pentru aplicarea Decretului nr. 221/1960 cu privire la executarea silită împotriva persoanelor fizice a plăţii impozitelor şi a taxelor neachitate în termen şi a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste, precum şi cu privire la executarea confiscării arii
Republicarea de faţa - cu care ocazie s-a dat articolelor o noua numerotare şi s-au actualizat denumirile organelor de stat şi ale organizaţiilor socialiste - a fost dispusă prin art. 4 din H.C.M. nr. 2104/1969, publicată în Buletinul Oficial nr. 120 din 4 noiembrie 1969.
Dispoziţii generale
Urmărirea silită a veniturilor şi a celorlalte bunuri ale persoanelor fizice, pentru realizarea impozitelor şi taxelor neachitate în termen, a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste constatate prin titluri executorii, precum şi măsurile privind executarea confiscării, se aduc la îndeplinire de organele financiare de sector al municipiului Bucureşti, cele municipale, orăşeneşti şi comunale, de executorii judecătoreşti şi de executorii organizaţiilor socialiste creditoare.
Organele financiare de sector al municipiului Bucureşti, cele municipale, orăşeneşti şi comunale îşi aduc la îndeplinire sarcinile privind executarea silită prin inspectori, agenţi fiscali şi alţi angajaţi delegaţi să facă încasări, precum şi prin incasatori plătiţi cu remiza din încasări.
Executorii organizaţiilor socialiste executa titlurile constatind creanţe băneşti de orice valoare ale acestor organizaţii.
Prin executori ai organizaţiilor socialiste se înţeleg:
a)angajaţii, inclusiv remizierii, care în baza unor dispoziţii legale sau a aprobării date de ministrul justiţiei cu avizul ministrului finanţelor, au atributia de a executa titlurile constatind orice creanţe băneşti ale organizaţiilor socialiste unde funcţionează;
b)angajaţii, inclusiv remizierii, cărora unităţile socialiste le dau - pe baza unor dispoziţii speciale ale legii - atributia de a executa titluri constatind anumite categorii de drepturi băneşti.
Executorilor prevăzuţi în prezentul articol li se vor putea da, prin înţelegere între organizaţiile socialiste creditoare, atribuţii privind realizarea drepturilor mai multor organizaţii socialiste chiar din sisteme diferite.
Executorii organizaţiilor socialiste prevăzuţi la lit. a lucrează sub controlul executorilor judecătoreşti în a căror rază teritorială funcţionează.
Modul cum se întocmesc actele prin care se constata în mod valabil efectuarea plăţilor pentru datorii ce se executa potrivit Decretului nr. 221/1960 va fi stabilit prin instrucţiuni date de ministrul finanţelor.
Măsuri asiguratorii
Organizaţiile socialiste creditoare sînt obligate sa ceara luarea măsurilor de asigurare. În procesele penale, se vor conformă prevederilor codului de procedura penală. În acţiunile civile, luarea măsurilor de asigurare se va cere odată cu introducerea acţiunii.
Organizaţiile socialiste sînt obligate să facă investigaţiile necesare şi sa comunice, după caz, instanţei judecătoreşti sau organului care aplica măsurile de asigurare, toate datele obţinute în vederea identificarii bunurilor urmaribile ori a persoanei în mina căreia urmează a se înfiinţa poprirea.
Cînd, cu ocazia aplicării măsurilor de asigurare, se constata existenta unor venituri urmaribile nepoprite ori a unor imobile urmaribile cu privire la care nu s-a luat inscripţie ipotecară, organul de executare va incunostinta despre această instanţă care va lua de îndată, din oficiu, măsurile de asigurare corespunzătoare.
Tot astfel se va proceda cînd instanţa constata direct necesitatea completării măsurilor de asigurare.
Instanţa judecătorească care a încuviinţat măsurile de asigurare va trimite, de îndată şi din oficiu, încheierea de încuviinţare organului competent sa o aducă la îndeplinire.
Bunurile perisabile vor fi predate organizaţiilor socialiste, potrivit cu obiectul activităţii acestora. Aceste organizaţii sînt obligate să le primească de îndată şi să le valorifice conform regulilor comerţului socialist.
Obiectele din metale sau pietre preţioase, mijloacele de plată străine şi titlurile de valoare interna vor fi depuse în 48 ore la cea mai apropiată unitate a instituţiei bancare competente. Obiectele din metale sau pietre preţioase şi titlurile de valoare interna se vor păstra pînă la soluţionarea definitivă a pricinii. Mijloacele de plată străine pot fi valorificate de îndată, în cazul cînd instituţia bancară ar găsi necesar.
Obiectele de arta şi colectiile de valoare, precum şi obiectele de muzeu, vor fi date în custodia muzeelor, cel mai tirziu în a treia zi de la ridicare.
Sumele de bani rezultate din valorificarea facuta potrivit art. 7 şi 8, precum şi sumele de bani ridicate de la persoanele urmărite, se consemnează la C.E.C. pe numele debitorului, inculpatului, la dispoziţia organului care a încuviinţat sechestrul, căruia i se va preda recipisa de consemnare a sumei, în termen de 3 zile de la ridicarea banilor sau de la valorificarea bunurilor.
În cazul cînd, cu prilejul aplicării măsurilor de asigurare sau de executare, se găsesc bunuri deţinute împotriva dispoziţiilor legale, vor fi sesizate organele competente, cărora li se vor preda de îndată bunurile.
Sumele de bani datorate cu orice titlu debitorului sau inculpatului de către o a treia persoana, sau chiar de organizaţia socialistă creditoare, sînt poprite în limitele prevăzute de lege, în miinile terţului sau ale creditoarei, de la data primirii adresei de poprire de către aceştia. Cu sumele reţinute se va proceda potrivit art. 10, care se aplică prin asemănare.
Măsuri premergătoare executării
În procesele în care s-au recunoscut ori s-au acordat drepturi de orice fel statului sau organizaţiilor socialiste, dispozitivul hotărîrilor se comunică, în vederea executării, după cum urmează:
1.organelor financiare prevăzute la art. 3 al Decretului nr. 221/1960, din localitatea unde domiciliază debitorul, pentru executările care sînt de competenţa acelor organe;
2.organizaţiilor socialiste creditoare, în toate celelalte cazuri.
Hotărîrile prin care s-a pronunţat şi confiscarea se comunică şi executorului judecătoresc.
Hotărîrile care condamna la amenzile menţionate la art. 3 al Decretului nr. 221/1960 şi, totodată, obliga la plata unor datorii care nu se executa de organele prevăzute de acel articol, se comunică şi organizaţiilor socialiste creditoare.
Comunicarea se face de instanţa în faţa căreia hotărîrea devine executorie, trimitindu-se dispozitivul hotărîrilor ce se executa şi copie de pe procesele-verbale încheiate la aplicarea măsurilor asiguratorii.
În cazul cînd s-a luat inscripţie ipotecară, se va arata în comunicare şi aceasta.
Actele prin care se aplică amenzile şi se stabilesc despăgubirile în materie de contravenţie se comunică de organele la care au rămas definitive acele acte.
Adresa cuprinzînd comunicarea dispozitivului constituie titlu executor.
Cînd executarea urmează a se face împotriva mai multor persoane, dispozitivul nu se reproduce în comunicarea prevăzută la alineatul precedent, ci se ataşează la aceasta, în atitea exemplare cîte sînt necesare pentru executare. Prin aceeaşi adresa pot fi comunicate mai multe dispozitive.
În caz de confiscare totală sau parţială a averii, instanţa în faţa căreia hotărîrea devine executorie afişează, pe usa localului în care îşi are sediul, numele persoanelor condamnate la confiscare, cu menţiunea dreptului creditorilor de a lua cunoştinţa de dosarul executării.
Un extras de pe hotărîrea de condamnare se păstrează în mapa prevăzută la art. 17, la judecătoria în a carei raza teritorială şi-a avut ultimul domiciliu condamnatul.
Dacă hotărîrea a devenit executorie în faţa altei instanţe, extrasul se trimite judecătoriei prevăzute la alineatul precedent.
Organizaţiile socialiste creditoare sînt obligate ca, în termen de 5 zile de la primirea titlului executor, sa ceara organelor competente începerea executării, aratind, în cazul prevăzut la art. 22 alin. 4 din Decretul nr. 221/1960, dacă se face sau nu înştiinţare de plată.
Măsurile în vederea executării prin poprire vor fi luate direct de organizaţiile socialiste creditoare potrivit art. 18.
Organele de executare prevăzute la art. 3 sînt obligate sa înceapă executarea în 3 zile, iar celelalte organe de executare, în 5 zile de la primirea cererii, formele de executare urmînd a fi efectuate din oficiu.
Organizaţiile socialiste creditoare vor urmări felul cum se aduc la îndeplinire măsurile de asigurare sau de executare şi vor da tot sprijinul organelor de executare.
În cazul cînd debitorul nu poate fi identificat, organele de executare vor restitui titlurile executorii organizaţiilor socialiste creditoare în cel mult o luna de la primire. Cînd organele de executare constata ca debitorul nu are bunuri urmaribile, ele vor restitui titlurile executorii în 2 luni de la primire, cu excepţia acelora privind creanţele pînă la 500 lei inclusiv, transmise organelor prevăzute la art. 2. În ambele cazuri, după restituirea titlului, organizaţiile socialiste creditoare vor proceda conform art. 68 şi următoarele.
Petitiile pe care le-ar face debitorii, organelor prevăzute la art. 2, în legătură cu sumele transmise spre încasare de organizaţiile socialiste, în baza actelor acestor organizaţii, vor fi trimise spre soluţionare organizaţiilor de la care a fost primit debitul.
Petitiile prevăzute la alineatul precedent nu suspenda executarea.
Înştiinţările de plată primite conform art. 24 din Decretul nr. 221/1960, împreună cu extrasele prevăzute de art. 14 din prezenta hotărîre, se păstrează, în ordinea înregistrării, într-o mapa specială.
Numele debitorilor şi ale condamnaţilor prevăzuţi în extrase şi înştiinţările de plată se trec într-un registru (opis alfabetic) special.
Acest registru şi mapa cu înştiinţările de plată vor putea fi consultate de către toate persoanele interesate.
Executarea prin poprire
Cînd executarea se face prin poprire, organizaţia socialistă creditoare sau organele financiare, după caz, vor înfiinţa poprirea, fără prealabilă înştiinţare de plată, printr-o adresa care va fi trimisa terţului poprit împreună cu copia de pe titlul executor. Odată cu aceasta comunicare va fi înştiinţat şi debitorul de măsura luată.
Poprirea nu este supusă validării. Cînd poprirea a fost înfiinţată anterior, ca măsura de asigurare, ea devine poprire executorie prin comunicarea copiei de pe titlul executor terţului poprit şi înştiinţarea despre aceasta a debitorului urmărit, de către organizaţia socialistă creditoare.
Terţul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la comunicarea ce i se face potrivit alineatelor 1 şi 2, sa înştiinţeze organizaţia socialistă creditoare dacă datorează sau nu vreo suma de bani debitorului urmărit.
Împotriva popririi, cei interesaţi pot face contestaţie la judecătoria în a carei raza teritorială îşi are sediul sau domiciliul terţul poprit.
Termenul în care pot fi introduse contestaţii de către debitori ori terţul poprit este de 5 zile de la primirea comunicării sau înştiinţării prevăzute la alin. 1 şi 2. Cînd contestaţia priveşte măsuri luate de terţul poprit în cursul executării popririi, termenul curge de la data cînd debitorul a luat cunoştinţa de acele măsuri.
Pe baza contestaţiei, instanţa poate suspenda executarea chiar fără cauţiune, pronunţăndu-se în cel mult 3 zile de la primirea cererii.
Terţul poprit este obligat ca, după 5 zile de la înfiinţarea popririi sau de la scadenta datoriei, dacă scadenta este posterioară infiintarii popririi, sa consemneze la C.E.C. suma de bani şi sa trimită recipisa organizaţiei socialiste creditoare.
Valoarea recipisei nu va putea fi încasată decît după expirarea termenului în care pot fi introduse contestaţii, iar în cazul în care s-au introdus contestaţii, după soluţionarea definitivă a acestora.
Sumele reţinute pe baza hotărîrilor judecătoreşti care obliga la despăgubiri pentru contravenţii, stabilite altfel decît pe bază de tarif, se consemnează la dispoziţia organizaţiei socialiste pagubite; retinerile în contul amenzilor şi despăgubirilor civile stabilite pe bază de tarif se vărsa la Banca Naţionala în contul bugetului de stat, iar recipisa se trimite organului care a înfiinţat poprirea.
Copiile ce se comunică de organizaţiile socialiste creditoare vor fi certificate de acestea.
Comunicările şi înştiinţările prevăzute în acest articol se fac prin scrisoare recomandată.
În cazul cînd urmărirea se poate face numai prin poprire, din pricina lipsei altor bunuri, partea din creanta care depăşeşte suma realizabila în timp de 10 ani se scoate din evidenta curenta şi se trece într-o evidenta separată.
Partea din creanta care se menţine în evidenta curenta se stabileşte tinindu-se seama de venitul realizat în prima luna a perioadei respective.
Readucerea în evidenta curenta a sumelor ce urmează a se realiza ulterior din partea din creanta trecută în evidenta separată se va face în condiţiile stabilite prin instrucţiunile ministrului finanţelor.
Prevederile alineatelor precedente se aplică şi creanţelor ce se urmăresc prin reţineri conform codului muncii sau altor dispoziţii legale.
Dacă, în cursul executării, debitorul dobîndeşte bunuri mobile sau imobile urmaribile, se readuce în evidenta curenta şi partea din creanta care se va realiza din valorificarea acestor bunuri.
Dispoziţiile art. 72 se aplică în mod corespunzător.
Urmărirea veniturilor membrilor cooperativelor agricole de producţie
Retinerile de produse sau sume de bani, după caz, în condiţiile art. 14 din Decretul nr. 221/1960, se vor face la distribuirile de produse sau plati de sume de bani cuvenite debitorului, membru al unei cooperative agricole de producţie, ca retributie pentru munca prestată în cadrul acesteia.
Sumele de bani reţinute se vor consemna la C.E.C. la dispoziţia organului de executare sau, în cazul cînd executarea se face de organele prevăzute la art. 2, se vor vărsa în conturile indicate de acestea. Produsele reţinute vor fi predate organului de executare, pentru valorificarea lor în orice mod admis de lege.
Urmărirea bunurilor mobile
Cu ocazia executării, organul de executare este obligat sa verifice dacă bunurile sechestrate se găsesc la locul aplicării sechestrului, precum şi dacă nu au fost substituite sau degradate.
Cînd bunurile sechestrate găsite la verificare nu sînt suficiente pentru realizarea creanţei, organul de executare va face investigaţiile necesare pentru identificarea şi urmărirea altor bunuri ale debitorului, organizaţia socialistă creditoare fiind obligată să-i dea tot concursul.
Despre cele constatate, organul de executare încheie proces-verbal, declarind sechestrate, cînd este cazul, bunurile găsite cu prilejul investigatiilor făcute conform alineatului precedent.
Dacă se sechestreaza şi bunuri gajate pentru garantarea creanţelor unor organizaţii socialiste, organul de executare va trimite şi acestor organizaţii cîte un exemplar al procesului-verbal de sechestru.
Cîte un exemplar al aceluiaşi proces-verbal se lasă debitorului şi custodelui.
Cînd asupra aceloraşi bunuri se fac mai multe urmăriri, măsurile luate de organele care au pornit mai întîi la executare folosesc şi celorlalte executări intrînd în prevederile prezentei hotărîri.
Organul care găseşte bunuri sechestrate anterior va constata aceasta în procesul-verbal prevăzut la art. 21 alin. 3, la care va anexa copie de pe procesele-verbale de sechestru respective. Prin acelaşi proces-verbal va declara sechestrate - cînd este necesar - şi alte bunuri pe care le-ar mai găsi.
Bunurile prevăzute în procesele-verbale de sechestru încheiate anterior se considera sechestrate şi în cadrul noii executări.
În cazul cînd organul de executare constata ca în legătură cu bunurile sechestrate s-au savirsit infracţiuni, va consemna aceasta în procesul-verbal întocmit conform art. 21 alin. 3, din care va inainta un exemplar organelor de urmărire penală.
Bunurile mobile urmărite se valorifica prin:
a)preluare directa de către organizaţia socialistă creditoare în contul creanţei;
b)vînzare directa către organizaţii socialiste;
c)predare spre vînzare în comerţul socialist;
d)vînzare la licitaţie.
Obiectele din metale sau pietre preţioase, mijloacele de plată străine şi titlurile de valoare interna se valorifica de instituţia bancară competenţa.
Valorificarea prin preluare directa de către organizaţia socialistă creditoare se poate face numai în cazul bunurilor urmărite prin executorii judecătoreşti sau prin executorii organizaţiilor socialiste creditoare.
Organizaţia socialistă creditoare este obligată ca, în termen de 5 zile de la sesizarea, conform art. 15, a executorului judecătoresc sau executorului propriu, sa comunice dacă voieşte sa preia bunurile urmărite, în contul creanţei.
În cazul cînd mai multe organizaţii socialiste creditoare vor cere sa li se atribuie aceleaşi bunuri, ordinea de preferinta se stabileşte potrivit art. 42.
Preluarea se constata prin proces-verbal semnat de executor şi organizaţia socialistă creditoare.
Creanta organizaţiei socialiste care preia bunul se scade cu contravaloarea acestuia.
În cazul cînd creanta organizaţiei socialiste care preia bunurile mobile nedivizibile este mai mica decît valoarea bunurilor, stabilită conform art. 27, se aplică în mod corespunzător şi dispoziţiile art. 43.
Valorificarea prin vînzare directa către organizaţii socialiste se începe, pentru toate bunurile mobile urmărite potrivit prezentei hotărîri, în cel mult 15 zile de la expirarea termenului în care organizaţia socialistă creditoare putea sa preia bunul în contul creanţei ori, dacă urmărirea se face de organele prevăzute la art. 2, de la data procesului-verbal de sechestru întocmit de aceste organe conform art. 21.
Termenul de vînzare, bunurile care se vînd, ora şi locul vinzarii se aduc la cunoştinţa prin publicaţie de vînzare afişată la sediul comitetului executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti unde se afla bunurile supuse urmăririi. Publicaţia de vînzare se comunică şi organizaţiilor socialiste interesate a cumpara bunurile puse în vînzare.
Produsele agroalimentare, vitele şi păsările, bunurile perisabile, precum şi alte bunuri a căror desfacere este supusă unor norme speciale, vor fi vîndute organizaţiilor socialiste în al căror obiect intra valorificarea lor sau cărora le sînt necesare.
Vînzarea bunurilor se face chiar dacă se prezintă o singura organizaţie socialistă cumparatoare. În cazul cînd se prezintă pentru cumpărare mai multe organizaţii socialiste, organul de executare hotărăşte, în funcţie de nevoile şi specificul organizaţiilor care s-au prezentat pentru cumpărare, căreia dintre ele i se vor vinde bunurile.
Evaluarea bunurilor, care se valorifica potrivit art. 25 şi 26, se face de organul de executare astfel:
a)animalele de muncă şi cele productive, păsările şi produsele agricole, la preţurile de achiziţie de stat, iar cînd nu exista asemenea preţuri, la preţurile de contractare; cînd nu exista nici preţ de achiziţie nici de contractare, dar exista preţ de vînzare cu amănuntul în comerţul de stat, evaluarea se face la acest preţ, mai puţin rabatul sau adausul legal stabilit;
b)celelalte bunuri se evalueaza după preţurile cu amănuntul de stat, mai puţin rabatul sau adausul legal stabilit, tinindu-se seama de uzura bunurilor;
c)obiectele de preţ, obiectele rare, precum şi bunurile de orice fel pentru care nu exista preţ stabilit, se evalueaza prin experţi, ori de cîte ori organul de executare nu poate face singur evaluarea.
Dacă valorificarea nu se poate face prin preluare sau vînzare directa, bunurile vandabile vor fi predate spre vînzare în comerţul socialist, după următoarele distincţii:
–unităţilor comerţului de stat, bunurile provenite din municipii, sectoarele municipiului Bucureşti şi oraşe, unde funcţionează numai unităţi ale comerţului de stat;
–unităţilor cooperativelor de consum, bunurile provenite din comune.
În localităţile în care funcţionează atît unităţi ale comerţului de stat, cît şi unităţi ale comerţului cooperatist, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, după caz, vor stabili prin care unităţi se va face valorificarea.
Cînd împrejurările locale sau interesele unei mai bune valorificari o cer, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, după caz, pot stabili prin care anume unitate comercială din cuprinsul judeţului sau municipiului Bucureşti se va face valorificarea.
În caz de confiscare parţială, indestularea creditorilor se face în primul rind din bunurile neconfiscate.
Cînd după realizarea valorii creanţelor urmărite rămîn bunuri confiscate, organul de executare procedează asa cum se arata în art. 53.
Bunurile neconfiscate, rămase după plata creanţelor, se restituie debitorului, care este anuntat în acest scop de organul de executare.
În cazul cînd organul de executare, de acord cu delegatul organizaţiei socialiste creditoare, dacă e prezent, apreciază de la început ca pentru recuperarea sumelor datorate nu este necesar să fie vîndute toate bunurile sechestrate, se ridica numai atitea bunuri cît se socoteşte necesar.
Dacă operează şi confiscarea averii, se ridica toate bunurile confiscate.
Bunurile nevandabile se lasă debitorului. Obiectele intrînd în această categorie se stabilesc de organul de executare, de acord cu delegaţii prezenţi ai organizaţiei socialiste urmaritoare şi ai unităţii prin care se face valorificarea. Organizaţiei socialiste urmaritoare, care nu a avut delegat la executare, i se face cunoscut de organul de executare ce anume bunuri au fost considerate nevandabile, cu arătarea ca, în termen de 5 zile, poate cere să fie ridicate şi aceste obiecte; în cazul cînd se face în termen o asemenea cerere, bunurile se ridica pe cheltuiala organizaţiei socialiste urmaritoare.
Unităţile comerciale socialiste, cărora li se predau bunurile în condiţiile art. 28, sînt obligate să le primească şi să le valorifice potrivit regulilor comerţului socialist.
La predare, bunurile sînt evaluate de organul de executare, iar în cazul cînd unitatea comercială are pretuitori, evaluarea se face de către aceştia.
Unitatea care primeşte bunurile le vinde în localuri proprii, în bazare, bîlciuri, tîrguri sau în orice alte locuri unde va găsi potrivit.
Pentru salariaţi, vînzarea poate fi facuta şi în rate, în condiţiile art. 60, dacă organizaţia socialistă urmaritoare face cunoscut ca e de acord cu acest mod de valorificare.
Condiţiile vinzarilor în rate se consemnează într-un înscris semnat de unitatea prin care se face valorificarea şi de cumpărător.
În caz de neplata a ratelor în termen, cumpărătorul va fi urmărit la cererea organizaţiei socialiste creditoare, pentru restul de preţ, în condiţiile prezentei hotărîri, înscrisul întocmit conform alineatului precedent constituind titlu executor.
Dacă în 30 zile de la predare bunurile nu au putut fi vîndute, preţul lor se scade cu 20% de către unitatea ce face valorificarea, cu acordul organului de executare şi al organizaţiei socialiste creditoare.
Bunurile care nu au fost valorificate potrivit art. 25, 26 sau 28 se vînd la licitaţie.
Licitaţia se va putea tine după 15 zile de la data scaderii preţului sau după 30 zile de la data predării bunurilor spre valorificare prin organizaţiile socialiste, în cazul cînd nu s-a obţinut acordul, potrivit alineatului ultim al art. 32, pentru scăderea preţului.
Preţul de la care începe licitaţia este cel prevăzut la art. 27, redus cu 40% .
Dacă nu s-a obţinut acest preţ, organul de executare va fixa un nou termen de licitaţie. Preţul de la care începe aceasta licitaţie este cel prevăzut la art. 27, redus cu 70% .
În cazul în care bunurile nu au fost vîndute nici la acest preţ, organul de executare va fixa un al treilea termen de licitaţie, la care va invita, prin organul lor ierarhic superior, unităţile de colectare a deşeurilor în obiectul cărora intra valorificarea bunurilor de felul acelora scoase la licitaţie. La aceasta licitaţie, bunurile se vînd la cel mai mare preţ oferit.
Data şi ora licitaţiei vor fi aduse la cunoştinţa publică prin afişe puse în mod vizibil, cu cel puţin 5 zile înainte, la locul unde urmează a se tine. Acest loc se stabileşte de organul de executare.
Licitaţia se tine în orice zi, între orele 7-20, de către organul de executare, care, dacă este necesar, va cere şi sprijinul organizaţiei socialiste creditoare.
Rezultatul licitaţiei se constata prin procesul-verbal semnat de organul de executare şi de delegatul organizaţiei socialiste creditoare, cînd este de faţa.
În cazul în care bunurile urmărite nu au fost preluate în condiţiile art. 24 lit. a, iar organul de executare considera ca ele nu vor putea fi valorificate nici în vreunul din modurile prevăzute la art. 24 lit. b şi c, el poate cere, cu acordul organizaţiei socialiste creditoare şi cu cel al unităţii comerciale socialiste prin care ar urma să se facă valorificarea, sa procedeze de la început la vînzarea acestor bunuri prin licitaţie, potrivit art. 33.
În acest caz, licitaţia se va tine după 30 zile de la data cînd creditorul a refuzat sa preia bunurile în contul creanţei.
Preţul obţinut din valorificarea bunurilor - din care se scad cheltuielile necesitate de executare (inclusiv valorificarea) - se consemnează la C.E.C. în termen de 3 zile de la valorificare, la dispoziţia organului de executare, căruia i se preda în următoarele 24 ore recipisa de consemnare. Sumele încasate direct de organul de executare la vînzările făcute potrivit art. 33 se depun de acest organ la C.E.C. în 24 ore de la încasare, în vederea distribuirii preţului.
Dacă urmărirea se face de organele prevăzute la art. 2, suma realizată se vărsa la Banca Naţionala în contul bugetului de stat.
Valorificarea va fi terminată, după caz:
–în cel mult 90 zile de la primirea bunurilor de către unitatea comercială socialistă;
–în cel mult 60 zile de la data începerii executării, cînd nu s-a folosit valorificarea directa sau vînzarea prin comerţul socialist.
Cumpărările făcute de organizaţiile socialiste în condiţiile prezentei hotărîri nu se considera achiziţii de la persoane fizice. Ele pot fi făcute numai cu aprobarea organului ierarhic superior în cazul în care achiziţia are caracter de investiţie.
Normele privind valorificarea prin unităţile comerţului socialist se vor stabili prin instrucţiunile ministrului comerţului interior.
Urmărirea bunurilor imobile
Bunurile imobile se valorifica în condiţiile art. 31 pct. 2 din Decretul nr. 221/1960, prin:
a)preluarea directa de către organizaţia socialistă creditoare în contul creanţei;
b)vînzare directa către organizaţii socialiste;
c)vînzare la licitaţie;
d)trecere în proprietatea statului prin predare, pe seama creanţei, comitetelor executive ale consiliilor populare, cînd urmărirea se face pentru creanţele statului şi ale organizaţiilor de stat; imobilele predate intră în administrarea directa a unităţilor administrativ-teritoriale respective.
Pentru imobilele urmărite, organul de executare instituie ca administrator sechestru organizaţia socialistă creditoare, îndată după comunicarea înştiinţării de plată făcute debitorului.
Cînd imobilul se afla în alta localitate, organul de executare poate institui administrator sechestru orice organizaţie socialistă din acelaşi sistem cu organizaţia socialistă creditoare, care îşi are sediul în localitatea respectiva.
Dacă în acea localitate nu exista nici o organizaţie socialistă din acelaşi sistem organizatoric, administrator sechestru va fi instituită organizaţia socialistă desemnată de comitetul executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti.
Cînd urmărirea se face de organele prevăzute la art. 2 se instituie administrator sechestru proprietarul imobilului sau unul dintre locatari.
Preţul de valorificare se fixează de organul de executare în conformitate cu dispoziţiile legale privind modul de stabilire a despăgubirilor pentru terenurile şi construcţiile care trec în proprietatea statului prin expropriere. Organul de executare comunică de îndată organizaţiei socialiste creditoare preţul fixat, precum şi creanţele anunţate de alţi creditori.
În termen de o luna de la comunicarea prevăzută la alineatul 2 al articolului precedent, organizaţia socialistă creditoare este obligată sa declare dacă înţelege sa preia imobilul urmărit pe seama creanţei sale.
În cazul în care mai multe organizaţii socialiste creditoare vor sa preia imobilul, acesta se va atribui de preferinta organizaţiei socialiste pagubite prin infracţiune.
Cînd mai multe organizaţii socialiste pagubite prin infracţiune vor sa preia imobilul, precum şi în toate celelalte cazuri cînd urmărirea se face la cererea mai multor organizaţii socialiste şi sînt mai multe cereri de atribuire, va fi preferata organizaţia socialistă desemnată de comitetul executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti.
În cazul cînd creanta organizaţiei socialiste care a preluat imobilul este mai mica decît preţul fixat potrivit art. 41, organizaţia socialistă creditoare este obligată ca, în termen de 2 luni de la preluare, sa consemneze diferenţa la C.E.C., la dispoziţia organului de executare.
Dacă în termenul prevăzut de art. 25 din Decretul nr. 221/1960 au fost anunţate creanţe care, potrivit ordinii de preferinta prevăzute la art. 34 din acelaşi decret, trec înaintea creanţei organizaţiei socialiste care a preluat imobilul, aceasta organizaţie este obligată sa consemneze, în termen de o luna de la data procesului-verbal prevăzut la art. 44 din prezenta hotărîre, sumele necesare plăţii creanţelor care trec înainte şi care nu se pot indestula din alte bunuri ale debitorului urmărit. Suma consemnată în acest scop nu poate depăşi 75% din preţul fixat pentru imobilele preluate.
La cererea justificată a organizaţiei socialiste care a preluat imobilul, organul de executare poate acorda o prelungire de cel mult o luna pentru depunerea sumelor de bani prevăzute în prezentul articol.
Predarea imobilelor preluate în condiţiile articolului precedent se face prin încheierea unui proces-verbal de către organul de executare; procesul-verbal se semnează şi de reprezentantul organizaţiei socialiste care a preluat bunul.
Pe data întocmirii procesului-verbal încetează instituirea administratorului sechestru.
După plata sumelor prevăzute la art. 43, organizaţia socialistă care a preluat imobilul va cere - atunci cînd este necesar - transcrierea sau intabularea dreptului dobîndit pe baza procesului-verbal prevăzut la alineatul 1.
Creanta organizaţiei socialiste care a preluat imobilul se scade cu contravaloarea acestuia.
Cînd imobilul urmărit nu a fost preluat în condiţiile art. 42, precum şi atunci cînd organizaţia socialistă care l-a preluat nu a depus în termen sumele prevăzute în art. 43, organul de executare procedează la vînzarea directa către orice alte organizaţii socialiste.
Organul de executare fixează în acest scop un termen la care va trata vînzarea; termenul nu va fi mai lung de o luna.
Condiţiile vinzarii vor fi afişate la sediul comitetului executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti şi la judecătoria în a carei raza teritorială se afla imobilul urmărit, cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru vînzare.
Dispoziţiile art. 26 alin. 4 sînt aplicabile şi vinzarilor prevăzute de acest articol.
Organul de executare va întocmi un proces-verbal în care va consemna cele constatate cu ocazia tratarii directe.
Organizaţia socialistă cumparatoare este obligată sa plătească preţul în termen de cel mult 60 zile de la încheierea vinzarii. După plata preţului, un exemplar al procesului-verbal se eliberează organizaţiei socialiste cumparatoare, ca titlu de dobîndire, pe baza căruia aceasta organizaţie va cere transcrierea sau intabularea, după caz.
Imobilele care nu s-au vîndut în condiţiile articolului precedent se scot în vînzare prin licitaţie în următoarele 15 zile.
Licitaţia se tine de organul de executare, la locul unde se afla imobilul ori - dacă interesul unei mai bune valorificari o cere - în alt loc stabilit de organul de executare.
Cu 5 zile înainte de termen se vor afişa pe imobilul scos în vînzare, precum şi la sediile judecătoriei şi al comitetului executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti pe teritoriul cărora se afla imobilul urmărit, publicaţii de vînzare în care se vor indica obiectul, termenul, locul, ora şi condiţiile vinzarii, debitorul urmărit, creditorul urmăritor, creanta în temeiul căreia s-a pornit executarea, precum şi organul de executare.
Preţul de la care începe licitaţia este cel prevăzut la art. 41 alin. 1, redus cu 20% .
Dacă nu s-a obţinut acest preţ, se va fixa un nou termen de cel mult 30 zile, cînd licitaţia începe de la preţul prevăzut la art. 41 alin. 1, redus cu 30% .
În cazul în care imobilul nu a fost vîndut nici la acest preţ, se va fixa un al treilea termen, de cel mult 30 zile, cînd imobilul poate fi vîndut la cel mai mare preţ oferit, dacă acesta prezintă suficient interes pentru realizarea creanţei puse în executare.
Preţul se consemnează de cumpărător la C.E.C. la dispoziţia organului de executare, în cel mult 15 zile de la licitaţie.
Cumpărătorii persoane fizice pot plati preţul şi în rate, în condiţiile stabilite prin instrucţiunile ministrului finanţelor. În acest caz, înainte de plată în întregime a preţului, cumpărătorii nu vor putea instraina imobilul fără încuviinţarea organizaţiei creditoare.
Organul de executare va întocmi un proces-verbal de licitaţie în care se va consemna rezultatul acesteia, aratindu-se şi modul în care s-a desfăşurat.
Procesul-verbal se va semna de organul de executare şi de cumpărător; dacă debitorul urmărit sau reprezentantul sau şi creditorul urmăritor sînt de faţa la licitaţie, vor semna şi aceştia.
Procesul-verbal se preda adjudecatarului, după consemnarea preţului; dacă adjudecatarului i s-a aprobat plata în rate, procesul-verbal i se preda după plata, în condiţiile art. 48, a cel puţin 15% din preţ.
Cînd plata preţului se face în rate, organul de executare preda un exemplar al procesului-verbal de licitaţie creditorului şi înaintează totodată un exemplar al aceluiaşi proces-verbal organelor competente, spre a nota în registrele de publicitate imobiliară interdicţia de înstrăinare a imobilului pînă la plata integrală a preţului.
Procesul-verbal constituie titlu de dobîndire pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face transcrierea sau intabularea, după caz, la organul competent pe al cărui teritoriu este situat imobilul.
Procesul-verbal, odată executat, produce efectele ordonanţei de adjudecare definitivă.
În cazul în care cumpărătorul căruia i s-a aprobat sa plătească preţul în rate nu plăteşte restul de preţ, în termenele şi condiţiile stabilite potrivit art. 48 alineatul 5, organizaţia socialistă creditoare îl va urmări pentru plata sumei datorate, procesul-verbal de licitaţie constituind titlu executor.
Dacă imobilul urmărit nu a fost valorificat nici pe cale de licitaţie, acesta poate fi trecut în proprietatea statului prin predare, pe seama creanţei, în condiţiile prevăzute la art. 31 pct. 2 din Decretul nr. 221/1960.
Predarea se va face la valoarea stabilită potrivit art. 41 alin. 1, redusă cu 60% .
Creanta organizaţiei de stat creditoare se reduce cu valoarea astfel stabilită a imobilului predat, iar dacă aceasta valoare este mai mare, diferenţa se consemnează la dispoziţia organului de executare, care va proceda la plata către debitor, după indestularea celorlalţi creditori urmăritori, cu respectarea dispoziţiilor art. 33 şi 34 din Decretul nr. 221/1960.
Diferenţa ce depăşeşte valoarea creanţei organizaţiei de stat creditoare va fi plătită din bugetul unităţii administrativ-teritoriale, prin comitetul executiv al consiliului popular căruia i s-a predat imobilul.
Sumele datorate de debitor, care se urmăresc de organele financiare prevăzute la art. 2, devenite scadente pînă la sfîrşitul anului în care s-a predat imobilul, se scad din evidenta acelor organe, reducîndu-se în mod corespunzător suma ce urmează a fi plătită debitorului. Scăderea datoriei astfel operata se comunică debitorului de către organul financiar care a operat scăderea.
Dacă imobilul urmărit nu a putut fi valorificat prin nici unul din modurile prevăzute la art. 39, se menţine măsura instituirii administratorului sechestru.
În cazul în care creanta nu a fost stinsă în alt mod, se va repeta licitaţia, în condiţiile art. 47-49 inclusiv, cel puţin o dată pe an în cei 3 ani următori. Dacă nici în acest termen imobilul nu a fost valorificat, urmărirea silită a acestuia încetează şi se radiază inscripţia ipotecară luată potrivit art. 18 din Decretul 221/1960.
Executarea confiscării
Imobilele confiscate, care nu au fost urmărite pentru acoperirea unor creanţe, precum şi cele rămase după indestularea creditorilor urmăritori, se predau de executorul judecătoresc comitetului executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, pe al cărui teritoriu sînt situate acele imobile.
Predarea se face la locul unde se găsesc imobilele şi va fi constatată printr-un proces-verbal semnat de executorul judecătoresc, delegatul comitetului executiv al consiliului popular şi persoana care are bunurile în custodie, dacă este de faţa; imobilele predate intră în administrarea directa a unităţilor administrativ-teritoriale respective.
Executorul judecătoresc va comunică comitetului executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, pe al cărui teritoriu şi-a avut domiciliul fostul proprietar, lista bunurilor mobile confiscate şi neurmarite de creditorii prevăzuţi la art. 38 din Decretul nr. 221/1960, ori rămase după urmăririle exercitate de aceştia.
În termen de 15 zile de la comunicare, comitetul executiv al consiliului popular este dator sa răspundă executorului judecătoresc dacă preia sau nu bunurile confiscate, prevăzute în comunicare.
Dacă bunurile sînt preluate de comitetul executiv al consiliului popular, ele intră în administrarea directa a unităţii administrativ-teritoriale respective.
În cazul cînd comitetul executiv al consiliului popular face cunoscut că nu preia bunurile sau nu răspunde în termenul fixat în alineatul 2, executorul judecătoresc va trece la valorificarea bunurilor în condiţiile art. 26 şi următoarele.
Procedura valorificării va începe în termen de 5 zile de la primirea comunicării că nu se preiau bunurile, ori de la expirarea termenului în care trebuia facuta comunicarea, după caz.
În cazul confiscarilor dispuse de alte organe decît instanţele judecătoreşti, sau altfel decît prin acte de procedura penală, procedura prevăzută de articolul precedent se îndeplineşte de organul care a dispus confiscarea.
Din sumele realizate se scad totdeauna cheltuielile necesitate de executare (inclusiv valorificarea).
În cazul bunurilor confiscate altfel decît ca pedeapsa complimentară, sumele rămase se vărsa la bugetul de stat.
Cînd bunurile valorificate au fost confiscate ca pedeapsa, se vărsa la bugetul de stat ceea ce rămîne după indestularea creditorilor prevăzuţi la art. 52, care şi-au anuntat pretenţiile în termen.
Asupra bunurilor confiscate altfel decît ca pedeapsa complimentară, precum şi asupra sumelor rezultate din valorificarea acestor bunuri, nici o categorie de creditori nu pot formula pretenţii.
Bunurile care pot fi preluate de comitetele executive ale consiliilor populare conform art. 53, modul în care sînt evaluate aceste bunuri, precum şi condiţiile de repartizare a lor, se vor stabili prin instrucţiunile ministrului finanţelor, aprobate prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
În acelaşi mod vor fi determinate categoriile de bunuri pe care organele de executare trebuie să le predea spre valorificare unor unităţi speciale.
Casarea bunurilor rezultate din confiscari - cînd aceasta este necesar - se va face potrivit normelor în vigoare, după natura lor.
Pentru imobilele neurmarite pînă la predarea lor conform art. 53, creditorii care şi-au anuntat pretenţiile în condiţiile art. 25 din Decretul nr. 221/1960 vor putea cere urmărirea în termen de 3 luni de la predare. După expirarea acestui termen, creditorii nu vor putea formula nici o pretentie în legătură cu imobilele predate, acestea raminind în administrarea directa a unităţilor administrativ-teritoriale cărora le-au fost predate.
Obligaţiile organizaţiilor socialiste creditoare
Organizaţiile socialiste sînt obligate sa ţină la zi evidenta creanţelor lor. Din aceasta evidenta trebuie să rezulte, pentru fiecare creanta, dacă a fost pusă în executare, iar atunci cînd urmărirea este începută, stadiul în care se afla.
De ţinerea evidentei pentru creanţele constatate prin titluri executorii sau pentru care sînt procese în curs, răspund serviciile de contabilitate şi oficiile juridice, iar în cadrul organelor financiare prevăzute la art. 2, angajaţii cărora le revine sarcina ţinerii evidentei impozitelor şi taxelor.
În cazul cînd organizaţiile socialiste creditoare înfiinţează popriri şi totodată sesizează organele de executare prevăzute la art. 1-3 inclusiv pentru urmărirea altor bunuri ale debitorului, evidenta realizării creanţelor se tine de organizaţia socialistă creditoare. În acest scop, organizaţia creditoare va comunică sumele încasate din popriri organelor de executare, iar acestea vor comunică organizaţiei creditoare sumele realizate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile urmărite, precum şi suma la care a fost evaluat imobilul trecut în proprietatea statului prin predare, pe seama creanţei, potrivit art. 50.
În cazurile în care, potrivit dispoziţiilor legale, întreaga executare se face numai de organele financiare prevăzute la art. 2, confirmarea de către aceste organe a primirii spre executare a titlului executor transmis constituie actul pe baza căruia creanta se scade din evidenta organizaţiei socialiste creditoare.
Organizaţiile socialiste creditoare trebuie să pună la dispoziţia executorului judecătoresc mijloacele necesare pentru aducerea la îndeplinire în bune condiţii a executării şi a măsurilor de asigurare, precum şi asistenţa efectivă a delegaţilor lor, cînd aceasta este cerută de executorul judecătoresc pentru motive temeinice.
Organizaţia socialistă creditoare, care nu îşi are sediul în localitatea unde se face executarea, îşi va îndeplini obligaţiile prevăzute la alineatul precedent prin delegaţie data altor organizaţii socialiste din acelaşi sistem, cu sediul în localitatea unde se executa creanta cînd nu exista asemenea organizaţii, comitetul executiv al consiliului popular din localitatea unde are loc executarea este obligat ca, la cererea organizaţiei socialiste urmaritoare, sa acorde sprijinul solicitat în vederea executării.
Cheltuielile efectuate vor fi suportate de organizaţiile socialiste creditoare.
În cazul confiscării, obligaţiile prevăzute la alin. 1 le au comitetele executive ale consiliilor populare ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti pe al căror teritoriu se face executarea.
În cazul nerespectării obligaţiilor prevăzute în prezentul articol, organul de executare va sesiza organul competent, pentru a lua măsurile corespunzătoare de sancţionare a angajaţilor din culpa cărora nu s-a putut efectua executarea.
Înlesniri de plată
Dacă în cursul urmăririi mobiliare sau imobiliare debitorul oferă plata datoriei în rate, şi aceasta modalitate de plată este mai avantajoasă pentru organizaţia socialistă creditoare, organul de executare, cu consimţămîntul acestei organizaţii, va putea accepta plata în rate, dar numai în următoarele condiţii:
a)plata creanţei să se facă în cel mult 12 luni;
b)odată cu propunerea de plată să se verse o sumă care să reprezinte cel puţin 10% din valoarea creanţei, iar restul să se plătească în rate, dintre care nici una sa nu fie mai mica de 5% din totalul creanţei.
Miniştrii, conducerile celorlalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţelor şi al municipiului Bucureşti, pentru sumele datorate organizaţiilor socialiste ce le sînt subordonate şi care se urmăresc prin executori judecătoreşti sau executori proprii, pot aproba ca:
–plata sumei urmărite să se facă în rate într-un termen de pînă la 5 ani;
–prima rata sa reprezinte cel puţin 5% din valoarea creanţei.
Angajamentul debitorului se va constata printr-un înscris. Cînd plata ratelor urmează a fi facuta de un salariat, acesta va consimţi prin acelaşi înscris sa i se retina sumele din salariu.
Măsurile de asigurare şi de urmărire luate de către organele de executare vor rămîne în fiinta pînă la plata completa a creanţei.
Cînd exista un singur creditor, ratele vor putea fi consemnate la C.E.C. la dispoziţia creditorului, comunicindu-se executorului data consemnarii şi numărul recipisei.
Dacă urmărirea se face de mai mulţi creditori, sumele reprezentind ratele se vor consemna la dispoziţia organului de executare, căruia i se vor depune şi recipisele.
În cazul nerespectării angajamentului de plată în rate, va continua executarea silită pentru suma neplatita.
La cererea oricărui creditor, distribuirea sumelor provenite din urmărire se poate face şi înaintea terminării executării, dar nu mai curînd de 15 zile de la data depunerii recipiselor.
În cazul în care exista proces în curs cu privire la datorie, iar debitorul oferă şi creditorul accepta plata acesteia în rate, învoiala părţilor va fi constatată prin hotărîre judecătorească.
Învoiala se poate face şi înainte de pornirea procesului. În acest caz, învoiala se face în scris, iar înscrisul semnat de părţi şi aprobat de organul în a cărui subordine se afla organizaţia de stat creditoare sau de uniunea cooperatista competenţa, după caz, va constitui titlu executor. În cazul în care creditorul este un organ central ori municipiul Bucureşti sau un judeţ, nu este necesară nici o aprobare. De asemenea, nu este necesară aprobarea cînd debitorul se angajează sa plătească întreaga datorie într-un termen care nu depăşeşte 30 zile de la semnarea angajamentului.
Ratele se vor plati potrivit învoielii, fie direct organizaţiei socialiste creditoare, fie prin depunere la C.E.C. pe numele şi la dispoziţia organizaţiei creditoare, care va fi instiintata prin scrisoare recomandată.
Pentru garantarea plăţii integrale a datoriei, organizaţia socialistă creditoare este obligată sa ia, în cadrul dispoziţiilor legale, măsurile asiguratorii necesare, dacă asemenea măsuri nu sînt în fiinta, ori sa ceara, la acceptarea plăţii în rate, constituirea unor garanţii corespunzătoare.
Plata datoriei în condiţiile art. 60 şi 61 se poate face şi de altă persoană decît debitorul.
Angajamentul de plată al acestei persoane se va constata printr-un înscris care constituie titlu executor.
În cazul cînd plata în rate, în condiţiile articolelor 60 şi 61, este oferită de o persoană care foloseşte exclusiv sau împreună cu alţii obiectele urmărite, se poate accepta ca persoana aceasta sa plătească numai o parte din datorie cel puţin egala cu valoarea bunurilor pe care le foloseşte, valoarea stabilindu-se de organul de executare de acord cu organizaţia socialistă creditoare.
Bunurile la care se referă dispoziţiile alineatului precedent devin de îndată proprietatea celui care şi-a luat angajamentul de plată, dar nu pot fi înstrăinate înainte de executarea integrală a angajamentului.
Urmărirea va continua, în cazurile de mai sus, asupra bunurilor pe care le-ar mai avea debitorul în afară celor preluate conform prezentului articol.
Debitorii şi orice persoane care îşi iau angajamente sau încheie învoieli de plată, în condiţiile art. 60-62, nu datorează dobinzi la sumele ce urmează a fi plătite în temeiul acelor acte.
În cazul nerespectării angajamentului sau învoielii, se datorează dobinda legală pentru partea din creanta care nu a fost plătită, de la data cînd era exigibilă.
Înainte şi în cursul urmăririi, debitorii pot da în plata imobilele ce le aparţin, cu excepţia terenurilor care sînt în producţia agricolă.
Acceptarea dării în plata se poate face numai în condiţiile prevăzute în art. 31 pct. 2 din Decretul nr. 221/1960 şi are ca efect reducerea datoriei în limita valorii imobilului, stabilită potrivit art. 41 alin. 1.
Cînd urmărirea se face la cererea unei singure organizaţii socialiste creditoare, conducătorul acestei organizaţii poate permite debitorilor urmăriţi să-şi vinda bunurile sechestrate sau parte din aceste bunuri, în vederea acoperirii creanţelor. Permisiunea de vînzare se comunică organului de executare.
Pentru cazul cînd preţul oferit nu acoperă creanta, bunul urmărit nu se poate vinde decît cu acordul organizaţiei socialiste creditoare şi la preţul stabilit de organul de executare în conformitate cu prevederile art. 27 sau 41, după caz. Suma obţinută din vînzare se plăteşte organizaţiei socialiste urmaritoare în limita creanţei pentru care s-a pornit executarea. Vînzarea bunului la un preţ mai mic, cît şi nedepunerea întregii sume obţinute din vînzare, se sancţionează conform art. 244 cod penal.
Dispoziţiile art. 60 şi 62 nu se aplică urmăririlor făcute de organele financiare prevăzute la art. 2.
Pentru sumele ce se urmăresc prin organele financiare prevăzute la art. 2, Ministerul Finanţelor poate acorda următoarele înlesniri:
a)aminari pe cale generală pînă la sfîrşitul anului calendaristic, iar de la caz la caz, pe timp de cel mult 12 luni;
b)eşalonări de plată pe cale generală pînă la sfîrşitul anului calendaristic, iar de la caz la caz, pe timp de cel mult 5 ani; neplata unei rate atrage urmărirea silită pentru întreaga suma neplatita;
c)reduceri şi scutiri de amenzi aplicate de organele financiare, precum şi de majorări de intirzieri, de la caz la caz, sau pe cale generală;
d)reduceri de impozite pînă la 7%, de la caz la caz, sau pe cale generală, pentru plăţile făcute înainte de termen;
e)considerarea ca fiind făcute în termen a cererilor depuse tardiv privind stabilirea, reducerea, scăderea sau restituirea impozitelor şi taxelor.
Ministerul Finanţelor va putea acorda amînarea, eşalonarea, reducerea sau scutirea de plată taxelor pentru care, potrivit legii, nu exista organe competente sa acorde asemenea înlesniri.
Înlesnirile prevăzute în acest articol pot fi acordate şi de administraţiile financiare, precum şi de organele financiare prevăzute la art. 2, potrivit competentei ce le-a fost stabilită de ministrul finanţelor.
Procedura în caz de insolvabilitate
Persoanele care nu au venituri sau alte bunuri urmaribile ori ale căror bunuri, deşi urmărite, nu au putut fi valorificate, vor fi declarate insolvabile.
Starea de insolvabilitate se constata de organizaţiile socialiste creditoare sau de organele financiare prevăzute la art. 2, după caz. Acestea vor cere relaţii cu privire la starea materială a debitorului de la persoanele care cunosc situaţia acestuia şi în mod obligatoriu de la:
–unităţile unde a lucrat debitorul în ultimii 3 ani, în măsura în care aceste unităţi pot fi cunoscute;
–organul financiar, prevăzut la art. 2, din localitatea în care s-a născut debitorul, precum şi de la acela din localitatea în care acesta şi-a avut ultimul domiciliu, afară de cazurile excepţionale, cînd, cu toate demersurile făcute, locul naşterii sau domiciliul debitorului nu au putut fi stabilite.
Organele sesizate sînt obligate sa dea, de îndată, relaţiile cerute.
În toate cazurile se vor avea în vedere şi constatările organelor de executare atunci cînd acestea au intervenit în vederea luării unor măsuri de asigurare sau de urmărire.
Cînd din dosarele proceselor avute cu debitorul, din dosarele unităţilor de personal sau din informaţiile primite pe orice alte cai ar reieşi indicii ca debitorul are venituri ori alte bunuri urmaribile, vor fi verificate şi aceste indicii.
Cînd din cercetările efectuate conform articolului precedent se constată că sînt îndeplinite condiţiile pentru declararea insolvabilitatii, conducătorul contabilităţii organizaţiei socialiste creditoare ori cel care îi tine locul încheie un proces-verbal, în care consemnează rezultatul cercetărilor şi face propuneri.
Procesul-verbal se supune spre aprobare conducerii organizaţiei socialiste creditoare, care este obligată sa ceara şi avizul oficiului juridic. Organizaţiile socialiste care nu au oficiu juridic vor cere avizul oficiului juridic al organizaţiei căreia îi sînt subordonate.
În avizul sau, oficiul juridic va menţiona şi dacă urmează a se stabili vreo răspundere în legătură cu insolvabilitatea debitorului.
Pe baza actelor de mai sus, conducerea organizaţiei socialiste creditoare decide dacă debitorul este insolvabil, urmînd ca, în acest caz, sa dispună, prin rezoluţie datată, scoaterea creanţei din evidenta curenta şi trecerea ei într-o evidenta separată. Cînd considera ca investigaţiile sînt incomplete, conducerea organizaţiei socialiste dispune completarea lor.
Conducerea organizaţiei socialiste creditoare nu poate delega atribuţiile sale prevăzute în prezentul articol, cînd creanta este mai mare de 10.000 lei.
Pentru sumele ce se urmăresc prin organele financiare prevăzute la art. 2, procesul-verbal privind pe debitorii la care se referă art. 68 se încheie de acele organe. Procesul-verbal se aproba de directorul administraţiei financiare a judeţului sau a municipiului Bucureşti căreia îi este subordonat organul care a încheiat procesul-verbal.
Pentru creanţe mai mari de 500 lei care nu provin din taxe, impozite sau amenzi, organele financiare prevăzute la art. 2 informează organizaţia socialistă care le-a comunicat copia de pe titlul executor în vederea urmăririi, despre rezultatul investigatiilor făcute în vederea executării. În cazul cînd aceste investigaţii ar fi incomplete sau organizaţia socialistă ar poseda şi alte indicii pentru identificarea bunurilor urmaribile, investigaţiile vor fi completate după indicaţiile date de organizaţia socialistă creditoare.
În cazurile cînd nu mai sînt alte investigaţii de făcut, organizaţia socialistă creditoare va proceda conform art. 69.
Prevederile art. 69 referitoare la avizul oficiului juridic şi la delegarea atribuţiilor pentru aprobarea procesului-verbal de insolvabilitate sînt de asemenea aplicabile.
Dacă sînt întrunite condiţiile cerute de art. 68, pot fi trecute în evidenta separată şi creanţele derivînd din cauze civile pentru care nu s-a introdus acţiune.
Datoriile constatate prin titluri executorii pot fi trecute în evidenta separată numai după ce s-au împlinit 3 luni de la obţinerea titlului executor şi nu mai tirziu de 3 ani, pentru creanţele băneşti ale organizaţiilor socialiste, şi de 5 ani, în cazul impozitelor şi taxelor; dacă insolvabilitatea a intervenit în cursul executării, termenele de 3 sau 5 ani curg de la ultimul act de executare.
Creanţele în privinta cărora s-a făcut contestaţie la executare se pot trece în evidenta separată numai după soluţionarea acelor contestaţii prin hotărîri judecătoreşti definitive.
Dispoziţia de trecere în evidenta separată are efectele ultimului act de executare, în sensul prevederilor care reglementează întreruperea prescripţiei, iar neluarea măsurii de trecere în evidenta separată, înăuntrul termenelor prevăzute la alin. 2, are drept consecinţa pierderea efectului întrerupător de prescripţie al cererii de executare.
De efectuarea la timp a înregistrărilor în evidenta separată, precum şi de exactitatea datelor înscrise în aceasta evidenta, răspunde conducătorul contabilităţii al organizaţiei socialiste creditoare. De necomunicarea la timp a datelor privind creanţele constatate prin titluri executorii ori pentru care sînt procese în curs răspunde conducătorul oficiului juridic.
La comitetele executive ale consiliilor populare, răspunderea pentru ţinerea la zi a evidentei o au organele financiare prevăzute la art. 2.
Organizaţiile socialiste creditoare şi organele financiare prevăzute la art. 2 sînt obligate sa urmărească situaţia debitorilor pe toată durata prescripţiei, chiar dacă aceasta este suspendată sau întreruptă, controlul efectuindu-se cel puţin o dată pe an, repetindu-se ori completindu-se, cînd va fi nevoie, investigaţiile prevăzute la art. 68; aceste investigaţii nu constituie acte de executare.
În cazurile cînd se constată că debitorii au dobîndit venituri sau alte bunuri urmaribile, se vor lua măsurile necesare în vederea executării, cererile de executare făcute în acest scop intrerupind prescripţia dacă au fost urmate de acte efective de executare.
După împlinirea prescripţiei extinctive, creanţele rămase nerealizate vor fi date la scădere.
Organizaţiile socialiste creditoare şi organele financiare prevăzute la art. 2 sînt obligate să facă tot ceea ce este necesar pentru a găsi pe debitori şi a le stabili posibilităţile reale de plată.
Dacă nerealizarea creanţei a fost provocată din culpa angajaţilor oricărei organizaţii socialiste sau a altor persoane, se vor lua măsuri în vederea stabilirii răspunderii patrimoniale, precum şi aplicării sancţiunilor disciplinare, administrative sau penale, după caz.
Măsurile prevăzute la alineatul precedent se vor lua atunci cînd:
–imposibilitatea descoperirii veniturilor sau altor bunuri ale debitorului provine din aceea ca la angajarea sa nu s-au notat datele personale (domiciliul, locul de naştere, unitatea de unde provine etc.);
–investigaţiile pentru descoperirea veniturilor sau altor bunuri urmaribile nu au fost făcute anual ori au fost făcute cu usurinta, ducind la rezultate necorespunzătoare realităţii;
–executarea nu a fost reluată în termen legal, deşi s-a constatat ca debitorul a dobîndit venituri sau alte bunuri urmaribile;
–se constata orice alte situaţii care se încadrează în prevederile alineatului precedent.
Mijloacele speciale de lichidare a sumelor urmărite prin organele financiare prevăzute la art. 2
Sumele încasate fără baza legală se compensează în contul altor sume datorate sau se restituie.
Sumele apărute în plus în cazurile prevăzute la articolul precedent se compensează din oficiu cu sumele datorate din restante pe anul în curs sau pe anii precedenti de acelaşi contribuabil sau de membrii familiei sale cu care gospodareste împreună (soţ, sotie, copii şi părinţi), înscrişi în evidentele fiscale pînă la apariţia plusului.
În cazul sumelor cu debit, dacă după compensarea plusului în condiţiile prevăzute la articolul precedent mai rămîn la sfîrşitul anului financiar sume în plus, acestea se restituie debitorului în cazul cînd sînt cerute în termen de un an de la comunicarea plusului.
În ce priveşte impozitele şi taxele fără debit, plusul se poate restitui dacă a fost cerut în termen de un an de la data plăţii.
Competenţa de a aproba restituirea plusului va fi stabilită prin ordinul ministrului finanţelor.
Dispoziţii finale şi tranzitorii*)
Notă *) Prin art. 2 din H.C.M. nr. 2104/1969 a fost abrogată H.C.M. nr. 1330/1960 cu privire la executarea silită a unor creanţe băneşti ale unităţilor militare bugetare aparţinînd Ministerului Forţelor Armate şi Ministerului Afacerilor Interne.
Organizaţiile socialiste sînt scutite de taxe de timbru pentru toate actele de executare şi măsurile de publicitate îndeplinite în executarea prezentei hotărîri.
Organizaţia socialistă creditoare va putea considera stinsă creanta numai după ce va stabili ca, în afară de suma prevăzută în titlul executor, a încasat de la debitor şi dobinzile legale datorate, precum şi cheltuielile de executare ce a avut de suportat.
Sumele realizate prin urmărirea creanţelor transmise spre executare organelor financiare prevăzute la art. 2 se vor distribui potrivit instrucţiunilor ministrului finanţelor.
În termen de 2 luni de la publicarea prezentei hotărîri, organele de executare vor comunică din oficiu organizaţiilor socialiste creditoare:
–creanţele ce nu pot fi recuperate din cauza neidentificarii debitorilor sau a lipsei totale de bunuri urmaribile;
–creanţele în contul cărora nu se mai pot face recuperari din cauza epuizarii bunurilor urmaribile.
În 2 luni de la primirea comunicărilor de mai sus, organizaţiile socialiste creditoare vor completa investigaţiile necesare conform art. 70 şi vor comunică organelor de executare măsurile luate.
Aceleaşi organizaţii vor aduce la cunoştinţa organelor de executare, în termen de 30 zile de la publicarea prezentei hotărîri, plăţile primite pe orice cale în contul creanţelor transmise spre executare.
Creanţele despre care organizaţiile socialiste creditoare vor face cunoscut ca le-au dat la scădere, trecindu-le în evidenta specială prevăzută la art. 72, vor fi scoase din evidenta lucrărilor curente ale organelor de executare.
În cazurile cînd organizaţiile socialiste creditoare nu vor răspunde în termenul legal la comunicările prevăzute în alineatul 1, ori nu vor comunică plăţile primite în contul titlurilor puse în executare, organele de executare vor sesiza, după caz, organele tutelare sau ierarhic superioare ale organizaţiilor socialiste creditoare, aceste organe fiind datoare sa ia măsurile corespunzătoare împotriva celor vinovaţi.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
