Decizia nr. 105 din 28 februarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Dumitru în Dosarul nr. 18.429/280/2016 al Judecătoriei Pitești - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.683D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că art. 318 din Codul de procedură penală reglementează cu privire la obligativitatea supunerii confirmării din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară a ordonanțelor de renunțare la urmărirea penală. Totodată, ordonanța procurorului se comunică persoanelor interesate, iar acestea sunt ulterior citate de către judecătorul de cameră preliminară competent să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală. Prin urmare, aceste persoane au deja o ocazie adecvată și suficientă pentru a-și exprima criticile cu privire la ordonanța procurorului. Așa fiind, pune concluzii în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 3 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 18.429/280/2016, Judecătoria Pitești - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Dumitru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva ordonanței procurorului prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală.

5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece persoana nemulțumită de soluția de renunțare la urmărirea penală nu mai poate formula plângere împotriva unei astfel de ordonanțe nici pe cale ierarhică, nici în fața judecătorului de cameră preliminară.

6.Judecătoria Pitești - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul legal criticat instituie cadrul legal în care se poate formula plângere împotriva soluțiilor de clasare, fără a îngrădi dreptul de acces la justiție al persoanei față de care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală, având în vedere că aceasta are posibilitatea să ajungă în fața unei instanțe și să formuleze apărările pe care le consideră necesare cu privire la această soluție, în cadrul verificării legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus renunțarea, în conformitate cu art. 318 alin. (14) din Codul de procedură penală.

7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, între suspectul care contestă temeiul clasării prin plângerea prevăzută de art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală și cel care contestă renunțarea la urmărirea penală în procedura confirmării acesteia de către judecătorul de cameră preliminară nu există nicio diferență, nici sub aspectul drepturilor procesuale, nici sub aspectul posibilităților de a obține infirmarea soluției procurorului. Singura deosebire - care însă nu poate fi considerată drept discriminatorie, ci constituie o opțiune a legiuitorului conformă cu art. 126 alin. (2) din Constituția - subzistă în ceea ce privește modalitatea în care soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată ajunge să fie supusă analizei unui judecător; astfel, dacă soluția clasării se verifică în urma plângerii formulate de persoana care a suferit o vătămare prin aceasta, renunțarea la urmărirea penală se verifică la cererea procurorului, confirmarea de către judecătorul de cameră preliminară fiind o cerință esențială pentru valabilitatea soluției.

9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Astfel, își menține opinia exprimată cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 663 din 11 noiembrie 2014, prin care a susținut că în ceea ce privește procedura camerei preliminare „aceasta are în vedere soluționarea aspectelor ce țin în mod special de legalitatea trimiterii în judecată și a administrării probelor, asigurându-se premisele soluționării cu celeritate a cauzei în fond care sunt strâns și exclusiv legate de asigurarea caracterului echitabil al procedurii“.

10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 340 alin. (1) cu denumirea marginală Plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 89 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, care au următorul conținut: „(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.“13. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitor la Dreptul la apărare, precum și dispozițiile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 referitor la Dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în fapt, autorul excepției, ulterior ordonanței procurorului de renunțare la urmărirea penală, a formulat la judecătorul de cameră preliminară o plângere întemeiată pe dispozițiile art. 340 și următoarele referitoare la plângerea împotriva soluțiilor de clasare din Codul de procedură penală, cadru procesual în care a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate prin care a susținut că aceste dispoziții contravin Legii fundamentale, deoarece persoana nemulțumită de soluția de renunțare la urmărirea penală nu mai poate formula plângere împotriva unei astfel de ordonanțe nici pe cale ierarhică, nici în fața judecătorului de cameră preliminară. Cu alte cuvinte, ceea ce solicită prin invocarea acestei excepții constă în modificarea prevederilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală prin consacrarea în conținutul lor a posibilității persoanei interesate de a formula plângere la judecătorul de cameră preliminară nu numai împotriva ordonanțelor de clasare, ci și împotriva celor de renunțare la urmărirea penală.

15.O astfel de critică nu poate fi primită, fiind inadmisibilă, deoarece, așa cum rezultă din motivarea autorului, Curtea constată că acesta este nemulțumit nu de conținutul reglementării deduse controlului de contencios constituțional, ci de forma eliptică a acesteia. Astfel, ar trebui ca, pe lângă situațiile expres și limitativ prevăzute de textul legal atacat, să fie introdusă și posibilitatea contestării în cadrul acestei proceduri și a ordonanțelor de renunțare la urmărirea penală. Ceea ce se urmărește constă în revenirea la redactarea art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală în varianta existentă anterior Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Așa fiind, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Dumitru în Dosarul nr. 18.429/280/2016 al Judecătoriei Pitești - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Pitești - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru