Decizie nr. 1.171 din 15 septembrie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Tomis Team" - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 6.274/212/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 4.366D/2010 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Răzvan Rugină, membru al Baroului Bucureşti, în calitate de apărător ales, cu delegaţie la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 4.650D/2010 şi nr. 4.696D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 3.913/118/2010 şi nr. 9.221/118/2010 ale Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, acelaşi avocat, cu delegaţie la dosarele cauzelor, constatându-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexării lor.

Apărătorul autorului excepţiei şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 4.650D/2010 şi nr. 4.696D/2010 la Dosarul nr. 4.366D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, reiterând cele precizate în notele scrise aflate la dosarele cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 416 din 7 aprilie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierile din 24 septembrie 2010 şi 12 octombrie 2010 şi prin Sentinţa civilă nr. 1.070 din 23 septembrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 6.274/212/2010, nr. 3.913/118/2010 şi nr. 9.221/118/2010, Tribunalul Constanţa - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Tomis Team" - S.R.L. din Constanţa în cauze având ca obiect soluţionarea excepţiilor de nelegalitate a unor acte administrative.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine, în esenţă, că reglementarea criticată conduce la prelungirea nejustificată a procesului, afectând dreptul reclamantului de a obţine soluţionarea cererii sale într-un termen rezonabil. Critică, din această perspectivă, posibilitatea atacării cu recurs a soluţiei instanţei de contencios administrativ, care duce, de asemenea, la prelungirea judecăţii pe fond a litigiului. Mai arată că se ajunge la "o veritabilă discriminare între persoanele interesate în verificarea legalităţii unui act administrativ", în sensul că cele care nu sunt părţi într-un proces trebuie să urmeze procedura prealabilă înainte de a sesiza instanţa de contencios administrativ, în timp ce persoanele care sunt deja angrenate într-un asemenea litigiu au posibilitatea de a solicita verificarea legalităţii fără a fi necesară parcurgerea acestei proceduri prealabile. Mai arată că textul de lege criticat nu oferă autorităţilor publice emitente ale actelor administrative posibilitatea verificării actelor defăimate ca fiind nelegale, de vreme ce procedura prevăzută de art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 implică direct ridicarea excepţiei de nelegalitate, astfel că aceste autorităţi nu mai au ocazia să îşi revoce propriul act, dacă l-ar aprecia ele însele ca nelegal, înainte ca instanţa să treacă la analiza legalităţii acestuia. Invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat că principiul securităţii raporturilor juridice este unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului, în lumina preambulului Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Tribunalul Constanţa - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate, întrucât excepţia de nelegalitate reprezintă un instrument procedural prin care nu se ajunge la anularea actului administrativ, ci la constatarea nelegalităţii acestuia şi constituie, în egală măsură, un mijloc eficient de apărare, justificat de înseşi exigenţele unui proces echitabil.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, textul de lege criticat a fost modificat prin art. VII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care a intrat în vigoare la 25 noiembrie 2010. Având în vedere faptul că această ultimă modificare nu a afectat esenţa dispoziţiilor criticate şi ţinând cont de dispozitivul Deciziei Plenului Curţii Constituţionale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, potrivit căruia "În cazul în care, după invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecătoreşti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluţia legislativă din legea sau ordonanţa modificată este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificării", Curtea urmează să examineze dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care au, în prezent, următoarea redactare:

–Art. 4: "(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ competentă şi suspendă cauza; încheierea de sesizare a instanţei de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de nelegalitate este instanţa de contencios administrativ competentă să o soluţioneze şi nici atunci când excepţia de nelegalitate a fost invocată în cauze penale.

(2)Instanţa de contencios administrativ se pronunţă, după procedura de urgenţă, în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a emitentului. În cazul în care excepţia de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.

(3)Soluţia instanţei de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare şi se judecă de urgenţă şi cu precădere.

(4)În cazul în care instanţa de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată."

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege menţionat contravine prevederilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 16 care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi la art. 21 alin. (3) care garantează dreptul la un proces echitabil. De asemenea, este invocat şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că o excepţie motivată identic, ridicată de acelaşi autor, dar într-un alt dosar al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a fost soluţionată recent prin Decizia nr. 416 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 15 iunie 2011, instanţa de contencios constituţional constatând că este neîntemeiată. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că este respectat dreptul la un proces echitabil soluţionat într-un termen rezonabil, având în vedere că textul criticat impune termene extrem de scurte pentru judecarea cu celeritate a excepţiei de nelegalitate, iar instanţa de contencios administrativ se pronunţă, după procedură de urgenţă, în şedinţă publică, cu citarea părţilor. De asemenea, în acord cu jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a apreciat că principiul stabilităţii raporturilor juridice nu poate implica promovarea unui drept prin intermediul unei ilegalităţi. Contestarea pe cale incidentală a legalităţii, indiferent de data la care a fost emis actul administrativ, se justifică prin necesitatea exercitării unui control de legalitate fără de care soluţia pronunţată de instanţă riscă să fie fondată pe un act ilegal. Altminteri, ar fi zdruncinat însuşi fundamentul statului de drept, căci ar fi posibil ca instanţa de judecată să pronunţe, în numele legii, o hotărâre bazată pe un act încheiat cu încălcarea legii. Din această perspectivă, posibilitatea contestării legalităţii unui act administrativ unilateral cu caracter individual pe cale de excepţie apare ca o modalitate de contracarare a efectelor principiului potrivit căruia fraus omnia corrumpit. Acesta este motivul pentru care nici nu a fost limitat în timp dreptul de a ridica o asemenea excepţie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Tomis Team" - S.R.L. din Constanţa în dosarele nr. 6.274/212/2010, nr. 3.913/118/2010 şi nr. 9.221/118/2010 ale Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 septembrie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu