Condiții din 27 septembrie 2023

Articolul 1

(1)Psiho-oncologia se definește ca un domeniu interdisciplinar, integrativ al psihologiei care cuprinde totalul serviciilor de psihologie publice conexe actului medical destinate pacienților oncologici (servicii de psiho-oncologie).

(2)Serviciile de psiho-oncologie reprezintă totalul intervențiilor specifice asupra dimensiunilor care însumează calitatea vieții pacientului oncologic din punct de vedere fizic, psihologic, social și spiritual.

(3)Psiho-oncologia este o formare complementară a unei persoane licențiate în psihologie, după dobândirea formării în psihologie clinică.

(4)Serviciile de psiho-oncologie se acordă conform prevederilor art. 3.

Articolul 2

(1)Certificarea formării complementare în psiho-oncologie este emisă de către Colegiul Psihologilor din România.

(2)Certificarea prevăzută la alin. (1) se acordă psihologilor clinicieni care, până în anul 2023, fac dovada experienței de minimum 1 an de activitate specifică, desfășurată în unități sanitare publice sau private, în secții/compartimente în specialitățile: oncologie medicală, hematologie, onco-pediatrie, hematologie pediatrică, radioterapie sau în cabinet de psihologie aflat în structura ambulatoriilor de specialitate sau în contract de prestări servicii conexe actului medical de psihologie cu un cabinet medical din specialitățile enumerate mai sus.

(3)Certificarea prevăzută la alin. (1) se acordă psihologilor clinicieni care vor urma o perioadă de formare complementară de minimum 12 luni, care va conține obligatoriu stagii de practică în secții de oncologie medicală, hematologie, onco-pediatrie, hematologie pediatrică sau radioterapie, cu supervizare din partea unui medic specialist din aceste secții.

(4)Tematica formării complementare în psiho-oncologie, prevăzută la alin. (3), va fi elaborată de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, în colaborare cu Comisia de psihologie clinică și psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România.

Articolul 3

Serviciile de psiho-oncologie pot fi acordate de către psihologii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a)sunt absolvenți ai unei instituții de învățământ superior acreditate în România, cu diplomă de licență în psihologie. Pot fi acceptate și persoanele care au obținut o diplomă de licență în psihologie, obținută în afara țării, dacă aceasta este recunoscută sau echivalată, după caz, potrivit legii;

b)sunt psihologi cu atestat de liberă practică, în specialitatea psihologie clinică;

c)au obținut certificarea formării complementare în psiho-oncologie, emisă de către Colegiul Psihologilor din România prin Comisia de psihologie clinică și psihoterapie.

Articolul 4

Obiectivele generale ale serviciilor de psiho-oncologie sunt următoarele:

a)să sprijine pacienții și familiile acestora pentru a-și menține o stare optimă de echilibru psihologic pe tot parcursul traseului oncologic;

b)să identifice strategii de activare a factorilor motivaționali;

c)să ghideze, să planifice și să construiască sisteme de sprijin comunitar pentru pacienții oncologici;

d)să informeze și să crească gradul de conștientizare a modalităților de suport disponibile la nivel social pentru pacienți și familiile acestora;

e)să informeze pacienții despre serviciile medicale și despre asistența socială de care pot beneficia pe parcursul bolii.

Articolul 5

Psihologul cu formare complementară în psiho-oncologie are următoarele atribuții:

a)desfășoară activitate specifică de psiholog clinician;

b)are calitate de membru în cadrul echipei multidisciplinare a secțiilor de oncologie medicală, hematologie, onco-pediatrie, hematologie pediatrică sau radioterapie, alături de: oncolog/hematolog/onco-pediatru, radioterapeut, chirurg, asistent medical, asistent social (alți specialiști care fac parte din comisia multidisciplinară a unității sanitare respective);

c)menține o comunicare continuă cu echipa multidisciplinară;

d)îmbunătățește comunicarea dintre echipa multidisciplinară și pacient prin implementarea strategiilor privind:

(i)comunicarea informațiilor cu impact emoțional pacientului și familiei acestuia;

(ii)confruntarea cu moartea în cazul pacientului cu prognostic nefavorabil;

(iii)reabilitarea supraviețuitorilor;

(iv)expunerea la anumite efecte secundare de către pacient;

(v)comunicarea cu aparținătorii pacientului;

(vi)probleme sexuale specifice pacientului cu anumite diagnostice și tratamente oncologice;

(vii)evitarea epuizării echipei medicale;

e)gestionează comportamentul psihologic în:

(i)tulburările de adaptare și doliu;

(ii)tulburările de anxietate;

(iii)psihoză și tulburări de dispoziție;

(iv)tulburări cognitive;

(v)delir (hipoactiv, hiperactiv sau mixt);

(vi)tulburări cauzate de consumul de substanțe;

(vii)tulburări de personalitate;

(viii)depresie și risc de sinucidere.

Gestionarea comportamentului psihologic poate fi realizată în colaborare cu medicul psihiatru;

f)folosește instrumente de evaluare specifice bolii oncologice pentru a identifica și cuantifica simptomatologia fizică și psihologică la bolnavii oncologici:

(i)durere, oboseală, anorexie, insomnie;

(ii)simptome gastrointestinale și respiratorii;

(iii)anxietate, depresie și delir;

g)desfășoară terapie individuală cu pacienții și aparținătorii, cu rol:

(i)suportiv:

–terapia demnității;

–terapia doliului și a durerii centrată pe familia pacientului;

(ii)psihoeducațional;

(iii)cognitiv-comportamental;

h)desfășoară grupuri de terapie suportivă, cognitiv-comportamentală și centrată pe soluții specifice fiecărui pacient în parte;

i)desfășoară terapie pentru „îngrijirea de final de viață“, terapie centrată pe demnitate umană, grupuri de terapie pentru familii centrată pe doliu și durere.