Declarație nr. 1 din 1 februarie 2023

Pornind de la principiul fondator al Cartei Națiunilor Unite „pentru a salva generațiile viitoare de flagelul războiului“, mărturie a legăturii de neșters dintre Națiunile Unite și tragedia unică a celui de-Al Doilea Război Mondial, și preambulul Declarației Universale a Drepturilor Omului, care afirmă că nesocotirea și disprețul față de drepturile omului au avut ca rezultat acte barbare care au revoltat conștiința omenirii,

reafirmând Declarația Universală a Drepturilor Omului, care proclamă că oricine are dreptul la toate drepturile și libertățile prevăzute în aceasta, fără distincție de orice fel, cum ar fi rasă, religie sau alt statut,

reamintind și subliniind articolul 3 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care prevede că orice persoană are dreptul la viață, libertate și securitate personală, și articolul 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care statuează că toată lumea are dreptul la libertate de gândire, conștiință și religie,

reamintind Convenția pentru prevenirea și pedepsirea infracțiunii de genocid, care a fost adoptată pentru a evita repetarea genocidelor, precum și cele comise de regimul nazist,

pornind și respectând angajamentele României la nivel internațional în materie de drepturi și libertăți umane, ca fundație sine qua non a umanității și întregului sistem de organizare și funcționare a societății umane,

pornind și subliniind rolul-cheie al Senatului României la nivelul statului român și în apărarea și promovarea drepturilor și libertăților umane,

reafirmând că Holocaustul, care a avut ca rezultat uciderea a o treime din populația poporului evreu, împreună cu nenumărați membri ai altor minorități, va fi pentru totdeauna un avertisment pentru toți oamenii cu privire la pericolele urii, bigotismului, rasismului și prejudecăților,

onorând curajul, dedicarea, dăruirea și sacrificiul tuturor celor care au luptat împotriva Holocaustului și au susținut, indiferent de preț, victimele acestuia,

Senatul României:

–reiterează că înțelege pe deplin rolul și responsabilitățile ce îi revin față de tratarea la adevărata importanță și consecință a Holocaustului și față de victimele sale și memoria lor, precum și în orice act de prevenire și combatere drastică a oricăror urme sau tendințe de repetare a Holocaustului;

–consideră că lecția odioasă a Holocaustului reprezintă și trebuie să reprezinte pentru întreaga lume o responsabilitate în plus de a contribui în mod continuu la monitorizarea, prevenirea și combaterea oricăror încălcări ale drepturilor și libertăților umane, oricăror acte de antisemitism la nivel verbal sau fizic atât în mediul offline, cât și în mediul online;

–subliniază necesitatea implicării tuturor instituțiilor statului român și a tuturor cetățenilor în toate domeniile de activitate și de viață privind respectarea și promovarea drepturilor și libertăților omului;

–reafirmă fără drept de apel valorile și principiile umane și ale umanității, importanța statului democratic și de drept și a apărării sale;

–exprimă, în acest context, dorința și voința clară a respectării responsabilităților sale și de întărire a tuturor demersurilor în materie de condamnare a Holocaustului sau oricăror fapte de nerespectare, desconsiderare sau de atentat la adresa drepturilor și libertăților umane și în materie de protejare a tuturor indivizilor, indiferent de rasă, religie, etnie, vârstă, sex și a comunităților expuse la acestea;

–reamintește că statul român înțelege responsabilitățile ce îi revin în ceea ce privește comemorarea și cinstirea victimelor Holocaustului și a celor care au luptat împotriva lui, fapt dovedit anul trecut prin adoptarea unei legi care prevede că, începând cu anul școlar 2023-2024, disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul“ va fi cuprinsă în planurile-cadru ale învățământului liceal, iar în anul 2019 a fost adoptată Legea nr. 174/2019 privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, cu completările ulterioare;

–reamintind rolul esențial din ce în ce mai crescut al respectării și promovării drepturilor și libertăților omului în contextul sanitar și geopolitic al ultimilor 3 ani, în care întreaga omenire s-a confruntat cu efectele și consecințele pandemiei de COVID-19 și ale invadării Ucrainei de către Rusia;

–declară că astăzi, în prezența supraviețuitorilor, stăm împreună pentru a ne aminti și a reafirma importanța combaterii și prevenirii oricăror manifestări care aduc prejudicii sau anulează drepturile și libertățile umane;

–se angajează de a modifica Regulamentul de conduită al parlamentarului în sensul de a introduce sancțiuni în ceea ce privește discursul instigator la ură sau unele atitudini extremiste, antisemite sau de negare a Holocaustului;

–se angajează cu fermitate la întărirea eforturilor legislative pentru comemorarea și cinstirea victimelor Holocaustului și ale încălcărilor drepturilor și libertăților umane și de condamnare drastică a Holocaustului și a oricăror acte similare;

–se angajează cu fermitate la modificările și îmbunătățirile legislative necesare acoperirii lacunelor în materie de drepturile și libertățile omului;

–declară că, potrivit rolului și atributelor sale în statul român, se angajează ca nicio generație prezentă și viitoare a României să nu mai fie victima actelor de trădare și desconsiderare a ființei umane;

–omagiază victimele Holocaustului din România și de pretutindeni și invită la un moment de reculegere;

–propune inițierea Pactului național de neuitare a Holocaustului și a victimelor sale și de prevenire a oricăror tendințe și acte de încălcare a drepturilor și libertăților omului.

Declarăm că apărarea și garantarea drepturilor omului nu reprezintă o opțiune. Ele sunt și trebuie să fie originea și baza tuturor acțiunilor și deciziilor noastre. Să le tratăm, atunci, ca atare. Pentru că pacea, siguranța, umanitatea, prezentul și viitorul democrației în lume au un singur răspuns și o singură soluție: drepturile și libertățile omului ridicate la rang de formă firească de a fi! Nu uităm. Nu repetăm!

Această declarație a fost adoptată de Senat în ședința din 1 februarie 2023.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU

București, 1 februarie 2023.

Nr. 1.