privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate
În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie,
Guvernul României adopta prezenta ordonanţă de urgenţă.
(1)Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii şi promovării sănătăţii populaţiei care asigura acordarea unui pachet de servicii de baza.
(2)Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar, pe baza următoarelor principii:
a)alegerea libera a casei de asigurări de sănătate;
b)solidaritate şi subsidiaritate în colectarea şi utilizarea fondurilor;
c)alegerea libera de către asiguraţi a medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriu şi a unităţii sanitare;
d)participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
e)participarea persoanelor asigurate, a statului şi a angajatorilor la managementul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
f)acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, oricărui asigurat;
g)transparenta activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(3)Pot funcţiona şi alte forme de asigurare a sănătăţii în diferite situaţii speciale. Aceste asigurări nu sunt obligatorii.
(1)Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare fondul, este un fond special care se constituie şi se utilizează potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2)Constituirea fondului se face din contribuţia de asigurări sociale de sănătate, denumita în continuare contribuţie, suportată de asiguraţi, de persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat, din subvenţii de la bugetul de stat, precum şi din alte surse - donaţii, sponsorizări, dobânzi, potrivit legii.
(3)Administrarea fondului se face, în condiţiile legii, de către Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, denumita în continuare CNAS, şi, respectiv, prin casele de asigurări sociale de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, inclusiv prin Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, denumite în continuare case de asigurări.
(4)CNAS poate propune Ministerului Sănătăţii şi Familiei proiecte de acte normative care au incidenţa asupra constituirii şi utilizării fondului.
(1)În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, următorii termeni se definesc astfel:
a)serviciile medicale sunt acele servicii şi produse furnizate de către persoane fizice şi juridice, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
b)furnizorii sunt persoane fizice sau juridice autorizate oficial şi recunoscute de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru a furniza servicii sau produse medicale;
c)pachetul de servicii de baza cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii şi produse la care au dreptul asiguraţii şi se suporta din fond, în condiţiile contractului-cadru;
d)autorizarea reprezintă un control al calificării şi al respectării legislaţiei existente în domeniu, efectuat pentru toate tipurile de furnizori, necesar pentru a obţine permisiunea de a furniza servicii medicale în România;
e)acreditarea este un proces de evaluare externa a calităţii serviciilor de sănătate, care conferă dreptul de a putea intră în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, fiind o condiţie obligatorie pentru încheierea contractului;
f)contractarea este procedura care reglementează condiţiile furnizarii serviciilor de către furnizori pentru cei asiguraţi de casele de asigurări;
g)preţ de referinţa este preţul utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru plata medicamentelor, materialelor sanitare şi a dispozitivelor medicale, potrivit politicii de preţuri a Ministerului Sănătăţii şi Familiei;
h)dispozitivele medicale cuprind materialele sanitare pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrelor, respectiv proteze, orteze, dispozitive de mers şi alte materiale specifice, necesare în scopul recuperării unor deficiente organice sau fiziologice.
(2)Definiţiile care pot exista în alte legi şi care sunt diferite de cele prevăzute la alin. (1) nu se aplică în cazul prezentei ordonanţe de urgenţă.
(1)Sunt asiguraţi, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţara, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România. În aceasta calitate au obligaţia plăţii contribuţiei de asigurare potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2)Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează o dată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de reşedinţa în România.
(3)Documentele justificative privind dobândirea calităţii de asigurat se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, la propunerea CNAS.
(1)Calitatea de asigurat se dovedeşte cu un document justificativ - adeverinta sau carnet de asigurat - eliberat prin grija casei la care este înscris asiguratul. În termen de un an de la aprobarea prezentei ordonanţe de urgenţă va fi introdus cardul electronic de asigurat, care se suporta din fond.
(2)Metodologia şi modalităţile de gestionare şi de distribuire ale cardului de asigurat se stabilesc de către CNAS.
(3)Datele minime care vor fi înregistrate şi accesate pe cardul de asigurat sunt:
a)datele de identitate şi codul numeric personal;
b)dovada achitării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate;
c)înregistrarea numărului de solicitări de servicii medicale, prin codul furnizorului;
d)diagnostice medicale cu risc vital;
e)consimţământul referitor la donarea de tesuturi şi organe;
f)grupa sanguina şi Rh.
(1)Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei:
a)toţi copiii până la vârsta de 18 ani, ţinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din munca;
b)soţul, sotia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
c)persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, precum şi persoanele prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile băneşti acordate de aceste legi, precum şi cele provenite din pensii;
d)persoanele cu handicap care nu realizează venituri din munca, pensie sau alte surse şi se afla în îngrijirea familiei;
e)pensionării de asigurări sociale, pensionării militari, pensionării I.O.V.R. şi alte categorii de pensionari;
f)bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din munca, pensie sau din alte resurse;
g)femeile însărcinate sau lauzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe ţara;
h)persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
i)persoanele care se afla în executarea măsurilor prevăzute în art. 105, 113 şi 114 din Codul penal; persoanele care se afla în perioada de amânare sau întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri.
(2)Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii, pe durata acesteia, cu plata contribuţiei din alte surse, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă:
a)satisfac serviciul militar în termen;
b)se afla în concediu medical, în concediu medical pentru sarcina şi lauzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani;
c)executa o pedeapsă privativă de libertate sau se afla în arest preventiv;
d)persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alocaţie de sprijin.
(1)Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi cetăţenii statelor cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale de cooperare în domeniul sănătăţii şi stiintelor medicale beneficiază de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de acordurile, înţelegerile, convenţiile sau protocoalele încheiate între România şi ţara respectiva.
(2)Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru următoarele categorii de persoane care nu se încadrează în prevederile alin. (1):
a)membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;
b)cetăţenii străini şi apatrizii care se afla temporar în ţara;
c)cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se afla temporar în ţara.
(1)Obligaţia virarii contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane cu contract individual de muncă sau convenţie civilă, precum şi persoanelor fizice, după caz.
(2)Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii sunt obligate să depună lunar la casele de asigurări declaraţii privind obligaţiile ce le revin faţă de fond.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi persoanelor care exercită profesii liberale sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, sa desfăşoare activităţi independente.
În cazul neachitarii în termen a contribuţiilor datorate fondului, CNAS, direct sau prin casele de asigurări, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate şi a majorărilor de întârziere, potrivit procedurilor instituite de legislaţia privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Asiguraţii au dreptul la un pachet de servicii de baza care cuprinde servicii medicale, servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale.
(2)Drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza contractului-cadru care se elaborează de CNAS pe baza consultării Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare CMR, Colegiului Farmacistilor din România, denumit în continuare CFR, şi Ordinului Asistentilor Medicali din România, denumit în continuare OAMR, până la data de 31 octombrie a anului în curs pentru anul următor. Proiectul se avizează de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu consultarea obligatorie a ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, şi se aproba prin hotărâre a Guvernului. În cazul nefinalizarii elaborării contractului-cadru în termenul prevăzut, Ministerul Sănătăţii şi Familiei elaborează şi supune spre aprobare Guvernului proiectul contractului-cadru până la data de 30 noiembrie.
(3)Contractul-cadru reglementează, în principal, condiţiile acordării asistenţei medicale cu privire la:
a)pachetul de servicii de baza la care au dreptul persoanele asigurate;
b)lista serviciilor medicale, a serviciilor de îngrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale şi a altor servicii pentru asiguraţi aferente pachetului de servicii de baza prevăzut la lit. a);
c)criteriile şi standardele calităţii pachetului de servicii;
d)alocarea resurselor şi controlul costurilor sistemului de asigurări sociale de sănătate în vederea realizării echilibrului financiar al fondului;
e)tarifele utilizate în contractarea pachetului de servicii de baza, modul de decontare şi actele necesare în acest scop;
f)internarea şi externarea bolnavilor;
g)criteriile de internare în spital;
h)asigurarea tratamentului spitalicesc, măsuri de îngrijire la domiciliu sau de recuperare;
i)condiţiile generale de acordare a tratamentului ambulatoriu;
j)prescrierea şi eliberarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor şi a ortezelor, a dispozitivelor de mers şi de autoservire;
k)modul de informare a asiguraţilor;
l)coplata pentru unele servicii medicale.
(4)Prin contractul-cadru se stabilesc condiţiile organizării licitaţiilor în vederea contractării unor servicii din pachetul de servicii de baza.
(5)Prevederile alin. (3) lit. e) se realizează prin consultarea reprezentanţilor legali ai furnizorilor de servicii medicale.
(6)CNAS va elabora norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, cu consultarea CMR, CFR şi OAMR, până la 15 decembrie a anului în curs pentru anul următor, care se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui CNAS.
(7)În cazul nefinalizarii normelor metodologice, Ministerul Sănătăţii şi Familiei le va elabora şi le va aproba prin ordin în termen de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (6).
(8)Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei vor elabora, cu avizul CNAS, norme proprii de aplicare a contractului-cadru, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale, care se aproba prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrilor şi conducătorilor instituţiilor centrale cu reţele sanitare proprii.
(1)Asiguraţii beneficiază de pachetul de servicii de baza în caz de boala sau de accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului şi până la vindecare, în condiţiile stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2)Asiguraţii au următoarele drepturi:
a)sa aleagă medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu, unitatea spitaliceasca ce le va acorda servicii medicale, precum şi casa de sănătate la care se asigura;
b)să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicita, dacă îndeplinesc toate condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, suportand cheltuielile de transport dacă opţiunea este pentru un medic din alta localitate;
c)să îşi schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puţin 3 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;
d)sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii;
e)sa li se efectueze cel puţin un control profilactic în fiecare an, în funcţie de sex şi de grupa de vârsta căreia îi aparţin;
f)sa beneficieze de servicii de asistenţa medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
g)sa beneficieze de servicii medicale în ambulatorii şi spitale acreditate;
h)sa beneficieze de servicii medicale de urgenta;
i)sa beneficieze de unele servicii de asistenţa stomatologica;
j)sa beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de recuperare;
k)sa beneficieze de dispozitive medicale şi alte materiale specifice;
l)sa beneficieze de servicii şi îngrijiri medicale la domiciliu.
Obligaţiile asiguraţilor pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute la art. 11 sunt următoarele:
a)să se înscrie pe lista unui medic de familie acreditat potrivit legii;
b)sa anunţe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;
c)să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru;
d)sa anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asiguraţi;
e)să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului;
f)să aibă o conduita civilizata faţă de personalul medico-sanitar;
g)sa achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând diferenţa dintre tarifele acceptate la plata de sistemul de asigurări sociale de sănătate şi cele practicate pe piaţa, denumita în continuare coplata, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;
h)să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atesta calitatea de asigurat.
Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgentelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemo-epidemic în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.
Tarifele serviciilor hoteliere pentru persoana care însoţeşte copilul internat în vârsta de până la 3 ani, precum şi pentru însoţitorul persoanei cu handicap de gradul I internate se suporta de către casele de asigurări numai dacă, potrivit criteriilor stabilite de comun acord de către CNAS şi de CMR, medicul considera necesară prezenta lor pentru o perioadă determinata.
Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puţin o dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, a nivelului de contribuţie şi a modalitatii de plată, precum şi asupra drepturilor şi obligaţiilor sale.
(1)În scopul prevenirii imbolnavirilor, al depistarii precoce a bolii şi al păstrării sănătăţii, asiguraţii vor fi informati permanent de către casele de asigurări asupra mijloacelor de păstrare a sănătăţii, de reducere şi de evitare a cauzelor de imbolnavire şi asupra pericolelor la care se expun în cazul consumului de droguri, alcool şi tutun.
(2)Serviciile medicale profilactice suportate din fond sunt următoarele:
a)monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lauzei, indiferent de statutul de asigurat al femeii;
b)urmărirea dezvoltării fizice şi psihomotorii a sugarului şi a copilului;
c)controalele periodice pentru depistarea bolilor ce pot avea consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate;
d)servicii medicale din cadrul programului naţional de imunizari;
e)servicii de planificare familială, indiferent de statutul de asigurat al femeii.
(3)Detalierea serviciilor prevăzute la alin. (2) şi modalităţile de acordare se stabilesc în contractul-cadru.
Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta de către casele de asigurări, astfel:
a)trimestrial, pentru copiii până la vârsta de 18 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la grădiniţa, fie la instituţiile de învăţământ preuniversitar;
b)de doua ori pe an, pentru ţinerii în vârsta de la 18 ani până la 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din munca.
(1)Asiguraţii în vârsta de peste 18 ani au dreptul la un control medical în fiecare an pentru prevenirea bolilor cu consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate, stabilite prin contractul-cadru.
(2)Neefectuarea în mod nejustificat de către asiguraţi a controalelor medicale periodice preventive poate atrage obligaţia de a suporta, după caz, unele costuri ale tratamentului curativ şi de recuperare pentru afectiunea nedepistata în timp. Prin contractul-cadru vor fi prevăzute situaţiile în care aceste costuri se suporta de asiguraţi, precum şi stimulentele pentru asiguraţii care efectuează controalele medicale periodice preventive.Secţiunea a 2-a Servicii medicale curative
(1)Asiguraţii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel puţin pentru ameliorarea suferintei, după caz.
(2)Tratamentul medical se aplică de către medici sau asistenţi medicali şi de alt personal sanitar acreditat, la indicaţia şi sub supravegherea medicului.
(1)Serviciile medicale curative ale căror costuri sunt suportate din fond sunt:
a)serviciile medicale de urgenta;
b)serviciile medicale acordate persoanei bolnave până la diagnosticarea afectiunii: anamneza, examen clinic, examene paraclinice şi de laborator;
c)tratamentul medical, chirurgical şi unele proceduri de recuperare;
d)prescrierea tratamentului necesar vindecarii, inclusiv indicaţiile privind regimul de viaţa şi munca, precum şi igieno-dietetic.
(2)Asiguraţii beneficiază de activităţi de suport constând în acordarea de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă sau îngrijirea copilului bolnav.
(3)Detalierea serviciilor prevăzute la alin. (1) şi modalităţile de acordare se stabilesc prin contractul-cadru.
(1)Asiguraţii au dreptul la asistenţa medicală primara şi de specialitate ambulatorie, la indicaţia medicului de familie.
(2)Asiguraţii primesc asistenţa medicală de specialitate în spitale acreditate.
(3)Serviciile spitaliceşti se acordă prin spitalizare integrală sau parţială şi cuprind: consultaţii, investigaţii, stabilirea diagnosticului, tratament medical şi/sau tratament chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente şi materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare şi masa.
(4)Asistenţa medicală de recuperare se acordă pentru o perioadă şi după un ritm stabilite de medicul curant în unităţi sanitare acreditate.
(5)Servicii şi îngrijiri medicale la domiciliu se acordă de personal acreditat.
Serviciile medicale stomatologice se acordă de către medicul din cabinetul stomatologic şi din serviciul buco-maxilo-facial.
(1)Tratamentele stomatologice se suporta din fond în condiţiile stabilite prin contractul-cadru.
(2)În cazul copiilor în vârsta de până la 18 ani tratamentele stomatologice se suporta din fond în condiţiile stabilite în contractul-cadru.Secţiunea a 3-a Medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi alte mijloace terapeutice
Asiguraţii beneficiază de medicamente cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală. Modalităţile de prescriere şi eliberare a medicamentelor se prevăd în contractul-cadru.
(1)Lista cu medicamente de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală se elaborează anual de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi CNAS, cu consultarea CFR, şi se aproba prin hotărâre a Guvernului.
(2)În lista se pot include numai medicamente prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman.
(1)Valoarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul afectiunilor persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi g) se suporta integral din fond.
(2)Valoarea medicamentelor prevăzute la art. 25 alin. (1), prescrise pentru tratamentul afectiunilor persoanelor care beneficiază de asistenţa medicală gratuita, în cazul categoriilor de persoane prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c) şi d), se suporta din fond.
(3)Asiguraţii au dreptul la materiale sanitare pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrelor şi la alte materiale de specialitate, în scopul protezarii unor deficiente organice sau fiziologice, pe baza prescripţiilor medicale, cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru.
(4)Asiguraţii beneficiază de tratamente fizioterapeutice, pe baza prescripţiilor medicale, cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru.
(5)Asiguraţii beneficiază de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi de alte mijloace terapeutice la nivelul preţului de referinţa prevăzut în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru.Secţiunea a 4-a Servicii medicale şi de îngrijiri la domiciliu
(1)Asiguraţii au dreptul sa primească unele servicii medicale şi îngrijiri la domiciliu din partea unui medic şi/sau cadru mediu sanitar, dacă este necesar şi indicat de medic.
(2)Condiţiile acordării serviciilor medicale şi a ingrijirilor la domiciliu se stabilesc prin contractul-cadru.Secţiunea a 5-a Alte servicii speciale
Cheltuielile de transport sanitar, necesare pentru realizarea unui serviciu medical pentru asigurat, se suporta din fond. Asiguraţii au dreptul la transport sanitar în următoarele situaţii:
a)urgente medicale;
b)cazurile prevăzute în contractul-cadru.Secţiunea a 6-a Servicii medicale care nu sunt suportate din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
(1)Serviciile medicale care nu sunt decontate din fond, costul acestora fiind suportat de asigurat sau de unităţile care le solicita, după caz, sunt:
a)servicii de sănătate acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncă şi sportive, asistenţa medicală la locul de muncă, asistenţa medicală a sportivilor;
b)unele servicii medicale de înaltă performanta;
c)unele servicii de asistenţa stomatologica;
d)servicii hoteliere cu grad înalt de confort;
e)corectii estetice efectuate persoanelor peste 18 ani;
f)unele medicamente, materiale sanitare şi tipuri de transport;
g)eliberarea actelor medicale solicitate de autorităţile care prin activitatea lor au dreptul sa cunoască starea de sănătate a asiguraţilor;
h)fertilizare în vitro;
i)transplantul de organe şi tesuturi, cu excepţia cazurilor prevăzute în contractul-cadru;
j)asistenţa medicală la cerere;
k)costul unor materiale necesare corectării vazului şi auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;
l)cota-parte din costul protezelor şi ortezelor;
m)serviciile medicale legate de eliberarea actelor medicale solicitate de asigurat;
n)unele tratamente de recuperare şi de fizioterapie.
(2)Serviciile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), f), i) şi n) şi cota-parte prevăzută la alin. (1) lit. l) se stabilesc prin contractul-cadru.Secţiunea a 7-a Asigurarea calităţii
Asigurarea calităţii pachetului de servicii de baza pentru asiguraţi revine CNAS prin respectarea următoarelor măsuri:
a)acceptarea încheierii de contracte numai cu furnizori acreditaţi conform legii, precum şi a medicilor, asistentilor medicali şi altor categorii de personal acreditat;
b)existenta unui sistem informaţional corespunzător asigurării unei evidente primare privind diagnosticul şi terapia aplicată;
c)respectarea de către furnizori a criteriilor de calitate a asistenţei medicale şi stomatologice, elaborate de către CMR şi OAMR;
d)utilizarea pentru tratamentul afectiunilor numai a medicamentelor din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;
e)utilizarea materialelor sanitare şi a dispozitivelor medicale autorizate, conform legii.
(1)Criteriile privind calitatea asistenţei medicale acordate asiguraţilor se elaborează de comisiile de specialitate ale CMR, se negociaza cu CNAS şi se referă la:
a)tratamentul medical;
b)tratamentul stomatologic;
c)acţiunile de depistare precoce a imbolnavirilor;
d)procedeele medicale de recuperare eficace;
e)prescrierea de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi transportul bolnavilor;
f)eliberarea de certificate medicale necesare asiguraţilor pentru a beneficia de ajutoare de boala şi de rapoarte necesare caselor de asigurări pentru îndeplinirea atribuţiilor lor.
(2)Criteriile sunt obligatorii pentru toţi furnizorii de servicii medicale care au încheiat contracte cu casele de asigurări.
În vederea respectării calităţii serviciilor medicale furnizate asiguraţilor, CNAS şi casele de asigurări organizează controlul activităţii medicale împreună cu comisiile de specialitate ale CMR, CFR şi ale OAMR. Controlul are la baza criteriile prevăzute la art. 30 şi 31.
(1)Ministerul Sănătăţii şi Familiei proiectează, implementeaza şi coordonează programe naţionale de sănătate în scopul realizării obiectivelor politicii de sănătate publică, cu participarea instituţiilor cu răspundere în domeniul realizării politicii sanitare a statului.
(2)Obiectivele se stabilesc în colaborare cu CNAS, CMR, CFR, cu reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ştiinţifice medicale, ai clinicilor universitare, unităţilor de cercetare, organizaţiilor neguvernamentale, sindicatelor, patronatelor, ai ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, precum şi cu reprezentanţi ai populaţiei.
Unele activităţi de învăţământ şi cercetare din cadrul spitalelor, din unităţile ambulatorii de specialitate şi din cabinetele medicale sunt suportate de la bugetul de stat, în condiţiile legii.
(1)Ministerul Sănătăţii şi Familiei organizează împreună cu CNAS licitaţii la nivel naţional pentru achiziţionarea medicamentelor şi materialelor specifice pentru consumul în spitale şi în ambulatoriu, în vederea realizării programelor de sănătate, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind achiziţiile publice, inclusiv a celor referitoare la aplicarea procedurii de licitaţie electronică.
(2)Medicamentele ce se acordă în ambulatoriu în cadrul programelor de sănătate se asigura prin farmaciile aparţinând unităţilor sanitare prin care acestea se derulează sau prin cabinete medicale acreditate, după caz.
(3)CNAS este autorizata sa încheie şi sa deruleze contracte de achiziţii publice pentru medicamentele şi materialele specifice necesare realizării programelor de sănătate ale căror cheltuieli se cuprind în bugetul acesteia.Secţiunea a 9-a Atribuţiile Colegiului Medicilor din România în domeniul asigurărilor sociale de sănătate
CMR are în domeniul asigurărilor sociale de sănătate următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a)elaborează criteriile privind calitatea serviciilor medicale acordate asiguraţilor şi participa la controlul respectării acestora;
b)elaborează ghiduri şi protocoale de practica medicală;
c)elaborează criteriile privind calitatea asistenţei stomatologice acordate asiguraţilor şi urmăreşte respectarea acestora;
d)participa la acreditarea personalului medical.Secţiunea a 10-a Acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente şi materiale sanitare
(1)Pot intră în relaţie contractuală cu sistemul de asigurări sociale de sănătate numai furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente acreditaţi. Medicii, farmaciştii, personalul mediu sanitar şi alte categorii de personal se acreditează după cum urmează:
a)medicii şi alte categorii de personal cu studii superioare se acreditează de către comisiile formate din reprezentanţi ai colegiilor judeţene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucureşti, ai caselor de asigurări şi ai direcţiilor de sănătate publică sau ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţele sanitare proprii, după caz, în cadrul acreditării unităţii sanitare;
b)asistenţii medicali se acreditează de către comisiile formate din reprezentanţi ai OAMR, ai caselor de asigurări şi ai direcţiilor de sănătate publică sau ai direcţiilor medicale ori structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţele sanitare proprii, după caz, în cadrul acreditării unităţii sanitare;
c)farmaciştii şi asistenţii de farmacie se acreditează de către comisiile formate din reprezentanţi ai colegiilor judeţene ale farmacistilor, respectiv al municipiului Bucureşti, ai caselor de asigurări şi ai direcţiilor de sănătate publică sau ai direcţiilor medicale ori structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţele sanitare proprii, după caz, în cadrul acreditării farmaciei.
(2)Regulamentul de funcţionare a comisiilor de acreditare a furnizorilor de servicii medicale prevăzuţi la alin. (1) se aproba de către Consiliul de administraţie al CNAS, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3)Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii medicale prevăzuţi la alin. (1) se elaborează de către CNAS şi structurile naţionale ale CMR, CFR şi ale OAMR şi se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4)Autorizarea furnizorilor de aparatura medicală şi materiale sanitare se face anual de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Metodologia de autorizare de aproba prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei. Lista furnizorilor de aparatura medicală şi materiale sanitare autorizaţi este data publicităţii anual.
Furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente, care sunt în relaţii contractuale cu casele de asigurări, sunt:
a)cabinetele medicale, centrele de diagnostic şi tratament, spitalele şi alte unităţi sanitare, medicii, personalul mediu sanitar şi alte categorii de personal, personalul sanitar din serviciile conexe actului medical;
b)farmaciile, distribuitorii şi producătorii de medicamente şi materiale sanitare;
c)persoanele fizice şi juridice autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.
(1)Relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări sunt de natura civilă, se stabilesc şi se desfăşoară pe bază de contract care se încheie anual. În situaţia în care este necesară modificarea sau completarea clauzelor, acestea sunt negociate şi stipulate în acte adiţionale.
(2)Furnizorii de servicii medicale sunt obligaţi să prezinte, la încheierea contractului cu casa de asigurări, asigurări de răspundere civilă în domeniul medical în concordanta cu tipul de furnizor. Societăţile de asigurări care oferă asigurări de răspundere civilă în domeniul medical trebuie să fie autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi sa posede un contract de reasigurare.
Furnizorii de servicii medicale încheie cu casele de asigurări contracte anuale pe baza modelelor de contracte prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, în cuprinsul cărora pot fi prevăzute şi alte clauze suplimentare, negociate.
Refuzul caselor de asigurări de a încheia contracte cu furnizorii pentru serviciile medicale din pachetul de baza, denunţarea unilaterala a contractului, precum şi răspunsurile la cererile şi la sesizările furnizorilor se vor face în scris şi motivat, cu indicarea temeiului legal, în termen de 30 de zile.
(1)Casele de asigurări încheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru furnizarea de servicii şi pentru plata acestora, urmărind realizarea echilibrului financiar.
(2)La încheierea contractelor părţile vor avea în vedere interesul asiguraţilor şi vor tine seama de economicitatea, eficienta şi calitatea serviciilor oferite pe baza criteriilor elaborate de CNAS, CMR, CFR şi OAMR.
(1)Prevederile contractului-cadru sunt date publicităţii pentru informarea asiguraţilor şi a furnizorilor de servicii medicale.
(2)Contractele de furnizare de servicii medicale cuprind şi obligaţiile părţilor legate de buna gestionare a fondurilor, precum şi clauze care să reglementeze condiţiile de plată a serviciilor furnizate până la definitivarea unui nou contract între părţi, pentru perioada următoare celei acoperite prin contract.
(3)Decontarea serviciilor medicale aferente lunii decembrie a anului în curs se face în luna ianuarie a anului următor.
Casele de asigurări controlează modul în care furnizorii de servicii medicale respecta clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii având obligaţia să permită accesul la evidentele referitoare la derularea contractului.
(1)Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi:
a)în asistenţa medicală primara şi de specialitate ambulatorie prin tarif pe persoana asigurata, tarif pe serviciu medical, suma fixa negociata pe pachet de servicii medicale, după caz;
b)în asistenţa medicală din spitale şi alte unităţi, în afară celor ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical, după caz;
c)prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul-cadru;
d)prin preţ de referinţa prevăzut în lista medicamentelor cu sau fără contribuţie personală;
e)prin preţ de referinţa prevăzut în lista de materiale sanitare şi de dispozitive medicale.
(2)Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare şi dispozitivelor medicale se stabileşte prin contractul-cadru.
Decontarea serviciilor medicale se face în baza contractelor încheiate între casele de asigurări şi furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa de asigurări la care s-a virat contribuţia asiguratului, pe baza documentelor justificative stabilite prin contractul-cadru.
Asigurarea asistenţei medicale şi a îngrijirii la domiciliul bolnavului se contractează de casele de asigurări cu unităţi specializate, persoane fizice sau juridice acreditate.
Asistenţa medicală de urgenta prespitaliceasca se acordă prin servicii medicale specializate, acreditate.
Serviciile de transport medical se contractează cu unităţi specializate acreditate.
(1)Fondul se formează din:
a)contribuţii ale persoanelor fizice şi juridice;
b)subvenţii de la bugetul de stat;
c)dobânzi, donaţii, sponsorizări şi alte venituri, în condiţiile legii.
(2)Colectarea contribuţiilor se face de către casele de asigurări în contul unic deschis pe seama CNAS.
(3)În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului fondului, după epuizarea fondului de rezerva veniturile bugetului fondului se completează cu sume care se aloca de la bugetul de stat.
(1)Persoana asigurata are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1).
(2)Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra:
a)veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit;
b)veniturilor din activităţi desfăşurate de persoane care exercită profesii liberale sau autorizate potrivit legii sa desfăşoare activităţi independente;
c)veniturilor din agricultura şi silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la lit. b);
d)indemnizaţiilor de şomaj şi alocaţiilor de sprijin;
e)veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d).
(3)În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) sub nivelul salariului de baza minim brut pe ţara şi care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuţia lunară de 6,5% datorată se calculează asupra sumei reprezentând o treime din salariul de baza minim brut pe ţara.
(4)Contribuţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se plătesc astfel:
a)lunar, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi d);
b)trimestrial, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) şi la alin. (3);
c)anual, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. e).
(1)Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii au obligaţia sa calculeze şi sa vireze casei de asigurări o contribuţie de 7% datorată pentru asigurarea sănătăţii personalului din unitatea respectiva; acestea au obligaţia sa anunţe casei de asigurări orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor;
(2)Persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1) au obligaţia plăţii contribuţiei de 7% raportat la fondul de salarii realizat.
(3)Nerespectarea prevederilor art. 51 alin. (1) şi ale art. 52 alin. (1) duce la diminuarea pachetului de servicii de baza, potrivit prevederilor art. 13. Diminuarea pachetului de servicii de baza are loc după 3 luni de la ultima plata a contribuţiei şi se stabileşte pe bază de documente justificative, stabilite prin contractul-cadru.
(1)Pentru beneficiarii indemnizaţiei de şomaj şi ai alocaţiei de sprijin contribuţia se calculează şi se virează, o dată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează, de către cei care efectuează plata acestor drepturi.
(2)Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligaţia să îşi asigure sănătatea potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt obligate sa comunice direct casei de asigurări în a carei raza teritorială îşi au domiciliul veniturile impozabile, în vederea stabilirii şi achitării contribuţiei de 6,5%, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3)Pentru cetăţenii străini care se asigura facultativ contribuţia la fond se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a doua salarii de baza minime brute pe ţara pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru.
(4)Persoanele care au obligaţia de a se asigura şi nu pot dovedi plata contribuţiei sunt obligate, pentru a obţine calitatea de asigurat, sa achite contribuţia legală pe ultimii 3 ani, începând cu data primei solicitări de acordare a serviciilor medicale, calculată la salariul de baza minim brut pe ţara, potrivit normelor elaborate de CNAS şi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei.
(1)Contribuţia datorată pentru persoanele prevăzute la art. 6 se suporta astfel:
a)de către bugetul de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) şi c);
b)de către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. b);
c)de către bugetul asigurărilor de şomaj, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. d).
(2)Contribuţiile pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a doua salarii de baza minime brute pe ţara.
(3)Contribuţiile pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. c) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra indemnizaţiei de şomaj sau, după caz, asupra alocaţiei de sprijin.
(1)Angajatorii şi asiguraţii care au obligaţia plăţii contribuţiei în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă şi care nu o respecta datorează majorări pentru perioada de întârziere, egale cu majorările aferente pentru întârzierea achitării debitelor către bugetul de stat.
(2)În cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate fondului, CNAS, direct sau prin casele de asigurări, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului şi a majorărilor de întârziere, potrivit legii.
(3)CNAS aproba norme privind desfăşurarea activităţii de executare silită a creanţelor datorate fondului.
(4)Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune la banca sau la trezorerie, după caz, o dată cu documentaţia pentru plata salariilor şi a altor venituri pentru salariaţi, documentele pentru plata contribuţiilor datorate fondului, plăţile efectuandu-se simultan sub control bancar, respectiv trezorerie.Secţiunea a 2-a Utilizarea şi administrarea fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
Veniturile fondului colectate de casele de asigurări se utilizează pentru:
a)plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare şi dispozitivelor medicale, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;
d)cheltuieli de administrare, funcţionare şi de capital în limita a maximum 3% din sumele colectate;
c)fondul de rezerva în cota de 1% din sumele constituite la nivelul CNAS.
(1)Veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru:
a)investiţii pentru construirea şi consolidarea de unităţi sanitare;
b)achiziţionarea aparaturii medicale de înaltă performanta;
c)persoanele fără venituri sau cu venituri sub salariul de baza minim brut pe economie, care necesita activităţi de prevenire, de diagnostic, de terapie şi de reabilitare în cazul afectiunilor transmisibile, prevăzute în programele naţionale elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei;
d)măsuri profilactice şi tratamente instituite obligatoriu prin norme legale.
(2)Cheltuielile prevăzute la alin. (1) se suporta de la bugetul de stat.
(1)Bugetul fondului se aproba de către Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexa la legea bugetului de stat.
(2)Repartizarea pe domenii de asistenţa se aproba conform legii.
(3)Bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări se aproba de ordonatorul principal de credite în condiţiile legii şi, după caz, cu avizul ministerelor şi al instituţiilor centrale cu reţele sanitare proprii.
(1)Disponibilităţile caselor de asigurări la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se virează în contul CNAS.
(2)Sumele rămase neutilizate la nivelul caselor de asigurări la sfârşitul fiecărui an se virează în contul CNAS şi se utilizează pentru destinatiile prevăzute la art. 56. (3) Sumele rămase la nivelul CNAS la sfârşitul anului se reportează în anul următor şi se utilizează potrivit art. 56. (4) Fondul de rezerva rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
(5)Utilizarea fondului de rezerva se stabileşte prin legile bugetare anuale.
(1)CNAS este instituţie publică, autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, care administrează şi gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vederea aplicării politicilor şi programelor în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi are sediul în municipiul Bucureşti, calea Calarasi nr. 248, sectorul 2. (2) CNAS are ca principal obiect de activitate asigurarea funcţionarii unitare şi coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România şi are în subordine casele de asigurări de sănătate judeţene, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.
(3)CNAS funcţionează pe baza statutului propriu aprobat de consiliul de administraţie. Casele de asigurări funcţionează pe baza statutului propriu, care respecta prevederile statutului-cadru aprobat de Consiliul de administraţie al CNAS. Pentru anul 2003 statutul se elaborează de Consiliul de administraţie al CNAS şi se aproba prin hotărâre a Guvernului.
(4)Statutele prevăzute la alin. (3) trebuie să conţină prevederi referitoare la:
a)denumirea şi sediul casei de asigurări respective;
b)relaţiile CNAS cu alte case de asigurări şi cu oficiile teritoriale, precum şi cu asiguraţii;
c)structura, drepturile şi obligaţiile organelor de conducere;
d)modul de adoptare a hotărârilor în consiliul de administraţie şi relaţia dintre acesta şi conducerea executivă a casei de asigurări;
e)alte prevederi.
(1)Casele de asigurări sunt instituţii publice, cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS.
(2)Casele de asigurări colectează contribuţiile şi gestionează bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, asigurând funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local.
Pe lângă CNAS funcţionează consilii de experţi pentru elaborarea proiectelor de acte normative care se aproba de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu consultarea obligatorie a ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţele sanitare proprii.
Casele de asigurări pot înfiinţa oficii de asigurări de sănătate fără personalitate juridică, la nivelul oraşelor, al municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei.
(1)Atribuţiile CNAS sunt următoarele:
a)administrează fondul prin preşedintele CNAS, împreună cu casele de asigurări, şi prezintă Ministerului Sănătăţii şi Familiei rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetară;
b)elaborează, implementeaza şi gestionează procedurile şi formularele unitare, avizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;
c)elaborează şi actualizează Registrul unic de evidenta a asiguraţilor;
d)elaborează şi publică raportul anual şi planul de activitate pentru anul următor;
e)îndrumă metodologic şi controlează modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele de asigurări;
f)răspunde pentru activităţile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în faţa Parlamentului, Guvernului, Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi faţă de asiguraţi;
g)elaborează proiectul contractului-cadru, care se prezintă de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei spre aprobare Guvernului;
h)negociaza împreună cu CMR criteriile privind acordarea asistenţei medicale din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
i)participa anual la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fără contribuţie personală, pe baza prescripţiilor medicale, pentru persoanele asigurate;
j)administrează bunurile mobile şi imobile din patrimoniul propriu în condiţiile legii;
k)asigura organizarea sistemului informatic şi informaţional unic integrat pentru înregistrarea asiguraţilor şi pentru gestionarea şi administrarea fondului. Indicatorii folosiţi în raportarea datelor în sistemul de asigurări de sănătate sunt unitari şi se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, la propunerea CNAS şi CMR;
l)negociaza şi contractează cu instituţii abilitate de lege colectarea şi prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguraţilor, în vederea contractării şi decontării acestora de către casele de asigurări;
m)acorda gratuit informaţii, consultanţa şi asistenţa în domeniul asigurărilor sociale de sănătate persoanelor asigurate, angajatorilor şi furnizorilor de servicii medicale;
n)participa la licitaţii naţionale organizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru achiziţia de medicamente şi materiale specifice pentru realizarea programelor de sănătate;
o)încheie şi derulează contracte de achiziţii publice pentru medicamente şi materiale specifice pentru realizarea programelor de sănătate;
p)reglementează în mod unitar sistemul de asigurări de răspundere civilă;
r)alte atribuţii prevăzute de acte normative în domeniul sănătăţii.
(2)Realizarea atribuţiilor ce revin CNAS, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, este supusă controlului Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
Atribuţiile caselor de asigurări sunt următoarele:
a)sa colecteze contribuţiile pentru fond;
b)sa administreze bugetele proprii;
c)sa înregistreze, sa actualizeze datele referitoare la asiguraţi şi să le comunice CNAS;
d)sa elaboreze şi sa publice raportul anual şi planul de activitate pentru anul următor. Acestea se avizează de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv de direcţiile medicale ale ministerelor cu reţele sanitare proprii, după caz;
e)sa utilizeze toate demersurile legale pentru a optimiza colectarea contribuţiilor şi recuperarea creanţelor restante la contribuţii pentru fond;
f)sa furnizeze gratuit informaţii, consultanţa, asistenţa în problemele asigurărilor sociale de sănătate şi ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor şi furnizorilor de servicii medicale;
g)sa administreze bunurile casei de asigurări, conform prevederilor legale;
h)sa negocieze, sa contracteze şi sa deconteze serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale în condiţiile contractului-cadru;
i)să monitorizeze numărul serviciilor medicale furnizate şi nivelul tarifelor acestora;
j)sa organizeze licitaţii în vederea contractării unor servicii din pachetul de servicii, pe baza prevederilor contractului-cadru;
k)alte atribuţii prevăzute de acte normative în domeniul sănătăţii.Secţiunea a 4-a Organele de conducere
(1)CNAS are următoarele organe de conducere:
a)adunarea reprezentanţilor;
b)consiliul de administraţie;
c)preşedintele; d) 2 vicepreşedinţi;
e)directorul general.
(2)Persoanele care fac parte din organele de conducere ale CNAS trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să fie cetăţeni români şi să aibă domiciliul pe teritoriul României;
b)să aibă calitatea de asigurat;
c)sa nu aibă cazier judiciar sau fiscal.
(1)Adunarea reprezentanţilor se constituie pe o perioadă de 4 ani şi cuprinde:
a)reprezentanţi ai asiguraţilor delegaţi de consiliile judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în număr de unu pentru fiecare judeţ şi doi pentru municipiul Bucureşti. Desemnarea acestor reprezentanţi se face în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă; b) 29 de membri numiţi astfel: 2 de către Preşedintele României, 3 de către primul-ministru, la propunerea ministrului sănătăţii şi familiei, 3 de către Senat, la propunerea comisiei de specialitate, 3 de către Camera Deputaţilor, la propunerea comisiei de specialitate, 5 de către asociaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, 5 de către organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, 7 reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţele sanitare proprii, respectiv câte un reprezentant al Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, şi un reprezentant al Consiliului Naţional al Persoanelor Varstnice.
(2)Sunt reprezentative la nivel naţional asociaţiile patronale şi organizaţiile sindicale care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată.
(3)Pe locurile devenite vacante ca urmare a demisiei, revocării din cauze prevăzute de lege sau a decesului se numesc noi membri, aleşi în aceleaşi condiţii, până la expirarea mandatului în curs.
(1)Adunarea reprezentanţilor se întruneşte în şedinţa o dată pe an, la convocarea consiliului de administraţie, sau în şedinţe extraordinare, la convocarea preşedintelui CNAS, a consiliului de administraţie sau a unui număr de cel puţin 30 de membri ai adunării reprezentanţilor.
(2)Adunarea reprezentanţilor poate adopta hotărâri dacă sunt prezente două treimi din numărul membrilor. Pentru adoptarea hotărârilor este necesar votul favorabil al majorităţii membrilor prezenţi.
Adunarea reprezentanţilor are următoarele atribuţii:
a)propune modificarea Statutului CNAS;
b)îi alege şi îi revoca pe cei doi membri în consiliul de administraţie;
c)analizează repartizarea bugetului aprobat de către cei în drept şi recomanda ordonatorului principal de credite cu delegaţie luarea măsurilor necesare pentru modificarea acestuia, în condiţiile legii;
d)analizează modul de utilizare a fondului, costurile sistemului, serviciile acordate şi tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de baza şi recomanda măsurile legale pentru folosirea cu eficienta a fondurilor şi de respectare a drepturilor asiguraţilor.
(1)Consiliul de administraţie al CNAS se constituie din 17 membri, cu un mandat pe 4 ani, după cum urmează: a) 5 reprezentanţi ai statului, dintre care unul este numit de Preşedintele României şi 4 de primul-ministru, la propunerea ministrului sănătăţii şi familiei, a ministrului muncii şi solidarităţii sociale, a ministrului finanţelor publice şi a ministrului justiţiei; b) 5 membri numiţi prin consens de către asociaţiile patronale reprezentative la nivel naţional; c) 5 membri numiţi prin consens de către confederatiile sindicale reprezentative la nivel naţional; d) 2 membri aleşi de către adunarea reprezentanţilor din rândul membrilor săi.
(2)Prevederile art. 67 alin. (3) se aplică şi în cazul consiliului de administraţie.
(1)Preşedintele consiliului de administraţie este preşedintele CNAS şi îndeplineşte şi funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Preşedintele CNAS este numit de primul-ministru dintre membrii consiliului de administraţie, la propunerea Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
(2)Consiliul de administraţie are 2 vicepreşedinţi aleşi de consiliul de administraţie prin vot secret. Vicepreşedinţii consiliului de administraţie sunt şi vicepreşedinţii CNAS.
(3)Preşedintele, vicepreşedinţii şi directorul general al CNAS se suspenda de drept din funcţiile deţinute anterior, pe perioada executării mandatului, cu excepţia celor prevăzute la art. 75 alin. (1).
(1)Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenta a cel puţin 11 membri.
(2)Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi.
(3)Principalul rol al consiliului de administraţie este de a elabora şi a realiza strategia naţionala în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.
Preşedintele CNAS se deleagă în condiţiile legii, prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, ca ordonator principal de credite pentru administrarea şi gestionarea fondului şi reprezintă CNAS în relaţiile cu terţii şi pe asiguraţi în raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
(1)Conducerea executivă a CNAS este asigurata de către directorul general.
(2)Ocuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioadă de 4 ani, şi se numeşte prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei.
(3)Organizarea concursului şi criteriile de selecţie sunt stabilite de ministrul sănătăţii şi familiei şi de preşedintele CNAS.
(1)Pe timpul executării mandatului preşedintele şi vicepreşedinţii sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani. Aceştia nu pot exercita pe durata mandatului nici o alta funcţie sau demnitate publică, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(2)Membrii Consiliului de administraţie al CNAS, pe perioada exercitării mandatului, nu sunt salariaţi ai CNAS, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedinţilor, şi nu pot ocupa funcţii în structurile executive ale caselor de asigurări. Aceştia nu pot exercita activităţi la societăţi comerciale sau la alte unităţi care se afla în relaţii contractuale cu casele de asigurări.
(3)Salarizarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor CNAS se stabileşte după cum urmează:
a)pentru preşedinte, la nivelul indemnizaţiei prevăzute de lege pentru funcţia de secretar de stat;
b)pentru vicepreşedinţi, la nivelul indemnizaţiei prevăzute de lege pentru funcţia de subsecretar de stat.
(4)Indemnizaţia prevăzută la alin. (3) reprezintă unica forma de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei respective şi constituie baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determina în raport cu venitul salarial.
(5)Salariul şi celelalte drepturi de personal ale directorului general al CNAS se stabilesc la nivelul corespunzător prevăzut de lege pentru funcţia de secretar general din minister.
(6)Membrii Consiliului de administraţie al CNAS, cu excepţia preşedintelui şi vicepreşedinţilor, beneficiază de o indemnizaţie lunară de până la 20% din indemnizaţia preşedintelui CNAS, în condiţiile prezentei efective la şedinţele consiliului de administraţie.
(1)Consiliul de administraţie al CNAS are următoarele atribuţii:
a)aproba statutul propriu al CNAS şi statutul-cadru al caselor de asigurări;
b)aproba propriul regulament de organizare şi funcţionare;
c)stabileşte atribuţiile vicepreşedinţilor, la propunerea preşedintelui;
d)avizează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea şi utilizarea fondului;
e)avizează proiectul bugetului fondului şi îl supune aprobării ordonatorului principal de credite cu delegaţie, în condiţiile legii;
f)avizează, în condiţiile legii, repartizarea pe case de asigurări a bugetului fondului;
g)avizează utilizarea fondului de rezerva;
h)aproba programul de investiţii;
i)aproba încheierea de convenţii de cooperare şi finanţare de programe cu organisme internaţionale;
j)analizează semestrial stadiul derulării contractelor şi împrumuturilor;
k)avizează rapoartele de gestiune anuale, prezentate de preşedintele CNAS, contul de încheiere a exerciţiului bugetar, precum şi raportul anual de activitate;
l)avizează în baza raportului Curţii de Conturi bilanţul contabil şi descărcarea gestiunii anului precedent pentru CNAS şi pentru casele de asigurări;
m)avizează proiectul contractului-cadru şi al normelor metodologice de aplicare a acestuia;
n)avizează lista medicamentelor de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală;
o)avizează criteriile privind calitatea asistenţei medicale acordate asiguraţilor;
p)aproba regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de acreditare şi avizează criteriile de acreditare a personalului medical şi a furnizorilor de servicii medicale;
q)aproba criteriile de recrutare şi modalităţile de formare a personalului din sistemul de asigurări sociale de sănătate;
r)aproba planul anual de activitate pentru îndeplinirea prevederilor programului de asigurări sociale de sănătate;
s)aproba programul anual de activitate pentru realizarea programului de asigurări sociale de sănătate;
t)analizează structura şi modul de funcţionare ale caselor de asigurări;
u)aproba organigramele CNAS şi ale caselor de asigurări teritoriale;
v)alte atribuţii acordate prin acte normative în vigoare.
(2)Consiliul de administraţie se întruneşte lunar, la convocarea preşedintelui CNAS. Consiliul de administraţie se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.
(3)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Consiliul de administraţie al CNAS adopta hotărâri, în condiţiile prevăzute la art. 72 alin. (2).
(1)Atribuţiile principale ale preşedintelui CNAS sunt următoarele:
a)exercita atribuţiile prevăzute de lege, în calitate de ordonator principal de credite cu delegaţie, pentru administrarea şi gestionarea fondului;
b)organizează şi coordonează activitatea de audit în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit atribuţiilor specifice ale CNAS şi ale caselor de asigurări;
c)participa ca invitat la şedinţele Guvernului în care sunt dezbătute aspecte referitoare la sănătatea populaţiei;
d)numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul CNAS;
e)prezidează şedinţele adunării reprezentanţilor;
f)alte atribuţii stabilite prin Statutul CNAS.
(2)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, precum şi pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administraţie, preşedintele CNAS emite decizii care devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţa persoanelor interesate. Deciziile cu caracter normativ emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Personalul CNAS şi al caselor de asigurări este constituit din funcţionari publici şi personal contractual în condiţiile legii.
(2)Salariul şi celelalte drepturi ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt cele stabilite de actele normative în vigoare aplicabile instituţiilor publice.
Organele de conducere ale caselor de asigurări sunt consiliul de administraţie şi preşedintele - director general.
(1)Consiliul de administraţie al caselor de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti este alcătuit din 9 membri, desemnaţi după cum urmează:
a)unul de consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
b)unul de prefect, la propunerea direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti; c) 3 de asociaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, desemnaţi prin consens; d) 3 de confederatiile sindicale reprezentative la nivel naţional, desemnaţi prin consens;
e)preşedintele, care este directorul general al casei de asigurări.
(2)Consiliul de administraţie al Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei este alcătuit din 5 membri, desemnaţi după cum urmează:
a)unul de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei;
b)unul din partea confederatiilor reprezentative ale sindicatelor;
c)unul din partea asociaţiilor reprezentative ale patronatelor;
d)unul din partea Ministerului Sănătăţii şi Familiei;
e)preşedintele Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
(3)Consiliul de administraţie al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se constituie potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 56/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 458/2001.
(4)Mandatul membrilor consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări este de 4 ani. Membrii consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări beneficiază de o indemnizaţie lunară de până la 20% din salariul directorului general al casei de asigurări respective, în condiţiile prezentei efective la şedinţele consiliului de administraţie.
(5)Pe perioada mandatului membrii consiliului de administraţie pot fi revocaţi din funcţii de către cei care i-au numit, iar pe funcţiile rămase vacante sunt numiţi noi membri, până la expirarea mandatului în curs.
(6)Atribuţiile consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări sunt stabilite de către CNAS, în concordanta cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(7)Consiliul de administraţie ia hotărâri prin vot, în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor.
(8)Şedinţele consiliului de administraţie sunt publice, cu excepţia cazurilor în care membrii consiliului decid prin vot ca acestea să se desfăşoare cu uşile închise. Problemele legate de buget se vor discuta întotdeauna în şedinţe publice.
(1)Directorii generali ai caselor de asigurări sunt numiţi pe bază de concurs, prin decizie a preşedintelui CNAS sau, după caz, prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, respectiv în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 56/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 458/2001. Directorul general devine membru de drept al consiliului de administraţie al casei de asigurări şi preşedintele acestuia.
(2)Directorul general al casei de asigurări este ordonator de credite, în condiţiile legii.
(3)Directorul general se numeşte pentru un mandat de 4 ani, după validarea concursului, şi se suspenda de drept din funcţiile deţinute anterior, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. Directorul general este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(4)Atribuţiile principale ale directorului general sunt:
a)aplica normele de gestiune, regulamentele de organizare şi de funcţionare şi procedurile administrative unitare;
b)organizează şi coordonează activitatea de control al execuţiei contractelor de furnizare de servicii medicale;
c)organizează şi coordonează activitatea de urmărire şi control al colectării contribuţiilor la fond;
d)propune programe de acţiuni de imbunatatire a disciplinei financiare, inclusiv executarea silită, potrivit legii;
e)stabileşte modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru;
f)organizează împreună cu alte structuri abilitate controale privind respectarea drepturilor asiguraţilor şi propune măsuri în caz de nerespectare a acestora;
g)supraveghează şi controlează organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări de sănătate la nivel teritorial şi prezintă anual rapoarte, pe care le da publicităţii;
h)numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul casei de asigurări.Secţiunea a 5-a Serviciul medical al casei de asigurări
(1)În cadrul CNAS funcţionează serviciul medical, care este condus de un medic-şef.
(2)La nivelul caselor de asigurări funcţionează un serviciu medical, în raport cu numărul asiguraţilor, care este condus de un medic-şef.
(3)Funcţia de medic-şef al CNAS şi al caselor de asigurări se ocupa prin concurs organizat de CNAS, în condiţiile legii.
(4)Funcţia de medic-şef al CNAS este echivalenta cu cea de director general adjunct. Funcţia de medic-şef al CNAS se salarizeaza potrivit legii.
(1)Serviciul medical al CNAS urmăreşte interesele asiguraţilor cu privire la calitatea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări.
(2)Criteriile privind acordarea serviciilor medicale pentru asiguraţi se elaborează de către serviciul medical al CNAS împreună cu CMR, se actualizează ori de câte ori este nevoie şi se prevăd în clauzele contractelor de furnizare de servicii.
(3)Atribuţiile serviciului medical sunt stabilite prin statut.Secţiunea a 6-a Obligaţiile caselor de asigurări
Obligaţiile CNAS sunt următoarele:
a)să asigure logistica funcţionarii unitare şi coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate;
b)sa urmărească colectarea şi folosirea cu eficienta a fondului;
c)sa folosească mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea şi susţinerea intereselor asiguraţilor pe care îi reprezintă;
d)sa acopere potrivit principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor disponibile.
Obligaţiile caselor de asigurări sunt următoarele:
a)sa verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medicale;
b)sa deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate şi prestate asiguraţilor, în maximum 30 de zile de la data raportarii, în caz contrar urmând a suporta penalităţile prevăzute în contract;
c)sa acorde furnizorilor de servicii medicale sume care să ţină seama şi de condiţiile de desfăşurare a activităţii în zone izolate, în condiţii grele şi foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislaţiei;
d)sa informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiţiilor de contractare şi a negocierii clauzelor contractuale;
e)sa informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiţiilor de furnizare a serviciilor medicale şi despre orice schimbare în modul de funcţionare şi de acordare a acestora, cu cel puţin 30 de zile înainte de aplicarea modificării;
f)să asigure confidenţialitatea datelor în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
g)sa verifice prescrierea şi eliberarea medicamentelor în conformitate cu reglementările în vigoare;
h)sa transmită situaţiile statistice şi alte activităţi raportate de furnizorii de servicii medicale către instituţiile interesate, respectiv direcţiilor de sănătate publică şi centrelor de statistica, cu respectarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. k);
i)să raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind serviciile medicale furnizate, precum şi evidenta asiguraţilor şi a documentelor justificative utilizate;
j)sa furnizeze, la solicitarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, prin direcţiile de sănătate publică, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominală obligatorie, conform legislaţiei în vigoare.
Controlul de gestiune al CNAS şi al caselor de asigurări se face anual de către Curtea de Conturi.
Auditul intern se va exercita conform legii.
CNAS împreună cu CMR, CFR şi OAMR organizează controlul serviciilor medicale care se acordă asiguraţilor potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.
Ministerul Sănătăţii şi Familiei, ca autoritate naţionala în domeniul sănătăţii publice şi ordonator principal de credite, are următoarele atribuţii:
a)asigura, răspunde, coordonează şi controlează, după caz, organizarea activităţii de asistenţa medicală - primara, secundară şi tertiara -, asistenţa de urgenta, curativă, de recuperare medicală, asistenţa medicală la domiciliu care se acordă prin unităţile sanitare publice şi private;
b)stabileşte principalele obiective de etapa pe termen mediu şi lung în domeniul sănătăţii populaţiei şi al reformei în sistemul sanitar;
c)asigura supravegherea şi controlul respectării legislaţiei de către toate unităţile publice şi private care au responsabilităţi în domeniul sănătăţii publice, de personalul din sistemul sanitar, inclusiv de către sistemele de asigurări sociale şi private, colaborand în acest scop cu CNAS, CMR, CFR şi OAMR, cu autorităţile publice locale şi cu alte instituţii abilitate;
d)aplica măsurile corespunzătoare în situaţiile în care se constata de către organele abilitate nerespectarea prevederilor legale.Secţiunea a 4-a Arbitrajul
(1)CNAS împreună cu CMR şi OAMR organizează Comisia centrala de arbitraj care soluţionează litigiile dintre furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări.
(2)Comisia centrala de arbitraj este formată din 4 arbitri, dintre care 2 delegaţi numiţi de către CNAS şi câte un delegat numit de CMR şi OAMR.
(3)Preşedintele Comisiei centrale de arbitraj va fi un arbitru acceptat de părţi.
(1)Arbitrii pot fi medici, jurişti sau economişti, acreditaţi şi înregistraţi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.
(2)Regulamentul de activitate al arbitrilor se elaborează de către CNAS, împreună cu CMR şi OAMR, şi se avizează de către Ministerul Justiţiei.
Hotărârile Comisiei centrale de arbitraj sunt obligatorii pentru toate părţile ale căror litigii se soluţionează de către aceasta şi se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedura civilă.
Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contribuţiei reţinute de la asiguraţi constituie infracţiunea de deturnare de fonduri şi se pedepseşte conform prevederilor art. 302^1 din Codul penal.
Completarea declaraţiei prevăzute la art. 8 alin. (2) cu date nereale, având ca efect denaturarea evidentelor privind asiguraţii, stadiul de cotizare sau contribuţiile faţă de fond, constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte conform prevederilor art. 289 Cod penal.
Constituie contravenţii următoarele fapte:
a)nedepunerea la termen a declaraţiei prevăzute la art. 8 alin. (2);
b)nevirarea contribuţiei datorate conform art. 52 alin. (1) de către persoanele fizice şi juridice angajatoare;
c)refuzul de a pune la dispoziţie organelor de control ale caselor de asigurări documentele justificative şi actele de evidenta necesare în vederea stabilirii obligaţiilor la fond;
d)refuzul de a pune la dispoziţie organelor de control ale caselor de asigurări documentele financiar-contabile justificative şi actele de evidenta financiar-contabila privind modul de utilizare a sumelor decontate din fond.
Contravenţiile prevăzute la art. 96 se sancţionează după cum urmează:
a)cele prevăzute la lit. a) şi c), cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;
b)cele prevăzute la lit. b) şi d), cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de control ale caselor de asigurări.
Amenzile contravenţionale aplicate conform prezentei ordonanţe de urgenţă constituie venituri la fond.
(1)Contravenţiilor prevăzute la art. 96 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
(2)Contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 97, agentul constatator făcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.
(3)Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la obligaţiile faţă de fond se completează cu prevederile Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.
(1)Organele de conducere ale CNAS şi ale caselor de asigurări se constituie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi organizate concursurile pentru ocuparea funcţiei de director general al CNAS şi de preşedinte - director general al caselor de asigurări.
(3)Până la ocuparea prin concurs a funcţiilor prevăzute la alin. (2) atribuţiile funcţiilor respective vor fi îndeplinite de cei aflaţi în funcţia de director general al CNAS, precum şi de director general al casei de asigurări respective la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(1)Membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări, precum şi personalul angajat al acestor case de asigurări, indiferent de nivel, nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, direcţiilor de sănătate publică, unităţilor sanitare, cabinetelor medicale, funcţii alese sau numite în cadrul CMR, colegiilor judeţene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucureşti, CFR, colegiilor judeţene ale farmacistilor, respectiv al municipiului Bucureşti, organizaţiilor centrale şi locale ale OAMR sau funcţii în cadrul societăţilor comerciale cu profil de asigurări, farmaceutic sau de aparatura medicală.
(2)Membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări care, fie personal, fie prin soţ, sotie, afini sau rude până la gradul al doilea inclusiv, au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului de administraţie nu pot participa la dezbaterile consiliului de administraţie şi nici la adoptarea hotărârilor.
(3)Persoanele care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se afla în una dintre incompatibilităţile prevăzute la alin. (1) vor opta pentru una dintre funcţiile ocupate în termen de 30 de zile.
(4)Consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, vor asigura numirea persoanelor desemnate în adunarea reprezentanţilor. La nivel naţional întrunirea adunării reprezentanţilor va fi asigurata de către CNAS.
(5)În cazul în care consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, nu pot desemna prin vot delegaţi în adunarea reprezentanţilor, preşedinţii consiliilor judeţene numesc persoanele în cauza în termen de 5 zile de la data şedinţei organizate în acest scop de consiliul judeţean.
(1)CNAS gestionează şi administrează bunurile mobile şi imobile dobândite, în condiţiile legii, din activităţi proprii, subvenţii, donaţii sau din alte surse.
(2)Autorităţile publice centrale sau locale pot transmite, în condiţiile prevăzute de lege, bunuri mobile şi imobile în administrarea CNAS şi a caselor de asigurări.
Structurile actuale de asigurări de sănătate aparţinând ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţele sanitare proprii îşi adapteaza organizarea şi funcţionarea la prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, cu păstrarea specificului activităţii acestor autorităţi publice, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
În teritoriile neacoperite cu medici sau cu personal sanitar, pentru asigurarea serviciilor medicale consiliile locale pot acorda stimulente în natura şi în bani.
Persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi sunt obligate sa suporte cheltuielile ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând aceste cheltuieli vor fi recuperate prin grija caselor de asigurări şi constituie venituri ale fondului.
Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 6 alin. (1) lit. e) şi h), art. 50 alin. (2) şi (3), art. 51 alin. (2) şi (3), art. 53 alin. (2) şi (3), art. 54 alin. (2) şi (3), art. 56 şi art. 59 alin. (1), referitoare la reducerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi scutirea de la obligaţia plăţii acesteia de către unele categorii de persoane, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.
(1)Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abroga Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 31 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
(2)Până la data de 1 ianuarie 2003 rămân aplicabile prevederile Legii nr. 145/1997 referitoare la colectarea şi utilizarea fondurilor de asigurări sociale de sănătate.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemnează:
Ministrul sănătăţii şi familiei,
Daniela Bartos
p. Ministrul apărării naţionale,
George Cristian Maior,
secretar de stat
Ministru de interne,
Ioan Rus
p. Ministrul lucrărilor publice,
transporturilor şi locuinţei,
Traian Panait,
secretar de stat
p. Ministrul justiţiei,
Alexe Ivanov Costache,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
p. Ministrul muncii şi
solidarităţii sociale,
Ion Giurescu,
secretar de stat
Bucureşti, 31 octombrie 2002.
Nr. 150.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
