Plan de actiune din 13 octombrie 2000 (actualizat)

*)Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 25 octombrie 2000. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamţ până la data de 28 noiembrie 2005, cu modificările şi completările aduse de HOTĂRÂREA nr. 1.360 din 10 noiembrie 2005.

Articolul 1

Obiectivele Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole, denumit în continuare plan de acţiune, sunt următoarele:

a)reducerea poluarii apelor, cauzată de nitratii proveniţi din surse agricole;

b)prevenirea poluarii cu nitrati;

c)rationalizarea şi optimizarea utilizării ingrasamintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului.

Articolul 2

Termenii şi expresiile utilizate în planul de acţiune se definesc după cum urmează:

a)ape subterane - toate apele care se afla sub suprafaţa terenului, în zone saturate şi în contact direct cu solul sau cu subsolul;

b)apa dulce - apa cu conţinut scăzut de saruri, care îndeplineşte condiţiile pentru a fi captata, tratata şi utilizata în scop potabil;

c)compuşi ai azotului - orice substanţe conţinând azot, cu excepţia azotului molecular;

d)septel - toate animalele ţinute sau crescute pentru folosinţă sau profit;

e)ingrasamant - substanţa care conţine unul sau mai mulţi compuşi ai azotului, utilizata pe terenurile agricole în scopul maririi ritmului de creştere a vegetatiei şi al sporirii masei vegetale;

f)ingrasamant chimic - orice ingrasamant obţinut printr-un proces industrial chimic;

g)ingrasamant organic - orice ingrasamant ce este constituit din produşi de origine vegetala, produşi reziduali de excretie de la septel sau de la păsări ori din namoluri rezultate din procesul de epurare a apelor uzate;

h)ingrasamant de origine animala - produs rezidual de excretie de la septel sau de la păsări ori un amestec între acest produs şi asternutul de la animale;

i)aplicare pe teren - administrarea pe teren a ingrasamintelor prin imprastiere la suprafaţa terenului, prin încorporare în sol fie prin îngropare, fie prin amestecare cu solul şi prin injectare în sol;

j)eutrofizare - imbogatirea apelor de suprafaţa cu compuşi ai azotului şi fosforului, cauzand o dezvoltare accelerata şi masiva a algelor şi a vegetatiei subacvatice, asociata cu deteriorarea echilibrului biologic şi a calităţii apei;

k)poluare cu nitrati - descărcarea, directa sau indirecta, în apele subterane sau de suprafaţa de compuşi ai azotului care provin din surse agricole, ale carei urmări pot fi: periclitarea sănătăţii oamenilor, afectarea organismelor vii şi a ecosistemelor acvatice, stânjenirea folosintelor apei şi deteriorarea ambiantei naturale;

l)zona vulnerabila - suprafeţele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati şi care contribuie la poluarea acestor ape.

Articolul 3

(1)În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului plan de acţiune Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, pe baza datelor şi a informaţiilor furnizate prin Sistemul naţional de supraveghere şi control al calităţii apei şi cu sprijinul Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A., va întocmi un cadastru al apelor afectate de poluarea cu nitrati şi al apelor care sunt susceptibile să fie expuse unei astfel de poluari. Identificarea acestor categorii de ape se va face pe baza criteriilor prevăzute în anexa nr. 1. (2) În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului plan de acţiune Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor desemna toate zonele vulnerabile care dreneaza în apele identificate potrivit alin. (1) şi care contribuie la poluarea acestora.

(3)Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor revizui şi/sau vor completa, o dată la 4 ani, lista cuprinzând zonele vulnerabile, analizând şi luând în considerare schimbările şi factorii neprevazuti în momentul alcătuirii acesteia.

(4)Comisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole, denumita în continuare comisie, va fi instiintata, în termen de 3 luni de la data operarii, despre orice modificare sau completare a listei cuprinzând zonele vulnerabile.

Articolul 4

(1)În scopul stabilirii şi/sau revizuirii şi al completării listei cuprinzând zonele vulnerabile Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului va solicita factorilor abilitaţi prezentarea, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului plan de acţiune şi periodic, o dată la 4 ani, a unor rapoarte privind rezultatele acţiunilor de:

a)supraveghere a concentratiei azotatilor în apele dulci; aceasta se realizează pe parcursul unui an, cel puţin o dată pe luna sau mai des în timpul perioadelor ploioase şi de inundaţii, în secţiunile de control pentru apele de suprafaţa, şi la intervale regulate, în secţiunile de control reprezentative pentru acvifere;

b)verificare, o dată la 4 ani, a stării de eutrofizare a apelor dulci şi a apelor din zona costiera.

(2)În secţiunile de control în care concentraţia de nitrati din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l şi nici un factor nou de creştere probabila a conţinutului de nitrati nu a apărut programul de supraveghere prevăzut la alin. (1) lit. a) se va realiza o dată la 8 ani.

(3)Metodele de măsurare şi analiză de referinţă sunt cele prevăzute în anexa nr. 2. Metodele de măsurare şi analiză de referinţă, corespunzătoare standardelor indicate, au caracter voluntar, iar alte metode alternative pot fi folosite dacă se demonstrează că au aceeaşi limită de detecţie, precizie şi acurateţe cu a celor prevăzute în anexa nr. 2. Reactualizarea metodelor de măsurare şi analiză de referinţă se face pe baza progreselor în domeniu şi a metodelor noi de măsurare şi analiză cu performanţe ale limitei de detecţie, preciziei şi acurateţei cel puţin echivalente celor prevăzute în anexa nr. 2.

Alin. (3) al art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.360 din 10 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.061 din 28 noiembrie 2005.

Articolul 5

(1)În scopul asigurării, pentru toate categoriile de ape, a unui nivel general de protecţie împotriva poluarii, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului plan de acţiune comisia va elabora:

a)un cod al bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor, pe baza conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 3, ce va fi supus reactualizarii în funcţie de progresele în domeniu şi de apariţia de noi tehnologii şi practici agricole cu impact redus asupra mediului;

b)un program ce va include prevederi privind instruirea şi informarea fermierilor în scopul promovării Codului bunelor practici agricole.

(2)În vederea elaborării Codului bunelor practici agricole prevăzut la alin. (1) lit. a) comisia va consulta şi institutele aflate în coordonarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi a Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, precum şi alte instituţii de specialitate.

Articolul 6

(1)În scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 1, în termen de maximum 2 ani de la desemnarea zonelor vulnerabile conform art. 3 alin. (2) şi, respectiv, în termen de maximum un an de la modificarea sau completarea listei cuprinzând zonele vulnerabile, conform art. 3 alin. (3), comisia va stabili programe de acţiune referitoare la zonele vulnerabile.

(2)Se întocmesc programe de acţiune pentru ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul tarii, precum şi programe diferite pentru anumite zone vulnerabile sau pentru porţiuni din zonele vulnerabile, după caz.

(3)Programele de acţiune vor tine seama de:

a)datele ştiinţifice şi tehnice disponibile, în principal cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole şi din alte surse;

b)condiţiile de mediu din regiunile vizate.

(4)Programele de acţiune vor fi stabilite pentru o perioadă de până la 4 ani şi vor cuprinde măsurile prevăzute în Codul bunelor practici agricole, precum şi cele prevăzute în anexa nr. 4. (5) În scopul implementarii programelor de acţiune prevăzute la alin. (4) comisia va lua măsuri suplimentare cel puţin o dată la 4 ani, în funcţie de modificările sau de completările comunicate conform art. 3 alin. (3).

(6)Comisia va propune realizarea şi punerea în practica a unor programe corespunzătoare de supraveghere şi control pentru evaluarea eficientei programelor de acţiune prevăzute la alin. (1).

Articolul 7

(1)Comisia va elabora un proiect conţinând seturi de măsuri pentru implementarea planului de acţiune, care va cuprinde şi procedurile şi instrucţiunile pentru sistemul de supraveghere şi control prevăzute la art. 4 şi 6. (2) Proiectul prevăzut la alin. (1) va fi supus analizei grupului de sprijin, care se va pronunţa în termen de 6 luni printr-un punct de vedere obligatoriu, adoptat cu votul majorităţii membrilor; conducătorul grupului de sprijin, care este şi reprezentant al comisiei, nu va vota.

(3)Pe baza punctului de vedere al grupului de sprijin comisia va adopta măsurile definitive şi le va transmite, în termen de cel mult două luni, ministerelor de resort şi grupului de sprijin.

Articolul 8

(1)O dată la 4 ani comisia va întocmi un raport conţinând informaţii în conformitate cu prevederile anexei nr. 5, ce va fi înaintat Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi va fi publicat în cadrul Sistemului naţional de supraveghere şi control al calităţii apei.

(2)În termen de 6 luni de la primirea raportului comisiei Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor întocmi, pe baza raportului comisiei, o analiza comuna cuprinzând şi propuneri adecvate de revizuire a planului de acţiune, care va fi înaintată Guvernului şi comisiilor de specialitate ale Parlamentului României.

Articolul 9

În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului plan de acţiune Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor adopta prin ordin comun regulamente, metodologii şi proceduri necesare pentru implementarea prezentului plan de acţiune.

Articolul 10

Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul plan de acţiune.

Anexa 1

────────

la planul de acţiuni

────────────────────

CRITERII

pentru identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati şi a apelor care sunt susceptibile să fie expuse unei astfel de poluari

1.Apele afectate de poluarea cu nitrati şi apele care sunt susceptibile să fie expuse unei astfel de poluari vor fi identificate utilizându-se, printre altele, următoarele criterii:

a)dacă apa dulce de suprafaţă, utilizată sau în perspectivă de a fi utilizată ca sursă de apă potabilă, conţine sau este susceptibilă să conţină cantităţi (concentraţii) ale azotului din nitraţi mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 1 b) la normativul prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 100/2002

pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare NTPA-013 şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările ulterioare, dacă nu se acţionează conform prevederilor art. 6 din planul de acţiune;

Litera a) a pct. 1 al anexei 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.360 din 10 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.061 din 28 noiembrie 2005.

b)dacă apele subterane conţin sau sunt susceptibile să conţină cantităţi de nitraţi în concentraţii mai mari decât limita maximă admisibilă prin normativele în vigoare, dacă nu se acţionează conform prevederilor art. 6 din planul de acţiune.

Litera b) a pct. 1 al anexei 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.360 din 10 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.061 din 28 noiembrie 2005.

c)dacă apa dulce din lacurile naturale, alte surse de apa dulce, ape costale şi marine sunt găsite eutrofe sau ar putea deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se acţionează conform prevederilor art. 6 din planul de acţiune.

2.La aplicarea acestor criterii se vor lua în considerare:

a)caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei şi solului;

b)situaţia curenta a impactului compusilor de azot asupra mediului (apa şi sol);

c)situaţia curenta a impactului măsurilor luate în conformitate cu prevederile art. 6 din planul de acţiune.Anexa 2

───────

la planul de acţiuni

────────────────────

METODE DE MĂSURARE ŞI ANALIZĂ DE REFERINŢĂ

Îngrăşăminte chimice

Metodele de referinţă pentru determinarea compuşilor azotului din îngrăşăminte sunt:

1.SR ISO 4176/1994

Îngrăşăminte. Dozarea azotului nitric. Metoda Gravimetrică cu nitron

2.SR ISO 5314/1994

Îngrăşăminte. Dozarea azotului amoniacal. Metoda titrimetrică după distilare.

Apă dulce, ape costale şi ape marine

Concentraţia în azotaţi se determină cu ajutorul următoarelor metode de referinţă:

3.SR ISO 7890-1/1998

Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotaţi.

Partea 1Metoda spectrometrică cu 2,6-dimetilfenol

4.SR ISO 7890-2/2000

Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotaţi.

Partea a 2-aMetoda spectometrică cu 4-fluorfenol după distilare

5.SR ISO 7890-3/2000

Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotaţi.

Partea a 3-a: Metoda spectrometrică cu acid sulfsalicilic.

6.STAS 8900/1-1971

Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea azotaţilor

7.STAS 12999/1991

Apă de mare. Determinarea conţinutului de azotaţi.

Anexa 2 a fost înlocuită cu anexa din HOTĂRÂREA nr. 1.360 din 10 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.061 din 28 noiembrie 2005, conform modificării aduse de pct. 3 al art. I din acelaşi act normativ.

Anexa 3

───────

la planul de acţiuni

────────────────────

CONŢINUTUL - CADRU

al Codului bunelor practici agricole

A. Un cod al bunelor practici agricole, având ca obiective reducerea poluarii cu nitrati şi rationalizarea şi optimizarea utilizării ingrasamintelor ce conţin compuşi ai azotului şi luând în considerare condiţiile din diferite regiuni ale tarii, trebuie să conţină prevederi care să acopere următoarele probleme:

1.perioadele nepotrivite pentru aplicarea pe teren a ingrasamintelor;

2.modul de aplicare a ingrasamintelor pe terenuri în pante abrupte;

3.restricţiile la aplicarea ingrasamintelor pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada;

4.condiţiile de aplicare a ingrasamintelor pe terenurile amplasate lângă cursurile de apa;

5.capacitatea şi construcţia bazinelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala, inclusiv măsurile de prevenire a poluarii apei prin scurgerile de la suprafaţa, prin infiltrarea în apele subterane şi de suprafaţa a efluentilor proveniţi de la stocarea ingrasamintelor de origine animala şi a materiilor vegetale (cum este cazul silozurilor etc.);

6.tehnologiile şi procedurile de aplicare pe teren a ingrasamintelor chimice şi a ingrasamintelor de origine animala, incluzând normele de dozare şi modul de realizare a unei aplicari pe teren uniforme, astfel încât pierderile de nutrient prin deversarea în ape să fie reduse şi menţinute la un nivel acceptabil (conţinutul în azotati în apele subterane şi în apele de suprafaţa sa nu depăşească limitele admise prin reglementările tehnice).

B. Pe lângă cele de mai sus Codul bunelor practici agricole poate cuprinde:

7.gospodărirea utilizării terenurilor, incluzând sistemul de rotaţie a culturilor şi proporţia dintre suprafeţele de teren destinate culturilor permanente faţă de cele cultivate cu plante anuale;

8.menţinerea pe teren a unei cantităţi minime de vegetaţie care să acopere terenul în perioadele ploioase, în scopul reţinerii azotului în sol, care altfel ar putea cauza poluarea cu nitrati a apelor;

9.stabilirea unor planuri de fertilizare în funcţie de fiecare cultura şi ţinerea evidentei utilizării ingrasamintelor pentru fiecare sola;

10.prevenirea poluarii apei din scurgerile de suprafaţa (siroire) şi a siroirii apei în sistemele de culturi irigate, produsă înainte ca apa sa pătrundă la rădăcinile plantelor.

C. Pentru ingrasamintele chimice Codul bunelor practici agricole va cuprinde prevederi privind:

11.modul şi condiţiile de livrare (exclus în vrac; numai în saci impermeabili şi durabili, de capacităţi diferite, prevăzuţi cu inscriptionari sau etichete rezistente la deteriorare, care să indice clar tipul ingrasamantului, compozitia chimica şi concentraţia produsului, gradul de solubilitate, data fabricaţiei şi durata păstrării produsului, recomandări specifice privind transportul şi depozitarea, denumirea şi adresa fabricantului etc.);

12.condiţiile de depozitare şi păstrare şi recomandări asupra construcţiei depozitelor;

13.interdicţii în timpul transportului, livrării, depozitarii, manipulării şi aplicării pe teren;

14.modalităţi de combinare cu îngrăşăminte organice în vederea aplicării pe teren.

D. Codul bunelor practici agricole va cuprinde informaţii cu privire la riscul pentru sănătate al contaminarii cu nitrati a produselor agricole şi a apei utilizate în scop potabil.

Anexa 4

───────

la planul de acţiuni

────────────────────

MĂSURI

ce trebuie incluse în programele de acţiune conform art. 6 alin. 4) din planul de acţiune

I. Măsurile vor conţine reguli referitoare la:

1.perioadele în care aplicarea anumitor îngrăşăminte este nerecomandata sau interzisă;

2.capacitatea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala; aceasta capacitate trebuie să depăşească necesarul de stocare în toate zonele vulnerabile, ţinându-se seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie a aplicării pe teren a ingrasamintelor, cu excepţia situaţiilor în care se poate demonstra autorităţilor competente ca orice cantitate de îngrăşăminte de origine animala, în exces faţă de actuala capacitate de stocare, va fi tratata într-o maniera care să nu aducă prejudicii mediului;

3.limitarea numărului aplicarilor pe teren ale ingrasamintelor conform unei bune practici agricole şi ţinându-se seama mai ales de caracteristicile zonei vulnerabile, în special de:

a)inclinarea terenului, caracteristicile şi tipul solului, condiţii climatice, irigaţii etc.;

b)practicile agricole şi modalităţile de utilizare a terenurilor, inclusiv sistemul de rotaţie a culturilor. Aplicarea pe teren a ingrasamintelor se bazează pe un echilibru între: b1) estimarea-prognozarea necesarului de azot al culturii; b2) aportul de azot adus culturilor de către sol şi cel din îngrăşăminte, care trebuie justificat pe baza:

–cantităţii de azot prezent în sol în raport cu necesarul culturii;

–aportului de azot prin mineralizarea neta a rezervelor de azot organic din sol;

–aportului de compuşi ai azotului prin administrarea pe teren a ingrasamintelor de origine animala;

–aportului de compuşi ai azotului prin administrarea ingrasamintelor chimice şi a altor îngrăşăminte.

ÎI. Aceste măsuri vor asigura ca pentru fiecare ferma sau unitate zootehnica cantitatea de îngrăşăminte de origine animala aplicată anual pe teren, inclusiv cel lăsat de animale, sa nu depăşească norma specifică pe hectar. Norma specifică pe hectar este reprezentată prin cantitatea de ingrasamant administrat, care conţine 170 kg azot. Se pot face derogări de la aceasta cantitate pentru primul program de acţiune pe 4 ani, când se poate permite o norma specifică de 210 kg azot.

III. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, prin unităţile competente din subordinea sa, poate stabili la nivel local cantităţile la care se face referire la pct. ÎI, pe baza numărului de animale, la propunerea comisiei.

Anexa 5

───────

la planul de acţiuni

────────────────────

CONŢINUTUL

rapoartelor la care se face referire în art. 8 din planul de acţiune

1.O situaţie privind acţiunile preventive adoptate conform art. 5

2.O harta reprezentând următoarele:

a)apele identificate potrivit art. 3 alin. (1) şi anexei nr. 1, indicandu-se, pentru fiecare apa, care din criteriile prevăzute în anexa nr. 1 au fost utilizate în scopul identificarii;

b)localizarea zonelor vulnerabile desemnate, din care să reiasă distinct zonele existente şi zonele nou-identificate de la momentul emiterii raportului anterior

3.O sinteza a rezultatelor obţinute prin sistemul de supraveghere, conform prevederilor art. 4, inclusiv o situaţie privind aprecierile şi considerentele care au condus la identificarea şi desemnarea fiecărei zone vulnerabile sau la orice revizuire ori adaugare de astfel de zone

4.O sinteza a programelor de acţiune elaborate conform prevederilor art. 6, cu accent pe:

a)măsurile prevăzute la art. 6 alin. (4);

b)orice măsură suplimentară sau acţiune implementata în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5);

c)o sinteza a rezultatelor programelor de supraveghere şi control, implementate conform prevederilor art. 6 alin. (6);

d)o apreciere formulată de comisie cu privire la termenele cele mai probabile în care se preconizeaza ca efectele măsurilor programelor de acţiune asupra apelor identificate conform art. 3 alin. (1) ating rezultatele scontate, indicandu-se totodată şi nivelul de nesiguranta al acestei estimari

5.Detalii şi alte informaţii privind Codul bunelor practici agricole, care sunt considerate necesare prin revizuirile ulterioare ale planului de acţiune şi pentru adaptarea acestuia la progresele tehnice şi ştiinţifice.

──────────────