de aplicare a Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice
(1)În vederea cumpărării de către partidele politice a spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor acestora, se vor depune cereri la titularul dreptului de administrare sau de folosinţă asupra spaţiului respectiv.
(2)Cererea pentru cumpărarea sediului central al partidului politic va fi semnată de conducerea acestuia.
(3)În cazul sediilor organizaţiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cererea va fi semnată de conducerea organizaţiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(4)Cererile pentru cumpărarea sediilor organizaţiilor comunale, orăşeneşti, municipale şi de sector al municipiului Bucureşti vor fi semnate de conducerile acestora, cu acordul conducerii organizaţiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Cererile de cumpărare a sediilor partidelor politice se adresează:
a)preşedintelui consiliului judeţean sau primarului, pentru spaţiile proprietate privată a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, aflate în administrarea consiliului judeţean ori a consiliului local respectiv;
b)în cazul municipiului Bucureşti, cererile se adresează, după caz, primarului general sau primarilor sectoarelor, dacă spaţiile solicitate se afla, potrivit legii, în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliilor locale ale sectoarelor;
c)managerului regiei autonome sau al societăţii comerciale ori conducătorului instituţiei publice, dacă spaţiul solicitat se afla în proprietatea privată a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale şi a fost transmis în administrarea ori în folosinţă regiei autonome, societăţii comerciale sau instituţiei publice.
(1)Pot fi cumpărate numai spaţiile care se afla în proprietatea privată a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale şi care figurează ca atare în inventarele şi în evidentele legal întocmite.
(2)Spaţiile pentru care exista solicitări de restituire, legal formulate şi înregistrate, pot fi cumpărate numai după clarificarea regimului lor juridic.
Cererea va cuprinde, în mod obligatoriu, elementele necesare identificarii spaţiului, şi anume:
a)adresa la care este situat spaţiul;
b)data de la care este deţinut spaţiul de către partidul politic;
c)descrierea spaţiului: număr de etaje, număr de încăperi, suprafaţa construită, suprafaţa construită desfăşurată;
d)suprafaţa terenului, cu precizarea suprafeţei ocupate cu construcţii şi a suprafeţei libere de construcţii, şi destinaţia acesteia;
e)copie de pe contractul de închiriere.
(1)Dacă spaţiul este închiriat mai multor partide politice sau organizaţii teritoriale ale acestora şi este folosit ca sediu comun, acesta se poate vinde, la cererea comuna a conducerilor partidelor politice respective sau a organizaţiilor acestora, în coproprietate.
(2)Dacă spaţiul este comod partajabil în natura, se poate vinde fiecărui partid politic sau fiecărei organizaţii a acestuia suprafaţa folosită efectiv, prevăzută în contractul de închiriere. În astfel de situaţii, părţile de folosinţă comuna vor fi expres menţionate atât în cerere, cat şi în contractul de vânzare-cumpărare. În contractul de vânzare-cumpărare se va stabili cota-parte care se vinde fiecărui cumpărător din părţile şi instalaţiile de folosinţă comuna.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), atât cererea, cat şi contractul de vânzare-cumpărare vor fi însoţite de planul construcţiei pe care vor fi marcate în mod distinct suprafeţele ce vor fi dobândite în proprietate exclusiva de către fiecare cumpărător, precum şi cele care vor fi deţinute şi folosite în coproprietate.
(1)Partidele politice pot cumpara, în fiecare unitate administrativ-teritorială, la valoarea de inventar actualizată la data vânzării, un singur spaţiu destinat sediului acestora.
(2)În municipiul Bucureşti, fiecare partid politic poate cumpara, la valoarea de inventar actualizată la data vânzării, un spaţiu pentru sediul central, un spaţiu pentru sediul organizaţiei municipiului Bucureşti şi câte un spaţiu pentru sediile organizaţiilor fiecărui sector.
(3)În municipiile reşedinţa de judeţ, fiecare partid politic poate cumpara, la valoarea de inventar actualizată la data vânzării, câte un spaţiu pentru sediul organizaţiei judeţene şi un spaţiu pentru sediul organizaţiei municipale respective.
Pentru a putea fi cumpărate în condiţiile art. 6, spaţiile folosite ca sedii de către partidele politice trebuie să fi fost deţinute cu chirie de către acestea cel puţin 3 luni anterior intrării în vigoare a Legii nr. 90/2003.
Prevederile prezentelor norme metodologice se aplică numai partidelor politice care, la data cumpărării, sunt reinscrise în condiţiile Legii partidelor politice nr. 14/2003 şi nu au obligaţii bugetare restante.
(1)Cererile de cumpărare vor fi analizate de persoanele cărora le-au fost adresate şi vor fi supuse aprobării Consiliului General al Municipiului Bucureşti, consiliului judeţean, consiliului local, consiliului de administraţie al regiei autonome sau, după caz, adunării generale a acţionarilor a societăţii comerciale, în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrare. Dacă spaţiul solicitat se afla în proprietatea privată a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale şi în administrarea ori în folosinţă unei instituţii publice, cererea de cumpărare se aproba de conducătorul acesteia, în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrare.
(2)Valoarea de inventar a spaţiului, prevăzută în evidentele financiar-contabile ale titularului dreptului de administrare, actualizată la data vânzării, reprezintă preţul de vânzare şi va fi prevăzută în contractul de vânzare-cumpărare.
(3)Preţul de vânzare stabilit potrivit alin. (2) se comunică solicitantului o dată cu aprobarea de vânzare a spaţiului. Dacă solicitantul accepta preţul, se procedează la redactarea contractului de vânzare-cumpărare.
Valoarea de inventar a spaţiului, stabilită potrivit art. 9 alin. (2) şi comunicată de vânzător, poate fi contestată potrivit dreptului comun.
Contractul de vânzare-cumpărare se semnează pentru vânzător de către persoanele prevăzute la art. 2, iar din partea cumpărătorului de către preşedintele partidului politic sau al organizaţiei teritoriale ori de către împuterniciţii acestuia.
Pe baza contractului de vânzare-cumpărare semnat de părţi se efectuează operaţiunile corespunzătoare în evidentele contabile ale vânzătorului şi ale cumpărătorului.
În sensul alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 90/2003, prin persoane juridice de drept public sau de drept privat cu scop identic sau asemănător cu al partidului proprietar al spaţiului care ar urma să fie închiriat se înţelege:
a)un alt partid politic;
b)o organizaţie a unei minorităţi naţionale, legal constituită, chiar dacă nu este reprezentată în Parlament;
c)alta formaţiune politica legal constituită, o asociaţie sau o fundaţie, indiferent de denumirea acesteia, care desfăşoară o activitate politica sau este recunoscută, potrivit legii, ca fiind de utilitate publică.
Contractul de vânzare-cumpărare încheiat în condiţiile art. 9 face dovada proprietăţii fără vreo alta formalitate şi va fi înscris în cartea funciară.
Sumele obţinute din vânzarea spaţiilor folosite ca sedii de către partidele politice se fac venit la bugetul local sau, după caz, la bugetul de stat, în funcţie de titularul dreptului de proprietate asupra spaţiului care formează obiectul vânzării.
Modelul contractului de vânzare-cumpărare este prevăzut în anexa la prezentele norme metodologice.
la normele metodologice
CONTRACT DE VÂNZARE - CUMPĂRARE
(model)*1)
Nr. .... din .../../..
I. Părţile contractante
Între statul român/municipiul Bucureşti/judeţul/oraşul/comuna .............., reprezentat/reprezentată prin*2) ............., cu sediul în ........., str. ....... nr. ...., sectorul/judeţul ......., telefon ....., fax ......., cod unic de înregistrare nr. ....., contul nr. ......, deschis la ........, reprezentat legal prin*3) .........., denumit în continuare vânzător, şi
Partidul ............., cu sediul în ............., str. ........ nr. ...., înmatriculat în Registrul partidelor politice cu nr. ............/..........., cod unic de înregistrare nr. .........., contul nr. ......, deschis la Banca ........, Sucursala ......, reprezentat legal prin*4) ......., denumit în continuare cumpărător,
s-a încheiat prezentul contract.
II. Obiectul contractului
Vânzătorul se obliga sa transmită dreptul de proprietate şi sa remită, iar cumpărătorul se obliga sa plătească şi sa preia clădirea*5), situata în ........, în suprafaţa de ......., având următoarele vecinătăţi:
–la nord .....;
–la sud ......;
–la vest ......;
–la est ....... .
Proprietatea se transmite de drept cumpărătorului în momentul semnării contractului, în conformitate cu art. 1295 alin. 1 din Codul civil.
Predarea-preluarea bunului se face prin proces-verbal anexat la prezentul contract.
III. Preţul şi modalităţile de plată
Preţul vânzării este de ...... lei, potrivit art. 4 din Legea nr. 90/2003.
Părţile au convenit ca plata să se efectueze prin: ........... .
Plata se face în termen de ..... zile*6) de la perfectarea contractului, în contul vânzătorului nr. ...., deschis la ......... .
IV. Garanţii
Cumpărătorul se obliga sa nu înstrăineze sub nici o formă bunul cumpărat, timp de 10 ani de la data semnării prezentului contract, cunoscând sancţiunea prevăzută de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 90/2003.
Cumpărătorul se obliga sa nu închirieze bunul cumpărat decât persoanelor juridice de drept public sau de drept privat cu scop identic sau asemănător. Orice alta forma de cedare a posesiei este interzisă.
V. Răspunderea contractuală
Pentru neexecutarea în totalitate sau în parte ori pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale, partea aflată în culpa datorează daune-interese, iar pentru întârzieri în executarea acestora, penalităţi de întârziere.
Nerespectarea dispoziţiilor art. 4 atrage nulitatea prezentului contract şi reintegrarea de drept a bunului în proprietatea statului sau a unităţii administrativ-teritoriale.
Dacă o situaţie de forta majoră împiedica sau întârzie total/parţial executarea contractului, partea afectată de cazul de forta majoră va fi exonerată de răspunderea privind îndeplinirea obligaţiilor sale, pentru perioada în care aceasta îndeplinire este împiedicată sau intarziata de cazul de forta majoră, conform art. 1082 şi 1083 din Codul civil.
Prevederile art. 6 nu se aplică în cazul în care partea care invoca forta majoră era în întârziere.
Prin forta majoră se înţelege un eveniment neprevăzut şi de neînlăturat, independent de voinţa părţilor, care întârzie sau împiedica total/parţial îndeplinirea obligaţiilor contractuale, cum ar fi: calamitate naturala, incendiu, stare de război.
Partea care invoca forta majoră este obligată sa comunice celeilalte părţi, în termen de 5 zile de la apariţia cazului de forta majoră, existenta acestuia, prin notificare scrisă însoţită de acte doveditoare. Dacă notificarea nu s-a transmis în condiţiile stabilite, partea aflată în culpa este responsabilă de prejudiciile celeilalte părţi, întrucât nu a făcut dovada existenţei cazului de forta majoră.
VI. Modificarea contractului
Modificarea clauzelor contractuale se face, de comun acord, prin act adiţional.
Clauza prevăzută la art. 4 nu poate fi modificată.
VII. Dispoziţii finale
Clauzele prezentului contract se completează de drept cu dispoziţiile Codului civil.
Litigiile apărute în legătură cu formarea, validitatea, interpretarea sau executarea obligaţiilor contractuale se soluţionează pe cale amiabila ori se vor soluţiona la instanţele judecătoreşti competente.
Prezentul contract, inclusiv anexele, a fost încheiat în doua exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
Vânzător, Cumpărător,
............ .............
*1) Contractul de vânzare-cumpărare este orientativ, părţile având dreptul să-şi fixeze drepturile şi obligaţiile în funcţie de particularitatea fiecărei situaţii, potrivit principiului libertăţii contractuale, în conformitate cu art. 969 din Codul civil.
*2) Denumirea autorităţii sau instituţiei publice ori, după caz, a regiei autonome sau a societăţii comerciale titulare a dreptului de administrare asupra clădirii respective, proprietate privată a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale.
*3) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ori, după caz, managerul regiei autonome sau al societăţii comerciale titulare a dreptului de administrare asupra clădirii respective, proprietate privată a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale.
*4) Numele şi prenumele, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate ale persoanei fizice din conducerea partidului, imputernicita să semneze actul.
*5) Părţile vor face referire în anexa şi la bunurile imobile prin destinaţia lor, dacă sunt afectate clădirii ce face obiectul înstrăinării.
*6) Termenul de plată nu poate depăşi 30 de zile calendaristice.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
