Lege nr. 278 din 23 iunie 2004

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul unic

Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 10 din 22 ianuarie 2004 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit, adoptată în temeiul art. 1 pct. II.9 din Legea nr. 559/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2004, cu următoarele modificări şi completări:

1.Titlul ordonanţei va avea următorul cuprins:

ORDONANŢĂ

privind falimentul instituţiilor de credit

2.Denumirea titlului I va avea următorul cuprins:

Titlul IProcedura falimentului instituţiilor de credit

3.Alineatul (1) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

Art. 1. – (1) Procedura falimentului, reglementată prin prezenta ordonanţă, se aplică instituţiilor de credit, persoane juridice române, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul în străinătate.

4.La articolul 2, litera a) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

a)administrator interimar - persoană fizică sau juridică desemnată de Banca Naţională a României, iar, în cazul cooperativelor de credit, şi comitetul de administrare specială desemnat de casa centrală a cooperativelor de credit, abilitate să ia măsuri conservatorii, în scopul prevenirii diminuării activului şi a creşterii pasivului instituţiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului şi până la data numirii lichidatorului;

5.La articolul 2 alineatul (1), literele b), c), d) şi e) se abrogă.

6.La articolul 2 alineatul (1), punctul 3 al literei h) va avea următorul cuprins:

3.retragerea autorizaţiei de funcţionare a instituţiei de credit, în conformitate cu prevederile legale, ca urmare a imposibilităţii de redresare financiară a unei instituţii de credit;

7.Alineatul (2) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

(2)Termenii: instituţie de credit, stat membru, stat membru de origine, stat membru gazdă, sucursală şi autoritate competentă au înţelesul prevăzut în Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare.

8.La titlul I, denumirea capitolului II va avea următorul cuprins:

Capitolul IIParticipanţii la procedura falimentului instituţiilor de credit

9.Articolul 3 va avea următorul cuprins:

Art. 3. – (1) Organele care aplică procedura sunt: instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic şi lichidatorul.

(2)Procedurile prevăzute de prezenta ordonanţă, cu excepţia recursului, sunt de competenţa exclusivă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul social al instituţiei de credit debitoare, astfel cum acesta figurează în registrul comerţului, şi sunt exercitate de un judecător-sindic.

(3)Judecătorul-sindic este nominalizat, în fiecare caz, de preşedintele tribunalului dintre judecătorii desemnaţi ca judecători-sindici, în temeiul art. 12 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, potrivit prezentei ordonanţe, sunt:

a)emiterea hotărârii de deschidere a procedurii;

b)judecarea contestaţiei instituţiei de credit debitoare împotriva cererii introductive formulate de Banca Naţională a României sau de creditori, pentru deschiderea procedurii;

c)desemnarea, prin hotărâre, a lichidatorului, stabilirea atribuţiilor acestuia, controlul activităţii sale şi, dacă este cazul, înlocuirea sa;

d)judecarea acţiunilor introduse de lichidator ori de comitetul creditorilor pentru anularea unor constituiri de garanţii sau a unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare hotărârii de deschidere a procedurii;

e)judecarea contestaţiilor formulate de reprezentantul acţionarilor instituţiei de credit debitoare sau de creditori împotriva măsurilor luate de lichidator;

f)luarea măsurilor care se impun din analiza rapoartelor prezentate de lichidator şi soluţionarea obiecţiilor la acestea;

g)confirmarea planului de distribuire a sumelor obţinute din lichidare;

h)autentificarea actelor juridice încheiate de lichidator, pentru a căror validitate este necesară forma autentică;

i)aprobarea modalităţii de lichidare şi a tranzacţiilor de cumpărare de active şi asumare de pasive;

j)stabilirea răspunderii civile a organelor de conducere, a cenzorilor şi a personalului de execuţie sau cu atribuţie de control din instituţia de credit ajunsă în stare de insolvenţă;

k)emiterea hotărârii de închidere a procedurii.

(5)Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive şi executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.

10.Articolul 4 va avea următorul cuprins:

Art. 4. – (1) Pentru hotărârile date de judecătorul-sindic în baza prevederilor art. 3, curtea de apel va fi instanţa de recurs.

(2)Recursul va fi judecat în termen de 15 zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel, citarea părţilor urmând să fie făcută în condiţiile art. 86-94 din Codul de procedură civilă, în cazul Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar şi al lichidatorului, şi prin publicitate în două ziare de circulaţie naţională, în cazul celorlalte părţi. Atunci când Banca Naţională a României a făcut cererea pentru declanşarea procedurii, aceasta va fi citată în condiţiile art. 86-94 din Codul de procedură civilă.

(3)Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanţa de recurs. Instanţa de recurs va putea suspenda următoarele hotărâri:

a)hotărârea de respingere a contestaţiei instituţiei de credit debitoare, făcută în condiţiile art. 16 alin. (2);

b)hotărârea prin care se soluţionează obiecţiunile la planul de distribuire a fondurilor obţinute din lichidare, în condiţiile art. 26 alin. (2).

11.Articolul 5 va avea următorul cuprins:

Art. 5. – Potrivit prezentei ordonanţe, principalele atribuţii ale lichidatorului sunt:

a)în momentul primirii hotărârii judecătoreşti privind deschiderea procedurii falimentului va deschide la o bancă, persoană juridică română sau sucursală a unei bănci străine autorizată să funcţioneze pe teritoriul României, două conturi, unul în lei şi altul în valută, cu menţiunea cont tip instituţie de credit în faliment, cu drept exclusiv de dispoziţie în interesul procedurii falimentului. În conturile tip instituţie de credit în faliment vor fi virate la ordinul lichidatorului sumele existente în conturi la alte instituţii financiar-bancare. Lichidatorul va comunică imediat Băncii Naţionale a României denumirea băncii comerciale şi conturile deschise la aceasta, după care Banca Naţională a României va transfera imediat în aceste conturi disponibilităţile instituţiei de credit aflate în evidenţele sale. Operaţiunile instituţiei de credit în faliment se vor desfăşura în continuare prin aceste conturi;

b)inventarierea bunurilor instituţiei de credit debitoare şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor, aplicarea sigiliilor la deschiderea procedurii falimentului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c)examinarea activităţii instituţiei de credit debitoare în raport cu situaţia de fapt, întocmirea unui raport iniţial amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la starea de insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, şi supunerea acestui raport judecătorului-sindic spre aprobare, în termen de cel mult 30 de zile de la deschiderea procedurii falimentului; la cererea lichidatorului, judecătorul-sindic va putea prelungi această perioadă, pentru motive temeinice, prin încheiere irevocabilă;

d)angajarea, cu respectarea prevederilor legale, a personalului necesar în vederea lichidării şi conducerea activităţii acestuia, angajarea putându-se face şi din cadrul personalului existent al instituţiei de credit debitoare;

e)conducerea activităţii instituţiei de credit debitoare, respectiv efectuarea de operaţiuni în interesul procedurii falimentului, inclusiv reeşalonări de credite şi stabiliri de noi rate ale dobânzilor aferente activelor instituţiei de credit debitoare, cu condiţia ca orice nou nivel al ratei dobânzilor să nu fie mai mic decât nivelul ultimei dobânzi de referinţă comunicat de Banca Naţională a României, precum şi participări la piaţa valutară interbancară, luarea tuturor măsurilor, cum ar fi redimensionarea personalului angajat în scopul reducerii permanente a cheltuielilor de funcţionare şi lichidare;

f)menţinerea, rezilierea sau denunţarea unor contracte încheiate de instituţia de credit debitoare, precum şi încheierea de noi contracte în interesul procedurii falimentului;

g)încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale, sub condiţia confirmării de către judecătorul-sindic;

h)încheierea oricărui document în numele instituţiei de credit debitoare, iniţierea şi coordonarea, în numele acesteia, a oricărei acţiuni sau proceduri legale;

i)introducerea de acţiuni pentru anularea constituirilor de garanţii sau a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de instituţia de credit debitoare în dauna intereselor creditorilor, prin:

1.acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizările în scop umanitar, derulate conform prevederilor legale;

2.operaţiuni comerciale în care prestaţia instituţiei de credit debitoare o depăşeşte vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;

3.acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în aceasta de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;

4.acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 180 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obţină în caz de faliment al instituţiei de credit debitoare este mai mică decât valoarea actului de transfer;

5.constituirea ori perfectarea unei garanţii reale pentru o creanţă care era chirografară în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;

6.plăţi anticipate ale datoriilor efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenţa lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii;

7.acte încheiate cu persoane aflate în relaţii speciale cu instituţia de credit debitoare, în anul anterior deschiderii procedurii; persoanele aflate în relaţii speciale cu instituţia de credit debitoare sunt cele stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

j)examinarea creanţelor asupra instituţiei de credit debitoare şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea; nu sunt supuse examinării creanţele bugetare, în cazul cărora se vor observa dispoziţiile legale speciale;

k)primirea sumelor în lei şi în valută pe seama instituţiei de credit debitoare şi consemnarea acestora, în termen de 24 de ore, în noile conturi ale instituţiei de credit debitoare şi plata cheltuielilor curente necesare pentru conservarea şi administrarea averii instituţiei de credit debitoare, inclusiv cheltuielile personalului angajat în conformitate cu lit. d), plata efectuată anterior definitivării tabelului creditorilor, cu excepţia remuneraţiei cuvenite lichidatorului şi persoanelor angajate de acesta;

l)luarea măsurilor corespunzătoare privind conturile în valută ale instituţiei de credit debitoare, deschise la instituţii de credit corespondente, prin:

1.notificarea corespondenţilor asupra declarării în stare de faliment a instituţiei de credit debitoare, precum şi asupra blocării disponibilităţilor din conturile respective în valută;

2.transferarea ulterioară, în termenul cel mai scurt, a disponibilităţilor în noul cont deschis în valută la banca comercială, ce se dezvoltă pe analitice pentru fiecare valută; sumele aflate în contul în valută vor fi convertite în lei şi transferate în contul deschis în lei;

3.efectuarea de plăţi pentru operaţiunile în curs ale instituţiei de credit debitoare, precum şi administrarea eficientă a disponibilităţilor;

m)urmărirea încasării creanţelor din averea instituţiei de credit debitoare, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de aceasta înainte de deschiderea procedurii;

n)lichidarea bunurilor şi drepturilor din averea instituţiei de credit debitoare - ansamblul procedeelor, măsurilor şi tehnicilor pentru realizarea activelor instituţiei de credit în faliment, cu respectarea principiului costului minim presupus, respectiv al valorificării optime a acestora, în scopul achitării datoriilor către creditori, prin:

1.tranzacţii privind cumpărarea de active şi asumarea de pasive, prin care o instituţie de credit cu o situaţie financiară bună achiziţionează, parţial sau total, activele instituţiei de credit debitoare şi îşi asumă, parţial sau total, pasivele acesteia, incluzând totalitatea depozitelor garantate. Tranzacţiile privind cumpărarea de active şi asumarea de pasive pot fi efectuate la vedere sau la termen, cu opţiune. Pentru tranzacţiile prevăzute la prezentul punct, lichidatorul poate să perceapă de la instituţia de credit achizitoare o primă negociată, în funcţie de calitatea activelor cumpărate şi a pasivelor asumate, plătibilă la momentul transferului proprietăţii, precum şi o primă pentru exercitarea opţiunii, în funcţie de termenul opţiunii, plătibilă la momentul negocierii. După cumpărare, pentru activele care fac obiectul unor operaţiuni frauduloase, pentru care se probează că au la bază fraude sau că provin din furturi de instrumente financiare, părţile pot modifica tranzacţia iniţială, urmând ca instituţia de credit achizitoare să primească de la lichidator, în contravaloare, alte active ori sume de bani;

2.vânzarea de bunuri, cum ar fi: clădiri, terenuri, valori mobiliare, operaţiuni de lichidare ce se realizează cu respectarea prevederilor secţiunii a 6-a «Falimentul» a cap. III din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

3.alte tehnici de realizare a activelor, cum ar fi cesiuni de creanţă ori novaţii, realizate în interesul procedurii falimentului la o valoare negociată;

o)convocarea primei şedinţe a adunării creditorilor şi stabilirea programului şedinţelor comitetului creditorilor, ori de câte ori se consideră necesar, şi prezidarea şedinţelor;

p)întocmirea unui raport lunar asupra evoluţiei procedurii falimentului, respectiv asupra stadiului îndeplinirii atribuţiilor sale, pe care îl va prezenta judecătorului-sindic spre aprobare; un astfel de raport va include informaţii referitoare la valoarea totală a creanţelor asupra instituţiei de credit debitoare şi la valoarea totală a activelor acesteia care au fost valorificate, la sumele obţinute din lichidarea şi încasarea de creanţe, la planul de distribuire între creditori, la cheltuielile efectuate;

q)întocmirea bilanţului final de lichidare; dacă lichidarea se prelungeşte peste durata unui exerciţiu financiar, lichidatorul este obligat să întocmească situaţiile financiare anuale şi să le depună la organele şi la termenele prevăzute de lege;

r)sesizarea judecătorului-sindic despre orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta, în conformitate cu atribuţiile conferite prin prezenta ordonanţă;

s)efectuarea oricăror acte de procedură cerute de lege.

12.Articolul 6 va avea următorul cuprins:

Art. 6. – (1) În îndeplinirea atribuţiilor lor, judecătorul-sindic şi lichidatorul pot cere şi punctul de vedere al Băncii Naţionale a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancară, privitor la orice aspecte de natură bancară.

(2)Prevederile cap. II secţiunea a 3-a «Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor» din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor aplica în mod corespunzător şi procedurii falimentului instituţiilor de credit, cu excepţia art. 13^1 alin. (6) şi art. 16 alin. (2).

(3)Comitetul creditorilor poate introduce acţiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial făcute de instituţia de credit debitoare în dauna creditorilor, atunci când astfel de acţiuni nu au fost introduse de lichidator.

(4)După deschiderea procedurii, adunarea generală a acţionarilor numeşte un reprezentant, care va acţiona în numele ei până la închiderea procedurii.

13.Articolul 7 va avea următorul cuprins:

Art. 7. – (1) Prin hotărârea judecătorească privind deschiderea procedurii falimentului, judecătorul-sindic desemnează lichidatorul şi stabileşte atribuţiile acestuia. Prin derogare de la prevederile art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 79/1999 privind organizarea activităţii practicienilor în reorganizare şi lichidare, aprobată prin Legea nr. 505/2002, Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar va putea fi desemnat lichidator.

(2)La momentul deschiderii procedurii falimentului prin hotărâre judecătorească, drepturile şi atribuţiile adunării generale, ale consiliului de administraţie şi ale conducerii executive a instituţiei de credit încetează de plin drept.

(3)Judecătorul-sindic va stabili prin hotărârea de deschidere a procedurii falimentului cuantumul remuneraţiei lichidatorului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

14.Articolul 8 va avea următorul cuprins:

Art. 8. – (1) Reprezentantul acţionarilor instituţiei de credit debitoare şi comitetul creditorilor pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de lichidator.

(2)Contestaţia trebuie să fie înregistrată în termen de 5 zile de la depunerea rapoartelor prevăzute la art. 5 lit. c) şi p).

(3)Judecătorul-sindic va soluţiona contestaţia, în termen de 10 zile de la înregistrarea ei, în Camera de consiliu, cu citarea contestatorului şi a lichidatorului, putând, dacă va considera necesar, să suspende executarea măsurii contestate. Judecătorul-sindic va cita şi Banca Naţională a României, dacă cererea introductivă a fost formulată de aceasta.

15.Articolul 9 va avea următorul cuprins:

Art. 9. – (1) În orice stadiu al procedurii, pentru motive temeinice, judecătorul-sindic poate înlocui lichidatorul, prin încheiere dată în Camera de consiliu.

(2)Pe data stabilirii atribuţiilor noului lichidator vor înceta atribuţiile celui numit anterior. Lichidatorul nou-numit va prelua activitatea de la lichidatorul înlocuit, sub controlul judecătorului-sindic.

16.Articolul 10 se abrogă.

17.Articolul 11 va avea următorul cuprins:

Art. 11. – Procedura falimentului începe pe baza unei cereri introduse de către instituţia de credit debitoare sau de creditorii acesteia ori de Banca Naţională a României.

18.Articolul 14 va avea următorul cuprins:

Art. 14. – (1) Banca Naţională a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancară, va introduce cerere pentru deschiderea procedurii falimentului împotriva instituţiei de credit aflate în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. h).

(2)Cererea Băncii Naţionale a României va fi însoţită de hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României de retragere a autorizaţiei instituţiei de credit respective şi de orice alte documente necesare justificării actului de sesizare a tribunalului.

19.Articolul 15 va avea următorul cuprins:

Art. 15. – (1) În urma înregistrării cererii, introdusă conform art. 12, 13 şi 14, judecătorul-sindic va notifica imediat despre aceasta părţilor menţionate la aceste articole.

(2)Banca Naţională a României va desemna un administrator interimar şi îi va stabili remuneraţia la data depunerii cererii sale sau la data primirii notificării menţionate la alin. (1). Dacă instituţia de credit se află în procedura de administrare specială la acea dată, atribuţiile administratorului interimar vor fi exercitate de persoana care a fost administrator special sau de membrii comitetului de administrare specială, după caz, în condiţiile prezentei ordonanţe.

(3)Cheltuielile legate de administrarea interimară se suportă de către instituţia de credit debitoare. Administratorul interimar poate fi revocat de Banca Naţională a României.

(4)Dacă instituţia de credit nu s-a aflat în administrare specială, atribuţiile consiliului de administraţie al instituţiei de credit debitoare se suspendă de plin drept la data numirii administratorului interimar până la expirarea mandatului acestuia. Consiliul de administraţie poate contesta cererea introdusă, conform art. 13 şi 14, şi pe durata suspendării sale.

(5)Administratorul interimar nu poate lua decât acele măsuri care sunt necesare pentru a împiedica diminuarea activului şi sporirea pasivului.

(6)De la data depunerii cererii de către un creditor sau de către instituţia de credit debitoare, în condiţiile art. 12 şi 13, şi a numirii administratorului interimar, autorizaţia instituţiei de credit se consideră acordată numai pentru luarea măsurilor conservatorii şi pentru derularea operaţiunilor curente. Administratorul interimar nu va putea accepta noi depozite şi nu va putea acorda noi credite. Contractele în curs se vor executa conform termenilor acestora ori potrivit acordului părţilor.

(7)În cazul unei instituţii de credit aflate în situaţia prevăzută la alin. (4), conducerea executivă a acesteia este subordonată administratorului interimar. În cazul în care preşedintele consiliului de administraţie este şi preşedintele instituţiei de credit, acesta păstrează funcţia de preşedinte şi după suspendarea consiliului de administraţie, în condiţiile alin. (4), până la expirarea mandatului administratorului interimar.

(8)La data numirii lichidatorului, atribuţiile administratorului interimar încetează de plin drept.

20.Articolul 16 va avea următorul cuprins:

Art. 16. – (1) La primul termen de judecată, judecătorul-sindic va analiza cererea şi, în situaţia în care instituţia de credit debitoare nu contestă starea de insolvenţă în cazul cererilor introduse de părţile prevăzute la art. 13 şi 14, va emite hotărârea privind deschiderea procedurii falimentului.

(2)Contestaţia împotriva cererii de deschidere a procedurii falimentului se poate face în termen de 5 zile de la data comunicării cu privire la depunerea acestei cereri.

(3)Judecătorul-sindic se va pronunţa asupra contestaţiei în termen de 10 zile de la înregistrarea contestaţiei.

(4)În urma pronunţării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, judecătorul-sindic va comunică aceasta de îndată persoanelor prevăzute la art. 12 şi 13, lichidatorului, Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, precum şi oficiului registrului comerţului la care instituţia de credit debitoare este înregistrată, pentru efectuarea menţiunii instituţie de credit în faliment. Comunicarea va fi făcută publică în două ziare de circulaţie naţională.

(5)În situaţia în care instituţia de credit are deschise sucursale în alte ţări, Banca Naţională a României va comunică de îndată autorităţii de supraveghere bancară din ţara gazdă a sucursalei respective despre deschiderea procedurii falimentului, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe.

(6)Judecătorul-sindic va comunică Băncii Naţionale a României hotărârea sa privind deschiderea procedurii falimentului instituţiei de credit debitoare, de îndată, în ziua pronunţării acesteia, prin fax, e-mail sau prin telefon. Banca Naţională a României va închide imediat, după finalizarea decontării plăţilor din ziua respectivă, în conformitate cu reglementările în vigoare, conturile instituţiei de credit debitoare deschise în evidenţele sale. Disponibilităţile vor fi transferate în conturile tip instituţie de credit în faliment, deschise la o bancă comercială, conform art. 5. (7) De la data deschiderii procedurii toate actele instituţiei de credit debitoare vor purta menţiunea prevăzută la alin. (4).

21.Alineatele (1), (4) şi (5) ale articolului 17 vor avea următorul cuprins:

Art. 17. – (1) De la data deschiderii procedurii falimentului se suspendă toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra instituţiei de credit debitoare sau bunurilor sale, dacă legea nu prevede altfel.

.......................................................................................

(4)Data deschiderii procedurii falimentului reprezintă data la care depozitele devin indisponibile, definite astfel în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(5)În afara cazurilor prevăzute de lege sau a celor autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de instituţia de credit debitoare, ulterior deschiderii procedurii falimentului, sunt nule.

22.Alineatul (6) al articolului 17 se abrogă.

23.Articolul 18 va avea următorul cuprins:

Art. 18. – Nici o dobândă, penalitate de orice fel ori cheltuială nu va putea fi adăugată creanţelor asupra instituţiei de credit debitoare de la data deschiderii procedurii falimentului.

24.Alineatul (1) al articolului 19 va avea următorul cuprins:

Art. 19. – (1) După ce s-a dispus deschiderea procedurii falimentului potrivit art. 16 alin. (1), este interzis, sub sancţiunea nulităţii, persoanelor care au deţinut funcţii de conducere, precum şi acţionarilor semnificativi ai instituţiei de credit debitoare să înstrăineze fără acordul judecătorului-sindic acţiunile sau, după caz, părţile sociale deţinute la instituţia de credit debitoare.

25.Articolul 20 va avea următorul cuprins:

Art. 20. – Salariaţii instituţiei de credit aflate în procedura falimentului vor desemna două persoane care să îi reprezinte în cursul procedurii pentru recuperarea creanţelor reprezentând salariile şi alte drepturi băneşti.

26.La titlul I capitolul III, secţiunea a 2-a, respectiv articolele 21-25, se abrogă.

27.Articolul 26 va avea următorul cuprins:

Art. 26. – (1) Prevederile cap. III secţiunea a 6-a «Falimentul» din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor aplica în mod corespunzător şi procedurii falimentului instituţiilor de credit, cu excepţia art. 100 alin. (2) şi art. 108.

(2)Remuneraţia lichidatorului va fi plătită trimestrial numai după prezentarea de către acesta a rapoartelor prevăzute la art. 5 lit. c) şi p) privind fondurile obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe şi a calculului privind onorariul cuvenit şi după aprobarea acestuia de către judecătorul-sindic. Judecătorul-sindic poate prelungi cu cel mult o lună termenul de prezentare a raportului şi a planului de distribuţie. Planul de distribuţie va fi înregistrat la grefa tribunalului şi lichidatorul va notifica aceasta fiecărui creditor. Câte o copie după raport şi după planul de distribuţie vor fi afişate la uşa tribunalului. Oricare dintre creditori poate formula obiecţiuni la raportul lichidatorului, la plan şi la remuneraţia de plată, în termen de 10 zile de la afişarea raportului. În astfel de situaţii, judecătorul-sindic va ţine cu lichidatorul şi cu creditorii, în termen de 10 zile de la notificarea de către creditori, o şedinţă în care va soluţiona deodată, prin sentinţă, toate obiecţiunile.

(3)Toate cheltuielile vor fi suportate din averea instituţiei de credit debitoare.

28.Articolul 28 va avea următorul cuprins:

Art. 28. – După aprobarea de către judecătorul-sindic a modalităţii de lichidare prevăzute la art. 5 lit. n) pct. 1, lichidatorul organizează imediat, în situaţia în care modalitatea de lichidare aprobată prevede, negocierea privind tranzacţia de cumpărare de active şi asumare de pasive; în acest scop, lichidatorul organizează o şedinţă de informare cu toate instituţiile de credit considerate de acesta eligibile, în vederea prezentării condiţiilor şi termenilor negocierii. Prealabil şedinţei de informare, lichidatorul semnează cu toate instituţiile de credit prezente la şedinţă un acord de confidenţialitate, prin care acestea se angajează să păstreze, în condiţiile legii, secretul profesional cu privire la informaţiile din cererea de ofertă referitoare la instituţia de credit aflată în stare de faliment ce urmează a face obiectul negocierii.

29.Articolul 34 va avea următorul cuprins:

Art. 34. – În cazul în care nu se primesc oferte în termenul stabilit în cererea de ofertă ori ofertele primite nu se încadrează în cerinţele de fezabilitate ale unei astfel de tranzacţii sau dacă judecătorul-sindic nu aprobă tranzacţia, lichidarea urmează a se efectua prin celelalte metode prevăzute în prezenta ordonanţă, iar lichidatorul, altul decât Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, va comunică de îndată despre aceasta Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, care va trece neîntârziat la plata compensaţiilor, în conformitate cu prevederile legii.

30.Articolul 35 va avea următorul cuprins:

Art. 35. – În situaţia în care tranzacţia privind cumpărarea de active şi asumarea de pasive este aprobată de către judecătorul-sindic, acesta va stabili şi remuneraţia lichidatorului.

31.Articolul 36 va avea următorul cuprins:

Art. 36. – Prevederile art. 17 alin. (4^1 ) şi (4^2 ) din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile lichidatorului, cu excepţia Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, atunci când acesta deţine una dintre aceste calităţi.

32.La articolul 37, literele a) şi b) ale alineatului (1) vor avea următorul cuprins:

a)taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestora, precum şi plata remuneraţiei lichidatorului şi a persoanelor angajate de acesta;

b)creanţele creditorilor garantaţi, cuprinzând tot capitalul, dobânzile şi penalităţile de orice fel, precum şi cheltuielile.

33.Alineatul (2) al articolului 37 va avea următorul cuprins:

(2)În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri vor fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creanţe garantate, creditorii vor avea pentru diferenţă creanţe chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor prevăzute la art. 38. Dacă după plata sumelor prevăzute la alin. (1) rezultă o diferenţă în plus, aceasta va fi depusă, prin grija lichidatorului, în contul averii instituţiei de credit debitoare.

34.La articolul 38, punctul 1 va avea următorul cuprins:

1.taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea instituţiei de credit debitoare, precum şi plata remuneraţiei persoanelor angajate în condiţiile legii, inclusiv a lichidatorului;

35.La articolul 39, partea introductivă a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

Art. 39. – (1) Judecătorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul instituţiei de credit ajunse în stare de insolvenţă să fie suportată de către membrii organelor de conducere, cenzori, auditori financiari, personalul de execuţie şi/sau cu atribuţii de control, care au deţinut funcţiile respective în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, dacă au contribuit la ajungerea acesteia în stare de insolvenţă prin una dintre următoarele fapte:

36.Articolul 41 va avea următorul cuprins:

Art. 41. – În vederea luării măsurilor prevăzute la art. 39 alin. (1), judecătorul-sindic poate fi sesizat de către lichidator, de un acţionar sau de oricare dintre creditori, de Banca Naţională a României ori se poate sesiza din oficiu, pe baza datelor din dosarul cauzei, şi va putea dispune măsuri asigurătorii.

37.Alineatul (1) al articolului 43 va avea următorul cuprins:

Art. 43. – (1) Procedura falimentului va fi închisă de judecătorul-sindic, la solicitarea lichidatorului, printr-o hotărâre de închidere, atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea instituţiei de credit în faliment au fost distribuite şi când fondurile nereclamate de către cei îndreptăţiţi, în termen de 90 de zile de la data raportului final, au fost consemnate de către lichidator la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau au fost depuse la o altă instituţie de credit, iar extrasul de cont va fi depus la judecătorul-sindic. Hotărârea va fi comunicată în scris sau prin presă, în cel puţin două ziare de circulaţie naţională, tuturor părţilor implicate, conform prevederilor Legii nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

38.Articolul 44 va avea următorul cuprins:

Art. 44. – În orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic va putea pronunţa o sentinţă de închidere a procedurii, dacă se constată că nu există active în averea instituţiei de credit debitoare ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative şi nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele creditoare.

39.Articolul 45 se abrogă.

40.La titlul II, capitolul I, respectiv articolul 46, se abrogă.

41.La titlul II, denumirea capitolului II va avea următorul cuprins:

Capitolul IIProcedura falimentului instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi a sucursalelor acestora stabilite în alte state membre

42.Articolul 47 va avea următorul cuprins:

Art. 47. – (1) Tribunalul competent conform art. 3 alin. (2) este singura autoritate împuternicită să decidă aplicarea unei proceduri a falimentului cu privire la o instituţie de credit, persoană juridică română, inclusiv la sucursalele acesteia stabilite în alte state membre.

(2)Tribunalul competent va informa de îndată, prin intermediul Băncii Naţionale a României, autorităţile competente din statele membre gazdă asupra deciziei de a deschide procedura falimentului, inclusiv asupra efectelor practice pe care o astfel de procedură le poate avea. Dacă nu este posibilă informarea înainte de adoptarea deciziei, aceasta va fi făcută imediat după aceea.

(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu aduc atingere prevederilor referitoare la exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorului-sindic.

43.La articolul 48, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 48. – (1) Deschiderea unei proceduri a falimentului cu privire la o instituţie de credit autorizată în România şi la sucursalele acesteia stabilite în alte state membre este guvernată de legea română în ceea ce priveşte regimul şi aplicarea procedurii falimentului, inclusiv cu privire la:

a)bunurile care fac obiectul procedurii falimentului şi regimul bunurilor dobândite de instituţia de credit după deschiderea procedurii;

b)atribuţiile instituţiei de credit şi ale lichidatorului;

c)condiţiile în care poate fi invocată compensarea legală;

d)efectele procedurii falimentului asupra contractelor în derulare în care este parte instituţia de credit;

e)efectele procedurii falimentului asupra procedurilor individuale de executare silită promovate de creditori, cu excepţia proceselor aflate pe rolul instanţelor din alte state membre, caz în care se aplică dispoziţiile alin. (2);

f)creanţele care trebuie să fie declarate asupra instituţiei de credit şi regimul creanţelor care iau naştere după deschiderea procedurii falimentului;

g)regulile privind declararea, verificarea şi admiterea creanţelor;

h)regulile privind distribuirea veniturilor obţinute din realizarea activelor, ordinea de prioritate a achitării creanţelor şi drepturile creditorilor care au obţinut o plată parţială după deschiderea procedurii falimentului în temeiul unui drept real sau prin invocarea compensării legale;

i)condiţiile şi efectele închiderii procedurii falimentului;

j)drepturile creditorilor după închiderea procedurii falimentului;

k)cine suportă costurile şi cheltuielile aferente procedurii falimentului;

l)regulile privind nulitatea, anularea sau inopozabilitatea actelor juridice care prejudiciază drepturile tuturor creditorilor.

44.La articolul 48, litera c) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:

c)contractele de report şi contractele care stau la baza tranzacţiilor desfăşurate pe o piaţă reglementată, care vor fi guvernate de legea aplicabilă contractelor respective, dacă nu sunt încălcate dispoziţiile lit. b);

45.La titlul II capitolul II, denumirea secţiunii a 2-a va avea următorul cuprins:

Secţiunea a 2-aPublicarea hotărârii de deschidere a procedurii falimentului şi desemnarea lichidatorilor

46.Alineatele (1) şi (3) ale articolului 49 vor avea următorul cuprins:

Art. 49. – (1) Judecătorul-sindic va lua de îndată măsurile necesare pentru publicarea unui extras din hotărârea de deschidere a procedurii falimentului în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi în două ziare de circulaţie naţională din fiecare stat membru gazdă.

......................................................................................

(3)Procedura falimentului se aplică indiferent de efectuarea publicităţii prevăzute la alin. (1) şi produce efecte depline asupra creditorilor.

47.Alineatele (1) şi (2) ale articolului 50 vor avea următorul cuprins:

Art. 50. – (1) Judecătorul-sindic are dreptul de a solicita înregistrarea în registrul imobiliar, în registrul comerţului şi în orice alt registru public ţinut în celelalte state membre a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului faţă de o instituţie de credit.

(2)Judecătorul-sindic va lua măsurile necesare pentru a asigura înregistrarea ori de câte ori aceasta este obligatorie, conform legii statului membru respectiv.

48.Articolul 51 va avea următorul cuprins:

Art. 51. – (1) Lichidatorul desemnat conform legii va putea acţiona fără altă formalitate, pe teritoriul statelor membre gazdă, în baza unei copii certificate de pe hotărârea instanţei competente care l-a numit, emisă de aceasta.

(2)Lichidatorul va putea exercita pe teritoriul statelor membre gazdă toate competenţele care îi revin potrivit legii române. El va putea să numească alte persoane care să îl sprijine sau să îl reprezinte în derularea procedurii pe teritoriul acestor state, în special în scopul de a surmonta dificultăţile întâmpinate eventual de creditorii din aceste state.

(3)În exercitarea competenţelor sale lichidatorul va respecta legislaţia statului membru pe teritoriul căruia acţionează, în special cu privire la procedurile de valorificare a activelor şi la furnizarea de informaţii angajaţilor instituţiei de credit din statul membru respectiv. Lichidatorul nu poate utiliza forţa şi nu poate soluţiona litigii sau dispute.

49.Alineatul (1) al articolului 53 va avea următorul cuprins:

Art. 53. – (1) După deschiderea procedurii falimentului unei instituţii de credit, persoană juridică română, având sucursale deschise în alte state membre, lichidatorul îi va informa de îndată şi în mod individual pe creditorii cunoscuţi care au reşedinţa obişnuită, domiciliul ori sediul social în celelalte state membre.

50.La titlul II, denumirea capitolului III va avea următorul cuprins:

Capitolul IIIMăsurile de reorganizare şi procedura falimentului aplicabilă sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din alte state membre

51.La articolul 55, după alineatul (1) se introduc alineatele (2)-(4) cu următorul cuprins:

(2)Autorităţile administrative sau judiciare sunt autorităţile stabilite conform legii naţionale, care decid cu privire la luarea măsurilor de reorganizare sau de începere a procedurilor de lichidare.

(3)Măsurile de reorganizare sunt măsurile adoptate de autorităţile administrative sau judiciare, destinate să menţină ori să restabilească situaţia financiară a unei instituţii de credit şi care ar putea afecta drepturile preexistente ale unor terţi, inclusiv măsurile care implică posibilitatea unei suspendări a plăţilor, a unei suspendări a măsurilor de executare sau a unei reduceri a creanţelor; persoanele care sunt implicate în activitatea internă a instituţiilor de credit, administratorii şi acţionarii nu sunt consideraţi terţi.

(4)Procedura de lichidare este procedura colectivă iniţiată şi controlată de autorităţile administrative sau judiciare, cu scopul de a valorifica activele unei instituţii de credit sub supravegherea acestor autorităţi, inclusiv în cazul în care procedura se închide printr-un concordat sau altă măsură similară.

52.La articolul 56, alineatele (1), (2) şi (4) vor avea următorul cuprins:

Art. 56. – (1) Dacă asupra unei instituţii de credit dintr-un stat membru, care desfăşoară activitate pe teritoriul României, au fost dispuse măsuri de reorganizare sau o procedură de lichidare, acestea se vor aplica fără alte formalităţi pe teritoriul României şi vor produce efecte în condiţiile şi de la data prevăzute în legislaţia statului membru respectiv.

(2)Măsurile de reorganizare sau procedura de lichidare se va aplica în conformitate cu legislaţia statului membru de origine şi ţinând seama de prevederile art. 48.

.......................................................................................

(4)Autorităţile administrative sau judiciare competente din statul membru de origine, administratorul sau lichidatorul va comunică oficiului registrului comerţului la care sucursala instituţiei de credit respectivă este înregistrată decizia privind măsurile de reorganizare sau de deschidere a procedurii de lichidare, în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare. De asemenea, comunicarea va fi transmisă de autorităţile menţionate la două ziare de circulaţie naţională din România, în vederea publicării.

53.La articolul 56, după alineatul (4) se introduc alineatele (4^1 ) şi (4^2 ) cu următorul cuprins:

(4^1 ) Prin administrator se înţelege persoana ori organismul desemnat de autorităţile administrative sau judiciare, a cărui sarcină este de a administra măsurile de reorganizare.

(4^2 ) Lichidator este persoana ori organismul desemnat de autorităţile administrative sau judiciare, a cărui sarcină este de a administra procedurile de lichidare.

54.Articolul 57 va avea următorul cuprins:

Art. 57. – (1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe se completează cu dispoziţiile Legii nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale Codului de procedură civilă, precum şi cu cele ale Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.

(2)Banca Naţională a României va informa fără întârziere autorităţile competente din statele membre gazdă asupra măsurilor de reorganizare sau asupra hotărârii de deschidere a procedurii lichidării, luată într-un stat nemembru cu privire la o instituţie de credit şi la sucursala acesteia din România, atunci când instituţia de credit are sediul în alt stat decât un stat membru şi are deschise sucursale şi pe teritoriul altor state membre.

(3)Informarea va fi făcută imediat după ce Banca Naţională a României a retras autorizaţia de funcţionare a sucursalei ca urmare a deschiderii procedurii de lichidare sau de îndată ce a luat cunoştinţă despre luarea măsurilor de reorganizare cu privire la sucursală. În comunicare se va menţiona şi faptul că autorizaţia de funcţionare a sucursalei din România a fost retrasă.

55.Articolul 60 se abrogă.

56.Alineatul (5) al articolului 61 va avea următorul cuprins:

(5)Nici o procedură de urgenţă nu poate fi utilizată pentru a limita, a întârzia sau a suspenda executarea unui contract de compensare bilaterală potrivit prezentului articol.

57.Articolul 62 va avea următorul cuprins:

Art. 62. – În actele normative în vigoare, sintagma procedura reorganizării judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit se înlocuieşte cu sintagma procedura falimentului instituţiilor de credit, corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe.

58.Alineatul (1) al articolului 63 va avea următorul cuprins:

Art. 63. – (1) Prevederile prezentei ordonanţe vor intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor titlului II şi a prevederilor art. 57 alin. (2) şi (3), care vor intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

59.După articolul 64 se introduce articolul 64^1 cu următorul cuprins:

Art. 64^1 . - Articolul 82^3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare, va avea următorul cuprins:

«Art. 82^3 . - În cazul în care Banca Naţională a României constată că redresarea financiară a instituţiei de credit nu este posibilă, aceasta hotărăşte retragerea autorizaţiei instituţiei de credit şi sesizarea instanţei competente în vederea declanşării procedurii falimentului.»

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 23 iunie 2004.

Nr. 278.