referitoare la infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal
Dosar nr. 1.095/1/2024
Completul compus din:
| Eleni Cristina Marcu | - președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Ilie Iulian Dragomir | - judecător la Secția penală |
| Francisca Maria Vasile | - judecător la Secția penală |
| Lucia Tatiana Rog | - judecător la Secția penală |
| Andrei Claudiu Rus | - judecător la Secția penală |
| Adriana Ispas | - judecător la Secția penală |
| Luminița Criștiu-Ninu | - judecător la Secția penală |
| Adrian Glugă | - judecător la Secția penală |
| Isabelle Tocan | - judecător la Secția penală |
Pe rol se află soluționarea cauzei având ca obiect sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, înregistrată cu nr. 1.095/1/2024, cu privire la următoarea problemă de drept:
Dacă, în cazul infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării se realizează și atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitație publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracțiunii?
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală și art. 34 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul ICCJ).
Ședința este prezidată de către președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Eleni Cristina Marcu.
La ședința de judecată participă doamna Adina-Andreea Ciuhan Teodoru, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulamentul ICCJ.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna Ecaterina Nicoleta Eucarie, procuror în cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Ecaterina Nicoleta Eucarie, având cuvântul referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării, în temeiul art. 475-477 din Codul de procedură penală, în principal, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate, arătând că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării. Astfel, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că, în speță, nu este îndeplinită condiția de admisibilitate referitoare la necesitatea lămuririi unei chestiuni de drept de care să depindă soluționarea pe fond a cauzei.
În susținerea punctului de vedere formulat s-a arătat că, astfel cum reiese din situația de fapt expusă de instanța de trimitere, inculpații solicitau sume de bani persoanelor vătămate în scopul retragerii de la licitație și, implicit, al neinfluențării prețului acesteia. Prin urmare, având în vedere că întrebarea instanței de trimitere se referă la modalitatea normativă a îndepărtării de la o licitație publică prin coruperea unei persoane, s-a apreciat că eventualul răspuns pe fond al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu poate fi util soluționării cauzei.
Cu privire la problema de drept supusă dezlegării Ministerul Public a susținut că infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice prin îndepărtarea unui participant prin corupere ori constrângere nu poate avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu și a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea.
Din simpla interpretare gramaticală a textului art. 246 din Codul penal se poate deduce faptul că prima modalitate alternativă de săvârșire vizează îndepărtarea prin constrângere sau corupere a unui participant la o licitație publică, și nu îndepărtarea corupătorului ori a constrângătorului. Sensul verbului „a îndepărta“ vizează înțelesul comun, acela de a înlătura, și nu cel de a se retrage, fiind evident că acțiunea interzisă poate viza doar un alt participant la licitație, nu și propria persoană. De altfel, așa cum reiese din norma de incriminare, nu este obligatoriu ca cel care corupe să fie și participant la licitație.
Având în vedere cele expuse și analizând întrebarea formulată în contextul faptelor săvârșite în dosarul cauzei, s-a concluzionat în sensul că infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice prin îndepărtarea unui participant prin corupere ori constrângere nu poate avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu și a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea.
Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Eleni Cristina Marcu, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, reținându-se dosarul în pronunțare privind sesizarea formulată.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
Prin încheierea din ședința din 23 aprilie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, în baza art. 476 alin. (1) raportat la art. 475 din Codul de procedură penală, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Dacă, în cazul infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării se realizează și atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitație publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracțiunii?
Prin Sentința penală nr. 91 din 4 septembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 610/32/2018, Curtea de Apel Bacău a dispus următoarele:
Cu privire la inculpatul A. S. C., în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) și (2) din Codul penal (întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale) și de deturnare a licitațiilor publice prevăzută de art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal (23 de acte materiale).
În baza art. 396 alin. (1) și (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul A. S. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 27 noiembrie 2015, persoană vătămată A. L. și faptă din data de 12 mai 2016, persoană vătămată D. G. S.), la pedepse de câte 4 ani închisoare.
În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal.
În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal a aplicat inculpatului A. S. C. pedeapsa principală rezultantă de 5 ani și 4 luni închisoare, iar în baza art. 45 alin. (3) din Codul penal a interzis aceluiași inculpat cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reținerii și a arestării preventive.
Cu privire la inculpatul F. R. V. a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe acest inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal (26 de acte materiale).
În baza art. 396 alin. (1) și (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul F. R. V. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 12 mai 2016, persoană vătămată D. G. S.) la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului F. R. V. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reținerii și a arestării preventive.
Cu privire la inculpatul L. P. M. a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva acestui inculpat întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal; deturnarea licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal (12 acte materiale); instigare la abuz în serviciu prevăzută de art. 47 din Codul penal raportat la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (2 acte materiale); instigare la fals intelectual prevăzută de art. 47 din Codul penal raportat la art. 321 din Codul penal, faptă din 20 octombrie 2014; determinare la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (2 acte materiale). A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză.
Cu privire la inculpatul P. C. a reținut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal; deturnarea licitațiilor publice prevăzută de art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal; determinare la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 din Codul penal. A constatat că inculpatul P. C. a fost reținut și arestat preventiv în cauză.
Cu privire la inculpatul B. G. Curtea a reținut că acesta a solicitat încetarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, și deturnarea licitațiilor publice prevăzută de art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal. A constatat că inculpatul B. G. a fost reținut și arestat preventiv în cauză.
Cu privire la inculpatul H. R. a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul H. R. pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 27 noiembrie 2015, persoană vătămată A. L.), la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata arestului preventiv.
Cu privire la inculpatul G. M. Curtea a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpatul G. M. pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul G. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 27 noiembrie 2015, persoană vătămată A. L.), la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reținerii și arestului preventiv.
Cu privire la inculpatul S. C. Curtea a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpatul S. C. pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) din Codul penal a condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 12 mai 2016, persoană vătămată D. G. S.), la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reținerii și arestului preventiv.
Cu privire la inculpatul S. S. C. Curtea a reținut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor de: aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, deturnare a licitațiilor publice, prevăzută de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal, instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 din Codul penal, raportat la art. 321 din Codul penal, faptă din 29 aprilie 2015, evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, faptă din 29 aprilie 2015, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
Cu privire la inculpatul Z. S. Curtea a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice, prevăzută de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul Z. S. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 12 mai 2016, persoană vătămată D. G. S.), la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reținerii și arestului preventiv.
Cu privire la inculpatul A. C. s-a reținut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzute la art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale și de deturnare a licitațiilor publice prevăzută de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal. A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză.
Cu privire la inculpatul P. D. C. Curtea a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din 14 aprilie 2016, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale).
În baza art. 396 alin. (1) și (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul P. D. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 12 mai 2016, persoană vătămată D. G. S.) la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reținerii și arestului preventiv.
Cu privire la inculpatul T. I. A. Curtea a reținut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal și de deturnare a licitațiilor publice prevăzută de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal.
Cu privire la inculpatul D. P. I. Curtea a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de: aderare la un grup infracțional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1)-(3) din Codul penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, deturnarea licitațiilor prevăzute de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, instigare la determinare la fals intelectual prevăzută de art. 47 din Codul penal raportat la art. 52 alin. (3) din Codul penal cu referire la art. 321 din Codul penal, uz de fals prevăzută de art. 323 din Codul penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, art. 47 din Codul penal raportat la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 din Codul penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză.
Cu privire la inculpatul J. I. Curtea a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de: aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, de deturnare a licitațiilor publice prevăzută de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 35 alin. (1) din Codul penal, determinare la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 321 din Codul penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 323 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul J. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 12 mai 2016, persoană vătămată D. G. S.), la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului J. I., cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reținerii și arestului preventiv.
Cu privire la inculpata P. C. M. Curtea a reținut că aceasta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei P. C. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, și de determinare la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 321 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal.
În baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală a achitat pe inculpata P. C. M. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la deturnarea licitațiilor publice prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal (faptă din 17.04.2013), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Cu privire la inculpata R. R. L. Curtea a reținut că aceasta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, astfel că a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârșirea infracțiunilor de: aderare la un grup infracțional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, instigare la deturnarea licitațiilor publice prevăzute de art. 47 din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal, determinare la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 321 alin. (1) din Codul penal, uz de fals prevăzută de art. 323 din Codul penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
În baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală a achitat pe aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la deturnarea licitațiilor publice prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal (faptă din 25.04.2013), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Cu privire la inculpatul G. N. Curtea a reținut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, fals intelectual prevăzută de art. 321 din Codul penal, complicitate la deturnarea licitațiilor publice prevăzută art. 48 din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (3 acte materiale), întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (4 acte materiale), întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză.
Cu privire la inculpatul D. P. Curtea a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (2 acte materiale), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de determinare la fals intelectual prevăzute de art. 52 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 321 din Codul penal.
Cu privire la inculpatul R. V. S. Curtea a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzute de art. 321 din Codul penal.
În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.
Cu privire la inculpatul P. D. Curtea a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la deturnarea licitațiilor publice, prevăzută de art. 47 din Codul penal, raportat la art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal. A constatat că inculpatul a fost reținut pentru 24 de ore.
Cu privire la inculpatul C. C.-V. s-a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal.
Cu privire la inculpata A. D. E. Curtea a reținut că aceasta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la deturnarea licitațiilor publice prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal.
Cu privire la inculpatul C. D. s-a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice, faptă prevăzută de art. 246 din Codul penal.
Cu privire la inculpatul L. I. Curtea a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual, prevăzută de art. 48 din Codul penal raportat la art. 321 alin. (1) din Codul penal.
Cu privire la inculpatul Z. C. M. s-a reținut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală și art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzute de art. 321 din Codul penal.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal s-a dispus confiscarea sumei obținute prin săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal de la inculpații A. S. C., F. R. V., J. I., P. D. C., S. C. și Z. S.
În baza art. 404 alin. (4) din Codul de procedură penală, raportat la art. 25 alin. (3) din Codul de procedură penală, a desființat ca fiind false înscrisurile menționate. Nu au fost anulate procesele-verbale de licitație și nici actele de adjudecare din dosarele de executare.
În baza art. 397 din Codul de procedură penală raportat la art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de părțile civile din dosarele de executare. În baza art. 397 alin. (1) din Codul de procedură penală a respins, ca inadmisibile, acțiunile civile formulate de părțile civile în dosarele de executare silită menționate. În baza art. 397 alin. (1) din Codul de procedură penală a respins acțiunea civilă formulată de Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prejudiciul fiind achitat integral.
În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din Codul de procedură penală, raportat la art. 112^1 din Codul penal, a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din data de 20 decembrie 2016 în vederea confiscării speciale și a confiscării extinse conform art. 249 alin. (1), (4) și (5) și art. 253 din Codul de procedură penală, raportat la art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal și art. 112^1 din Codul penal.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut, în esență, că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, a inculpaților A. S. C., J. I., P. D. C., F. R. V., S. C., H. R., G. M. și Z. S., astfel:
–A. S. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj (2 infracțiuni), deturnarea licitațiilor publice (27 infracțiuni) și tentativă la deturnarea licitațiilor publice (2 infracțiuni), fapte prevăzute și pedepsite de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (19 infracțiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (8 infracțiuni), art. 32 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (1 infracțiune) și art. 32 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal (1 infracțiune), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că:
1.începând cu anul 2013 a constituit împreună cu inculpatul F. R. V. o grupare infracțională specializată în comiterea unor infracțiuni de șantaj și deturnarea licitațiilor publice, grupare la care au aderat inculpații A. C., B. A. I., H. R., Z. S., S. S. C., S. C. și G. M. și care a acționat independent sau în strânsă legătură cu gruparea infracțională constituită de inculpații L. P. M., B. G. și P. C.;
2.la datele de 26 noiembrie 2015 și 12 mai 2016 a constrâns prin amenințare, împreună cu alți membri ai grupării, două persoane vătămate, un participant la licitație și un debitor, să dea sume de bani pentru a nu ridica prețul de licitație pentru imobile executate silit în cadrul unor licitații publice organizate de executori judecătorești, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea participanților de a mai adjudeca imobilele;
3.în perioada 5 iulie 2013-7 septembrie 2016 a avut înțelegeri cu alți membri ai grupării, cu membri ai altor grupări infracționale și cu alți participanți la licitații publice pentru a denatura prețul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitații publice organizate de executori judecătorești de pe raza județelor Bacău și Neamț, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de către membrii grupării infracționale;
–F. R. V., administrator la S.C. D. - S.R.L. Bacău, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj, deturnarea licitațiilor publice (23 de infracțiuni), instigare la deturnarea licitațiilor publice și tentativă la deturnarea licitațiilor publice (2 infracțiuni), fapte prevăzute și pedepsite de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (14 infracțiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (9 infracțiuni), art. 47 din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 32 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (1 infracțiune) și art. 32 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal (1 infracțiune), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că:
1.începând cu anul 2013 a constituit împreună cu inculpatul A. S. C. o grupare infracțională specializată în comiterea unor infracțiuni de șantaj și deturnarea licitațiilor publice, grupare la care au aderat inculpații A. C., B. A. I., H. R., Z. S., S. S. C., S. C. și G. M. și care a acționat independent sau în strânsă legătură cu gruparea infracțională constituită de inculpații L. P. M., B. G. și P. C.;
2.la data de 12 mai 2016 a constrâns prin amenințare, împreună cu alți membri ai grupării, un alt participant la licitație să dea o sumă de bani pentru a nu ridica prețul de licitație pentru imobilul executat silit în cadrul unei licitații publice organizate de executorul judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea persoanei vătămate de a mai adjudeca imobilul în cauză;
3.în perioada 10 iulie 2013-18 iulie 2016 a avut înțelegeri cu alți membri ai grupării, cu membri ai altor grupări sau cu alte persoane pentru a denatura prețul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitații publice organizate de executori judecătorești de pe raza județului Bacău și județului Neamț, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecate de către membrii grupării infracționale;
4.la data de 14 aprilie 2016 i-a instigat pe inculpații S. C., A. S. C., P. D. C., J. I. și G. M. la o înțelegere pentru a denatura prețul de adjudecare cu ocazia licitației publice, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul P. D. C.;
5.la data de 27 mai 2015 și, respectiv, 1 septembrie 2016 a încercat, împreună cu inculpatul A. S. C., să corupă participanți la două licitații publice organizate de executori judecătorești de pe raza județului Bacău, oferindu-le sume de bani pentru a se retrage de la licitație;
–H. R., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, șantaj și deturnarea licitațiilor publice (7 infracțiuni), fapte prevăzute și pedepsite de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (4 infracțiuni) și art. 246 din Codul penal (3 infracțiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că:
1.începând cu luna martie 2014 a aderat la grupul infracțional organizat constituit de către inculpații A. S. C. și F. R. V., o grupare infracțională specializată în comiterea unor infracțiuni de șantaj și deturnarea licitațiilor publice, grupare care a acționat fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea infracțională condusă de către inculpatul L.P.M.;
2.la data de 26 noiembrie 2015 a constrâns prin amenințare, împreună cu alți membri ai grupării, o persoană vătămată debitor să dea sume de bani pentru a nu ridica prețul de licitație pentru imobilul executat silit în cadrul unei licitații publice organizate de executorul judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea altui participant de a mai adjudeca imobilul în cauză;
3.în perioada 31 martie 2014-7 septembrie 2016 a avut înțelegeri cu alți membri ai grupării și cu membri ai altor grupări pentru a denatura prețul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitații publice organizate de executori judecătorești de pe raza județelor Bacău și Neamț, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecate de membrii grupării infracționale;
–G. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, șantaj și deturnarea licitațiilor publice (4 infracțiuni), fapte prevăzute și pedepsite de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 246 din Codul penal (4 infracțiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că:
1.începând cu anul 2015 a aderat la grupul infracțional organizat constituit de către inculpații A. S. C. și F. R. V., o grupare infracțională specializată în comiterea unor infracțiuni de șantaj și deturnarea licitațiilor publice și care a acționat fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea infracțională condusă de către inculpatul L. P. M.;
–2. la data de 26 noiembrie 2015 a constrâns prin amenințare, împreună cu alți membri ai grupării, o persoană vătămată debitor să dea sume de bani pentru a nu ridica prețul de licitație pentru imobilul executat silit în cadrul unei licitații publice organizate de executorul judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea altui participant de a mai adjudeca imobilul în cauză;
–3. în perioada 14 aprilie 2016-7 septembrie 2016 a avut înțelegeri cu alți membri ai grupării și cu membri ai altor grupări pentru a denatura prețul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitații publice organizate de executori judecătorești de pe raza județului Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracționale;
–S. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, șantaj și deturnarea licitațiilor publice (7 infracțiuni), fapte prevăzute și pedepsite de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 246 din Codul penal (6 infracțiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că:
1.începând cu anul 2013 a aderat la grupul infracțional organizat constituit de către inculpații A. S. C. și F. R. V., o grupare infracțională specializată în comiterea unor infracțiuni de șantaj și deturnarea licitațiilor publice și care a acționat fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea infracțională condusă de către inculpatul L. P. M.;
–2. la data de 12 mai 2016 a constrâns prin amenințare, împreună cu alți membri ai grupării, o persoană vătămată participantă la licitație să dea o sumă de bani pentru a nu ridica prețul de licitație pentru un imobil executat silit în cadrul unei licitații publice organizate de un executor judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea participantului de a mai adjudeca imobilul în cauză;
–3. în perioada 29 octombrie 2013-7 septembrie 2016 a avut înțelegeri cu alți membri ai grupării sau cu membri ai altor grupări pentru a denatura prețul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitații publice organizate de executori judecătorești de pe raza județului Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracționale;
–Z.S., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, șantaj și deturnarea licitațiilor publice (2 infracțiuni), fapte prevăzute și pedepsite de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, și art. 246 din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că:
1.începând cu anul 2014 a aderat la grupul infracțional organizat constituit de către inculpații F. R. V. și A. S. C., o grupare infracțională specializată în comiterea unor infracțiuni de șantaj și deturnarea licitațiilor publice, grupare care acționa fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea condusă de către inculpatul L. P. M.;
2.la data de 12 mai 2016 a constrâns prin amenințare, împreună cu alți membri ai grupării, o persoană vătămată participantă la licitație să dea o sumă de bani pentru a nu ridica prețul de licitație pentru un imobil executat silit în cadrul unei licitații publice organizate de un executor judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea participantului de a mai adjudeca imobilul în cauză;
3.în perioada 19 septembrie 2014-9 iunie 2016 a avut înțelegere cu alți membri ai grupării pentru a denatura prețul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitații publice organizate de executori judecătorești din municipiile Bacău și Piatra-Neamț;
–P. D. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj și deturnarea licitațiilor publice, fapte prevăzute și pedepsite de art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal și art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, constând în aceea că:
1.la data de 12 mai 2016, cu ocazia licitației publice organizate de către BEJ C. A. din județul Bacău, a constrâns prin amenințare, împreună cu inculpații A. S. C., F. R., J. I., S. C. și Z. S., pe numitul D. G. S. să dea suma de 3.000 euro pentru a nu ridica prețul de licitație pentru un imobil executat silit, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea persoanei vătămate de a mai adjudeca imobilul în cauză;
2.la data de 14 aprilie 2016 a fost în înțelegere cu inculpații A. S. C., J. I., S. C. și G. M. pentru a denatura prețul de adjudecare cu ocazia licitației publice organizate de către BEJ C. A., imobilul fiind adjudecat de către inculpatul P. D. C. care a oferit celorlalți inculpați participanți la licitație și inculpatului F. R. V. suma de 3.500 euro;
–J. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, șantaj, deturnarea licitațiilor publice (4 infracțiuni), determinare la fals intelectual și uz de fals în formă continuată, fapte prevăzute și pedepsite de art. 367 alin. (1) și (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (2 infracțiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (2 infracțiuni), art. 52 alin. (3) din Codul penal, raportat la art. 321 din Codul penal și art. 323 din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că:
1.începând cu anul 2013 a aderat la gruparea infracțională constituită de către inculpații L. P. M., B. G. și P. C., grupare infracțională specializată în comiterea unor infracțiuni de deturnare a licitațiilor publice și care a acționat în perioada 2013-2016 fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracționale conduse de către inculpații F. R. V. și A. C. și, respectiv, A. A.;
2.la data de 12 mai 2016 a constrâns prin amenințare împreună cu membri ai grupării conduse de către inculpații A. S. C. și F. R. V. o persoană vătămată participant la licitație să dea o sumă de bani, pentru a nu ridica prețul de licitație pentru un imobil executat silit în cadrul unei licitații publice organizate de un executor judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea participantului de a mai adjudeca imobilul în cauză;
3.în perioada 17 aprilie 2013-14 aprilie 2016 a avut înțelegeri cu alți membri ai grupării pentru a denatura prețul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitații publice organizate de executori judecătorești de pe raza județului Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracționale;
4.la data de 10 noiembrie 2015, împreună cu inculpatul L. P. M. și cu inculpata P. C. M., l-a determinat pe notarul public Z. C. M. să încheie contractul de împrumut garantat cu ipotecă imobiliară, prin care se consemna în mod nereal că inculpata P. C. M. ar fi împrumutat de la inculpatul J. I. suma de 30.000 CHF;
5.la data de 4 februarie 2016 și 12 februarie 2016 a folosit la BEJ G. N. contractul de împrumut, prin care se consemna în mod nereal că inculpata P. C. M. ar fi împrumutat de la inculpatul P. C. suma de 10.000 euro, și, respectiv, contractul de împrumut garantat cu ipotecă imobiliară, prin care se consemna în mod nereal că inculpata P. C. M. ar fi împrumutat de la inculpatul J. I. suma de 30.000 CHF, pentru a începe executarea silită a debitoarei, iar ulterior, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a folosit cel de-al doilea contract de împrumut la BEJ M. I. cu același scop.
Împotriva Sentinței penale nr. 91 din data de 4 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Bacău, inculpații și părțile civile. Unul dintre motivele de apel invocate de apelantul inculpat A. S. C. a fost cel privind greșita încadrare juridică a celor două acte materiale referitoare la persoanele vătămate A. L. și D. G. S. în infracțiunea de șantaj, iar nu în infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice, iar, sub acest aspect, inculpatul a făcut referire la infracțiunea de șantaj, în sensul în care este necesar ca actul material să se fi realizat prin constrângere.
În esență, inculpatul a susținut că atât probatoriul existent la dosarul cauzei, cât și modul în care este formulată acuzația exclud existența unor acte tipice de constrângere, mai exact, de constrângere fizică sau psihologică, iar pierderea șansei de a obține un folos ilicit nu poate fi subsumată noțiunii de pagubă ori aceleia că „va suporta un rău, care va provoca o pagubă“, astfel încât, în lipsa unor acte de constrângere, precum și a celorlalte condiții impuse de către legiuitor, a apreciat că nu poate fi reținută infracțiunea de șantaj, faptele materiale reținute în sarcina sa subsumându-se noțiunii de deturnare a licitației publice.
Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că unul dintre motivele de apel formulate de apelantul inculpat A. S. C., prin apărător ales, vizează tocmai problematica privind realizarea elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 246 din Codul penal, constând în modalitatea normativă a „îndepărtării“ atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitație publică chiar autorul faptei ca subiect activ, situație în care a apreciat că, în eventualitatea prezentării unui punct de vedere asupra chestiunii de drept, acesta ar putea fi ulterior apreciat ca o antepronunțare asupra soluției ce va fi dată asupra apelului formulat în cauză sub acest aspect.
În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș, Curtea de Apel Timișoara, care, după caz, au făcut referire și la opiniile unora dintre instanțele arondate.
Într-o primă opinie, regăsită în informațiile transmise de Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Arad, Tribunalul Brașov, Judecătoria Zârnești, Judecătoria Urziceni, Judecătoria Fetești, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Bistrița, Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Tribunalul Iași, Judecătoria Hârlău, Judecătoria Răducăneni, Tribunalul Vaslui, Judecătoria Huși, Judecătoria Bârlad, s-a susținut că, în cazul infracțiunii de deturnarea licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a „îndepărtării“ se realizează și atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitație publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracțiunii.
În argumentarea punctului de vedere formulat s-a susținut că în configurația tipicității normative a infracțiunii prevăzute de art. 246 din Codul penal, în modalitatea săvârșirii elementului material al îndepărtării, conceptul „îndepărtare“ primește înțelesul de „excludere“ a unei persoane de la procedura licitației publice, care se poate realiza fie prin retragerea celui deja angrenat în procedură, fie prin determinarea acestuia să nu se mai angajeze atunci când are vocația să participe la o licitație publică. Astfel, pentru întrunirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii, îndepărtarea îl poate viza și pe autorul faptei, respectiv pe cel care determină, prin constrângere sau corupere, o altă persoană participantă sau care are vocația să participe la o licitație publică, oferindu-i un anumit folos, în schimbul retragerii sale. Raportat la specificul infracțiunii, care se caracterizează prin împrejurarea că la crearea rezultatului păgubitor contribuie însuși participantul exclus care se retrage din procedură sub imperiul constrângerii sau coruperii, rezultă că, în scopul vizat de legiuitor, se circumscrie și acțiunea de retragere a însuși subiectului activ.
Pentru stabilirea calității autorului infracțiunii, mai întâi trebuie stabilită calitatea de subiect pasiv, iar determinarea subiectului pasiv al infracțiunii implică observarea mai multor criterii, între care și obiectul juridic și rațiunea incriminării. Subiectul pasiv al infracțiunii este persoana fizică sau juridică ce poate fi afectată prin denaturarea prețului de adjudecare, iar nu participantul îndepărtat prin corupere de la licitație publică. În funcție de tipul licitației pot fi subiecți pasivi: organizatorul (în măsura în care el beneficiază de prețul de adjudecare sau de un procent din acesta) sau debitorul executat silit și creditorii acestuia, deopotrivă (în procedura valorificării bunurilor debitorului prin vânzarea silită a acestora, în cadrul unei licitații publice de către executorul judecătoresc, întrucât, deși acesta din urmă este organizatorul licitației, nu este, în același timp, și beneficiarul acesteia, denaturarea prețului de adjudecare afectând doar debitorii și creditorii).
Or, având în vedere că incriminarea protejează relațiile sociale de a căror bună desfășurare depinde caracterul competitiv al procedurilor privind licitațiile publice (astfel cum a statuat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 648 din 28 noiembrie 2023, ceea ce prevalează în cazul acestei infracțiuni este modul în care procedura conduce la cel mai profitabil rezultat pentru organizatorul ei), iar în stabilirea subiecților infracțiunii trebuie acordată semnificația cuvenită categoriei acesteia de infracțiune „prin nesocotirea încrederii“ (fiind, așadar, vorba despre încrederea beneficiarului licitației privind persoanele care licitează, respectiv cu privire la potențialii săi contractanți și, finalmente, cu privire la cel cu care, în calitate de câștigător al licitației, va încheia contractul), nici din această perspectivă subiectul pasiv al infracțiunii nu poate fi participantul îndepărtat prin corupere de la licitație.
Astfel, în privința modalității normative referitoare la îndepărtarea unui participant, doar aparent, fapta este comisă în dauna persoanei corupte să renunțe la a licita, oricare dintre participanții la licitație putând astfel avea calitatea de subiecți activi ai infracțiunii.
În ceea ce privește elementul material al infracțiunii, constând în modalitatea normativă a „îndepărtării“, noțiunea de îndepărtare trebuie înțeleasă în sensul comun, de „eliminare“ sau „înlăturare“ de la o licitație publică, ceea ce presupune că participantul este scos dintr-o procedură la care își anunțase participarea. Condiția atașată elementului material în această modalitate este ca îndepărtarea să se realizeze prin corupere, noțiune care are același sens ca în cazul infracțiunilor de corupție activă (darea de mită, cumpărarea de influență) și se concretizează în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase. Specific infracțiunii este că la acest rezultat contribuie însuși participantul exclus, care, corupt, se retrage din procedură (fie că face aceasta printr-un act formal, fie că nu continuă demersurile procedurale), acesta având reprezentarea condițiilor în care se retrage din procedură, fiind determinat, prin manopere ilicite, să o facă.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere că participantul la licitație (ce poate avea calitatea de subiect activ, și nu de subiect pasiv) se retrage din procedură, fiind determinat de un alt participant la licitație (subiect activ corupător), prin manopere ilicite (de corupere), să o facă, s-a apreciat că, în această ipoteză, inclusiv subiectul activ (corupt) se poate retrage, în sensul normei de incriminare, ambii afectând astfel caracterul competitiv al procedurii și, în plus, neputând fi vorba de o îndepărtare a subiectului pasiv. Prin sintagma „îndepărtare“ trebuie să se înțeleagă îndepărtarea participantului la licitația publică, iar aceasta se poate realiza inclusiv prin autoretragere, respectiv autoîndepărtare coruptă. În concluzie, în această ipoteză, atât persoana care corupe, cât și cel corupt sunt subiecți activi ai infracțiunii și ambii răspund penal pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 teza I din Codul penal, în calitate de autori.
În opinia contrară, regăsită în informațiile transmise de Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Neamț, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Galați, Tribunalul Brăila, Tribunalul Covasna, Curtea de Apel București, Tribunalul București, Tribunalul Călărași, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomița, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Bistrița, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Vâlcea, Judecătoria Horezu, Judecătoria Bălcești, Judecătoria Drăgășani, Curtea de Apel Iași, Judecătoria Iași, Judecătoria Pașcani, Judecătoria Vaslui și Curtea de Apel Alba Iulia, s-a susținut că, în cazul infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a „îndepărtării“ nu se realizează atunci când, prin corupere, chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracțiunii se retrage de la o licitație publică.
În argumentarea acestei opinii s-a susținut că „îndepărtarea“, ca element material al infracțiunii menționate, semnifică excluderea de la procedură a unei persoane, acțiune care se poate realiza prin determinarea unei persoane deja angrenate în procedură să se retragă, dar în egală măsură și prin determinarea unei persoane, care ar avea vocație să participe, să nu se mai angajeze într-o astfel de procedură, nu și autoexcluderea de la procedură. (I. Kuglay, Codul penal. Comentariu pe articole, editura C.H. Beck, București, 2015, p. 531)
Specific infracțiunii este că la realizarea urmării imediate contribuie însuși participantul exclus, care, constrâns sau corupt, se retrage din procedură (fie că face aceasta printr-un act formal, fie că nu continuă demersurile procedurale). Din această perspectivă, este exclus orice raport al acestei infracțiuni cu aceea de înșelăciune ori cu vreo altă faptă dolosivă în dauna participantului, acesta având reprezentarea condițiilor în care se retrage din procedură, fiind determinat, prin manopere ilicite, dar nedolosive, să o facă.
Îndepărtarea poate avea loc numai prin corupere sau constrângere. În orice altă modalitate, fapta nu va realiza tipicitatea acestei infracțiuni. Coruperea are sensul larg al cointeresării unui participant în scopul de a se retrage de la licitație. Este nerelevant în cadrul acestei infracțiuni dacă este vorba doar de promiterea, de oferirea unor foloase ori de transmiterea lor efectivă. Constrângerea are sensul comun al lipsirii de libertatea de a decide. Atât constrângerea, cât și coruperea trebuie să vizeze participantul la licitație, nu o altă persoană.
Din perspectiva subiectului activ, în lipsa unor condiții speciale prevăzute de lege, s-ar putea reține că orice persoană poate săvârși această infracțiune, dacă sunt îndeplinite condițiile privind situația premisă - preexistența unor proceduri privind o licitație publică. Cu toate acestea, s-a apreciat că interpretarea teleologică a textului de lege exclude posibilitatea ca, în sfera persoanelor care pot dobândi calitatea de subiect activ al infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, în modalitatea normativă a „îndepărtării“, să poată fi inclusă și persoana asupra căreia se îndreaptă actul de constrângere sau de corupere și care, în final, va fi îndepărtată de la procedura licitației. Împrejurarea esențială care conduce la această concluzie este dată de mijloacele obligatorii pe care trebuie să le utilizeze subiectul în vederea realizării activității specifice elementului material - constrângerea sau coruperea în vederea îndepărtării.
Din perspectiva constrângerii, excluderea persoanei îndepărtate din sfera subiecților activi este evidentă, neputându-se reține că subiectul răspunde penal pentru că s-ar fi „autoconstrâns“ pentru a fi îndepărtat din procedura licitației. Astfel, devine clar că activitatea de constrângere, în vederea atingerii finalității prevăzute în norma de incriminare, trebuie realizată de o persoană distinctă de cea a cărei libertate psihică a fost restrânsă în mod ilegal.
Din perspectiva coruperii, excluderea persoanei îndepărtate din sfera subiecților activi este de asemenea justificată de construcția elementului material al infracțiunii. Astfel, o persoană nu poate fi trasă la răspundere penală pentru că s-a „autocorupt“ pentru a nu mai participa la licitație. În vederea atingerii finalității normative, este necesar ca actul de corupere să provină de la o persoană diferită de cea coruptă în vederea adoptării unei anume conduite.
Dacă persoana care urmează a fi coruptă propune mituitorului să îi ofere bani, bunuri sau alte foloase, în vederea retragerii de la licitație, se poate reține participația acesteia la săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 246 din Codul penal, sub forma instigării, însă niciodată sub forma autoratului ori a coautoratului. Din această perspectivă, contribuția participantului exclus, care, constrâns sau corupt, se retrage din procedură - element specific al infracțiunii prevăzute la art. 246 din Codul penal - se poate situa în afara legii penale ori poate deveni un act ilicit, în forma participației (instigare sau complicitate) la săvârșirea infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice.
Dintr-o altă perspectivă s-a opinat că, deși dispozițiile art. 246 din Codul penal nu disting în funcție de participantul îndepărtat, dacă autorul cere bani pentru a se retrage de la o procedură de licitație publică, coruperea se convertește într-o constrângere, care, la rândul său, se subsumează infracțiunii de șantaj (spre exemplu, prin prezentarea faptului că, dacă banii nu vor fi plătiți, continuarea participării la licitație va duce la pierderea licitației de către victima șantajului căreia i se solicită suma de bani). S-a mai arătat că, din modul de redactare a art. 246 din Codul penal, care face referire la îndepărtarea unui participant, rezultă că norma nu poate viza și retragerea, întrucât o astfel de interpretare ar reprezenta, în realitate, o analogie în defavoarea inculpatului. Cu alte cuvinte, nimic nu indică faptul că noțiunea de îndepărtare a unui participant include „autoîndepărtarea“.
În fine, s-a mai susținut că, deși printr-o astfel de faptă se aduce atingere încrederii în licitațiile publice, din examinarea expunerii de motive a Codului penal se constată că în privința incriminării deturnării licitațiilor publice rezultă că, „în ceea ce privește deturnarea licitațiilor publice, practica ultimilor ani a demonstrat că, nu în puține cazuri, participanții la o licitație publică au recurs la diferite manopere frauduloase, în scopul îndepărtării de la licitație a unor potențiali participanți, alterând astfel prețul de adjudecare. Faptele de această natură sunt incriminate și de alte legislații, cum este cazul art. 313-6 din Codul penal francez, art. 230 din Codul penal portughez, art. 262 din Codul penal spaniol“, ceea ce are înțelesul că legiuitorul a avut în vedere, reglementând elementul normativ al îndepărtării, doar ipoteza îndepărtării unor potențiali (alți) participanți, nu și ipoteza în care o persoană corupe alți participanți pentru a se retrage chiar ea.
Ca urmare a cercetărilor întreprinse, nu a fost identificată jurisprudență relevantă în cuprinsul căreia Înalta Curte de Casație și Justiție să se pronunțe pe fond cu privire la problema indicată.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în punctul de vedere transmis, în principal, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării, nefiind îndeplinită condiția necesității lămuririi unei chestiuni de drept de care să depindă soluționarea pe fond a cauzei.
În susținerea acestei opinii s-a arătat că, așa cum reiese din situația de fapt expusă de instanța de trimitere, inculpatul a fost condamnat pentru două infracțiuni de șantaj. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a reținut în sarcina inculpaților, în esență, privea faptul că aceștia participau la licitații publice unde exercitau acte de constrângere asupra altor participanți, persoane vătămate. Profitând de lipsa de experiență a persoanelor vătămate în materia licitațiilor publice și uneori de interesul deosebit al acestora de a recupera un imobil care eventual le aparținuse, inculpații acționau în mod coordonat și solicitau sume de bani persoanelor vătămate pentru a se retrage de la licitație și a nu supralicita în vederea ridicării artificiale a prețului. În esență, inculpații nu urmăreau obținerea imobilelor respective prin oferirea în mod real a unui preț mai mare (acțiune care ar fi respectat principiile de desfășurare a unei licitații publice), ci amenințau cu ridicarea prețului peste limitele normale ale unei licitații corecte, astfel încât ceilalți participanți să fie constrânși să le îndeplinească solicitările.
Având în vedere că întrebarea instanței de trimitere se referă la modalitatea normativă a îndepărtării de la o licitație publică prin coruperea unei persoane, s-a apreciat că eventualul răspuns pe fond al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu poate fi util soluționării cauzei.
Cu privire la problema de drept supusă dezlegării, Ministerul Public a susținut că infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice prin îndepărtarea unui participant prin corupere ori constrângere nu poate avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu și a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea. Astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului noului Cod penal, rațiunea incriminării a stat în aceea că, în practica anterioară acestuia, au existat numeroase situații în care participanții la o licitație publică au recurs la diferite manopere frauduloase în scopul îndepărtării de la licitație a unor potențiali participanți, alterând astfel prețul de adjudecare.
Obiectul juridic al infracțiunii este reprezentat de relațiile patrimoniale ce presupun încrederea în corectitudinea derulării procedurilor de licitație publică, care trebuie desfășurate cu bună-credință și în condiții de liberă concurență.
Distorsionarea concurenței prin îndepărtarea unui participant sau prin simularea unei concurențe reale poate afecta patrimoniul unei persoane fizice sau juridice prin denaturarea prețului de adjudecare.
Subiectul activ al infracțiunii în modalitatea îndepărtării unui participant nu este circumstanțiat. Astfel, orice persoană fizică sau juridică poate săvârși infracțiunea în această modalitate. În modalitatea înțelegerii dintre participanți, subiectul activ este circumstanțiat, putând fi orice persoană fizică sau juridică care participă la o licitație publică.
Subiectul pasiv al infracțiunii este persoana fizică sau juridică care poate fi afectată prin denaturarea unei licitații și implicit a prețului de adjudecare. Astfel, în doctrină, s-a apreciat că pot fi subiecți pasivi ai acestei infracțiuni organizatorul licitației, beneficiarul acesteia, debitorul executat silit sau creditorii acestuia. În ceea ce privește latura obiectivă, elementul material al acesteia se realizează prin acțiune, în una dintre cele două modalități prevăzute de textul incriminator, respectiv: îndepărtarea prin constrângere sau corupere a unui participant de la o licitație publică sau înțelegerea dintre participanți pentru a denatura prețul de adjudecare.
În prima modalitate, noțiunea de îndepărtare trebuie înțeleasă în sensul comun de eliminare sau înlăturare de la o licitație publică. Practic, participantul este scos dintr-o procedură la care își anunțase participarea, cu condiția ca îndepărtarea să se realizeze prin constrângere sau corupere. Noțiunea de „constrângere“ cuprinde atât constrângerea fizică, cât și cea morală. Noțiunea de „corupere“ are același sens ca în cazul infracțiunilor de corupție activă (darea de mită sau cumpărarea de influență) și se materializează în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase.
În ceea ce privește cea de-a doua modalitate, elementul material se realizează prin acțiunea de înțelegere între participanți, în scopul de a denatura prețul de adjudecare. Noțiunea de „înțelegere“ are sensul de acord, convenție, pact, învoială și poate interveni între participanții la licitație, adică între persoanele care au dobândit calitatea de participant în baza procedurii aplicabile licitației respective. În această ipoteză, condiția esențială este ca înțelegerea să aibă ca scop denaturarea prețului de adjudecare.
Indiferent de modalitatea de săvârșire, urmarea imediată este reprezentată de punerea în pericol a derulării corecte a procedurilor privind licitațiile publice. Astfel, consumarea infracțiunii are loc în momentul în care se realizează elementul material, în oricare din cele două modalități prevăzute de textul incriminator.
Mai mult, infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice poate fi săvârșită doar cu intenție directă, calificată prin scop, aceea de a denatura prețul de adjudecare. Chiar dacă acest aspect nu este precizat expres de legiuitor, în doctrina de specialitate s-a apreciat că denaturarea poate avea loc doar în situația scăderii artificiale a prețului.
Astfel, în cazul acțiunilor săvârșite cu ocazia desfășurării unei licitații este necesar ca organele judiciare să stabilească scopul urmărit de făptuitor, iar în cazul în care rezultă că acesta nu viza alterarea prețului licitației, să stabilească dacă acțiunile sale nu constituie o altă infracțiune de sine stătătoare (de exemplu, o infracțiune de loviri sau alte violențe, șantaj etc.).
Analizând conținutul acestei infracțiuni în contextul întrebării formulate de instanța de trimitere, Ministerul Public a precizat că, în esență, ceea ce instanța de trimitere vrea să lămurească este dacă în cazul infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice elementul material, constând în modalitatea normativă a îndepărtării prin corupere, se realizează și atunci când se retrage de la o licitație publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ la infracțiunii, adică atunci când, ca urmare a acțiunii de corupere, corupătorul este cel care se autoîndepărtează. Cu privire la acest aspect, s-a subliniat că elementul material al laturii obiective poate fi realizat prin acțiunea de constrângere sau corupere, ce trebuie să aibă ca efect scoaterea participantului dintr-o procedură de licitație publică la care își anunțase participarea.
Analizând textul legal, rezultă că trebuie îndeplinite două condiții, respectiv modalitatea de realizare a îndepărtării (constrângere sau corupere) și exercitarea acesteia față de un participant la licitație.
Dacă persoana îndepărtată nu dobândise calitatea de participant, ci, eventual, avea doar intenția sau vocația de a participa la licitație, dar nu realizase demersurile necesare în momentul săvârșirii faptei, nu suntem în prezența infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice.
Prin urmare, este discutabil dacă încercarea de corupere sau constrângere față de o persoană care nu este înscrisă la licitație poate îmbrăca elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 246 din Codul penal. Asemenea acte pot fi subsumate conținutului altor infracțiuni (amenințare, șantaj, cumpărare de influență etc.). Cu privire la acțiunea prohibită de constrângere/corupere, în măsura în care aceasta întrunește elementele de tipicitate ale unei alte infracțiuni, va intra în concurs cu infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice.
Astfel, așa cum reiese din doctrină, în cazul în care participantul la licitație este constrâns să nu participe sau să se retragă de la licitație, acesta ar putea fi subiect pasiv al infracțiunii de șantaj, infracțiune care va intra în concurs cu infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice. Cu alte cuvinte, într-o atare ipoteză, șantajul devine infracțiune mijloc, iar deturnarea licitațiilor publice infracțiune scop.
Deși în doctrină s-a exprimat și opinia potrivit căreia într-o astfel de ipoteză șantajul va fi absorbit în infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice, ceea ce duce, implicit, și la ideea că subiectul pasiv este participantul îndepărtat de la licitație, această opinie nu a fost însușită de Ministerul Public. Susținând opinia contrară s-a făcut trimitere la dispozițiile din Codul penal care încriminează infracțiunea de șantaj [art. 207 alin. (1) și (3) din Codul penal] sancționată cu o pedeapsă de la 2 la 7 ani, în timp ce infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice este sancționată cu o pedeapsă de la 1 la 5 ani. Or, o infracțiune absorbită nu poate avea o sancțiune mai mare decât infracțiunea absorbantă.
Mai mult, în ipoteza de lucru sunt vizate două categorii de valori sociale, atât cele specifice șantajului, cât și cele specifice deturnării licitațiilor publice, așa încât ambele trebuie să fie protejate penal de legiuitor. Nu în ultimul rând, dacă legiuitorul ar fi vrut să creeze o complexitate legală, ar fi indicat expres infracțiunea absorbită (șantajul), ca modalitate a elementului material al infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice, și nu ar fi folosit termenul de constrângere, termen care se regăsește în latura obiectivă a mai multor infracțiuni (trafic de persoane, viol, agresiune sexuală etc.), infracțiuni care nu absorb șantajul, dar care pot intra în concurs cu acesta.
Un ultim argument ține de existența autonomă a infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice, care poate fi realizată și în modalitatea îndepărtării participantului prin corupere, nu doar prin constrângere, asimilabilă șantajului. Raționamentul își păstrează valabilitatea pentru orice altă infracțiune al cărei verbum regens se poate circumscrie noțiunilor de constrângere/corupere.
Din simpla interpretare gramaticală a textului art. 246 din Codul penal se poate deduce faptul că prima modalitate alternativă de săvârșire vizează îndepărtarea prin constrângere sau corupere a unui participant la o licitație publică și nu autoîndepărtarea corupătorului ori a constrângătorului. Sensul verbului „a îndepărta“ vizează înțelesul comun, acela de a înlătura, și nu cel de a se retrage, fiind evident că acțiunea interzisă poate viza doar un alt participant la licitației, nu și propria persoană. De altfel, așa cum reiese din norma de incriminare, nu este obligatoriu ca cel care corupe să fie și participant la licitație.
Având în vedere cele expuse mai sus și analizând întrebarea formulată în contextul faptelor săvârșite în dosarul cauzei, s-a concluzionat în sensul că infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice prin îndepărtarea unui participant prin corupere ori constrângere nu poate avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu și a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea.
Infracțiunea sus-menționată poate intra în concurs cu alte infracțiuni, dacă actele de corupere/constrângere se desfășoară fie asupra unui alt participant, fie asupra altor persoane și au ca scop diminuarea prețului de adjudecare prin îndepărtarea participantului de la procedura de licitație.
Un act de corupere sau constrângere săvârșit asupra unui participant la o licitație publică poate îmbrăca forma tentativei de săvârșire a acestei infracțiuni, în măsura în care nu a avut ca rezultat îndepărtarea persoanei respective, iar, dacă a avut ca efect doar retragerea corupătorului, poate îmbrăca forma altei infracțiuni.
Nu în ultimul rând, s-a menționat că eventuale acte prin care o persoană ce participă la licitație solicită bani alteia pentru a se retrage, în măsura în care asemenea acte nu intră în sfera actelor de constrângere, amenințare, lovire, fapte ce ar putea duce la existența unui concurs real între infracțiunea mijloc și infracțiunea scop, așa cum am arătat mai sus, ele ar putea fi circumscrise celei de-a doua modalități normative a infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice. Astfel, eventuala solicitare și acceptare a unor sume de bani, fără vreun alt act de constrângere, ar putea reprezenta „o înțelegere între participanți“, în sensul elementului material al infracțiunii, având ca scop denaturarea prețului de adjudecare a licitației.
În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.
VII.
1.Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca - Facultatea de Drept, în punctul de vedere transmis la dosar, a susținut că, în cazul infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a „îndepărtării“ nu se realizează și atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitație publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracțiunii.
În susținerea punctului de vedere s-a arătat că norma stabilește că autor al faptei poate fi doar cel care corupe o altă persoană (cel care oferă/promite/remite bani, valori sau alte foloase), dar și că persoana îndepărtată nu poate să aibă ea însăși inițiativa propriei sale coruperi.
Astfel, făcând o paralelă cu infracțiunea de influențare a declarațiilor, prevăzută de art. 272 din Codul penal, text în care este incriminată o conduită similară („determinarea prin corupere a unei persoane de a adopta un anumit comportament procesual“), s-a opinat că se poate discuta despre o faptă tipică în situația în care inițiativa „coruperii“ ar aparține celui care „promite“ o anumită conduită procesuală în cazul primirii unei sume de bani sau a altor foloase. În cazul acestei din urmă infracțiuni, inclusiv denumirea marginală a normei sugerează care sunt „rolurile“ pe care fiecare parte a „convenției“ trebuie să le aibă, respectiv faptul că inițiativa actului de corupere trebuie să aparțină celui interesat de acea conduită procesuală. Într-o atare situație vom putea reveni la infracțiunea de șantaj, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile de tipicitate ale acestei din urmă infracțiuni.
O interpretare teleologică a normei prevăzute de art. 246 din Codul penal nu poate conduce spre o concluzie diferită în condițiile în care norma de incriminare este clară cu privire la rolurile pe care trebuie să le aibă fiecare dintre părți, cronologia și structura faptei (din perspectiva inițiativei coruperii). Așadar, apare ca fiind evident faptul că integrarea altor conduite (autoexcluderea sau autoîndepărtarea persoanei care are inițiativa coruperii sale) în cadrul acestei modalități normative nu ar constitui rezultatul unui demers interpretativ, ci al unei extinderi a normei, fapt contrar principiului legalității și voinței legiuitorului.
Raportat la rațiunea încriminării, respectiv asigurarea în mod corect a prețului de adjudecare (urmând regula economică a formării prețului în funcție de cerere și ofertă), care să reflecte valoarea de piață a bunurilor sau serviciilor obiect al licitației, în punctul de vedere formulat s-a susținut că ipoteza avută în vedere de instanța de trimitere va putea fi inclusă în a doua modalitate normativă, respectiv înțelegerea dintre participanți pentru a denatura prețul de adjudecare.
Încadrarea în această modalitate de comitere va putea fi acceptată doar în situația în care ambele părți au participat la înțelegere în mod voluntar, fără a exista vreun element de constrângere a corupătorului. În cazul unui astfel de consens, convenția privind primirea unei sume de bani pentru retragerea de la licitație va avea drept consecință oprirea licitării pentru bun din partea persoanei corupte, devenind astfel o înțelegere între participanți ce va avea ca efect denaturarea prețului. Pe de altă parte, dacă solicitarea sumei de bani se va face într-o manieră coercitivă, ce poate fi echivalată unei acțiuni de constrângere, se va putea discuta despre o conduită de șantaj comisă de către participantul care solicită suma de bani sau alte foloase pentru a se retrage de la licitație.
Soluția propusă de judecătorul-raportor a fost aceea de admitere a sesizării formulate. În esență, s-a reținut că în cazul infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice, prevăzută de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării nu se realizează și atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitație publică chiar autorul faptei.
Codul penal
Articolul 246Deturnarea licitațiilor publice
Fapta de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitație publică ori înțelegerea între participanți pentru a denatura prețul de adjudecare se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Articolul 207Șantajul
(1)Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2)Cu aceeași pedeapsă se sancționează amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).
(3)Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a stabilit în art. 475 din Codul de procedură penală posibilitatea anumitor instanțe, inclusiv a curții de apel, învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, care constată, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și asupra căreia instanța supremă nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și care nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu respectivei probleme de drept.
Ca atare, pentru a fi admisibilă o asemenea sesizare trebuie îndeplinite cumulativ mai multe cerințe, respectiv existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimul grad de jurisdicție pe rolul uneia dintre instanțele prevăzute expres de articolul anterior menționat, soluționarea pe fond a acelei cauze să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, iar problema de drept să nu fi fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele legale ce asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii.
Totodată, din economia dispozițiilor legale invocate reiese că admisibilitatea sesizării este condiționată, în mod esențial, de existența unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală.
În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind învestită cu soluționarea căii ordinare de atac a apelului în ultimă instanță.
De asemenea, chestiunea ce formează obiectul întrebării cu care a fost sesizată instanța supremă nu a primit încă o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, așa cum rezultă din cuprinsul Adresei nr. 194 din 19 iunie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Este îndeplinită și condiția existenței unei probleme de drept, susceptibilă de a fi rezolvată în mod diferit de către instanțe. Dovadă fac în acest sens punctele de vedere diferite trimise de curțile de apel.
Cu privire la condiția existenței unei legături între chestiunea de drept supusă interpretării și soluționarea pe fond a cauzei, în doctrină s-a evidențiat că aceasta este îndeplinită ori de câte ori interdependența procedurilor specifice cauzei influențează într-o măsură soluționarea fondului, soluția dată acțiunii penale sau civile în procesul penal. În consecință, se constată îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării.
În cazul infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice, prevăzută de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării nu se realizează și atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitație publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracțiunii. Opinia exprimată mai sus, cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării, se fundamentează, în lipsa practicii judiciare, pe analiza și interpretarea teleologică a textului de lege care incriminează infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice.
Potrivit art. 246 din Codul penal, autor al infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice comise în modalitatea normativă a îndepărtării este orice persoană fizică sau juridică care execută nemijlocit acte de constrângere sau corupere care au ca efect îndepărtarea de la o licitație publică a unui participant.
Subiect pasiv al infracțiunii este orice persoană fizică sau juridică ce poate fi afectată prin denaturarea prețului de adjudecare, respectiv organizatorul licitației, beneficiarul licitației, debitorul executat silit sau creditorii acestuia. Participantul îndepărtat de la licitație publică, prin constrângere sau corupere, nu este subiect pasiv al infracțiunii, întrucât nu suportă niciun prejudiciu.
Așadar, norma stabilește că autor al faptei poate fi cel care corupe o altă persoană să se îndepărteze de la licitația publică la care participă.
Elementul material al laturii obiective se realizează în modalitatea arătată în textul de lege, respectiv prin constrângere sau corupere a unui participant la o licitație publică.
Prin îndepărtare se înțelege ținerea la distanță, înlăturarea, împiedicarea, retragerea de la o licitație publică sau abandonarea ei ca urmare a constrângerii sau coruperii.
A îndepărta un participant de la o licitație publică prin corupere înseamnă a oferi sau promite bani sau alte bunuri ori foloase într-un astfel de scop. Noțiunea de corupere are același sens ca în cazul infracțiunilor de corupție activă (dare de mită, trafic de influență).
Legiuitorul a făcut referire explicită în dispozițiile art. 246 din Codul penal la îndepărtarea, și nu autoîndepărtarea sau retragerea, aceste acțiuni neintrând în sfera elementului material al infracțiunii.
Dacă nu ar fi dorit să se refere exclusiv la îndepărtare ca urmare a conduitei de corupere, legiuitorul ar fi folosit și termenul de autoîndepărtare sau retragere, ceea ce presupune ca cel îndepărtat să aibă inițiativa propriei îndepărtări.
Inițiativa coruperii în scopul îndepărtării de la licitație publică nu trebuie să aparțină celui care se îndepărtează, ci ea trebuie să fie inițiativa celui care dorește să îndepărteze un participant la licitația publică prin corupere, neputând să fie identitate între cel care pretinde o sumă de bani sau alt folos și cel care se îndepărtează, această condiție, ca actul de corupere să provină de la o persoană diferită de cea coruptă, fiind necesară în vederea atingerii finalității normative.
Dacă persoana care urmează să fie coruptă propune altei persoane să îi ofere bani sau alte foloase în vederea retragerii de la licitație (ce echivalează cu o pretindere), nu este realizată tipicitatea infracțiunii de deturnare a licitaților publice, fiind o extindere contrară voinței legiuitorului și principiului legalității. Se poate vorbi de participație sub forma instigării la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 din Codul penal, însă niciodată sub forma autoratului sau coautoratului.
În consecință, în sfera subiectului activ al infracțiunii de deturnare a licitaților publice în modalitatea normativă a îndepărtării prin corupere a unui participant nu poate fi inclusă și persoana asupra căreia se îndreaptă actul de corupere la inițiativa aceleiași persoane și care în final se va îndepărta de la licitația publică.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Dacă, în cazul infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării se realizează și atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitație publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracțiunii“ și stabilește că:
În cazul infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării nu se realizează și atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitație publică chiar autorul faptei.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2024.
PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
ELENI CRISTINA MARCU
Magistrat-asistent,
Adina-Andreea Ciuhan Teodoru
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
