Ordonanţă de urgenţă nr. 6 din 7 aprilie 2015 (actualizată)

Având în vedere că Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2014-2016 prevede printre alte măsuri fiscale şi reducerea treptată în următorii 4 ani a TVA pe măsura îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare, se propune, începând cu data de 1 iunie 2015, extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, precum şi pentru serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice,

faptul că măsura de reducere a TVA este conformă cu legislaţia europeană şi este de natură a contribui în mod esenţial la reducerea evaziunii fiscale,

luând în considerare faptul că reducerea TVA reprezintă o pârghie deosebit de importantă din perspectiva dezvoltării economiei naţionale, prin relansarea consumului intern, ca urmare a creării premiselor necesare pentru scăderea preţurilor bunurilor şi serviciilor în general,

ţinând cont de faptul că reducerea nivelului TVA contribuie totodată la creşterea productivităţii şi, implicit, la creşterea eficienţei economice,

având în vedere că reducerea cotei de TVA constituie o măsură de natură a spori echitatea, prin îmbunătăţirea distribuţiei veniturilor sau prin faptul că anumite bunuri devin mai accesibile pentru întreaga populaţie,

evidenţiind totodată şi faptul că extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de produse alimentare şi serviciile de restaurant şi de catering constituie o măsură de natură a contribui în mod esenţial la reducerea evaziunii fiscale şi la crearea unui climat competitiv adecvat în acest domeniu, inclusiv în domeniul turismului,

luând în considerare faptul că extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% generează efecte pozitive semnificative asupra mediului de afaceri şi prin îmbunătăţirea fluxurilor de cash-flow, diminuând astfel o serie de dificultăţi cu care se confruntă operatorii economici din această perspectivă,

luând în considerare interpretările referitoare la posibilitatea aducerii unor atingeri dispoziţiilor constituţionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate, ca urmare a prevederilor privind condiţionarea înregistrării transferului proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal la birourile de carte funciară, de prezentarea documentelor care atestă plata impozitului datorat de persoanele fizice,

pentru asigurarea unui tratament fiscal nediscriminatoriu aplicabil veniturilor obţinute de persoanele fizice din chirii, în cazul rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părţi, indiferent dacă chiria este exprimată în lei sau reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută,

ţinând cont de necesitatea implementării măsurii care are drept scop soluţionarea cazului de încălcare a dreptului Uniunii Europene în materia libertăţii de a presta servicii şi a libertăţii de circulaţie a capitalului în cazul persoanelor juridice străine care obţin venituri de natura dobânzilor din România,

având în vedere necesitatea implementării măsurii care are drept scop soluţionarea cazului de încălcare a dreptului Uniunii Europene în materia libertăţii de a presta servicii şi a libertăţii de circulaţie a capitalului în cazul persoanelor fizice nerezidente care obţin anumite categorii de venituri din activităţi independente din România,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articolul I

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

–La articolul 7 alineatul (1), punctele 2.1 şi 2.2 se abrogă.

Noul punct al art. I din prezentul act normativ, care abrogă pct. 2.1 şi 2.2 ale alin. (1) al art. 7 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003, a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 187 din 2 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 7 iulie 2015.

–La articolul 7 alineatul (1), punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

4.activitate independentă - orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:

4.1.persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;

4.2.persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;

4.3.riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;

4.4.activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;

4.5.activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;

4.6.persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;

4.7.persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

Noul punct al art. I din prezentul act normativ, care modifică pct. 4 al alin. (1) al art. 7 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003, a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 187 din 2 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 7 iulie 2015.

–La articolul 11, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 11. – (1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau unei contribuţii sociale obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii.

Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a neluării în considerare a unei tranzacţii sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei tranzacţii, prin indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul şi conţinutul tranzacţiei ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum şi a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.

Noul punct al art. I din prezentul act normativ, care modifică alin. (1) al art. 11 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003, a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 187 din 2 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 7 iulie 2015.

–La articolul 11, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Noul punct al art. I din prezentul act normativ, care introduce alin. (3) al art. 11 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003, a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 187 din 2 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 7 iulie 2015.

1.La articolul 77^1, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6)Impozitul prevăzut la alin. (1) şi la alin. (3) teza a doua se calculează şi se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se realizează prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei. Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile/definitive şi executorii a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului. În cazul transferului prin executare silită impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul căruia a fost transferată proprietatea imobiliară se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.

2.La articolul 82, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7^1), cu următorul cuprins:

(7^1)În situaţia rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părţi, pentru care determinarea venitului brut se efectuează potrivit prevederilor art. 62 alin. (1^1) şi în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, plăţile anticipate stabilite potrivit prevederilor alin. (1) vor fi recalculate de organul fiscal competent la cererea contribuabilului, pe bază de documente justificative. Determinarea venitului anual se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se emite decizia de impunere, impozitul fiind final.

3.La articolul 83 alineatul (3), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

c)venituri din cedarea folosinţei bunurilor prevăzute la art. 63 alin. (2) şi la art. 82 alin. (7^1) a căror impunere este finală, cu excepţia contribuabililor care au depus declaraţii privind venitul estimat/norma de venit în luna decembrie şi pentru care nu s-au stabilit plăţi anticipate, conform legii;.

4.La articolul 94, după alineatul (21) se introduc două noi alineate, alineatele (22) şi (23), cu următorul cuprins:

(22)În cazul rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părţi, în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, organul fiscal competent la cererea contribuabilului, pe bază de documente justificative recalculează plăţile anticipate stabilite potrivit prevederilor art. 82 alin. (1), începând cu 1 iunie 2015.

(23)Pentru înregistrarea la birourile de carte funciară a drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti şi a altor documente în celelalte cazuri, anterior datei de 1 iunie 2015 şi neînregistrate până la data respectivă, registratorii nu au obligaţia de a verifica achitarea impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

5.După articolul 116 se introduc două noi articole, articolele 116^1 şi 116^2, cu următorul cuprins:

Tratamentul fiscal al veniturilor din dobânzi obţinute din România de persoane juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European

Art. 116^1. – (1) Veniturile reprezentând dobânzi obţinute din România de o persoană juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, stat cu care România are încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri, cu excepţia dobânzilor care intră sub incidenţa prevederilor cap. IV din prezentul titlu, se impun cu cota şi în condiţiile prevăzute de convenţia aplicabilă, dacă persoana juridică prezintă un certificat de rezidenţă fiscală valabil.

(2)Persoana juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care obţine venituri reprezentând dobânzi în condiţiile prevăzute la alin. (1), poate opta pentru regularizarea impozitului plătit conform alin.(1) prin declararea şi plata impozitului pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite în titlul II. Impozitul reţinut la sursă potrivit alin. (1) constituie plată anticipată în contul impozitului pe profit şi se scade din impozitul pe profit datorat.

(3)Constituie plată anticipată în contul impozitului pe profit şi se scade din impozitul pe profit datorat şi impozitul reţinut la sursă conform prevederilor art. 116 în condiţiile în care persoana juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, stat cu care România are încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri, prezintă certificatul de rezidenţă fiscală ulterior realizării venitului.

(4)Veniturile reprezentând dobânzi obţinute din România de o persoană juridică rezidentă într-un stat al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European cu care România nu are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri se impun conform prevederilor art. 116. Dacă persoana juridică prevăzută în prezentul alineat este rezidentă a unui stat din Uniunea Europeană sau din Spaţiul Economic European cu care este încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii, această persoană poate opta pentru regularizarea impozitului plătit conform prevederilor art. 116 prin declararea şi plata impozitului pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite în titlul II. Impozitul reţinut la sursă conform prevederilor art. 116 constituie plată anticipată în contul impozitului pe profit şi se scade din impozitul pe profit datorat.

Tratamentul fiscal al categoriilor de venituri din activităţi independente impozabile în România obţinute de persoane fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European

Art. 116^2. – (1) Veniturile din activităţi independente care sunt obţinute din România de o persoană fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri şi care prezintă un certificat de rezidenţă fiscală, se vor impune cu cota şi/sau în condiţiile prevăzute de convenţia aplicabilă.

(2)Persoana fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri care obţine venituri din activităţi independente în condiţiile prevăzute la alin. (1), poate opta pentru regularizarea impozitului plătit conform alin. (1) prin declararea şi plata impozitului pe venit pentru venitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite în titlul III. Impozitul reţinut la sursă potrivit alin. (1) constituie plată anticipată în contul impozitului pe venit şi se scade din impozitul pe venit datorat.

(3)Pentru a beneficia de prevederile aplicabile rezidenţilor români constituie plată anticipată în contul impozitului pe venit şi se scade din impozitul pe venit datorat şi impozitul reţinut la sursă conform prevederilor art. 116 în condiţiile în care persoana fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, stat cu care România are încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri, prezintă certificatul de rezidenţă fiscală ulterior realizării venitului.

(4)Veniturile din activităţi independente obţinute din România de o persoană fizică rezidentă într-un stat al Uniunii Europene sau a Spaţiului Economic European, stat cu care România nu are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, se impun conform prevederilor art. 116. Dacă persoana fizică prevăzută în prezentul alineat este rezidentă a unui stat al Uniunii Europene sau a Spaţiului Economic European cu care este încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii, această persoană poate opta pentru regularizarea impozitului plătit conform art. 116 prin declararea şi plata impozitului pe venit pentru venitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite în titlul III. Impozitul reţinut la sursă potrivit art. 116 constituie plată anticipată în contul impozitului pe venit.

5^1.La articolul 127, alineatele (4), (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(4)Instituţiile publice şi organismele internaţionale de drept public nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi, cu excepţia acelor activităţi care ar produce distorsiuni concurenţiale dacă instituţiile publice şi organismele internaţionale de drept public ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum şi a celor prevăzute la alin. (5) şi (6). În sensul prezentului articol, prin organisme internaţionale de drept public se înţelege organizaţiile internaţionale interguvernamentale, constituite de către state care sunt părţi la acestea, în baza unor tratate sau a altor instrumente juridice specifice dreptului internaţional public şi care funcţionează conform actelor lor constitutive, statutelor lor sau altor documente care emană de la acestea, fiind guvernate de normele dreptului internaţional public, şi nu de dreptul intern al vreunui stat.

(5)Instituţiile publice şi organismele internaţionale de drept public prevăzute la alin. (4) sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice, dar care sunt scutite de taxă, conform art. 141. (6) Instituţiile publice şi organismele internaţionale de drept public prevăzute la alin. (4) sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru următoarele activităţi:

a)telecomunicaţii;

b)furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific şi altele de aceeaşi natură;

c)transport de bunuri şi de persoane;

d)servicii prestate în porturi şi aeroporturi;

e)livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;

f)activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale;

g)depozitarea;

h)activităţile organismelor de publicitate comercială;

i)activităţile agenţiilor de călătorie;

j)activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri asemănătoare;

k)operaţiunile posturilor publice de radio şi televiziune;

l)operaţiunile agenţiilor agricole de intervenţie efectuate asupra produselor agricole şi în temeiul regulamentelor privind organizarea comună a pieţei respectivelor produse.

Pct. 5^1 al art. I din prezentul act normativ, care modifică alin. (4), (5) şi (6) al art. 127 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003, a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 187 din 2 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 7 iulie 2015.

6.La articolul 140 alineatul (2), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

g)livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014, corespunzătoare acestor bunuri;.

7.La articolul 140 alineatul (2), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

h)serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10.

Lit. h) a alin. (2) al art. 140 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003, modificată de pct. 7 al art. I din prezentul act normativ, a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 187 din 2 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 7 iulie 2015.

8.La articolul 206^10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Pentru berea produsă de mici fabrici de bere independente, a căror producţie în anul calendaristic precedent nu a depăşit 200.000 hl/an, iar pentru anul în curs antrepozitarul autorizat declară pe propria răspundere că va produce o cantitate mai mică de 200.000 hl/an se aplică nivelul redus al accizelor specifice prevăzut în anexa nr. 1. Pentru micile fabrici de bere independente nou-înfiinţate pentru care antrepozitarul propus declară pe propria răspundere că va produce o cantitate mai mică de 200.000 hl/an se aplică nivelul redus al accizelor specifice prevăzut în anexa nr. 1. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea livrată pe teritoriul României de către mici fabrici de bere situate în alte state membre, potrivit prevederilor din norme.

Pct. 8 al art. I din prezentul act normativ, care modifică alin. (2) ale art. 206^10 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003, a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 187 din 2 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 7 iulie 2015.

9.La articolul 206^10, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (2^1)-(2^3), cu următorul cuprins:

(2^1)În anul calendaristic următor celui în care antrepozitarul autorizat a realizat o producţie mai mare de 200.000 hl, acesta nu beneficiază de nivelul redus al accizelor.

(2^2)Atunci când antrepozitarul autorizat nu respectă cele declarate prin declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (2), acesta este obligat la plata unei sume reprezentând diferenţa dintre nivelul standard şi nivelul redus al accizelor prevăzut pentru bere, aferentă cantităţii care depăşeşte 200.000 hl.

(2^3)Sumele astfel calculate se stabilesc la data de 31 decembrie a anului în care s-a înregistrat depăşirea cantităţii declarate şi se plătesc de către antrepozitarul autorizat până la data de 15 ianuarie a anului următor.

Pct. 9 al art. I din prezentul act normativ, care introduce alin. (2^1)-(2^3) ale art. 206^10 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003, a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 187 din 2 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 7 iulie 2015.

10.La articolul 206^10, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3)Prin mică fabrică de bere independentă se înţelege o fabrică de bere independentă din punct de vedere legal şi economic de orice altă fabrică de bere şi care foloseşte clădiri separate din punct de vedere fizic de orice altă fabrică de bere şi care nu lucrează sub licenţă. Atunci când două sau mai multe mici fabrici de bere cooperează, iar producţia lor anuală totală nu depăşeşte 200.000 hl, aceste fabrici de bere sunt considerate o mică fabrică de bere independentă separată.

..............................................................................................

(4)Fiecare mică fabrică de bere are obligaţia de a depune la autoritatea competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere privind cantitatea de bere pe care a produs-o în anul anterior şi/sau cantitatea de bere pe care urmează să o producă în anul în curs, potrivit prevederilor din normele metodologice.

Pct. 10 al art. I din prezentul act normativ, care modifică alin. (3) şi (4) ale art. 206^10 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003, a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 187 din 2 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 7 iulie 2015.

Articolul II

Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile art. I intră în vigoare la data de 1 iunie 2015.

Articolul III

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

Bucureşti, 7 aprilie 2015.

Nr. 6.