cu privire la executarea silită împotriva persoanelor fizice a plăţii impozitelor şi a taxelor neachitate în termen şi a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste, precum şi cu privire la executarea confiscării
Notă *) A se vedea şi H.C.M. nr. 792 din 1 iulie 1960 pentru aplicarea Decretului nr. 221/1960.
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române decretează:
Dispoziţii generale
Urmărirea silită a bunurilor şi veniturilor persoanelor fizice pentru realizarea impozitelor şi taxelor neachitate în termen, a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste constatate prin titluri executorii, aducerea la îndeplinire a măsurilor privind executarea confiscării, precum şi a unor măsuri asiguratorii se fac potrivit dispoziţiilor prezentului decret.
Organe de executare şi competinţa lor
Măsurile de executare silită, precum şi măsurile de asigurare prevăzute în prezentul decret se aduc la îndeplinire de organele prevăzute în art. 3-5.
Organele financiare ale comitetelor executive ale sfaturilor populare executa:
a)impozitele, taxele şi amenzile de orice fel, în toate cazurile cînd legea nu dispune altfel, precum şi primele pentru asigurările prin efectul legii, care potrivit dispoziţiilor legale se încasează de către aceste organe;
b)creanţele de orice valoare ale statului sau ale instituţiilor bugetare;
c)sumele de bani datorate ca urmare a:
–încălcării dispoziţiilor codului silvic;
–neexecutării obligaţiilor legale privind colectarile;
d)creanţele pînă la 500 lei inclusiv ale organizaţiilor economice de stat, cu excepţia creanţelor provenind din contractari şi achiziţii, precum şi a creanţelor pentru realizarea cărora organizaţiile socialiste creditoare au organe proprii de executare;
e)orice creanţe care, potrivit altor dispoziţii legale, li se transmit spre executare.
Executorii organizaţiilor economice socialiste executa creanţele de orice valoare ale acestor organizaţii.
Executorii judecătoreşti executa toate creanţele organizaţiilor socialiste pentru care nu sînt competente organele prevăzute la art. 3 şi 4.
Organele care executa creanta au competinţa de executare şi pentru accesorii (cheltuieli de judecată, cheltuieli de urmărire, majorări, etc.).
În cazurile în care nu este prevăzută de lege pedeapsa complimentară a confiscării averii, măsurile de asigurare încuviinţate de organele de urmărire penală sau de judecată pot fi aduse la îndeplinire şi prin organele proprii de executare ale organizaţiilor socialiste pagubite.
Confiscarile dispuse prin hotărîri judecătoreşti sau prin acte de urmărire penală se aduc la îndeplinire prin executorii judecătoreşti; celelalte confiscari se aduc la îndeplinire de organele care au dispus confiscarea.
Cînd odată cu confiscarea se executa şi creanţe băneşti, întreaga executare se face cu executorul judecătoresc.
Pentru efectuarea executării, sînt competente organele în a căror circumscripţie se găsesc bunuri urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în circumscripţia căruia îşi are domiciliul debitorul, iar dacă la domiciliul debitorului nu se găsesc bunuri urmaribile, organului care a fost investit mai întîi cu executarea.
Dispoziţiile alineatului precedent nu se aplică executorilor proprii ai organizaţiilor socialiste care din punct de vedere teritorial au competinţa generală.
Organul coordonator sesizează concomitent celelalte organe de executare, în raza cărora se găsesc bunuri urmaribile, iar aceste organe îi trimit actele întocmite îndată după efectuarea operaţiunilor ce le revin.
Cînd organizaţiile creditoare au organe de executare, dar bunurile urmaribile se găsesc în alte raioane decît acelea în care funcţionează organele lor sau ale altor organizaţii socialiste din acelaşi sistem, preşedintele tribunalului popular, în a cărui circumscripţie urmează a se face executarea poate - la cererea organizaţiei creditoare - sa delege cu executarea pe executorul judecătoresc. Dacă delegarea nu se face, organizaţia socialistă creditoare va efectua executarea prin executorii proprii sau ai altei organizaţii socialiste, în înţelegere cu aceasta.
În cazul cînd bunurile urmaribile se găsesc în regiuni, unde nu funcţionează executori ai organizaţiei creditoare, delegarea executorului judecătoresc este obligatorie.
În vederea îndeplinirii atribuţiilor lor, organele de executare - pe baza legitimatiei eliberata potrivit instrucţiunilor comune ale Ministrului Justiţiei şi Ministrului Finanţelor - au dreptul să între în toate încăperile ocupate de debitor sau în care se găsesc bunuri ale acestuia, precum şi sa cerceteze toate locurile în care debitorul îşi păstrează bunurile.
La cererea organului de executare, debitorul sau persoana care deţine bunuri ale acestuia are obligaţia sa deschidă locuinta şi să permită cercetarea locurilor în care sînt păstrate bunurile.
Cînd exista opunere la intrarea în locuinta sau în alte locuri unde se găsesc bunurile debitorului sau atunci cînd se fac impotriviri la deschiderea incuietorilor de orice fel, ca şi în toate cazurile cînd organul de executare este împiedicat să-şi îndeplinească obligaţiile legale, acesta va cere concursul, după caz, organelor de militie, ale comitetului executiv al sfatului popular sau ale administraţiei de imobile, în prezenta delegatului cărora se va proceda la executare. În prezenta aceluiaşi delegat, se va proceda şi cînd debitorul lipseşte de la domiciliu şi nu este prezenta nici o persoană în vîrsta de cel puţin 14 ani care locuieşte împreună cu el.
Ministrul Justiţiei, Ministrul Afacerilor Interne şi Ministrul pentru Problemele Organelor Locale ale Administraţiei de Stat vor elabora instrucţiuni comune pentru aplicarea prevederilor alineatului precedent.
Nici o executare nu se va putea face înainte de ora 8 şi după ora 18.
Executarea începută va putea continua totuşi în aceeaşi zi sau în zilele următoare.
La cererea organelor care efectuează executarea, pe baza prezentului decret, organizaţiile socialiste, precum şi persoanele particulare care deţin bunuri supuse urmăririi, ori datorează sume de bani celui urmărit, au obligaţia sa dea informaţiile necesare efectuării executării.
Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alineatul precedent, constituie contravenţie şi va fi sancţionată prin instrucţiunile ce se vor da de Ministrul Finanţelor şi Ministrul Justiţiei.
Bunuri urmaribile
Sînt supuse urmăririi veniturile băneşti ale debitorului în măsura prevăzută de lege, cum şi orice alte bunuri ale sale, cu excepţiile şi după distincţiile de mai jos.
Nu se pot urmări pentru realizarea creanţelor băneşti:
a)bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi familiei sale;
b)alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de o luna, iar dacă debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, pînă la noua recolta;
c)combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încălzit şi prepararea hranei pe timp de 3 luni;
d)bunurile mobile ce servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului; dacă acesta este agricultor, i se vor lasă: inventarul agricol, seminţele şi furajele în măsura necesară continuării muncii în gospodărie.
Bunurile prevăzute la lit. d pot fi urmărite în vederea realizării creanţelor garantate prin gaj constituit asupra lor.
Pentru debite din impozite şi taxe nu poate fi urmărită casa de locuit folosită efectiv de debitor şi familia sa, împreună cu anexele şi terenul din jur în suprafaţa stabilită pentru curţi prin decizia comitetului executiv al sfatului popular raional sau orasenesc. În cazul cînd construcţia are mai multe apartamente, este exceptat de la urmărire numai apartamentul în care locuieşte debitorul şi familia sa, precum şi terenul şi anexele corespunzătoare.
Nu pot fi urmărite în temeiul hotărîrilor care condamna la confiscarea averii bunurile exceptate de la confiscare de legea penală.
Veniturile - în natura sau bani - primite de debitor de la gospodăriile agricole colective, de la cooperativele de producţie agricolă sau de la gospodăriile piscicole pot fi urmărite în proportiile şi după distincţiile prevăzute în art. 409 din Codul de procedură civilă.
La cererea organului de executare, consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective, al cooperativei de producţie agricolă sau al gospodăriei piscicole va putea dispune reţineri din veniturile în natura sau bani cuvenite debitorilor membri ai acestora pentru plata datoriilor lor în proportiile şi după distincţiile arătate în alineatul precedent.
Terenurile aduse în intovarasiri agricole sau cooperative agricole de producţie, cum şi animalele şi inventarul agricol aduse în intovarasiri agricole, nu pot fi urmărite pentru datoriile intovarasitilor sau cooperatorilor.
Pentru repararea prejudiciilor cauzate prin infracţiuni sînt supuse urmăririi şi bunurile persoanelor care au gospodarit împreună cu infractorul, ori au avut raporturi strinse cu el, în măsura în care s-a constatat judecătoreşte ca au tras foloase de pe urma infracţiunii.
Impozitele şi taxele pot fi urmărite asupra imobilelor pentru care sînt datorate şi după dobindirea acestora de către alte persoane.
Amenzile nu se pot executa decît faţă de persoanele amendate.
Măsuri asiguratorii
Organizaţiile socialiste creditoare sînt obligate ca, odată cu introducerea acţiunii civile împotriva debitorului ori a persoanelor care răspund potrivit art. 15, sa ceara, după caz, înfiinţarea unei popriri asigurătoare sau a unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile urmaribile; pentru imobile, se va cere luarea unei inscripţii ipotecare.
Orice acte de dispoziţie cu privire la aceste imobile făcute după luarea inscripţiei ipotecare vor fi nule de drept faţă de creditorii următori.
Organizaţia socialistă creditoare este obligată sa indice instanţei judecătoreşti persoana în miinile căreia urmează să se înfiinţeze poprirea, ori locul unde se afla bunurile urmaribile.
Organul de executare va aplica sechestrul asigurator asupra tuturor bunurilor mobile urmaribile în măsura necesară asigurării creanţei.
Cînd cu ocazia aplicării măsurilor de asigurare se constata existenta unor venituri urmaribile nepoprite ori a unor imobile urmaribile cu privire la care nu s-a luat inscripţie ipotecară, organul de executare va incunostiinta despre această instanţă care va lua de îndată, din oficiu, măsurile de asigurare corespunzătoare.
Dacă averea personală a debitorului căsătorit nu este suficienta pentru acoperirea creanţei, pot fi sechestrate şi bunurile comune ale soţilor, spre a se asigura despăgubirea şi din aceste bunuri, după imparteala lor.
În cazul cînd suma pretinsa, fără accesorii, nu depăşeşte 500 lei, luarea măsurilor de asigurare nu este obligatorie.
Obiectele din metale sau pietre preţioase, mijloacele de plată străine, titlurile de valoare interna, obiectele de arta şi colectiile de valoare, obiectele de muzeu, sumele de bani, precum şi bunurile perisabile, care fac obiectul sechestrării vor fi ridicate în mod obligator. Obiectele, în privinta cărora sînt necesare măsuri spre a împiedica substituirea vor fi sechestrate cu punere de sigilii.
Organul care aplica sechestrul constata operaţiile efectuate printr-un proces verbal, din care se va lasă cîte un exemplar custodelui şi debitorului iar alt exemplar se va depune la instanţa.
Măsuri premergătoare executării
În procesele în care s-au recunoscut ori s-au acordat drepturi de orice fel statului sau organizaţiilor socialiste, dispozitivul hotărîrilor se comunică, în vederea executării - după caz - organului financiar al comitetului executiv al sfatului popular din localitatea unde domiciliază debitorul sau organizaţiei socialiste creditoare.
Comunicarea se face în instanţa în faţa căreia hotărîrea devine executorie, trimitindu-se odată cu dispozitivul hotărîrii ce se executa şi copie după procesele verbale încheiate la aplicarea măsurilor asiguratorii.
În cazul cînd s-a luat inscripţie ipotecară potrivit art. 18 alin. 1, se va arata în comunicare şi aceasta.
Adresa instanţei cuprinzînd comunicarea dispozitivului constituie titlu executor.
Prin aceeaşi adresa pot fi comunicate mai multe dispozitive.
În ce priveşte impozitele, taxele şi amenzile fiscale, titlul executor îl constituie actul, aprobat de organul competent, prin care se stabileşte impozitul, taxa sau amenda datorată.
În cazul celorlalte venituri bugetare, titlul executor îl constituie actul prin care s-a stabilit suma de plată la buget.
Numele persoanelor condamnate la pedeapsa confiscării totale sau parţiale a averii se afişează pe usa instanţei în faţa căreia hotărîrea devine executorie, cu menţiunea dreptului creditorilor de a lua cunoştinţa de dosarul executării.
Un extras după hotărîrea de condamnare se păstrează la tribunalul popular în circumscripţia căruia şi-a avut ultimul domiciliu condamnatul.
Dacă hotărîrea a devenit executorie în faţa altei instanţe, extrasul se trimite tribunalului popular prevăzut la alineatul precedent.
Executarea creanţelor băneşti este precedată de o înştiinţare de plată, comunicată debitorului de către organul de executare cu trei zile înainte de ziua fixată pentru executare.
Pentru debitele din impozite şi taxe, care se datorează la termene fixe şi pentru care înştiinţarea de plată s-a făcut înainte de expirarea termenului, sechestrul se poate înfiinţa fără alta înştiinţare, îndată după îndeplinirea termenului.
De asemenea, se executa fără înştiinţarea prevăzută la alineatul 1 amenzile şi despăgubirile civile în materie de contravenţii, în toate cazurile cînd în cauza nu s-au pronunţat hotărîri judecătoreşti.
Cînd suma de plată este constatată prin hotărîre judecătorească, iar debitorul s-a prezentat, fie chiar o singură dată în cursul judecării cauzei, nu se va face înştiinţare de plată decît dacă organizaţia socialistă creditoare o cere.
Executarea despăgubirilor pentru prejudicii cauzate prin infracţiuni se face fără înştiinţare prealabilă.
Cînd se urmăresc bunuri imobile, organul de executare va face debitorului, cu trei zile înainte de începerea executării, înştiinţare de plată, dispoziţiile art. 22 alin. 2-5 inclusiv nefiind aplicabile.
Înştiinţarea de plată cuprinde:
–un extras al titlului executor atunci cînd nu se alătură acest extras;
–datele necesare pentru identificarea imobilului urmărit;
–arătarea ca în caz de neplata imobilul va fi valorificat potrivit art. 31 pct. II;
–data şi semnatura organului de executare.
Un exemplar al înştiinţării de plată se trimite tribunalului popular în raza căruia domiciliază debitorul, odată cu înştiinţarea debitorului conform articolului precedent.
Înştiinţările de plată se trec, îndată ce sînt primite de tribunal, într-un registru special.
Creditorii condamnatului la pedeapsa confiscării averii ori ai debitorului sînt obligaţi să-şi anunţe pretenţiile organului de executare într-un termen de 30 de zile care curge, în cazul confiscării, de la afişarea prevăzută la art. 21, iar în celelalte cazuri de la trecerea înştiinţării de plată în registrul special prevăzut la art. 24.
Dacă, potrivit legii, nu se face afişare nici înştiinţare de plată, creditorii nu sînt obligaţi să-şi anunţe în prealabil pretenţiile.
Executarea prin poprire
Cînd executarea se face prin poprire, chiar pentru sume mai mici de 500 lei, organizaţia socialistă creditoare va înfiinţa poprirea, fără prealabilă înştiinţare de plată, printr-o adresa care va fi trimisa terţului poprit, împreună cu o copie de pe titlul executor. Odată cu aceasta comunicare, va fi înştiinţat şi debitorul de măsura luată.
În materie de contravenţii, adresa de înştiinţare a popririi se face:
–de organele prevăzute la art. 30 alin. 1 lit. a şi b din decretul nr. 184/1954 republicat la 28 mai 1955 în ce priveşte amenzile şi despăgubirile civile stabilite pe bază de tarif;
–de organizaţia socialistă căreia i s-a admis acţiunea pentru despăgubiri, în celelalte cazuri.
Poprirea nu este supusă validării.
Poprirea, înfiinţată ca măsura de asigurare, devine executorie prin comunicarea titlului executor terţului poprit şi înştiinţarea debitorului despre aceasta, de către organizaţia socialistă creditoare.
Copiile de pe titlurile executorii ce se comunică de organizaţiile socialiste creditoare vor fi certificate de acestea.
Dacă poprirea priveşte sume datorate pe baza încheierilor date conform art. 19 din decretul nr. 184/1954 şi a proceselor verbale prevăzute de art. 35 din acelaşi decret, se vor ataşa extrase certificate de pe aceste acte.
Terţul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la comunicarea ce i se face potrivit alin. 1 şi 4, sa înştiinţeze organizaţia socialistă creditoare dacă datorează sau nu vreo suma de bani debitorului.
Împotriva popririi se pot face contestaţii la tribunalul în circumscripţia căruia îşi are sediul sau domiciliul terţul poprit.
Termenul, în care pot fi introduse contestaţii de către debitor ori terţul poprit, este de 5 zile de la primirea comunicării sau înştiinţării prevăzute la alineatul 1.
Pe baza contestaţiei, instanţa poate suspenda executarea, chiar fără cauţiune, pronunţăndu-se în cel mult 3 zile de la primirea cererii.
Dacă poprirea a fost înfiinţată de organele prevăzute la art. 3 din prezentul decret, ori de art. 30 din decretul nr. 184/1954, la judecarea contestaţiei se citeaza şi comitetul executiv al sfatului popular în raza căruia îşi are sediul sau domiciliul terţul poprit.
Terţul poprit este obligat ca, după cinci zile de la înfiinţarea popririi sau de la scadenta datoriei dacă scadenta este posterioară infiintarii popririi, sa consemneze la C.E.C. suma de bani reţinută şi sa trimită recipisa organizaţiei creditoare.
Valoarea recipisei nu va putea fi încasată decît după expirarea termenului, în care pot face contestaţii terţul poprit sau debitorul.
Dacă sumele datorate debitorului sînt poprite de mai mulţi creditori, terţul poprit va anunta despre aceasta pe creditori şi - dacă ei nu se înţeleg asupra împărţirii sumelor reţinute - va depune recipisele de consemnare la tribunalul popular în circumscripţia căruia îşi are sediul sau domiciliul terţul poprit.
Instanţa va proceda la distribuirea sumelor, la cererea oricărui interesat, ordinea de preferinta a creditorilor fiind aceea prevăzută de art. 33.
Comunicările şi înştiinţările prevăzute în acest articol se fac prin scrisoare recomandată.
În cazul cînd terţul poprit nu face organizaţiei socialiste creditoare comunicarea prevăzută la alineatul 7 al articolului precedent, sau cînd în înştiinţarea facuta arata că nu datorează vreo suma de bani debitorului urmărit, ca şi atunci cînd nu se fac reţineri, tribunalul, în circumscripţia căruia îşi are sediul sau domiciliul terţului poprit, sesizat de oricare interesat, va cita de urgenta pe creditorii urmăritori, pe debitori şi pe terţul poprit şi dacă din probele administrate va rezultă ca terţul poprit este datornicul debitorului, va menţine poprirea în limitele pe care le va stabili, iar în caz contrar o va desfiinta. Hotărîrea prin care se menţine poprirea, rămasă definitivă, obliga pe terţul poprit la plata faţă de creditorii urmăritori, în condiţiile fixate de instanţa.
Prin aceeaşi hotărîre, se va pronunţa şi o amenda civilă pînă la 500 lei împotriva angajaţilor organizaţiilor socialiste din vina cărora nu s-au făcut comunicările, ori nu s-au efectuat retinerile prevăzute de articolul precedent.
Deci debitorii au venituri cunoscute, pe seama cărora creanta poate fi realizată în cursul anului financiar pentru debitele ce se urmăresc prin organele prevăzute la art. 3 şi într-un interval de 12 luni pentru celelalte debite, urmărirea se face în primul rind prin poprire.
Pentru datoriile pînă la 1000 lei inclusiv, ale salariaţilor şi pensionarilor, executarea prin poprire este obligatorie în cazurile cînd datele necesare pentru a înfiinţa poprirea sînt cunoscute iar salariul ori pensia nu sînt grevate de alte urmăriri.
Urmărirea bunurilor
Înainte de a se trece la valorificarea bunurilor mobile ale debitorului, acestea trebuie sechestrate.
Pentru bunurile sechestrate asigurator, nu este necesară o noua sechestrare pe baza titlului executor.
Procesul verbal de sechestru va cuprinde:
–enunţarea titlului executor în virtutea căruia se face executarea, iar în cazul impozitelor şi taxelor a temeiului executării;
–numele şi prenumele celui care aplica sechestrul, numărul legitimatiei şi calitatea în care lucrează;
–numele, prenumele şi domiciliul părţilor, precum şi al altor persoane care au fost de faţa la urmărire;
–somaţia verbală facuta debitorului ca sa plătească şi răspunsul lui, dacă a fost de faţa;
–datele necesare pentru identificarea şi stabilirea obiectelor urmărite, care vor fi astfel determinate încît sa zadarniceasca încercările de sustragere sau substituire;
–eventualele obiecţii făcute de persoanele de faţa la aplicarea sechestrului;
–arătarea locului, zilei şi orei cînd s-a făcut urmărirea.
Bunurile urmărite se valorifica după cum urmează:
I. Bunurile mobile prin:
a)preluare directa de către organizaţia socialistă creditoare în contul creanţei;
b)vînzare directa către organizaţii socialiste;
c)predare spre vînzare în comerţul socialist;
d)vînzare la licitaţie.
II. Bunurile imobile prin:
a)preluare directa de către organizaţia socialistă creditoare;
b)vînzare directa către organizaţii socialiste;
c)vînzare la licitaţie;
d)predare fără plata comitetelor executive ale sfaturilor populare.
Terenurile agricole se valorifica numai prin predarea lor fără plata comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, orăşeneşti sau de raion orasenesc, pe teritoriul cărora sînt situate; acestea le vor transmite apoi unor organizaţii socialiste din agricultura care au primit autorizaţii în acest scop.
Terenurile, care nu folosesc agriculturii, precum şi construcţiile pot fi dobîndite de organizaţii socialiste fără autorizaţie.
Distribuirea preţului
Sumele de bani rezultate din executarea silită se eliberează creditorilor urmăritori pînă la acoperirea integrală a creanţelor, cheltuielilor de judecată şi cheltuielilor de executare, eventuala diferenţa se eliberează debitorului, în măsura în care nu a operat pedeapsa confiscării averii.
În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori, organul de executare procedează la repartizarea sumei realizate potrivit următoarei ordine de preferinta:
a)cheltuielile făcute cu urmărirea bunurilor al căror preţ se distribuie;
b)creanţele din salarii şi alte creanţe asimilate acestora, sumele datorate în cadrul asigurărilor sociale de stat, precum şi despăgubirile pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vătămări corporale care au pricinuit incapacitate de muncă;
c)obligaţiile de întreţinere;
d)creanţele statului izvorite din impozite şi taxe şi alte creanţe care privesc bugetul statului, precum şi primele de asigurare;
e)rambursarea împrumuturilor bancare;
f)despăgubirile pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii socialiste prin infracţiuni;
g)creanţe provenind din livrări de produse, prestări de servicii şi executări de lucrări;
h)alte creanţe.
Organul de executare este obligat sa încunoştiinţeze din oficiu, pentru a participa la distribuirea preţului, pe creditorii care şi-au declarat creanţele conform art. 25, precum şi organele financiare ale comitetului executiv al sfatului popular în raza căruia se afla bunul.
Creditorii care nu au participat la urmărire pot depune titlul lor în vederea distribuirii, numai pînă la întocmirea procesului verbal de distribuire de către organul de executare.
Distribuirea sumei se poate face numai după trecerea unui termen de 5 zile de la data cînd suma a fost depusa.
În cazul în care creditorii prevăzuţi la articolul precedent au asupra bunului vîndut drepturi de preferinta conservate, în condiţiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei rezultată din vînzarea bunului, creanţele respective vor fi plătite înaintea creanţelor prevăzute de art. 33 la literele g şi h.
Creanţele garantate prin ipoteca sau gaj, conservate în condiţiile legii, vor fi plătite din preţul bunurilor afectate garanţiei, cu preferinta chiar faţă de cele prevăzute la art. 33 lit. b-h inclusiv dacă restul averii debitorului sau cîştigul sau din munca asigura satisfăcător plata acestor din urma creanţe.
Dacă executarea poarta asupra unor bunuri cumpărate, în rate, în curs de achitare în condiţiile dispoziţiilor legale privitoare la vînzările în rate, acestea vor putea fi urmărite numai dacă restul de preţ datorat este plătit fie de către debitor, fie de către organizaţia socialistă creditoare care are interes la aceasta.
Executarea confiscării
Pedeapsa confiscării totale sau parţiale a averii debitorului nu împiedica urmărirea bunurilor confiscate, pentru indestularea creanţelor de orice fel născute înaintea pornirii procesului penal în care s-a pronunţat confiscarea, a creanţelor care sînt urmarea unor acte încuviinţate de organele de urmărire penală sau de judecată în acelaşi proces, a sumelor cuvenite organizaţiilor socialiste pentru repararea pagubelor produse prin infracţiuni, cum şi a sumelor datorate bugetului de stat.
În caz de confiscare parţială, pentru indestularea creanţelor prevăzute la alineatul precedent se vor urmări mai întîi bunurile neconfiscate.
Sumele realizate din vînzarea bunurilor confiscate - mai puţin cheltuielile necesitate de valorificare - se vărsa la bugetul de stat, de organul prin care s-a făcut încasarea.
Asupra sumei rezultate din valorificarea bunurilor confiscate pe baza art. 80 din Codul penal şi art. 8 din decretul nr. 184/1954 republicat, creditorii nu pot formula nici o pretentie.
Imobilele confiscate care nu au fost urmărite pentru acoperirea creanţelor prevăzute la art. 37, precum şi imobilele rămase după indestularea aceloraşi creanţe, se predau de către organele de executare, delegatului comitetului executiv al sfatului popular comunal, orasenesc sau de raion orasenesc în raza căruia sînt situate.
Pentru imobilele neurmarite pînă la predarea lor conform alineatului precedent, creditorii care şi-au anuntat pretenţiile în condiţiile art. 25 vor putea cere urmărirea în termen de 3 luni de la predare. După expirarea acestui termen, creditorii nu vor mai putea formula nici o pretentie în legătură cu imobilele predate, acestea raminind în administrarea comitetelor executive ale sfaturilor populare.
Amnistia nu produce efecte asupra executării pedepsei complimentare a confiscării averii, pronunţată prin hotărîri rămase definitive anterior amnistiei.
Contestaţia la executare
Împotriva actelor de executare, îndeplinite în cursul urmăririlor efectuate potrivit prezentului decret, se poate introduce contestaţie la executare.
Contestaţia se introduce la tribunalul popular competent potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilă.
Cînd urmărirea este pornită în baza unei hotărîri penale, instanţa poate suspenda executarea în temeiul contestaţiei numai cînd din înscrisuri doveditoare cu data certa se invedereaza temeinicia contestaţie sau - în lipsa acestor înscrisuri - dacă partea consemnează cu titlu de cauţiune contravaloarea bunurilor a căror urmărire este contestată, dar nu mai mult decît valoarea creanţei, inclusiv cheltuielile de executare.
Dispoziţiile alineatului precedent se aplică şi în cazul cînd urmărirea este pornită pentru impozite sau taxe, cu deosebire ca - în lipsa de înscrisuri doveditoare cu data certa - cauţiunea ce se depune este de 30% din valoarea bunurilor a căror urmărire este contestată, dar nu mai mult decît valoarea creanţei, inclusiv cheltuielile de executare.
La cererea oricărei părţi interesate, instanţa poate decide - în cadrul judecării contestaţiei - şi asupra împărţirii bunurilor comune.
Cînd contestaţia este admisă după executare, bunurile predate fără plata se înapoiază celor îndreptăţiţi, iar pentru cele vîndute, se restituie preţul de către cei care l-au primit.
În contestaţiile împotriva executarilor efectuate prin organele prevăzute la art. 3 sau purtind asupra unor bunuri confiscate, instanţa va cita şi comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc în raza căruia se găsesc bunurile.
Contestaţia la executare se poate introduce:
–pînă la eliberarea sau distribuirea preţului în cazurile cînd sînt aplicabile dispoziţiile art. 32 şi 33;
–pînă la predarea bunului, în condiţiile prezentului decret, în celelalte cazuri.
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Dreptul de a cere executarea silită a impozitelor şi taxelor se prescrie prin împlinirea unui termen de 5 ani socotit de la ultimul act de urmărire cu data certa sau, în cazul cînd nu s-a pornit urmărirea, de la data înscrierii debitului în rol.
Prevederile prezentului decret nu sînt aplicabile datoriilor ce se plătesc prin reţineri făcute angajaţilor conform Codului muncii sau altor dispoziţii speciale.
În cazul cînd asupra aceloraşi bunuri se urmăresc şi creanţe ce se executa potrivit altor dispoziţii legale, executarea se face pentru toate creanţele - chiar dacă printre creditori sînt şi persoane fizice - în conformitate cu dispoziţiile prezentului decret.
Executările în curs la punerea în aplicare a prezentului decret se vor continua potrivit dispoziţiilor acestuia de către organele care le-au început, actele îndeplinite anterior raminind valabile.
Termenele în curs la publicarea decretului se socotesc după normele în vigoare la data cînd au început să curgă.
Pentru repararea pagubelor produse organizaţiilor socialiste prin infracţiuni, vor fi urmărite mai întîi bunurile persoanelor fizice vinovate - în cazul cînd sînt solvabile - şi numai după aceea bunurile organizaţiilor socialiste răspunzătoare civilmente.
La data apariţiei prezentului decret se vor da la scădere:
–debitele înscrise în evidentele organelor financiare ale comitetelor executive ale sfaturilor populare, restante de peste trei ani şi care privesc persoane ce nu pot fi identificate;
–debitele de orice fel din anii precedenti pînă la 10 lei inclusiv.
Organizaţiile socialiste pot cere luarea de măsuri asiguratorii fără a depune cauţiune.
Dispoziţiile prezentului decret, privitoare la executarea silită a impozitelor şi taxelor, se aplică şi primelor pentru asigurările prin efectul legii.
Dispoziţiile art. 12, 13 şi 14 din Decretul nr. 387/1952, republicat, sînt aplicabile creanţelor care nu se executa potrivit prezentului decret.
Dispoziţiile privitoare la persoanele fizice sînt aplicabile şi persoanelor juridice altele decît organizaţiile socialiste.
Modul de valorificare a bunurilor urmărite sau confiscate, înlesnirile de plată, normele privind cazurile de insolvabilitate sau dispariţie, precum şi orice alte măsuri pentru aplicarea prezentului decret, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Legea nr. 269 din 1 aprilie 1942 pentru codul de procedura fiscală, cu toate modificările ulterioare, decretul nr. 224 din 12 decembrie 1951 privitor la urmărirea imobiliară pentru realizarea creanţelor statului, decretul nr. 417 din 15 octombrie 1958 pentru luarea unor măsuri în vederea recuperării pagubelor produse organizaţiilor socialiste prin infractiuni şi pentru executarea pedepsei confiscării averii, cum şi orice alte dispoziţii contrarii prezentului decret, se abroga.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
