ANPM şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu, răspund de elaborarea versiunii iniţiale de lucru a criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor prioritare de la punctul 1 şi propun avizarea acestora în cadrul CNSC şi apoi aprobarea prin Ordin MMGA.
	ANPM este responsabilă cu realizarea bazei de date a posibilelor proiecte JI şi cu includerea propunerilor de proiecte în această bază de date.
	5. Termenele de implementare a acţiunii:
	Criteriile de eligibilitate incluse în procedura de aprobare a proiectelor JI Mod II: Martie 2006
	Criteriile de eligibilitate incluse în procedura de aprobare a proiectelor JI Mod 1:
	Septembrie 2006
	Înfiinţarea bazei de date pentru posibilele proiecte JI: Martie 2006
	Includerea propunerilor de proiecte JI în baza de date: permanent
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Resurse umane:
	1) 1 persoană MMGA şi 2 persoane ANPM; nu sunt necesare contribuţii financiare
	2) 2 persoane ANPM; nu sunt necesare contribuţii financiare
	Resurse financiare: nu sunt necesare contribuţii financiare
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Elaborarea criteriilor de eligibilitate vor da posibilitatea celor ce doresc să dezvolte proiecte JI să cunoască toate aspectele solicitate şi să pregătească mai bine documentele specifice ce însoţesc un proiect JI. Întocmirea bazei de date cu posibile proiecte JI va oferi potenţialilor beneficiari o şansă mai bună de a atrage parteneri străini pentru finanţarea dezvoltării acestora şi va facilita accesul investitorilor străini la posibile proiecte JI în România.


	4.4. Cadrul şi fundamentarea implementării unei Scheme de Investiţii Verzi (GIS)
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internaţională a emisiilor). Pe baza scenariilor formulate în cea de-a III-a Comunicare Naţională, România va dispune de o cantitate disponibilă de aproximativ 50 milioane tone CO2 echivalent pe an, din care o parte poate fi valorificată prin utilizarea GIS.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Gestionarea fondurilor obţinute din comercializarea unităţilor cantităţii atribuite (AAU-uri) conform art. 17 al KP, în baza unei GIS, necesită o structură instituţională specială.
	Extinderea domeniului de competenţă a unei entităţi existente, cu experienţă în promovarea proiectelor de mediu, precum Administraţia Fondului de Mediu (AFM), se poate realiza cu un efort financiar minim care s-ar limita doar la realizarea unor proceduri specifice pentru finanţarea proiectelor de reducere a emisiilor de GHG şi instruirea personalului AFM.
	3. Descrierea acţiunii:
	Analiza implicaţiilor preluării de către AFM a responsabilităţilor în gestionarea fondurilor provenite din comercializarea unei cantităţi de AAU-uri în baza unei GIS.
	Elaborarea şi aprobarea legislaţiei specifice în ceea ce priveşte îmbunătăţirea cadrului instituţional al AFM pentru preluarea sarcinilor aferente implementării GIS şi modalitatea de finanţare a proiectelor de reducere a emisiilor de GHG din veniturile GIS.
	Elaborarea de proceduri specifice necesare pentru implementarea proiectelor de reducere a emisiilor de GHG - Manualul ciclului de proiect, criteriile de eligibilitate, criteriile de acceptare, condiţii de finanţare, proceduri de monitorizare/raportare.
	Stabilirea modului de aprobare de către Guvern a acordurilor/contractelor de comercializare a AAU-urilor, în special privind cantitatea, preţul şi condiţiile tranzacţiilor.
	Instruirea personalului AFM pentru a putea asigura competenţă tehnică, economică şi financiară în gestionarea fondurilor GIS.
	Organizarea unor seminare dedicate autorităţilor publice şi unităţilor economice care ar putea dezvolta proiecte de reducere a emisiilor de GHG pe baza GIS, în vederea înţelegerii mecanismelor asociate GIS şi a posibilităţilor de finanţare.
	O parte din veniturile GIS pot fi folosite şi pentru întărirea capacităţii instituţionale prin finanţarea unor proiecte de asistenţă tehnică ce vor fi propuse de MMGA.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA, ANPM, AFM şi alte alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu
	5. Termenele de implementare a acţiunii:
	Februarie-August 2006
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Resurse umane: 1 persoană MMGA, 1 persoană ANPM şi 4 persoane AFM
	Resurse financiare: 107.100 RON din surse externe (proiect Regional Environmental Center - cu sprijinul Japan Special Fund) şi 35.700 RON de la bugetul de stat pentru organizarea unor seminarii şi instruirea personalului.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Proiectele implementate pe baza unei GIS vor reduce emisiile de GHG şi vor conduce la îmbunătăţirea calităţii mediului prin implementarea de noi investiţii şi retehnologizări.
	Acţiunea va avea ca efect implementarea adecvată a GIS şi existenţa unei structuri pentru finanţarea rapidă a unor proiecte prioritare în domeniul schimbărilor climatice (proiecte de investiţii şi activităţi de întărire a capacităţii instituţionale).


	4.5. Implementarea propriu-zisă a unei GIS
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internaţională a emisiilor).
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	GIS reprezintă o oportunitate de finanţare a proiectelor de reducere a emisiilor de GHG care, în afară de retehnologizare, va determina şi conformarea cu alte cerinţe de mediu. România este una dintre puţinele ţări (ca şi Bulgaria, Rusia şi Ucraina) care ar putea beneficia de pe urma implementării unor astfel de mecanisme. Având în vedere că GIS nu este un mecanism flexibil al KP nu există reguli privind dezvoltarea sau implementarea unei astfel de scheme.
	Astfel România poate stabili/realiza cadrul legal şi instituţional în funcţie de condiţiile naţionale.
	3. Descrierea acţiunii:
	1) Elaborarea documentaţiei pentru decizia politică privind procentajul din cantitatea atribuită (AA) disponibilă pentru a fi comercializat în baza unor GIS, stabilirea domeniilor de activitate relevante pentru proiectele finanţate din veniturile GIS şi identificarea acţiunilor importante referitoare la întărirea capacităţii instituţionale.
	2) Comercializarea efectivă a unei cantităţi de AAU-uri în baza unor acorduri/contracte cu ţări aflate pe Anexa B a KP
	3) Stabilirea eligibilităţii tipurilor de proiecte de reducere a emisiilor de GHG sau programe de întărire a capacităţii instituţionale ce ar putea fi propuse spre finanţare din veniturile unei GIS
	4) Organizarea unor seminare de conştientizare privind GIS
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA, ANPM, AFM şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	Septembrie-Decembrie 2006
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Asistenţa tehnică şi financiară va fi solicitată ţărilor cu care România a semnat Memorandumuri de Înţelegere sau donorilor internaţionali.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Implementarea unor GIS şi finanţarea unor proiecte de investiţii va conduce la facilitarea participării altor fonduri şi finanţări în dezvoltarea şi implementarea proiectelor de reducere a emisiilor de GHG cu impact pozitiv asupra îmbunătăţirii calităţii mediului din România. De asemenea, prin introducerea noilor tehnologii vor fi create condiţii pentru creşterea competitivităţii pe piaţă, a companiilor româneşti. Implementarea unor GIS va conduce la îmbunătăţirea capacităţii instituţionale prin finanţarea unor proiecte şi programe necesare în domeniul schimbărilor climatice.

5.Schema UE privind comercializarea emisiilor


	5.1. Evaluarea necesităţilor instituţionale şi stabilirea cadrului instituţional pentru transpunerea şi implementarea Dir. 2003/87/CE modificată prin Dir. 2004/101/CE
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8 (Implementarea Directivei UE 2003/87/CE) care se referă la transpunerea şi implementarea Directivei UE privind comercializarea certificatelor de emisii (2003/87/CE - ETS UE) în România combinată cu Directiva care amendează ETS UE prin recunoaşterea legăturii dintre ETS UE şi mecanismele flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto (2004/101/CE - "linking").
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune: Ca viitor stat membru UE, România este obligată să transpună în legislaţia naţională Directiva privind comercializarea emisiilor, cel mai târziu până la data aderării. Recunoscând beneficiile potenţiale pentru mediul şi economia României ale comercializării certificatelor de emisiilor în interiorul UE, MMGA şi-a propus să transpună Directiva ETS UE până la sfârşitul anului 2005 şi va întocmi şi transmite Planul Naţional de Alocare (NAP), pentru perioada 2007-2012, spre aprobarea (neoficială) a CE până în Septembrie 2006, pentru a permite iniţierea tranzacţiilor încă de la 1 ianuarie 2007 - data preconizată pentru aderarea României la UE.
	3. Descrierea acţiunii:
	A) Evaluarea necesităţilor instituţionale pentru a identifica necesarul de capacitate instituţională pentru implementarea ETS UE. Aceasta va include şi asigurarea resurselor necesare (finanţare, personal şi specializare) şi va trata alocarea responsabilităţilor şi implicării ministerului, agenţiilor şi altor instituţii relativ la diferite activităţi legate de ETS UE.
	a) Autorităţile ce vor fi implicate: MMGA, desemnat ca Autoritate Competentă pentru implementarea ETS UE; ANPM; ARPM-uri; APM-uri şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	b) Responsabilităţile şi activităţile care vor intra sub responsabilitatea MMGA (inclusiv agenţiile/instituţiile aflate în subordinea/sub coordonarea sa) sunt:
	1. Coordonarea elaborării NAP
	2. Realizarea inventarului instalaţiilor
	3. Comunicarea şi furnizarea informaţiilor pentru participanţi
	4. Autorizarea
	5. Monitorizarea şi raportarea
	6. Administrarea registrului naţional
	Responsabilitatea acreditării Organismelor de verificare care vor efectua monitorizarea şi raportarea intră sub incidenţa MEC.
	B) Stabilirea cadrului instituţional necesar implementării ETS UE - prin adoptarea legislaţiei primare de transpunere a Directivei ETS UE şi organizarea aspectelor instituţionale privind ETS UE în cadrul agenţiilor naţională/regionale/locale de protecţie a mediului.
	C) Instruirea personalului implicat în ETS UE prin cursuri şi seminarii.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA şi instituţiile aflate în subordinea/sub coordonarea sa, MEC, MAI şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	Decembrie 2005 - Finalizarea evaluării necesarului de capacitate
	Ianuarie 2006 - Stabilirea cadrului instituţional
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Câte o persoană din MMGA, ANPM, MEC şi MAI, şi consultanţi internaţionali.
	Resurse financiare externe pentru consultanţă pe baza unor programe finanţate de donori internaţionali.
	Finanţare de la bugetul de stat pentru angajarea de personal şi instruire: 35.700 RON în 2006 şi 35.300 RON în 2007.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Sectoarele care fac parte din ETS UE, reprezintă circa 50% din totalul emisiilor de GHG din UE, contribuie semnificativ la realizarea ţintelor de reducere a emisiilor statelor membre UE într-un mod economic şi eficient, şi fac trecerea la o economie cu consum redus de carbon în viitor. În România, implementarea ETS UE va permite unui număr mare de societăţi comerciale din sectorul energetic şi industrie să participe la comercializarea certificatelor de emisii.
	În cazul unui surplus de certificate atribuite, societăţile pot crea venituri suplimentare prin vânzarea acestora pe piaţă.


	5.2. Aprobarea legislaţiei primare de transpunere a Directivei 2003/87/CE, amendată de Directiva 2004/101/CE
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8 (Implementarea Directivei UE 2003/87/CE) care se referă la transpunerea şi implementarea Directivei UE privind comercializarea certificatelor de emisii (2003/87/CE - ETS UE) în România combinată cu Directiva care amendează ETS UE prin recunoaşterea legăturii dintre ETS UE şi mecanismele flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto (2004/101/CE - "linking").
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Ca viitor stat membru UE, România este obligată să transpună în legislaţia naţională Directiva ETS UE cel mai târziu până la data aderării. Recunoscând potenţialele beneficii atât pentru mediul cât şi pentru economia României rezultate în urma comercializării certificatelor de emisii de GHG, MMGA şi-a propus să transpună Directiva ETS UE până la sfârşitul anului 2005.
	Acţiunea prevede elaborarea şi adoptarea cadrului legal (legislaţie primară), cu prevederi adecvate privind stabilirea cadrului instituţional şi procedural în implementarea şi aplicarea Directivei ETS EU.
	3. Descrierea acţiunii:
	A) Proiectele legislaţiei primare pentru transpunerea Directivei ETS UE având 2 componente:
	1. Proiect de amendare a legislaţiei existente (Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, cu modificările ulterioare) pentru a permite:
	a) Transpunerea Directivei ETS UE, amendate prin Directiva "de legătură" (2004/101/CE), şi
	b) Adoptarea aranjamentelor instituţionale şi financiare pentru implementarea ETS UE.
	2. Proiect de act normativ (Hotărâre a Guvernului) pentru transpunerea completă a Directivei ETS UE (2003/87/CE), amendată prin Directiva "de legătură" (2004/101/CE). Acest act normativ va conţine:
	a) Descrierea detaliată a comunicării cu viitorii participanţi;
	b) Procedura de consultare a publicului cu privire la NAP;
	c) Proceduri privind alocarea responsabilităţilor în cadrul MMGA şi organizaţiilor aflate în subordinea/sub coordonarea sa şi stabilirea capacităţii instituţionale necesare (rezultând din acţiunea 5.1) pentru implementarea ETS UE;
	d) Responsabilităţile şi modul de implicare a altor ministere (MEC şi MAI), instituţii implicate în procesul de alocare, ţinând seama că MMGA şi reprezentanţii săi vor răspunde în totalitate de întregul proces de alocare (până la nivel de instalaţie). Există posibilitatea înfiinţării unui grup de lucru dedicat acestui subiect, format din experţii MMGA, MEC şi MAI.
	B) Consultări publice asupra proiectului şi obţinerea aprobărilor din partea altor ministere
	C) Adoptarea legală a modificărilor LPM şi HG privind transpunerea Directivei ETS
	D) Instruirea personalului implicat în implementarea EU ETS.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA, împreună cu agenţiile subordonate şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenele de implementare a acţiunii:
	Ianuarie 2006 - aprobarea HG de transpunere.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Resurse umane: o persoană MMGA şi o persoană ANPM
	Resurse financiare: Acţiunea este parte dintr-un proiect de asistenţă tehnică sprijinit de Guvernul Olandei
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii: Stabilirea cadrului legal pentru implementarea în cele mai bune condiţii a Directivelor ETS UE şi "de legătură" şi identificare clară a responsabilităţilor fiecărei instituţii.


	5.3. Aprobarea legislaţiei secundare: Ghid de monitorizare şi raportare. Acreditarea organismelor de verificare
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8 (Implementarea Directivei UE 2003/87/CE). Directiva ETS UE prevede ca emisiile să fie monitorizate şi raportate conform Ghidului CE de Monitorizare şi Raportare (MRG) aprobat prin Decizia CE din 29 ianuarie 2004 de stabilire a ghidului de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră în baza Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi Consiliului. Pentru a îndeplini obiectivul specific prezentat în SNSC Capitolul 8.2 privind implementarea Directivei ETS UE şi transpunerea tuturor reglementărilor subsecvente importante, România trebuie să adopte MRG şi trebuie elaborate protocoale detaliate de monitorizare. În acelaşi timp, trebuie adoptate proceduri privind regulile de verificare, inclusiv proceduri de acreditare a verificatorilor desemnându-se şi responsabilităţile de monitorizare, conform Capitolului 8.3 (d) din SNSC.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Astfel de activităţi nu s-au desfăşurat în România până în prezent. Directiva 2003/87/CE prevede monitorizarea şi raportarea emisiilor de GHG la nivelul instalaţiei. România, ca viitor stat membru are obligaţia de a se conforma cu prevederile Directivei ETS UE cel târziu la data aderării.
	3. Descrierea acţiunii:
	A) Elaborarea şi adoptarea legislaţiei secundare privind monitorizarea şi raportarea - Decizia CE din 29 ianuarie 2004 stabileşte ghidul de monitorizare şi raportare (MRG) a emisiilor de GHG. Acest MRG trebuie adoptat şi trebuie elaborate procedurile de monitorizare, în acelaşi timp fiind desemnate responsabilităţile de monitorizare, raportare şi verificare (MRV).
	B) Adoptarea procedurii interne de acreditare a verificatorilor - Se va utiliza procedura elaborată de către Asociaţia Europeană pentru Acreditare (EA), respectiv "Ghid referitor la Recunoaşterea Organismelor de Verificare conform ETS UE" dar şi alte documente publicate pe baza experienţei altor state privind adoptarea unei astfel de proceduri de acreditare a organismelor de verificare. Se vor stabili, de asemenea, aranjamentele instituţionale necesare pentru înregistrarea verificatorilor acreditaţi - ex. registrul naţional al verificatorilor conform ETS UE.
	C) Instruirea personalului autorităţilor de mediu şi operatorilor privind ghidul de monitorizare şi raportare adoptat (MRG).
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA împreună cu MEC şi MAI şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu
	5. Termenele de implementare a acţiunii:
	A) Martie 2006
	B) Iulie 2006
	C) Martie - Decembrie 2006
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Resurse umane: Câte o persoană din MMGA, ANPM, MEC şi MAI
	Resurse financiare: acţiunea este parte dintr-un proiect de asistenţă tehnică sprijinit de Guvernul Olandei
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Prin adoptarea legislaţiei secundare se va completa cadrul legal pentru implementarea Directivelor ETS UE şi "de legătură". Totodată, prin adoptarea procedurii de acreditare a verificatorilor companiile româneşti interesate în verificarea conform ETS UE pot fi înregistrate ca organisme recunoscute de verificare, monitorizare şi raportare.


	5.4. Prezentarea metodologiei de elaborare a Planului Naţional de Alocare (NAP)
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii: Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8.3 (c) care prevede că NAP determină cantitatea totală de certificate pe care Guvernul României intenţionează să le aloce şi modul de alocare pentru fiecare instalaţie. Presupunând data începerii ETS UE la
	1.1.2007, NAP-ul pentru perioada 2007-2012 va fi transmis spre aprobarea CE până în septembrie 2006.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Directiva 2003/87/CE a Parlamentului şi Consiliului European prevede ca NAP să fie întocmit şi depus la CE spre aprobare cu un an şi jumătate înainte de intrarea acestuia în vigoare.
	România, ca viitor membru al UE, are obligaţia de a se conforma cu prevederile Directivei privind comercializarea certificatelor de emisii, cel mai târziu până la data aderării.
	3. Descrierea acţiunii:
	Metodologia trebuie să stabilească regulile şi principalele aspecte ale elaborării NAP, şi anume:
	I. Acţiunile iniţiale sunt incluse următoarele etape:
	1) Integrarea celor două NAP într-un singur document bazat pe aceleaşi seturi de date, principii, metodologii şi proceduri de aprobare.
	2) Determinarea structurii iniţiale a NAP.
	3) Determinarea calendarului detaliat de elaborare a NAP şi a resurselor necesare.
	II. Stabilirea instalaţiilor ce vor fi incluse în ETS UE
	- Inventarul instalaţiilor
	ETS are în vedere următoarele sectoare: activităţi energetice - instalaţii de combustie cu o putere termică instalată de peste 20 MW, rafinării de ţiţei, furnale de cocs; metalurgie feroasă: siderurgie; industria de prelucrare a mineralelorciment, sticlă, ceramică; alte activităţi - celuloză şi hârtie conform Anexei I a Directivei.
	- Opţiunea de excludere
	Art. 27 al Directivei 2003/87/CE permite excluderea temporară a unor instalaţii până la 31.12.2007. Etape de parcurs:
	1) Stabilirea utilizării opţiunii de excludere şi a condiţiilor
	2) Solicitarea de cereri de excludere din partea instalaţiilor eligibile
	3) Solicitarea aprobării Comisiei
	III. Comunicarea cu viitorii participanţi
	Conştientizarea în vederea asigurării participării diferiţilor factori implicaţi în ETS UE. MEC şi MAI vor juca un rol important în aceasta activitate.
	- Notificări oficiale
	1) Stabilirea inventarului iniţial al instalaţiilor participante la ETS UE
	2) Notificarea iniţială solicitând comentarii asupra selecţiei şi prezentând posibilitatea excluderii
	3) Revizuirea inventarului, dacă este cazul şi adoptarea acestuia
	4) Notificarea formată a participanţilor privind toate procedurile şi obligaţiile legate de ETS UE
	- Consultări
	În afara notificărilor formale, autoritatea competentă sau reprezentanţii acesteia vor consulta viitorii participanţi în timpul pregătirii NAP-ului privind o serie de aspecte, în special, în ceea ce priveşte datele despre instalaţii ce se vor utiliza în pregătirea NAP şi regulile şi metodologiile de alocare aplicate şi, în acelaşi timp, privind regulile şi procedurile de autorizare şi monitorizare.
	IV. Metoda de alocare selectată
	Art. 10 al Directivei 2003/87/CE prevede că, în prima perioadă prevăzută de Directivă, cel puţin 95% din certificate trebuie alocate gratuit. Pentru cea de-a doua perioadă, acest procentaj se reduce la cel puţin 90%. Toate statele membre UE au ales să aloce gratuit aceste cote instalaţiilor. Metodologia va prezenta şi opţiunea aleasă de România pentru ambele perioade prevăzute de Directivă.
	V. Plafon general pentru instalaţiile incluse
	Comisia prevede o serie de linii directoare privind implementarea criteriilor din Anexa III a Directivei în raport cu stabilirea plafonului general:
	1) Cantitatea totală a certificatelor să corespundă ţintei de reducere a emisiilor de GHG.
	2) Cantitatea totală să nu depăşească necesităţile probabile. Aceasta se leagă de emisiile proiectate pentru toate instalaţiile incluse în ansamblu.
	3) Cantitatea totală a certificatelor alocate să corespundă evaluărilor emisiilor efective şi proiectate în vederea îndeplinirii ţintei de reducere a emisiilor.
	4) Raportul dintre totalul emisiilor din instalaţiile incluse şi emisiile totale să fie luat în considerare.
	Orice diferenţă faţă de acest raport în alocarea certificatelor trebuie justificată.
	VI. Stabilirea plafoanelor la nivel de sector şi activitate
	După stabilirea plafonului general, certificatele vor putea fi distribuite pe sectoare şi activităţi astfel:
	1) Stabilirea defalcării pe sectoare şi activităţi în stabilirea plafoanelor de alocare.
	2) Selectarea proiecţiilor/scenariilor privind emisiile la nivel de sector şi activitate ce vor fi utilizate.
	3) Identificarea şi analizarea evoluţiilor importante pe sector şi activitate (în special, în privinţa creşterii producţiei peste media tuturor instalaţiilor incluse).
	4) Stabilirea plafoanelor de alocare la nivel de sector şi activitate corespunzător plafonului general
	VII. Principii de alocare la nivel de instalaţie
	A. Anul de bază şi metoda de prognozare la nivel de instalaţie
	Anul sau perioada de bază este un parametru esenţial pentru alocarea la nivel de activitate şi instalaţie: Alegerea anului de bază poate ţine seama de efectele asupra temperaturii sau de fluctuaţiile anuale ale producţiei. Directiva prevede în acest caz utilizarea celor mai recente date şi realizarea următoarelor etape:
	1) Stabilirea unei abordări şi a considerentelor privind selectarea anului sau a perioadei de bază.
	2) Stabilirea anului sau perioadei de bază pentru alocare.
	3) Stabilirea scenariilor şi parametrilor de utilizat în evaluarea creşterii viitoare a producţiei şi a emisiilor.
	B. Acţiunea timpurie şi tehnologia curată
	- Acţiune timpurie - NAP poate permite includerea acţiunii timpurii. Acţiunea timpurie se limitează la reducerile emisiilor din instalaţiile incluse în Directiva peste cantitatea redusă conform legislaţiei comunitare sau naţionale, sau la acţiunile întreprinse în lipsa unei astfel de legislaţii. Se vor desfăşura următoarele acţiuni:
	1) Luarea deciziei privind acordarea recompensei pentru acţiunea timpurie.
	2) Stabilirea metodologiei de determinare a instalaţiilor ce vor fi recompensate.
	3) Stabilirea metodei de calculare a primei pentru acţiunea timpurie.
	4) Calcularea primei totale necesare pentru acţiunea timpurie.
	- Tehnologii curate - Directiva permite luarea în considerare a utilizării tehnologiilor curate în alocarea nivelului pe instalaţie. Etapele de parcurs sunt:
	1) Luarea deciziei privind acordarea recompensei pentru tehnologii curate.
	2) Stabilirea metodologiei/criteriilor de determinare a instalaţiilor ce vor fi recompensate.
	3) Stabilirea metodei de calculare a primei pentru utilizarea tehnologiilor curate.
	4) Calcularea primei totale necesare pentru tehnologii curate.
	VIII. Evaluarea calităţii şi disponibilităţii datelor
	În multe state membre UE, îndeosebi în noile state membre, calitatea şi disponibilitatea datelor referitoare la emisii şi producţie la nivel de activitate şi instalaţie s-au dovedit principalul obstacol în procesul de alocare. Acest aspect va trebui abordat dintr-o fază timpurie. Etape de parcurs:
	1) Determinarea surselor de date ce vor fi folosite.
	2) Evaluarea calităţii şi disponibilităţii datelor referitoare la emisii.
	3) Efectuarea colectării de date suplimentare, dacă este cazul.
	IX. Determinarea rezervelor de certificate
	O parte din certificatele totale ar putea fi ţinute în rezervă şi nealocate iniţial instalaţiilor din următoarele motive:
	- Rezerva pentru instalaţii neidentificate - Se poate întâmpla ca unele instalaţii existente să rămână neidentificate până după adoptarea NAP. Rezerva ar putea fi utilizată pentru alocarea de certificate pentru aceste instalaţii identificate ulterior.
	- Rezervă pentru noile instalaţii - NAP va trebui să conţină informaţii cu privire la modul în care firmele noi pot participa la ETS UE. Firmele noi trebuie tratate în acelaşi fel ca şi participanţii existenţi deja. Majoritatea statelor membre ale UE au păstrat o rezervă pe care să o pună la dispoziţie gratuit noilor instalaţii. Etape de parcurs:
	1) Determinarea rezervei pentru instalaţii neidentificate şi stabilirea destinaţiei rezervei neutilizate.
	2) Stabilirea abordării rezervei pentru firme noi şi determinarea mărimii necesare a rezervei.
	3) Determinarea destinaţiei rezervei neutilizate (anulare sau scoatere la licitaţie).
	X. Alocarea certificatelor pe fiecare instalaţie
	Etapa finală în metodologia de alocare este reprezentată de stabilirea cantităţii de certificate pentru fiecare instalaţie. Foarte probabil, procesul de alocare va fi iterativ, ceea ce implică faptul că, după evaluarea alocării pe instalaţie, se pot opera ajustări ale metodologiei şi plafoanelor la nivel de sector şi instalaţie. Etape de parcurs:
	1) Stabilirea emisiilor istorice la nivel de instalaţie.
	2) Stabilirea formulei de bază a alocării în funcţie de principiile adoptate şi a eligibilităţii instalaţiei pentru prime de acţiune timpurie sau de tehnologie curată.
	3) Calcularea alocării cu asigurarea corespondenţei cu plafonul de sector şi activitate şi plafoanele generale de alocare.
	XI. Efectuarea consultărilor publice
	Directiva prevede efectuarea de consultări publice privind NAP. Sunt necesare două runde de consultări, una asupra versiunii iniţiale de lucru a NAP şi o alta pentru versiunea finală a NAP.
	XII. Autoevaluare
	Proiectele de Plan Naţional de Alocare vor fi evaluate în raport cu criteriile enumerate în Anexa III a Directivei înainte de a fi depus la Comisie. Astfel se va asigura conformarea şi se va sprijini procesul de evaluare de către Comisie.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA - ca autoritate competentă desemnată
	MEC şi MAI - şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu
	5. Termenele de implementare a acţiunii:
	Iniţiere: Decembrie 2005
	Finalizare: Februarie 2006
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Câte 2 persoane din MMGA, ANPM, MEC şi MAI
	Finanţare de la buget: 71.400 RON şi/sau asistenţă tehnică şi financiară solicitată în ţările cu care România a semnat Memorandumuri de înţelegere sau donori internaţionali.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Prin aprobarea metodologiei de elaborare a NAP se vor pune bazele efective ale implementării Directivei ETS UE în România, iar companiile participante vor cunoaşte exact cerinţele implementării acestei scheme de comercializare şi vor putea participa la tranzacţii.


	5.5. Pregătirea şi aprobarea Planului Naţional de Alocare (NAP) pentru perioada 2007-2012; adoptarea oficială a NAP; emiterea autorizaţiilor pentru emisiile de GHG
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8.3, care prevede că NAP prezintă cantitatea totală de certificate pe care Guvernul României intenţionează să le aloce şi modul în care le va aloca pentru fiecare instalaţie. Presupunând data începerii 1.1.2007, NAP pentru România va cuprinde ultimul an al primei perioade de tranzacţionare (2007) împreună cu cea de-a doua perioadă 2008-2012.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţilor de acţiune:
	NAP reprezintă o obligaţie stabilită prin Directiva ETS UE şi România, ca viitor stat membru al UE, va trebui să implementeze şi să se conformeze cu prevederile Directivei cel târziu până la data aderării. Având în vedere discuţiile cu reprezentanţii Comisiei, NAP va fi elaborat pentru întreaga perioada 2007-2012 şi prezentat CE spre aprobare cel târziu în septembrie 2006.
	3. Descrierea acţiunii:
	În implementarea acţiuni se prevăd următorii paşi:
	I. Elaborarea NAP pentru perioada 2007-2012, în conformitate cu etapele I-XII din metodologie (a se vedea acţiunea 5.4). Practic este imposibil să se stabilească o abordare clară în doi paşi: stabilirea metodologiei şi elaborarea NAP, şi astfel va exista o singură activitate integrată.
	II. Transmiterea NAP la CE pentru aprobare neoficială/oficială
	1. Notificarea NAP la Comisie (până în septembrie 2006).
	2. NAP va face formal obiectul unei singure decizii a Comisiei.
	III. Adoptarea legală a NAP
	După decizia de aprobare a NAP de către CE, va fi adoptată forma finală a acestuia prin HG.
	IV. Emiterea autorizaţiilor pentru emisiile de GHG - în conformitate cu procedurile aprobate (amendarea procedurilor de autorizare de mediu - Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 818/2003 şi Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 876/2004.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA - ca autoritate competentă desemnată
	MEC şi MAI şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu
	5. Termenele de implementare a acţiunii:
	Prima versiune a NAP - Iunie 2006
	Notificarea NAP la Comisie - Septembrie 2006
	Adoptarea NAP prin HG - Decembrie 2007
	Emiterea autorizaţiilor pentru emisiile de GHG - până la 31 martie 2007
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Câte 2 persoane din MMGA, ANPM, MEC şi MAI
	Contribuţie financiară prin asistenţă tehnică internaţională: 534.300 RON
	Contribuţie de la bugetul de stat: 356.600 RON pentru elaborarea NAP
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Pregătirea NAP şi aprobarea lui de către Comisie va da posibilitatea operaţionalizării schemei ETS UE şi a implementării efective a Directivei prin începerea realizării de tranzacţii cu certificate de emisii de GHG între companii.


	5.6. Comunicarea cu viitorii participanţi
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8.3, şi ţinând seama de nivelul scăzut de conştientizare privind ETS UE în rândul viitorilor participanţi. Această situaţie trebuie îmbunătăţită în cel mai scurt timp pentru a asigura participarea acestora în cadrul ETS UE. MEC şi MAI vor juca un rol important în realizarea acestei activităţi.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	O bună comunicare cu viitorii participanţi la ETS UE reprezintă o condiţie importantă pentru realizarea implementării Directivei ETS UE şi România, ca viitor stat membru al UE, are obligaţia de a se conforma cu prevederile acesteia până cel mai târziu la data aderării.
	3. Descrierea acţiunii:
	Comunicarea cu viitorii participanţi SNSC prevede necesitatea unei campanii de informare a viitorilor participanţi la ETS UE.
	Aceasta se va putea realiza cu ajutorul mai multor mijloace, precum:
	1) Asigurarea bazei legale pentru comunicare - a se vedea acţiunile 5.1, 5.2 şi 5.3.
	2) Realizarea inventarului instalaţiilor.
	3) Instruirea operatorilor, împreună cu autorităţile implicate.
	4) Realizarea unui dialog continuu între autorităţi şi operatori înaintea, şi în timpul pregătirii NAP, stabilirea persoanelor de contact, şi a datelor de contact pentru acestea la nivelul tuturor autorităţilor implicate (naţional/regional/local) ce răspund la întrebările participanţilor la ETS UE.
	5) Pregătirea unor broşuri, manuale şi a unei campanii de informare mass-media
	Realizarea activităţilor prezentate va conduce la următoarele rezultate:
	a) Conştientizare prin care să se asigure participarea diferiţilor factori interesaţi la ETS UE.
	b) Notificări formale a participanţilor privind toate procedurile şi obligaţiile legate de ETS UE.
	c) Consultări cu viitorii participanţi în timpul pregătirilor pentru ETS UE.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA - ca autoritate competentă desemnată

	MEC şi MAI şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	Data începerii: Noiembrie 2005
	Termen: permanent
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Câte o persoană din MMGA, ANPM, MEC şi MAI sprijinite de reprezentanţii ARPM-uri şi APM-uri
	Contribuţie financiară de la bugetul de stat: 35.700 RON
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Comunicarea cu viitorii participanţi este foarte importantă pentru o implementare facilă a acestei Directive complexe şi prin această activitate viitorii participanţi vor avea posibilitatea să se informeze din timp privind cerinţele, condiţiile şi oportunităţile prevăzute de Directiva ETS UE.

6.Politici şi măsuri de reducere a emisiilor


	6.1. Intensificarea participării României la Programul "Energie inteligentă pentru Europa"
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	SNSC prevede la Capitolul 9.3.1 identificarea şi elaborarea de acţiuni precise privind politicile şi măsurile de reducere a intensităţii carbonului în toate sectoarele relevante ale economiei. În plus, SNSC solicită găsirea unor noi surse de finanţare ale politicilor şi măsurilor interne (Cap. 9.3.3).
	2. Detalii ulterioare privind lipsurile existente şi necesitatea acţiunii
	Programul "Energie inteligentă pentru Europa" (IEE) este programul de asistenţă comunitară pentru acţiuni cu caracter netehnologic în domeniul eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă. Programul sprijină politicile Uniunii Europene în domeniul energiei stabilite prin Carta Verde privind Siguranţa furnizării de energie, Carta Albă privind Transporturile şi alte acte normative comunitare înrudite (inclusiv Directivele referitoare la electricitate regenerabilă, performanţa energetică a clădirilor şi biocombustibili).
	Programul IEE ar putea juca un rol primordial în România prin faptul că sprijină elaborarea şi implementarea politicilor referitoare la eficienţa energetică şi energia regenerabilă.
	Însă în prezent, România nu beneficiază pe deplin de Programul IEE din următoarele motive:
	1) Lipsa de claritate privind eligibilitatea României pentru IEE şi condiţiile de participare.
	2) Lipsa de coordonare dintre ministere şi dintre ministere şi institute în stabilirea priorităţilor privind IEE şi utilizarea efectivă a rezultatelor proiectului în elaborarea politicilor.
	3) Sumele disponibile pentru cofinanţare de la bugetul de stat sunt mici şi nu fac posibilă anvergura proiectelor necesare pentru a veni în sprijinul tuturor politicilor României în domeniul energiei.
	Prima prioritate este deci îmbunătăţirea coordonării în participarea României şi îmbunătăţirea comunicării dintre proiecte şi factorii de decizie politică. Dacă se va asigura acest lucru, se va putea avea în vedere o creştere a resurselor pentru cofinanţare.
	3. Descrierea acţiunii:
	Pentru a facilita participarea României la Programul "Energie inteligentă pentru Europa" au fost identificate următoarele acţiuni:
	1) Ministerul responsabil pentru energie regenerabilă şi eficienţă energetică (MEC) va evalua actualul program IEE în România şi va specifica mai detaliat priorităţile de îmbunătăţire.
	Evaluarea va privi de asemenea nivelul de cofinanţare necesar.
	2) Evaluarea posibilităţilor de creştere a cofinanţării care să devină disponibilă în anul 2007. Aceasta şi în legătură cu proiectele finanţate de la bugetul public şi cu cercetarea.
	MEC, MAI, MTCT şi MEdC vor răspunde de cooperarea la bugetul de cofinanţare.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MEC şi agenţiile subordonate acestuia
	MAI, MMGA, MTCT, MEdC
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	▪ Finalizarea evaluării programului IEE în România: Martie 2006
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Bugetul de stat:
	▪ Evaluarea programului IEE de către MEC: 71,400 RON (de contractat: Martie 2006);
	▪ Contribuţii suplimentare de la bugetul de stat pe anul 2007 de cuantificat până în August 2006.
	În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS care ar putea fi folosite pentru cofinanţarea proiectelor.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Măsurile de reducere a intensităţii utilizări carbonului în producerea şi consumul de energie şi materiale implică utilizarea mai intensă a tehnologiilor avansate. Tehnologiile aduc adeseori şi alte beneficii, precum scăderea consumurilor de alte resurse, creşterea nivelului producţiei sau, de exemplu, creşterea valorii proprietăţilor. Reducerea emisiilor de GHG este adeseori însoţită de reducerea altor forme de impact negativ asupra mediului, de exemplu poluarea locală a aerului.


	6.2. Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.1 şi 9.3.2, ce prevede identificarea şi elaborarea de acţiuni precise privind politicile şi măsurile de reducere a intensităţii carbonului în toate sectoarele relevante ale economiei. Sectorul energetic este un sector prioritar pentru introducerea politicilor şi măsurilor de reducere a emisiilor de GHG (Cap. 9.3.2).
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Energia regenerabilă este puternic promovată la nivel de UE ca măsură esenţială e reducere a emisiilor de GHG, deşi majoritatea măsurilor trebuie adoptate la nivelul fiecărui stat membru (MS). Din punct de vedere legislativ Directiva 2001/77/CE privind Promovarea electricităţii obţinute din surse de energie regenerabilă pe piaţa internă a energiei electrice este cea mai importantă reglementare în ceea ce priveşte producţia de energie regenerabilă.
	Directiva are în vedere producerea energiei electrice produse din surse de energie regenerabile (RES), precum cea eoliană, solară, geotermală, hidro, gaze de fermentaţie, tratarea nămolurilor şi biogaz. Directiva conţine:
	▪ Obligaţia MS de a adopta ţinte indicative pentru producţia viitoare de energie din RES şi de a arăta cum vor fi atinse aceste ţinte;
	▪ Obligaţia MS de a analiza cadrul legislativ şi de reglementare actual pentru a reduce sarcinile administrative pentru micii producători;
	▪ Obligaţia MS de a adopta reguli standard, transparente şi nediscriminatorii cu privire la responsabilitatea pentru costurile de conectare la reţea, întărire a reţelei şi utilizarea acesteia de către noii producători de energie electrică din surse regenerabile.
	Cadrul legal de reglementare este finalizat în România prin adoptarea HG nr. 443/2003, HG nr. 1535/2003, HG nr. 890/2003, HG nr. 1395/2005 şi HG nr. 1892/2004, şi asigură funcţionarea sistemului de promovare a E-RES. Este introdus şi un sistem de Certificate Verzi Tranzacţionabile (TGC). Cu toate acestea, trebuie depăşite încă numeroase bariere pentru a se putea exploata potenţialul:
	1) Schema privind certificatele verzi tranzacţionabile este nouă.
	2) Instituţiile locale de finanţare nu au fost active pe piaţa energiei regenerabile şi mulţi dintre sponsorii potenţiali ai proiectelor au o solvabilitate redusă.
	3) Intermediarii de pe piaţa locală nu au experienţă legată de elaborarea şi finanţarea proiectelor de energie regenerabilă (ingineri, consultanţi, ESCO etc.).
	4) Lipsesc informaţii cu privire la eventualele oportunităţi de proiecte.
	3. Descrierea acţiunii:
	Acţiunile identificate în PNASC nu acoperă decât perioada până în 2007, în timp ce atingerea obiectivului României în ceea ce priveşte cota de energie regenerabilă va necesita eforturi pe termen mai îndelungat. Pe termen scurt vor fi implementate următoarele acţiuni:
	1) România îşi va întări participarea la Programul Energie Inteligentă pentru Europa prin sprijinul acordat elaborării de politici privind energia regenerabilă (a se vedea acţiunea 6.1).
	2) MEC va implementa un proiect de dezvoltare a capacităţii intermediarilor de piaţă şi elaboratorilor de proiecte cu susţinere financiară din partea programului IEE. MEC va asigura cofinanţarea necesară.
	3) MEC va evalua sistemul Certificatelor Verzi Tranzacţionabile până la mijlocul anului 2007.
	4) Vor fi introduse noi mecanisme financiare pentru proiectele de energie regenerabilă, ex. propunerea pentru o facilitate de creditare acordată de BERD.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MEC şi alte autorităţi responsabile
	MAI şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	1) Întărirea participării la Programul IEE: a se vedea acţiunea 6.1.
	2) Mecanisme de finanţare pentru susţinere proiecte de energie regenerabilă: Decembrie 2006
	3) Evaluarea sistemului TGC: August 2007.
	4) Realizarea dezvoltării capacităţii pentru piaţa proiectelor de energie regenerabilă: 2006-2007.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Contribuţie de la bugetul de stat:
	▪ Evaluarea sistemului TGC: 70.600 RON (2007).
	▪ Cofinanţarea proiectelor de dezvoltare a capacităţii pe pieţele energiei regenerabile: 177.900 RON (2006-2007).
	În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS care ar putea fi folosite pentru cofinanţarea proiectelor.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Măsurile de reducere a intensităţii carbonului în producerea şi consumul de energie şi materiale implică tehnologii avansate, noi. Noile tehnologiile, de asemnea, aduc şi alte beneficii, precum scăderea consumurilor de alte resurse, creşterea nivelului producţiei sau creşterea valorii proprietăţilor. Reducerea emisiilor de GHG este adeseori însoţită şi de reducerea altor forme de impact negativ asupra mediului, de cum ar fi poluarea locală a aerului.


	6.3. Promovarea eficienţei energetice la utilizatorii finali de energie
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.1 şi 9.3.2, ce prevede identificarea şi elaborarea de acţiuni precise privind politicile şi măsurile de reducere a intensităţii carbonului în toate sectoarele relevante ale economiei, sectorul energetic fiind unul pentru introducerea politicilor şi măsurilor de reducere a emisiilor de GHG.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Au fost adoptate Legea eficienţei energetice nr. 199/2000 şi HG nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale referitoare la eficienţa energetică. Totodată, a fost transpusă şi legislaţia privind cerinţele de etichetare a aparatelor electrocasnice prin HG nr. 1252/2005 şi Directiva UE privind Performanţa energetică a clădirilor (2002/91/CE) prin Legea nr. 372/2005.
	Trebuie încă depăşite numeroase bariere înainte de a putea exploata potenţialul eficienţei energetice:
	▪ Lipsa informaţiilor privind eventualele oportunităţi de investiţii în domeniul eficienţei energetice.
	▪ Lipsa de experienţă a intermediarilor de piaţă (ingineri, consultanţi, ESCO etc.).
	▪ Instituţiile locale de finanţare nu au fost active pe piaţa eficienţei energetice, iar mulţi dintre potenţialii sponsori ai proiectelor au dificultăţi în asigurarea capitalului pentru investiţii.
	▪ Guvernul nu acordă facilităţi financiare.
	Noul Program Naţional multi-anual privind eficienţa energetică urmăreşte să rezolve aceste aspecte (va fi adoptat în cursul anului 2006). Pot fi identificate următoarele priorităţi:
	1) Evaluarea clară a responsabilităţilor din cadrul administraţiei centrale privind promovarea eficienţei energetice în toate sectoarele relevante (sectorul energetic, locuinţe, transporturi, industrie, agricultură).
	2) Stabilirea structurilor instituţionale pentru coordonarea implementării Programului Naţional.
	3) Introducerea facilităţilor financiare pentru investiţii în eficienţă energetică. În 2006 numai sistemele de încălzire centralizată vor fi eligibile pentru noile programe de subvenţii (13 mil. Euro).
	4) Stabilirea unor programe de audit care să ajute la suplinirea informaţiilor cu privire la oportunităţile de investiţii.
	5) Introducerea de campanii de informare şi conştientizare care să remedieze lacunele de conştientizare a eficienţei energetice în rândul populaţiei.
	3. Descrierea acţiunii:
	În perioada următoare vor fi implementate acţiunile ce urmează:
	1) Coordonarea dintre ministerele şi agenţiile implicate va fi îmbunătăţită cu ajutorul Comitetului Interministerial pentru Eficienţă Energetică.
	2) România îşi va întări participarea la Programul Energie Inteligentă pentru Europa pentru susţinerea elaborării de politici de eficienţă energetică (a se vedea acţiunea 6.1).
	3) MEC va implementa un proiect de dezvoltare a capacităţii intermediarilor de piaţă şi elaboratorilor de proiecte de eficienţă energetică cu sprijin financiar acordat prin Programul IEE. MEC va asigura cofinanţarea necesară.
	4) Vor fi introduse noi mecanisme financiare pentru proiectele de energie regenerabilă, ex. propunerea pentru o facilitate de creditare acordată de BERD. Dacă va fi cazul, vor fi revocate sau modificate anumite prevederi legislative şi reglementări naţionale care împiedică sau restricţionează utilizarea instrumentelor financiare şi contractele de economisire a energiei pe piaţa serviciilor energetice.
	5) MEC va evalua politicile existente cu privire la promovarea eficienţei energetice până la mijlocul anului 2007.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii: MEC, ARCE (coordonare), MMGA, MAI şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	▪ Întărirea participării la Programul Energie Inteligentă pentru Europa: a se vedea acţiunea 6.1
	▪ Proiect de întărire a capacităţii intermediarilor de piaţă şi elaboratorilor de proiecte de eficienţă energetică: 2006/2007
	▪ Mecanisme de finanţare pentru susţinerea proiectelor de eficienţă energetică: Decembrie 2006
	▪ Evaluarea politicilor privind eficienţa energetică: Iunie 2007
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Contribuţii de la bugetul de stat:
	▪ Cofinanţarea proiectului de dezvoltare a capacităţii pe pieţele de energie regenerabilă: 177.500 RON (2006-2007)
	▪ Evaluarea politicilor de eficienţă energetică: 70.600 RON (2007)
	▪ Creşterea finanţării pentru o schemă de facilităţi de finanţare a eficienţei energetice (2007): se va stabili în luna august 2006.
	În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS care ar putea fi folosite pentru cofinanţarea proiectelor.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Măsurile de reducere a intensităţii carbonului în producerea şi consumul de energie şi materiale implică tehnologii avansate, noi. Noile tehnologiile, de asemnea, aduc şi alte beneficii, precum scăderea consumurilor de alte resurse, creşterea nivelului producţiei sau creşterea valorii proprietăţilor. Reducerea emisiilor de GHG este adeseori însoţită şi de reducerea altor forme de impact negativ asupra mediului, de cum ar fi poluarea locală a aerului.


	6.4 Promovarea sistemelor de cogenerare şi a eficienţei energetice în sistemele de încălzire centralizată
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.1 şi 9.3.2, ce prevede identificarea şi elaborarea de acţiuni precise legate de politicile şi măsurile de reducere a intensitatea carbonului în toate sectoarele relevante ale economiei, sectorul energetic fiind unul prioritar pentru introducerea politicilor şi măsurilor de reducere a emisiilor de GHG.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Lipsa fondurilor de investiţii pentru reabilitare şi modernizare şi lipsa unor politici coerente privind producţia CET au dus la starea precară a sistemelor de încălzire în prezent. În unele reţele au fost însă instalate în ultimii ani unităţi mai mici.
	Obiectivul Directivei 2004/8/CE în promovarea sistemelor de cogenerare este acela de a creşte eficienţa energetică şi de a îmbunătăţi oferta prin crearea unui cadru de promovare şi dezvoltare a cogenerării de energie termică şi electrică de înaltă eficienţă, pe baza cererii de căldură utilă şi economiilor de energie primară de pe piaţa internă, ţinând cont de situaţia naţională specifică, în special legat de condiţiile climatice. Pe termen scurt, intenţia Directivei este de a susţine instalaţiile CET existente şi de a crea un teren de joc egal pe piaţă. Directiva prevede armonizarea definiţiilor, randamentelor, centralelor termoelectrice de micro/mici dimensiuni etc. şi stabileşte un cadru pentru garantarea originii electricităţii furnizate de CET şi a schemelor de susţinere pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă. Totodată, statele membre au obligaţia de a asigura proceduri obiective, transparente şi nediscriminatorii de acces la reţea, criterii de tarifare şi administrare (urmare a Directivei 2003/54/CE).
	Pe termen mediu şi lung intenţia Directivei este de a asigura luarea în considerare a producţiei de energie termoelectrică de înaltă eficienţă la proiectarea oricărei instalaţii noi. Ea stabileşte o serie de criterii privind analiza obligatorie a potenţialului naţional de creare a unei CET de mare eficienţă în fiecare stat membru. Pentru valorificarea acestui potenţial pot fi continuate sau create scheme de susţinere bazate pe cererea de căldură utilă
	şi economia de energie primară. Directiva 2004/8/CE va fi transpusă în prima jumătate a anului 2006. Vor trebui avute în vedere următoarele probleme:
	1) Lipseşte o strategie naţională uniformă privind încălzirea centralizată şi producţia de energie termoelectrică. În prezent se observă o schimbare în favoarea sistemelor individuale de încălzire şi reţelele centralelor termice sunt uneori distruse cu consecinţe pe termen lung. Este necesară o poziţie fermă a guvernului cu privire la viitorul sistemelor de încălzire centralizată.
	2) Toate sistemele de încălzire centralizată sunt transferate autorităţilor locale. Legea Eficienţei Energetice prevede ca toate municipiile mari să întocmească un plan de eficienţă energetică. Majoritatea municipiilor nu dispun de suficiente cunoştinţe şi capacitate şi nici de resurse financiare pentru investiţii.
	3) Au lipsit în trecut facilităţile financiare pentru investiţiile în eficienţa energetică în sistemele de încălzire centrală.
	4) Introducerea alocaţiilor pentru încălzire a avansat lent. Acest sistem va oferi consumatorilor de energie termică un stimulent important pentru economisirea energiei.
	3. Descrierea acţiunii:
	Următoarele acţiuni vor fi implementate în perioada următoare în vederea promovării producţiei de energie termoelectrică şi eficienţă energetică în încălzirea centrală 1) Va fi transpusă Directiva 2004/8/CE.
	2) Va fi adoptată o strategie pe termen lung privind producţia de energie termoelectrică şi încălzirea centrală şi vor fi introduse actele normative aferente prin revizuirea Strategiei Naţionale pentru furnizarea încălzirii centrale în municipii. Strategia va viza rolul încălzirii centrale în raport cu alternativele de furnizare a electricităţii şi agentului termic şi o posibilă trecere de la CET mari la centrale mai mici şi mai eficiente. Vor fi stabilite resursele financiare. Strategia se va adresa de asemenea tipurilor de impact asupra emisiilor de GHG.
	3) Vor fi asigurate facilităţi financiare pentru proiecte de eficienţă energetică în sistemele de încălzire centralizată din 2006.
	4) Va fi întărită printr-un program de instruire capacitatea administraţiei locale în evaluarea necesarului de energie termică utilă.
	5) Se va desfăşura un program de promovare a alocaţiilor individuale pentru costul încălzirii.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MAI, MEC, ARCE, MMGA, Autorităţile administraţiei publice locale şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	▪ Transpunerea Directivei 2004/8/CE: Iunie 2006
	▪ Aprobarea Strategiei privind promovarea sistemelor de cogenerare şi a eficienţei energetice în sistemele de încălzire: Decembrie 2006
	▪ Acordarea facilităţilor financiare pentru proiectele de eficienţă energetică în încălzirea centralizată: începând cu 2006
	▪ Iniţierea facilităţii de instruire în planificarea energiei: August 2006
	▪ Iniţierea proiectului de promovare a alocaţiilor individuale pentru încălzire: Decembrie 2006
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Bugetul de stat:
	▪ Facilităţi financiare pentru eficienţă energetică în încălzirea centrală: 178.500 RON (2006)
	▪ Facilitate de instruire a administraţiei locale în planificarea energiei: 176.500 RON (2007)
	▪ Proiectul de promovare a alocaţiilor individuale pentru costul încălzirii: cofinanţare de la bugetul de stat 353.000 RON (2007)
	În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS, care ar putea fi folosite pentru cofinanţarea proiectelor.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Măsurile de reducere a intensităţii carbonului în producerea şi consumul de energie şi materiale implică tehnologii avansate, noi. Noile tehnologiile, de asemnea, aduc şi alte beneficii, precum scăderea consumurilor de alte resurse, creşterea nivelului producţiei sau creşterea valorii proprietăţilor. Reducerea emisiilor de GHG este adeseori însoţită şi de reducerea altor forme de impact negativ asupra mediului, de cum ar fi poluarea locală a aerului.


	6.5. Gestionarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transport
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii: Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.2.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţi de acţiune:
	Carta Albă a UE din 2001 privind Transporturile se adresează, în mod specific dezvoltării economice puternice care se aşteaptă în statele candidate la aderare (CS) şi la creşterea, în consecinţă a fluxurilor de transport, în particular a traficului rutier greu. La nivel de UE şi de CS trebuie adoptate acţiuni de schimbare (sau menţinere) a echilibrului între modurile de transport în favoarea celui feroviar, evitându-se în acelaşi timp repercusiunile negative asupra economiilor CS ca urmare a acestor politici. Creşterea transporturilor şi a emisiilor de GHG aferente reprezintă pentru multe dintre statele membre UE şi probabil că pe termen mai lung şi pentru CS principala problemă în calea realizării reducerilor generale de emisii la scară naţională. Măsurile propuse de UE sunt revitalizarea căilor ferate, creşterea concurenţei prin deschiderea pieţelor, susţinerea serviciilor de transport de mărfuri şi crearea unei Reţele Trans Europene de Transport prin rezolvarea ştrangulărilor, păstrarea echilibrului dintre creşterea transporturilor aeriene şi mediu, dezvoltarea transporturilor urbane de înaltă calitate şi programe de cercetare-dezvoltare în serviciul unor transporturi curate şi eficiente.
	Recent a fost constituit în cadrul MTCT un nou Direcţia Generală de Mediu în vederea întăririi perspectivei de mediu în politicile de transport. Schimbările climatice şi reducerea emisiilor de GHG provenite din transporturi fac parte dintre sarcinile noului departament.
	În sectorul transporturi, problema legată de calitatea aerului este abordată prin impunerea utilizării unor carburanţi mai puţin poluanţi, oferind în acelaşi timp informaţii privind consumul de carburanţi şi emisiile de CO2la vehiculele noi, precum şi prin reabilitarea drumurilor trans-europene (HG nr. 343/2002).
	Stabilirea unei politici structurale şi a unui cadru financiar adecvat, precum şi a capacităţii necesare pentru implementarea acestor măsuri este prioritară în perioada 2005-2007.
	3. Descrierea acţiunii:
	Următoarele acţiuni vor fi întreprinse în perioada următoare:
	1) Analiza de către MTCT în cooperare cu MMGA a strategiei existente privind transporturile sub aspectul schimbărilor climatice. Actuala strategie privind transporturile nu menţionează de loc schimbările climatice. Analiza se va ocupa de abordarea viitoare cu privire la încorporarea considerentelor legate de schimbările climatice în principalele decizii referitoare la infrastructura de transport.
	2) Întărirea cooperării cu MMGA prin intermediul CNSC (a se vedea Acţiunea 1.1) 3) Program de dezvoltare a capacităţii noii Direcţii Generale de Mediu al MTCT cu privire la politicile şi măsurile de gestionare a emisiilor de GHG provenite din transport. Acesta se poate realiza combinat cu iniţierea cooperării internaţionale în domeniu.
	4) Îmbunătăţirea inventarelor GHG şi scenariilor de emisii pentru sectorul transporturi (a se vedea Acţiunea 2.1.2).
	5) Campanie iniţială de informare a publicului larg din România cu privire la relaţia dintre schimbările climatice şi transport în cooperare cu MMGA.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii: MTCT, MAI, MMGA şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	▪ Analiza actualei strategii de transport: finalizare August 2006
	▪ Program de dezvoltare a capacităţii Direcţiei Generale de Mediu: iniţiere Februarie 2006
	▪ Îmbunătăţirea inventarului emisiilor din transport şi scenariilor: a se vedea acţiunea 2.1.2
	▪ Realizarea unei campanii de informare: iniţiere August 2006
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Câte o persoană din MTCT; MAI şi MMGA
	▪ Îmbunătăţirea inventarului emisiilor din transport şi scenariilor: a se vedea Acţiunea 2.1.2 89.250 RON de la bugetul de stat (2006)
	▪ Campanie de informare: bugetul de stat 88.750 RON (2006 şi 2007)
	▪ Program de dezvoltare a capacităţii Direcţiei Generale de Mediu: 355.000 RON pe baza sprijinului unui donor internaţional
	În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS pentru alte politici şi măsuri în sectorul transporturi.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Îmbunătăţirea eficienţei energetice în transporturi conduce la reducerea emisiilor de GHG provenite din transport, dar şi la impactul asupra mediului. Alte beneficii ar fi reducerea utilizării resurselor de carburant şi introducerea de noi tehnologii.


	6.6. Promovarea recuperării energiei prin închiderea depozitelor de deşeuri
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.2.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Emisiile de metan provenite de la depozitele de deşeuri solide sunt predominante în sectorul deşeuri. Directiva privind recuperarea metanului din deşeurile biodegradabile din depozitele de deşeuri (pe scurt Directiva 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor) este transpusă şi a fost pregătit un plan de implementare. În România a fost adoptată Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor.
	Scopul Directivei este de a prevedea mijloace, proceduri şi îndrumări pentru prevenirea sau reducerea pe cât posibil a efectelor negative asupra mediului prin cerinţe operative şi tehnice stringente privind deşeurile şi depozitele de deşeuri. Se au în vedere următoarele tipuri de impact: poluarea apelor de suprafaţă, apelor subterane, solului şi aerului şi impactul asupra mediului global, inclusiv efectul de seră, precum şi posibilele riscuri pentru sănătatea umană rezultând din depozitarea deşeurilor, pe întreaga durată de existenţă a depozitului.
	Condiţiile actuale nu vor duce la alegerea soluţiei optime din punct de vedere al schimbărilor climatice şi anume utilizarea biogazului captat pentru producerea de energie electrică şi termică:
	1) Legislaţia existentă prevede numai recuperarea gazului şi arderea lui în flacără.
	2) Administraţiile publice locale sunt proprietarele celor mai multe depozite de deşeuri dar majoritatea acestora nu dispun de suficiente cunoştinţe şi de capacitate sau resurse financiare pentru investiţii. Prin urmare administraţiile publice locale tind să aleagă soluţii simple: acoperire şi ardere în flacără.
	3) Lipsesc informaţiile cu privire posibilitatea de utilizare a gazelor de depozit pentru producerea de energie şi a amplasamentelor celor mai promiţătoare.
	3. Descrierea acţiunii:
	Următoarele acţiuni privind promovarea utilizării biogazului de la depozitele de deşeuri pentru producerea de energie se vor desfăşura în perioada următoare:
	1) Va fi inclusă în legislaţie investigarea obligatorie a fezabilităţii utilizării energiei provenite de la utilizarea biogazului de la depozitele de deşeuri. Investigarea se va referi la existenţa şi calitatea biogazului. O parte a evaluării va trebui făcută înainte de închiderea depozitului.
	2) Pentru susţinerea companiilor care elaborează proiecte în identificarea amplasamentelor promiţătoare, se va face un inventar naţional al cantităţilor potenţiale de biogaz existente în depozite. Acest inventar va evalua, de asemenea, potenţialul de introducere a biogazului de la depozitele de deşeuri în reţelele de încălzire centrală.
	3) Se va desfăşura un program de dezvoltare a capacităţii autorităţilor publice locale privind beneficiile utilizării biogazului de la depozitele de deşeuri ca sursă de energie şi identificarea posibilelor surse de finanţare. Totodată, va fi îmbunătăţită cooperarea dintre autorităţile de mediu şi autorităţile administraţiile publice locale.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA, MAI, autorităţile administraţiei publice locale şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termene de implementare a acţiunii:
	▪ Obligativitatea investigării fezabilităţii utilizării biogazului ca sursă de energie: August 2006
	▪ Stabilirea inventarului naţional al cantităţilor de biogaz potenţial disponibile în depozite: Decembrie 2007. Propunerea va fi prezentată Programului Energie Inteligentă pentru Europa.
	▪ Iniţierea programului de dezvoltare a capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la avantajele utilizării biogazului ca sursă de energie: Septembrie 2006.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii: Bugetul de stat:
	▪ Stabilirea inventarului naţional: costuri totale: 353.000 RON finanţare de la bugetul de stat (2007)
	▪ Program de dezvoltare a capacităţii autorităţilor locale: 357.000 RON de la bugetul de stat În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS pentru politicile şi măsurile de reducere a emisiilor de GHG din activitatea de gestionare a deşeurilor.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Utilizarea biogazului de la depozitele de deşeuri ca sursă de energie regenerabilă va înlocui combustibilii fosili cu beneficii aferente pentru mediu şi economie.


	6.7. Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură; introducerea sistemelor de utilizare integrată a terenurilor
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.2.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură (LULUCF) se referă la activităţile umane prin care se modifică utilizarea terenurilor sau este afectată cantitatea de carbon sau biomasă din pădurile existente sau rezervele din sol. Acest sector emite pe de o parte gaze cu efect de seră (adică reprezintă o sursă) şi le îndepărtează din atmosferă prin sechestrarea carbonului în bazine de absorbţie a carbonului. Practicile silvice şi de utilizare a terenurilor reprezintă un potenţial considerabil de compensare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Plantarea de arbori, conservarea pădurilor şi modificarea practicilor de cultivare pentru creşterea cantităţii de carbon în sol, de exemplu, fac posibilă creşterea dimensiunilor bazinelor de absorbţie a carbonului.
	Există oportunităţi majore de activităţi sau programe de compensare şi reducere în România. Aceste activităţi se pot grupa în următoarele trei categorii:
	1) Management pentru conservarea carbonului. Obiectivul proiectelor de conservare este acela de a conserva bazinele existente de carbon prin practici precum rezerva de păduri, reducerea defrişărilor, gestionarea pădurilor, practici de recoltare alternative, protecţie împotriva incendiilor şi dăunătorilor.
	2) Management pentru sechestrarea carbonului. Obiectivul proiectelor de sechestrare a carbonului este extinderea depozitării carbonului prin împăduriri, reîmpăduriri, agro-silvicultură, stimularea regenerării naturale, replantarea terenurilor degradate, tehnici de lucrare a pământului şi alte practici agricole de creştere a cantităţii de carbon din sol şi management al produselor forestiere pentru prelungirea duratei de existenţă utilă. 3) Management pentru substituirea carbonului. Ideea este utilizarea biomasei ca înlocuitor al materialelor durabile energo-intensive cu conţinut scăzut de carbon (ex. cărămidă, ciment, oţel, plastic) şi înlocuirea combustibililor solizi cu combustibili bioenergetici cultivaţi în mod durabil. În mod deosebit, industria cimentului din România analizează potenţialul coincinerării de biomasă, pentru care se va crea o facilitate financiară în cadrul schemei UE privind schimbul de emisii.
	În Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din România (2001-2010), sunt prevăzute următoarele obiective ce vor îmbunătăţi capacitatea de absorbţie a CO2 din România:
	▪ Asigurarea integrităţii şi dezvoltării suprafeţelor împădurite precum şi extinderea suprafeţei acoperite de vegetaţie forestieră;
	▪ Extinderea suprafeţelor împădurite şi a altor categorii de vegetaţie forestieră, inclusiv pe terenuri degradate, în afara fondului forestier.
	▪ Susţinerea creării plantaţiilor forestiere pe terenuri scoase din circuitul agricol, în conformitate cu cerinţele agriculturii durabile.
	▪ Susţinerea acţiunilor de creare a perdelelor forestiere şi a altor categorii de plantaţii forestiere, în afara fondului forestier.
	Se poate identifica o gamă largă de politici şi măsuri în domeniul folosinţei terenurilor, schimbării de folosinţă şi silviculturii. Actuala abordare pe sector cu privire la utilizarea terenurilor şi lipsa unei gospodăriri integrate a terenurilor, creează însă conflicte de folosinţă a terenurilor şi probleme socio-economice şi de mediu asociate acestora (inundaţii, alunecări de teren, pierderi de recoltă, defrişări etc.). Pe termen scurt, vor trebui deci promovate sisteme de folosire integrată a terenurilor la nivel local şi regional, care să permită utilizarea durabilă a terenurilor, dublată de introducerea ghidurilor şi codurilor de bună practică. O cerinţă legată de aceasta, privind introducerea sistemelor de utilizare integrată a terenurilor, este clarificarea definiţiilor de folosinţă a terenurilor.
	3. Descrierea acţiunii:
	Următoarele acţiuni vor putea fi implementate în perioada 2005-2007 pentru îmbunătăţirea gospodăririi utilizării terenurilor în România:
	1) Stabilirea unui grup de lucru interministerial pentru politici şi măsuri LULUCF legate de introducerea sistemelor de utilizare integrată a terenurilor.
	2) Clarificarea şi actualizarea definiţiilor de utilizare a terenurilor la nivel naţional pentru a se elimina diferenţele dintre suprafeţele ocupate (date bazate pe senzori la distanţă) şi statisticile "din teren". Trebuie adoptate şi promovate la nivel naţional noi definiţii (UE, FAO, sau LULUCF GPG).
	3) Îmbunătăţirea capacităţii de colectare, prelucrare şi raportare la UNFCCC, UNCCD şi UNCBD în vederea gestionării mediului la nivel global.
	4) Proiect de cercetare privind îmbunătăţirea gospodăririi utilizării terenurilor prin realizarea de linii directoare şi modele de gospodărire durabilă a utilizării terenurilor la diferite scări (regională, locală, pe bazine hidrografice, la nivel de comunitate, intercomunal etc.). Modelele vor oferi structura adecvată a utilizării terenurilor conform reliefului, zonelor climatice şi tipurilor de organizare socio-economică a regiunilor (care să fie utilizate de factorii interesaţi).
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	Această acţiune va necesita cooperarea dintre toate ministerele şi institutele ale căror activităţi sunt legate de utilizarea terenurilor:
	MAPDR (coordonator)
	MMGA, MEC, MTCT, MAI şi agenţiile din subordinea acestora.
	Institute de cercetare din domeniu şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termene de implementare a acţiunii:
	Stabilirea grupului de lucru interministerial: Martie 2006
	Adoptarea reglementării privind definiţiile utilizării terenurilor: Martie 2007
	Proiect de cercetare privind sistemele integrate de gospodărire a utilizării terenurilor: Dec. 2007.
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	Proiectul de cercetare privind sistemele integrate de gospodărire a utilizării terenurilor:
	▪ Bugetul de stat: 177.500 RON (2006-2007)
	▪ Donori internaţionali: 355.000 RON (2006-2007)
	În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS pentru alte politici şi măsuri care să determine creşterea capacităţii bazinelor de absorbţie în domeniul LULUCF.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Acţiunile care promovează conservarea şi sechestrarea carbonului nu numai că vor reduce emisiile nete, ci vor fi justificate şi din punct de vedere social, economic şi ecologic. Dezvoltarea durabilă, producţia industrială de lemn şi combustibil, utilizările tradiţionale ale pădurii, protecţia resurselor naturale, îmbunătăţirea calităţii apei şi turismul, sunt toate obiective importante pentru o bună gospodărire a pădurilor.

7.Constientizare, educaţie şi participarea publicului


	7.1. Elaborarea Planului de Acţiune privind Schimbările Climatice şi Educaţia (APCCE)
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 10 (Educaţie, cercetare şi creşterea conştientizării), care menţionează necesitatea dezvoltării unui plan de acţiune privind educarea, instruirea şi conştientizarea publicului cu privire la aspectele legate de schimbările climatice. Totodată, unul dintre obiectivele specifice ale SNSC este încorporarea aspectelor referitoare la schimbările climatice în educaţie şi cercetare şi creşterea nivelului de conştientizare şi participare a publicului şi a factorilor interesaţi din România, la aspectele legate de schimbările climatice.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	În curricula şcolară primară, gimnazială, pre-universitară şi universitare tematică privind schimbările climatice nu este un subiect specific programelor şcolare, ci este parţial abordată în cadrul tematicii privind protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă. Lipsa profesorilor pregătiţi în acest sens şi a materialelor de instruire sunt bariere în conştientizarea problematicii schimbărilor climatice. Prin urmare, este necesar să se dezvolte o abordare integrată a tematicii privind schimbările climatice în programele şcolare existente în şcoli şi licee. Acest lucru se va realiza prin Planul de Acţiune specific privind Schimbările Climatice şi Educaţia (APCCE).
	APCCE va avea în vedere la momentul elaborării următoarele aspecte:
	▪ Absenţa tematicii privind schimbările climatice din programele existente;
	▪ Lipsa de profesori pregătiţi în legătură cu tematica privind schimbările climatice;
	▪ Lipsa unor materiale de instruire corespunzătoare privind tematica schimbărilor climatice.
	Se va ţine seama, în elaborarea APCCE şi de schimbările instituţionale ce sunt preconizate a avea loc în domeniul educaţiei, la nivel naţional. Astfel, este planificat un proces de descentralizare până la nivel de liceu, ceea ce va conferi în viitor un rol important consiliilor locale.
	Programele şcolare existente vor trebui examinate pentru a vedea cum ar putea fi cel mai bine incluse principalele aspecte legate de schimbările climatice.
	3. Descrierea acţiunii:
	Se va stabili cadrul instituţional, ce are în vedere, în special, în conceperea, implementarea şi monitorizarea APCCE, legate de includerea aspectelor privind schimbările climatice în educaţie. MMGA şi MEdC vor înfiinţa un sub-comitet în cadrul CNSC special pentru Educaţie (similar cu sub-comitetul pentru adaptare), care să răspundă de realizarea APCCE. Cooperarea privind APCCE dintre MMGA şi MEdC va trebui materializată, eventual ca anexă la protocolul de cooperare existent dintre MMGA şi MEdC.
	APCCE se va avea în vedere includerea tematicii privind schimbările climatice în curricula şcolară primară, gimnazială, pre-universitară şi universitare şi va include următoarele: A) Dezvoltarea unor iniţiative pilot. Acestea vor include elaborarea de materiale de instruire şi pregătirea profesorilor din şcolile (primare şi liceale) sau universităţile alese ca parte a proiectului pilot. Planificarea şi implementarea acestor acţiuni, se va efectua cel mai probabil de către ONG-uri de mediu, care dispun deja de experienţă în acest domeniu.
	B) Identificarea şi stabilirea modului în care tematica privind schimbările climatice este introdusă în curricula şcolară primară, gimnazială, pre-universitară şi universitare, la nivel naţional. Activitatea va include: identificarea şi stabilirea modului în care tematica privind schimbările climatice va fi introdusă în programa existentă, instruirea profesorilor în acest domeniu şi elaborarea manualelor şi materialelor adecvate.
	C) Elaborarea a două cursuri postuniversitare cu tematici diferenţiate privind schimbările climatice şi implementarea acestora universităţi diferite (private sau publice): unul axat pe aspectele tehnice ale reducerii emisiilor de GHG şi/sau adaptarea la efectele schimbărilor climatice şi celălalt axat pe aspectele politice/instituţionale/socio-economice ale politicii internaţionale în domeniul schimbărilor climatice. Identificarea şi selecţia universităţilor se va face pe bază de licitaţie de oferte.
	D) Participarea mai activă la acţiunile de cooperare internaţională privind educaţia în domeniul schimbărilor climatice. Ministerele implicate, împreună cu instituţiile de învăţământ şi ONG-urile vor identifica modalităţi prin care se poate intensifica cooperarea internaţională. Scopul acestei acţiuni este de a beneficia de experienţa internaţională, de a dezvolta legături cu reţelele internaţionale şi, pe cât posibil de a accesa surse de finanţare internaţionale pentru implementarea APCCE.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MEdC, MMGA împreună cu instituţiile aflate în subordinea/sub coordonarea sa şi cu alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termene de implementare a acţiunii:
	Stabilirea cadrului instituţional: Martie 2006
	A) Iniţiere: Septembrie 2006
	B) Decembrie 2006
	C) Octombrie 2007
	D) Iniţiere: Martie 2006
	Elaborarea integrală a APCCE: Decembrie 2007
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	A) 1 persoană MMGA, 1 persoană MEdC şi 1 persoană ANPM. Finanţare: 178.500 RON din surse externe.
	B) 1 persoană MMGA, 1 persoană MEdC şi 1 persoană ANPM. Finanţare: 357.000 RON de la bugetul de stat sau din surse externe.
	C) 1 persoană MMGA şi 1 persoană MEdC. Finanţare: 176.500 RON din surse externe sau de la bugetul de stat.
	D) 1 persoană MMGA şi 1 persoană MEdC.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Efectele PACCE pot fi împărţite în două categorii:
	1) Pe termen lung acţiunea conduce la creşterea conştientizării publicului larg, înţelegerea necesităţii implementării acţiunilor de reducere a emisiilor de GHG şi adaptarea la schimbări climatice.
	2) Totodată, activitatea va asigura profesionişti calificaţi capabili să contribuie la implementarea angajamentelor internaţionale privind schimbările climatice.


	7.2. Conştientizarea publicului cu privire la schimbările climatice
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 10 (Educaţie, cercetare şi creşterea conştientizării), care menţionează necesitatea intensificării activităţilor de conştientizare a publicului şi îmbunătăţirea participării publicului la luarea deciziei în domeniul schimbărilor climatice, în România.
	Un domeniu important de acţiune identificat în acest sens este cel al campaniilor de conştientizare a publicului cu privire la schimbările climatice, destinate factorilor interesaţi precum administraţia publică, comunitatea oamenilor de afaceri, ONG-uri de mediu şi mass-media.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	Conştientizarea publică specifica a aspectelor legate de schimbări climatice a lipsit până acum în România, problematica aceasta ajungând, în special, în atenţia mass-media şi a publicului în cazul apariţiei unor fenomene meteorologice extreme, precum inundaţiile. Producerea unor astfel de calamităţi naturale severe în ultimii ani reprezintă o oportunitate pentru sensibilizarea publicului privind posibilele efecte ale schimbărilor climatice în viitor.
	Conştientizarea publicului ar trebui să vizeze două componente majore de răspuns la efectele schimbărilor climatice: pe de o parte ameliorarea acestora prin limitarea emisiilor de GHG şi pe de altă parte reducerea impactului prin implementarea unor măsuri de adaptare. MMGA şi alte ministere implicate au utilizat diferite canale de diseminare a informaţiilor cu privire la schimbări climatice, între care organizarea unor dezbaterii, seminarii şi actualizarea paginii de internet. Însă, informaţiile au vizat în mare factorii interesaţi imediat implicaţi şi doar într-o măsură limitată publicul larg. O contribuţie importantă la diseminarea informaţiilor au avut-o ONG-urile de mediu, care au produs o serie de publicaţii informative pe teme de schimbări climatice şi aspecte asociate, precum influenţe ale domeniilor energie şi transport.
	În general, activităţile legate de conştientizarea publicului au fost restricţionate datorită lipsei de finanţare.
	3. Descrierea acţiunii:
	Activităţile de conştientizare care vor fi dezvoltate în cadrul acestei acţiunii se vor referi la conştientizarea publicului larg, în timp ce activităţile de conştientizare privind aspectele specifice (de ex. conştientizarea factorilor din industrie cu privire la UE ETS) din domeniul schimbărilor climatice vor fi tratate în cadrul acţiunilor sus menţionate din PNASC. Fiecare iniţiativă de conştientizare a publicului larg va trebui să ţină seama de caracteristicile grupului ţintă, precum vârsta, nivelul de cunoştinţe, interesul, locul geografic, sectorul economic etc.
	Abordarea activităţii va urmări două direcţii:
	A) Conştientizare prin mass media
	Îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii de informaţii transmise de mass-media este un mijloc eficient de a sensibiliza publicul larg şi poate fi realizată prin:
	1) Identificarea instituţiei responsabile cu gestionarea acţiunii. Aceasta va fi o companie de mass-media/PR din sectorul privat, de preferinţă cu experienţă în domeniul mediului.
	2) Înfiinţarea unui sub-comitet cu reprezentanţi ai ministerelor/agenţiilor, ONG-urilor şi mass-media care să elaboreze şi să dezvolte acţiunile de informare.
	3) Elaborarea unor pachete informative pentru presă în limba română cu privire la politicile privind schimbările climatice în România şi în Uniunea Europeană.
	4) Organizarea de seminarii pentru instruirea jurnaliştilor pe teme de schimbări climatice. Scopul seminariilor va fi îmbunătăţirea înţelegerii aspectelor legate de problematica schimbărilor climatice în vederea unei abordări profesioniste a aspectelor legate de acest subiect în mass-media.
	5) Realizarea de acorduri de colaborare între MMGA/MEdC, reţele TV şi radio, publice şi private, ziare şi reviste. În particular, activitatea de promovare prin programe TV şi radio privind aspecte referitoare la problematica schimbărilor climatice (ex: includerea în buletinele meteo a unor explicaţii privind schimbările climatice).
	B) Conştientizarea publicului prin alte măsuri
	Se va stabili şi un program pentru conştientizarea publicului prin intermediul altor măsuri. Multe dintre aceste activităţi de conştientizare vor fi iniţiate, în principal, de ONG-uri, dar şi de alte instituţii publice, precum APM-uri sau centre de informare a publicului.
	Între măsurile eligibile se pot număra utilizarea unei game de mijloace diferite precum realizarea unor manuale, broşuri informative, jocuri demonstrative, manifestări publice, concursuri tematice la nivel local, regional sau naţional.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	MMGA împreună cu instituţiile aflate în subordinea/sub coordonarea sa, ONG-uri de mediu, şi alte ministere şi instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termene de implementare a acţiunii:
	A: Decembrie 2006
	B: permanent
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	A) 1 persoană MMGA şi 1 persoană ANPM. Finanţare de la bugetul de stat sau din surse externe pentru managementul acţiunii (35.700 RON), pachete informative (71.400 RON), seminarii de instruire (2x53.550=107.100 RON), promovare prin programe TV şi radio (357.000 RON).
	B) 1 persoană MMGA şi 1 persoană ANPM. Finanţare: 105.900 RON, de la bugetul de stat sau din surse externe.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii:
	Efectele conştientizării publicului cu privire la problematica schimbărilor climatice pot fi directe şi/sau indirecte:
	1) Efectele directe, potenţiale, rezultate în urma unei campanii de conştientizare ar fi acţiunile active întreprinse de persoane, instituţii şi companii în privinţa limitării emisiilor de GHG şi/sau luarea în considerare a adaptării la schimbările climatice în planificarea activităţii.
	2) Efectele indirecte, potenţiale, s-ar materializa prin din sprijinul populaţiei acordat în elaborarea şi implementarea politicilor şi măsurilor de limitare a emisiilor de GHG sau de adaptare, pe viitor, la schimbările climatice.


	7.3. Îmbunătăţirea accesului la informaţii şi a participării publicului
	1. Prevederea relevantă din SNSC care justifică includerea acţiunii:
	Acţiunea este inclusă în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 10 (Educaţie, cercetare şi creşterea conştientizării), care menţionează necesitatea îmbunătăţirii accesului la informaţii şi a participării publicului la luarea deciziei în domeniul schimbărilor climatice în România.
	În acelaşi timp, SNSC menţionează că, participarea publicului la stabilirea politicilor referitoare la schimbări climatice este importantă şi menţionează că implementarea acestora implică şi afectează sectorul public, companiile şi populaţia, necesitând o mai mare cunoaştere din partea publicului şi participarea acestuia la luarea deciziilor.
	2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesităţii de acţiune:
	O serie de prevederi ale UNFCCC şi ale KP precum şi cerinţele UE conţin reguli specifice privind rolul şi drepturile societăţii civile. Deşi abordările variază, există o serie de cerinţe şi proceduri definite de participare a publicului la luarea deciziilor privind problematica schimbărilor climatice.
	Participarea publicului la luarea deciziilor necesită o bază solidă de cunoaştere din partea acestora, acces la informaţii precum şi implicarea factorilor interesaţi în procesul decizional.
	Important în acest sens este accesul în timp util la informaţiile privind schimbările climatice, acest lucru fiind o precondiţie pentru participarea activă a publicului în luarea deciziilor în acest domeniu.
	Această acţiune vine în sprijinul implementării reglementărilor existente, precum Legea nr. 544 privind accesul la informaţii, angajamentele României prin semnarea Convenţiei de la Aarhus, HG nr. 1115/2002 privind liberul acces la informaţii şi Ordinul MMGA nr. 1182/2002 privind culegerea, procesarea şi diseminarea informaţiilor de mediu.
	Procedurile de participare a publicului în procesul de luare a deciziei referitoare la implementarea mecanismelor flexibile prevăzute de KP trebuie clar specificate şi reglementate. Aceste aspecte vor fi luate în considerare, în special, atunci se vor realiza implementarea acţiunilor specifice referitoare la mecanismele flexibile.
	3. Descrierea acţiunii:
	A) Realizarea unei liste în format electronic a locurilor unde se pot accesa informaţii legate de schimbările climatice cum ar fi cercetări finalizate şi în curs de dezvoltare, impact şi adaptare, mecanisme flexibile prevăzute de KP, conştientizare şi educaţie, puncte focale stabilite în diferite instituţii. Lista va fi utilă, între altele, personalului guvernamental, APM-urilor, ONG-urilor, institutelor de cercetări şi publicului larg. Se va tipări şi distribui un pliant cuprinzând această listă. Ghidul complet va fi publicat pe pagina de internet a MMGA.
	B) Înfiinţarea unei pagini de internet dedicată special domeniului schimbărilor climatice care va asigura accesul rapid la informaţii actualizate referitoare la toate aspectele importante legate de problematica schimbărilor climatice, inclusiv raportări naţionale, inventare de emisii, mecanisme flexibile prevăzute de KP, Directiva 2003/87/CE, impact şi adaptare, politici şi măsuri de limitare a emisiilor de GHG, conştientizare şi educaţie. Pagina de internet va asigura accesul la documentaţia referitoare la politica României în domeniul schimbărilor climatice.
	4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
	ANPM şi MMGA împreună cu instituţiile aflate în subordinea/sub coordonarea sa şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.
	5. Termenul de implementare a acţiunii:
	Decembrie 2006 - Februarie 2007
	6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
	A) 1 persoană ANPM. B) 1 persoană MMGA şi 2 persoane ANPM (1 persoană permanent pentru actualizarea zilnică a paginii de internet). Finanţare: 35.500 RON din surse externe.
	7. Efecte preconizate ca urmare a implementării acţiunii: Participarea semnificativă a principalilor factori interesaţi este esenţială pentru elaborarea şi implementarea eficientă a politicilor naţionale referitoare la schimbări climatice.
	Participarea publicului se va realiza în toate fazele procesului, de la elaborarea de politici şi măsuri, până la implementarea lor efectivă şi la monitorizarea acestora. Accesul la informaţii şi transparenţa în luarea deciziilor reprezintă o garanţie că eforturile realizate în acest sens sunt bine direcţionate, în avantajul dezvoltării socio-economice a României.