Hotărâre nr. 1.515 din 19 noiembrie 2008

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se emite autorizaţia de mediu pentru Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 şi Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 2

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.008/2005 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Societatea Naţională "Nuclearelectrica" Bucureşti - S.A. - Sucursala CNE-PROD Cernavodă - Unitatea nr. 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 12 septembrie 2005, se abrogă.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului şi dezvoltării durabile,

Attila Korodi

p. Ministrul internelor şi reformei administrative,

Liviu Radu,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul

Activităţilor Nucleare,

Vajda Borbala

p. Ministrul economiei şi finanţelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

Bucureşti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 1.515.

Anexa

AUTORIZAŢIE DE MEDIU

Nr. 1 din 26 mai 2008

Ca urmare a Cererii adresate de Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala CNE Cernavodă, cu sediul în judeţul Constanţa, localitatea Cernavodă, Str. Medgidiei nr. 2, înregistrată cu nr. 122.586 din 9 mai 2007 la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în urma analizării documentelor transmise şi a verificării, în baza Hotărârii Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se emite:

AUTORIZAŢIA DE MEDIU

pentru funcţionarea Unităţii nr. 1 şi a Unităţii nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă (CNE Cernavodă) din localitatea Cernavodă, Str. Medgidiei nr. 2, judeţul Constanţa, care prevede organizarea desfăşurării activităţii în amenajările existente pe amplasamentul în suprafaţă totală de 208.710,00 mp, exploatarea echipamentelor nucleare şi clasice specifice şi a anexelor (auxiliare şi suport), în scopul producerii şi distribuţiei energiei electrice şi termice.

Documentaţia conţine fişă de prezentare şi declaraţie întocmită de titularul de activitate, autorizaţia de mediu pentru Societatea Naţională "Nuclearelectrica" (S.N.N.) - S.A. - Sucursala CNE-PROD Cernavodă - Unitatea nr. 1 a Centralei Nuclearelectrice (CNE) Cernavodă, emisă prin Hotărârea Guvernului nr. 1.008/2005, acordul de mediu pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a Unităţii nr. 2 din cadrul obiectivului de investiţii "CNE Cernavodă 5x700MW(e)", promovat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2004, Acordul de mediu nr. 2.058 din 22 aprilie 2002, emis de Inspectoratul de Protecţie a Mediului Constanţa pentru depozit intermediar de combustibil nuclear ars al CNE-PROD Cernavodă, acte de reglementare emise de alte autorităţi şi contracte de prestări de servicii cu diverse unităţi, după cum urmează:

–Certificat de înregistrare a S.N.N. - S.A. Sucursala CNE Cernavodă Seria B nr. 1.189.987 din 17 octombrie 2007, emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, cod unic de înregistrare 22554619;

–Autorizaţie de amplasare nr. I/665 din 30 septembrie 1978, eliberată de Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară;

–Autorizaţie de construcţie nr. 19.123 din 19 august 1993 pentru Unitatea nr. 1 - CNE Cernavodă, emisă de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului - Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare;

–Autorizaţie de întreţinere şi funcţionare a Unităţii nr. 1 a CNE Cernavodă, nr. SNN CNE Cernavodă U1-1/2008, emisă de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN);

–Autorizaţie de întreţinere şi funcţionare a Unităţii nr. 2 a CNE Cernavodă, nr. SNN CNE Cernavodă U2-2/2008, emisă de CNCAN;

–Autorizaţie de întreţinere şi funcţionare a modulelor 1, 2 şi 3 ale Depozitului Intermediar de Combustibil Ars (DICA) aparţinând CNE Cernavodă, nr. SNN DICA-01/2007, emisă de CNCAN;

–Autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear nr. DD 01/2005, emisă de Guvernul României - CNCAN pentru transport de materiale radioactive;

–Aviz sanitar nr. 31.877 din 4 decembrie 2002, emis de Ministerul Sănătăţii şi Familiei - direcţia de sănătate publică judeţeană pentru continuarea lucrărilor de construcţie la CNEINVEST Cernavodă - Unitatea nr. 2;

–Aviz sanitar nr. 2-12.104 din 28 septembrie 2006, emis de Autoritatea de Sănătate Publică Constanţa - Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante Constanţa pentru producere de energie electrică în cadrul reactorului nuclear energetic Unitatea nr. 2 CNE Cernavodă;

–Aviz sanitar de funcţionare pentru DICA nr. 4.148 din 18 martie 2003, eliberat de Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa - Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Nucleare;

–Autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 2.652 din 21 martie 2001, eliberată de Ministerul Sănătăţii - Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa;

–Aviz nr. 33.585 din 2 aprilie 1997 pentru "Planul de intervenţie pentru Centrala Nucleară Cernavodă, Unitatea nr. 1", eliberat de Ministerul de Interne - Corpul de Pompieri Militari - Inspectoratul General;

–Autorizaţii de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 770.164/1, 770.164/2, 770.164/3, 770.164/4, 770.164/5 din 6 august 2002, emise de Ministerul de Interne - Brigada de Pompieri "Dobrogea" a Judeţului Constanţa pentru sediu sucursală cu producţie de energie electrică, cabinet medical, cantină-bufet, complex cazare, bufet;

–Autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 601.026 din 25 iunie 2005 pentru amenajare de spaţii pentru birouri şi ateliere în clădirile 080 şi 082, emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dobrogea" al Judeţului Constanţa;

–Autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii nr. 11.997 din 9 august 2002 pentru S.N.N. - S.A. CNEPROD cu profil de producere energie electrică şi termică, eliberată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale - Inspecţia Muncii - Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa;

–Autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 225 din 19 decembrie 2006 privind "Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru perioada de teste şi punere în funcţiune a Unităţii nr. 2 de la CNE Cernavodă", emisă de Administraţia Naţională "Apele Române";

–Autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 177 din 7 septembrie 2007 privind "Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru unităţile nr. 1 şi nr. 2 de la CNE Cernavodă", emisă de Administraţia Naţională "Apele Române";

–Autorizaţie de gospodărire a apelor de modificare a Autorizaţiei nr. 177 din 7 septembrie 2007 privind "Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru unităţile nr. 1 şi nr. 2 de la CNE Cernavodă", având nr. 51 din 3 martie 2008, emisă de Administraţia Naţională "Apele Române";

–Autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 1.254 din 6 decembrie 2005 pentru DICA Cernavodă, emisă de Administraţia Naţională "Apele Române";

–Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 1 din 8 ianuarie 2008 privind DICA, emisă de Administraţia Naţională "Apele Române";

–protocol privind metodologia utilizării resurselor de apă şi primirii apelor uzate în resursele de apă, încheiat între Administraţia Naţională "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (nr. 10.815 din 15 iunie 2006) şi S.N.N. - S.A. - Direcţia CNE Cernavodă (nr. 16.697D din 27 iunie 2006);

–protocol privind metodologia utilizării resurselor de apă şi primirii apelor uzate în resursele de apă, încheiat între Administraţia Naţională "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (nr. 21.580 din 13 decembrie 2007) şi S.N.N. - S.A. - Sucursala CNE Cernavodă (nr. 00016SC din 17 decembrie 2007);

–Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 82 din 1 ianuarie 2006, încheiat între Administraţia Naţională "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodă, pentru primire ape uzate în resursă;

–Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 182 din 1 ianuarie 2006, încheiat între Administraţia Naţională "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodă, pentru utilizare apă din Dunăre pentru centrala nucleară;

–Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 1.182 din 1 ianuarie 2006, încheiat între Administraţia Naţională "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodă, pentru utilizare apă din subteran pentru alte unităţi;

–Contract de prestări servicii nr. 2.016/2002, încheiat cu Compania Naţională (C.N.) "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa pentru tranzitarea prin bieful I al Canalului Dunăre-Marea Neagră (CDMN) a apei necesare funcţionării Grupului nr. 1 al CNE-PROD Cernavodă, preluarea şi tranzitarea apei de răcire de la Grupul energetic 1 al CNE-PROD Cernavodă în bieful II al CDMN, preluarea apei în bieful I al CDMN aflat în racord cu bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare a CNE-PROD Cernavodă;

–Contract de prestări de servicii nr. 2.052/2006, încheiat cu C.N. "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa pentru tranzitarea prin bieful I al CDMN a apei necesare testării şi punerii în funcţiune a Grupului 2 al CNE-INVEST Cernavodă, preluarea şi tranzitarea apei de răcire de la Grupul nr. 2 al CNEINVEST Cernavodă, deversată în bieful II al CDMN, preluarea apei în bieful I al CDMN, aflat în racord cu bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare a CNE-INVEST Cernavodă;

–Protocol nr. 16.450 din 15 august 2005, încheiat între C.N. "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa şi S.N.N. - S.A. CNE-INVEST Cernavodă, privind stabilirea unui cadru de desfăşurare organizată a activităţii de gospodărire a apelor;

–protocol încheiat între C.N. "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa şi S.N.N. - S.A. CNE Cernavodă (unităţile nr. 1 şi nr. 2) privind stabilirea unui cadru de desfăşurare organizată a activităţii de gospodărire a apelor nr. ACN 5.137 din 27 martie 2008;

–Contractul de prestări de servicii nr. 2.057/2007, încheiat între C.N. "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa şi S.N.N. - S.A. pentru Sucursala CNE Cernavodă privind servicii de tranzitare apă în bieful I al CDMN printr-o cale de aducţiune apă de la Dunăre la bazinul de distribuţie al CNE Cernavodă şi pentru servicii de tranzitare şi evacuare la mare a apei de răcire deversate de CNE Cernavodă, unităţile nr. 1 şi nr. 2, în bieful II al CDMN;

–Contract nr. 575 din 6 decembrie 2006 privind furnizarea apei potabile şi preluarea apei uzate şi meteorice, încheiat între Societatea Comercială DETACAN - S.A. şi S.N.N. - S.A. CNE-INVEST Cernavodă;

–Contract nr. 1 din 7 aprilie 2003 privind furnizarea apei potabile şi preluarea apei uzate şi meteorice, încheiat între Societatea Comercială DETACAN - S.A. şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodă;

–Act adiţional nr. 3 la Contractul nr. 1 din 7 aprilie 2003 privind furnizarea apei potabile şi preluarea apei uzate şi meteorice, încheiat între Societatea Comercială DETACAN - S.A. şi S.N.N. - S.A. CNE Cernavodă;

–Contract nr. R-3715, încheiat între S.N.N. - S.A. şi Societatea Comercială HIDROCORA - S.A. pentru evacuarea gunoiului menajer din zona administrativă;

–Contract nr. 1 din 28 ianuarie 2003 privind efectuarea prestaţiei de neutralizare a gunoiului menajer în rampa de gunoi a oraşului, încheiat între Primăria Cernavodă - Serviciul public de gospodărire comunală şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodă;

–Act adiţional nr. 1 la Contractul nr. 1 din 28 ianuarie 2003 privind servicii de colectare, transport şi neutralizare a deşeurilor menajere la rampa oraşului, încheiat între Primăria Cernavodă - Serviciul public de gospodărire comunală şi S.N.N. - S.A. Sucursala CNE Cernavodă;

–Autorizaţie pentru deţinerea şi utilizarea de produse şi substanţe toxice, eliberată de Inspectoratul Teritorial de Muncă cu nr. 1.544 din 17 februarie 2005 Constanţa şi de Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa cu nr. 208 din 10 februarie 2005;

–Aviz favorabil nr. 1.704 din 25 februarie 2005 privind utilizarea hexaflorurii de sulf pentru identificarea infiltraţiilor în condensator, eliberat de Administraţia Naţională "Apele Române";

–declaraţii ale locaţiilor pentru operaţiuni cu substanţe clasificate din categoria 2, înregistrate la Ministerul Administraţiei şi Internelor - Agenţia Naţională Antidrog sub nr. 148 din 1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD şi sub nr. 149/1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST;

–declaraţii ale locaţiilor pentru operaţiuni cu substanţe clasificate din categoria 3, înregistrată la Ministerul Administraţiei şi Internelor - Agenţia Naţională Antidrog sub nr. 268/1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD pentru U1 şi sub nr. 352/1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST pentru U2;

–avize prealabile pentru operaţiuni cu precursori categoria I şi II (permanganat de potasiu şi anhidridă acetică) pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST, eliberate cu nr. 115.563 din 7 octombrie 2005 de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Poliţiei Române - Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti;

–avize de funcţionare pentru operaţiuni cu precursori nr. 13.029, 13.030, 13.031, 13.032 din 15 februarie 2005 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD, activitatea de transport, eliberate de Ministerul Economiei şi Comerţului - Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase;

–autorizaţie pentru operaţiuni cu precursori nr. 2.358/30.971 din 11 iulie 2006 pentru activitatea prevăzută cu precursori din categoria I şi II, anhidridă acetică şi permanganat de potasiu, pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD, eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice - Direcţia generală farmaceutică şi aparatură medicală;

–autorizaţii pentru operaţiuni cu precursori nr. 4.582, 4.583, 4.584, 4.585, 4.586 din 23 februarie 2006 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD şi nr. 15.001, 15.002, 13.993, 13.999 din 21 octombrie 2005 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNEINVEST, pentru activităţile de procurare din ţară şi din import, stocare-depozitare, manipulare, livrare la intern şi folosire în procesul de producţie, eliberate de Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase;

–Licenţă seria L nr. 1.737 din 25 aprilie 2005 pentru producerea de energie termică, acordată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei cu nr. 244 din 26 martie 2001;

–Licenţă seria L nr. 2.008 din 1 noiembrie 2007 pentru producerea de energie termică, acordată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei cu nr. 244 din 26 martie 2001;

–Decizia nr. 480 din 25 aprilie 2005 privind modificarea Licenţei nr. 244 pentru producerea de energie termică acordate S.N.N. - S.A. prin Decizia nr. 341 din 26 martie 2001;

–Decizia nr. 1.684 din 1 noiembrie 2007 privind modificarea Licenţei nr. 244 pentru producerea de energie termică acordate S.N.N. - S.A. prin Decizia nr. 341 din 26 martie 2001, cu modificările ulterioare;

–Licenţă seria L nr. 2.007 din 1 noiembrie 2007 pentru producerea de energie termică, acordată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei cu nr. 5 din 3 decembrie 1999;

–Decizia nr. 1.683 din 1 noiembrie 2007 privind modificarea Licenţei nr. 5 pentru producerea de energie termică acordate S.N.N. - S.A. prin Decizia nr. 80 din 3 decembrie 1999, cu modificările ulterioare;

–certificate nr. 56/1 din 14 martie 2007 şi nr. 402 din 14 martie 2007, prin care Societatea Română pentru Asigurarea Calităţii certifică sistemul de management de mediu şi sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale ale organizaţiei S.N.N. - S.A. - CNE Cernavodă pentru producerea de energie electrică şi termică utilizând surse nucleare conform condiţiilor din standardul SR EN ISO 14001: 2005 (ISO 14001: 2004) şi din referenţialul OHSAS 18001: 2004 (OHSAS 18001:1999);

–Autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră nr. 3 din 19 ianuarie 2007, emisă pentru S.N.N. - S.A. Direcţia CNE Cernavodă de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Galaţi;

–Autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră nr. 1 din 6 februarie 2008, emisă pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE Cernavodă de ARPM Galaţi.

Prezenta autorizaţie de mediu se emite cu următoarele condiţii speciale impuse:

1.La punerea în funcţiune a obiectivului, titularul va efectua o analiză postproiect în scopul identificării oricărui impact semnificativ transfrontieră.

2.Transportul surselor de radiaţii controlate în exteriorul CNE Cernavodă se va realiza respectând legislaţia în vigoare emisă de CNCAN, reprezentată prin Norma pentru transportul materialelor radioactive nr. 357/2005.

3.La evacuarea apelor tehnologice care prezintă încărcare termică se vor lua în considerare valorile de temperatură prevăzute în Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 51 din 5 mai 2008, respectiv:

● pentru evacuarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră de maximum 7°C peste temperatura apei biefului I al Canalului Dunăre-Marea Neagră, astfel încât temperatura apei în acest bief, în aval de punctul de descărcare al canalului, să nu depăşească 25°C;

● pentru evacuarea în fluviul Dunărea, de maximum 10°C peste temperatura apei fluviului Dunărea, dar nu mai mare de 35°C, după parcurgerea zonei de amestec.

4.Titularul activităţii are obligaţia respectării condiţiilor menţionate în autorizaţiile de gospodărire a apelor în vigoare. Modul de îndeplinire a acestora la termenele stabilite va fi raportat atât autorităţilor de gospodărire a apelor (Administraţia Naţională "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral), cât şi la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Constanţa.

5.Se va urmări încadrarea în normele legale în vigoare privind protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei şi respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de alte autorităţi.

6.Orice defecţiune sau avarie apărută în funcţionarea CNE Cernavodă, care are sau poate avea un impact negativ asupra populaţiei şi asupra mediului, va fi adusă în mod operativ la cunoştinţa autorităţilor de mediu şi autorităţilor cu responsabilităţi specifice, conform prevederilor legale, acţionându-se potrivit celor prevăzute în planurile de alarmare şi intervenţie.

7.Orice evacuare în mediul înconjurător peste valorile-limită aprobate în autorizaţia de mediu va fi notificată autorităţilor publice centrale şi judeţene pentru protecţia mediului.

8.Modificările şi completările ulterioare aduse actelor de reglementare emise de alte autorităţi care au stat la baza eliberării prezentei autorizaţii de mediu, precum şi emiterea de noi acte de reglementare vor fi comunicate în mod operativ autorităţilor publice centrale şi judeţene pentru protecţia mediului.

Prezenta autorizaţie este valabilă timp de 10 ani de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.008/2005 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Societatea Naţională "Nuclearelectrica" Bucureşti - S.A. Sucursala CNE-PROD Cernavodă - Unitatea nr. 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 12 septembrie 2005, se abrogă.

Nerespectarea prevederilor autorizaţiei emise prin prezenta hotărâre atrage suspendarea şi/sau anularea acesteia, după caz, în condiţiile legii.

I. Activitatea autorizată

1.Dotări (instalaţii, utilaje, mijloace de transport utilizate în activitate)

Organizarea structurilor/clădirilor sucursalei CNE Cernavodă prevede o componentă nucleară şi o componentă clasică.

Componenta nucleară include:

● două clădiri ale reactoarelor nucleare aferente Unităţii nr. 1 (U1) şi Unităţii nr. 2 (U2), similare din punct de vedere structural şi funcţional, cu suprafaţa construită de 1.538, 52 mp x 2, în care sunt amplasate reactoarele nucleare, echipate cu sistemele specifice de proces, şi auxiliarele acestora, echipamente aferente sistemelor nucleare de producere a aburului şi sistemelor de securitate nucleară; sistemul de ventilare este prevăzut pentru a asigura, în regim de exploatare normală a centralei, ventilarea spaţiilor din clădirile reactoarelor în sistem deschis, cu introducerea aerului la parametrii ceruţi de condiţiile specifice fiecărei zone şi cu evacuarea aerului aspirat prin intermediul unei unităţi complexe de filtrare; acest sistem poate fi utilizat pentru depresurizarea şi purificarea atmosferei anvelopei după producerea unui accident;

● două clădiri ale serviciilor auxiliare nucleare (CSAN) pentru U1 şi U2, cu suprafaţa construită de 5.304,65 mp x 2, în care sunt amenajate camerele principale de comandă, bazinele de combustibil uzat, sistemele de transfer al combustibilului ars, sistemele de gospodărire a apei grele (alimentare, recuperare vapori apă grea, epurare apă grea) şi a deşeurilor radioactive (colectare, sortare, compactare); în cadrul acestor clădiri se află şi laboratoarele chimice, de dozimetrie şi serviciul control radiaţii; sistemele de ventilaţie şi condiţionare a aerului asigură condiţii de confort pentru personalul CNE Cernavodă în condiţii normale de funcţionare, controlează direcţia mişcării aerului de la zonele curate către cele cu probabilitate crescută de contaminare, filtrează aerul evacuat în atmosferă pentru a preveni depăşirea limitei derivate de eliberare a efluenţilor radioactivi gazoşi şi pentru a îndepărta căldura generată de echipamentele tehnologice din CSAN;

● două corpuri care realizează legătură tehnologică între partea nucleară (CSAN) şi partea clasică (sala maşinilor) pentru U1 şi U2, prin rezervarea unui spaţiu adecvat rastelelor de cabluri şi conductelor;

● depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive (DIDR), comun ambelor unităţi ale CNE Cernavodă, care cuprinde clădirea principală (S = 1.172,7 mp), depozitul de cartuşe filtrante uzate (S = 141,3 mp) şi depozitul celular pentru componente Quadricell (S = 11,3 mp);

● depozitul intermediar de combustibil ars (DICA), comun ambelor unităţi, este amplasat pe platforma CNE Cernavodă la sud-est de localitatea Cernavodă, la circa 2 km; platforma DICA este betonată, având 24.950 mp, este neinundabilă, fiind amplasată la cota 16,00 mdMB, iar modulele de stocare la 16,30 mdMB; este delimitată de restul zonei printr-un gard dotat cu elemente specifice de siguranţă; accesul la platformă este asigurat de un drum secundar al CNE Cernavodă; platforma cuprinde două clădiri reprezentând extinderi ale bazinului de combustibil uzat (S = 192 mp x 2) şi depozitul propriu-zis (S = 24.000 mp), prevăzut cu module de stocare de tip monolit din beton armat (3 module date în funcţiune), drumuri şi platforme, macara-portal, corp poartă şi sistem de securitate; platforma va avea în final 27 de module în care se vor stoca 12.000 de fascicule de combustibil ars pentru o perioadă de 50 de ani;

● două turnuri de reconcentrare apă grea (S=256 mp x 2), echipate cu coloanele instalaţiei de îmbogăţire a apei grele (D2O), coşurile de ventilaţie, echipamentele mecanice şi electrice asociate; sistemul de ventilaţie pentru a asigura condiţiile de temperatură şi umiditate a aerului, necesare proceselor tehnologice, pentru a menţine în depresiune clădirea turnului D2O faţă de CSAN în vederea controlării direcţiei mişcării aerului din zone cu probabilitate mică de contaminare spre zone cu probabilitate mai mare, evacuarea prin intermediul coşului de ventilaţie a unui debit de 40.000 mc/h după trecerea printr-o unitate complexă de filtrare;

● două clădiri ale sistemului de alimentare cu energie la avarie (EPS), incluzând camerele de comandă secundare (ECR cu S = 633,18 mp/cameră) în care este instalată câte o staţie Diesel echipată cu două agregate de câte 1 MW;

● o clădire (EWS) a sistemului de alimentare cu apă la avarie (S = 90,91 mp x 2), în care sunt amplasate câte două pompe ale sistemelor de alimentare cu apă la avarie şi echipamentele auxiliare acestora specifice fiecărei unităţi;

● două clădiri (HPECC) ale treptei de înaltă presiune pentru răcire la avarie a zonei active (S = 294,54 mp x 2), amplasate în vecinătatea CSAN a fiecărei unităţi şi în care sunt amplasate câte două rezervoare de apă, cu capacitatea de 108 mc/buc., şi câte un rezervor de gaz sub presiune cu capacitatea de 108 mc; Fiecare dintre cele două clădiri HPECC, pentru iniţierea fazei de înaltă presiune a sistemului de răcire la avarie a zonei active a fost prevăzut, conform proiectului, cu câte un rezervor ce conţine aer;

● câte un ecran de etanşare pentru asigurarea controlului circulaţiei şi nivelului apei subterane în zona clădirilor principale ale fiecărei unităţi a CNE Cernavodă; în acest scop a fost prevăzută câte o incintă ecranată şi drenată în jurul fiecărei clădiri nucleare (exceptând clădirile sistemului de alimentare cu apă la avarie) aferente fiecărei unităţi, între suprafaţa terenului (cota 15,80 mdMB) şi stratul de marnă impermeabil, realizată prin injecţii cu ciment în stratul de calcar şi din beton în stratul superior de umpluturi.

Componenta clasică include:

● două săli ale maşinilor (S = 9.166,58 mp x 2), fiecare dintre ele având în dotare: agregatul turbogenerator, corpul degazorului, corpul electric şi echipamentele auxiliare acestora;

● două clădiri Diesel pentru generatoarele diesel de rezervă (4 x U1 şi 2 x U2);

● două clădiri pentru echipamentele necesare asigurării agentului de răcire (sistemul de apă refrigerată);

● staţia de 110 kV şi transformatoarele aferente T1, T2 (400/110 kV, 250 MVA), T05, T06 (110/10/6 Kv, 60/30/30 MVA) şi TC02, TC02 9110/6 kV, 16 MVA);

● casa pompelor de apă de răcire (S = 1.630,6 mp) în care sunt instalate 4 pompe de apă de răcire a condensatorului turbinei, 4 pompe de apă tehnică de serviciu, 4 pompe de alimentare cu apă de rezervă (care furnizează cantitatea de apă necesară pentru chilleri şi rezervoarele de apă ale generatorilor Diesel de rezervă în cazul pierderii alimentării cu apă tehnică şi a pierderii totale sau parţiale a alimentării cu clasa IV), două pompe de apă de incendiu, echipamente auxiliare acestora;

● clădirea sistemului de alimentare cu apă la avarie (S = 90,91 mp), în care sunt amplasate două pompe ale sistemului de alimentare cu apă la avarie şi echipamentele auxiliare acestora;

● clădirea sistemului de alimentare cu energie la avarie şi camera de comandă secundară (S = 633,18 mp), în care este instalată o staţie diesel echipată cu două agregate de câte 1 MW;

● clădirea treptei de înaltă presiune pentru răcire la avarie a zonei active (S = 294,54 mp), în care sunt amplasate două rezervoare de apă cu capacitatea 108 mc fiecare şi rezervor de gaz sub presiune cu capacitatea de 108 mc;

● staţia de tratare chimică a apei (deserveşte ambele unităţi ale CNE Cernavodă) amplasată în incinta protejată, clădirea pavilion nr. 5 (S = 391,83 mp) echipată cu rezervoare de apă brută 2 x 100 mc, 3 decantori care asigură debite optime de 200-220 mc/h, rezervoare de stocare a apei pretratate 2 x 250 mc, başe de şlam 2 x 20 mc, 8 filtre mecanice cu nisip, linii de demineralizare 4 x 100 mc/h, 3 filtre cu pat mixt 3 x 100 mc/h, rezervoare de stocare a apei demineralizate 2 x 250 mc, rezervoare de ape reziduale 3 x 10 mc, rezervoare de neutralizare 3 x 400 mc, rezervoare de substanţe chimice care includ: vas consum var 8 x 19 mc/12 t, vas consum clorură ferică 3 x 4 mc, vas consum adjuvant 3 x 2,5 mc, vas consum acid clorhidric 3 x 2,5 mc şi, respectiv, 2 x 1,5 mc, rezervoare de acid clorhidric 4 x 63 mc, rezervoare de hidroxid de sodiu 4 x 40 mc, rezervoare de clorură ferică 2 x 25 mc, siloz de var 3 x 61 mc/40 t şi echipamente auxiliare acestora;

● centrala termică de pornire (deserveşte ambele unităţi ale CNE Cernavodă), amplasată în incinta protejată, clădirea pavilion nr. 5 (S = 952 mp), echipată cu 3 cazane CR 30 (cazanul 1 este scos din funcţiune) şi un cazan ABA;

● gospodărie combustibil (la U1) echipată cu rezervoare supraterane de motorină 4 x 200 t, amplasate în exterior (S= 25 mp), rezervoare de motorină 4 x 4,5 t (S = 32 mp) şi un rezervor de ulei de capacitate 16 mc, amplasate în clădirea Diesel; fiecare rezervor de motorină este împrejmuit cu zid de beton de protecţie contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodăria este prevăzută cu pompe de drenaj. Gospodărie de combustibil (la U2) are în dotare rezervoare exterioare: 4 x 200 t, amplasate subteran; în interior 2 x 7 t, 2 x 6 mc, 2 x 110 l, 2 x 2 mc motorină; ulei - SDG în interior: 2 x 3200 l, 1 x 10 mc;

● gospodărie combustibil lichid uşor (CLU) pentru CTP şi gospodărie de ulei;

● grupul administrativ pavilion 1 (S = 828,9 mp) în regim S+P+3E;

● punct termic (amplasat la cota 93 a sălii maşinilor din Unitatea 3, între axele T1-T3, şirurile U-R, S = 190 mp) echipat cu două schimbătoare de căldură, 3 pompe mari de iarnă, două pompe de vară, două pompe condens, două pompe adaos, colector abur, rezervor condens şi echipamente auxiliare;

● laborator pentru controlul mediului (amplasat în oraşul Cernavodă, Str. 9 Mai nr. 1, S = 400 mp, care include 5 săli de laborator, 4 birouri şi camere auxiliare) dotat cu aparatură de laborator pentru măsurări beta global, măsurări de tritiu şi C-14, spectrometrie gama şi echipament pentru pregătirea probelor;

● linie cale ferată în lungime de 1,92 km, în zona de acces controlat prin PCA a unităţii nucleare nr. 3, către incinta protejată din apropierea U1 (deserveşte descărcarea vagoanelor la gospodăria de combustibil şi la rezervoarele de reactivi ale STA);

● centrul de pregătire a personalului, pavilion 2 (amplasat în zona cu acces controlat către poarta de acces în incinta protejată a U1, S = 3.740,4 mp), care include 10 săli de clasă şi 36 de birouri, dispuse pe două niveluri;

● garaj (clădire tip Extensa cu S = 742,5 mp, deschidere de 15 m şi lungime de 49,5 m din confecţii metalice) amplasat în oraşul Cernavodă, Str. Canalului, în care se desfăşoară activităţi de întreţinere şi reparaţii mecanice pentru mijloacele de transport şi utilaje; prevăzută iniţial drept garaj auto, incinta a fost reamenajată din punct de vedere tehnic şi al normelor de prevenire şi stingere a incendiilor; construcţia este realizată pe o structură metalică cu o deschidere totală de 19,6 m; interiorul este compartimentat pentru realizarea unor spaţii cu destinaţie specială: atelier de vulcanizare, vestiar, magazie de piese recuperate, atelier electric, sală de mese şi birouri;

● centrala termică garaj (Str. Canalului, Cernavodă) echipată cu două cazane care funcţionează alternativ;

● punct termic SEIRU situat în zona industrială Saligny, echipat cu două cazane; asigură încălzirea spaţiilor de depozitare ale CNE Cernavodă (depozite de chimicale, echipamente etc.);

● dispensar medical amplasat în Str. Medgidiei nr. 1 şi destinat verificării anuale a stării de sănătate a personalului CNE Cernavodă şi acordării asistenţei medicale în situaţii de urgenţă; clădirea are regim de înălţime P+1 şi suprafaţă totală de 694,94 mp;

● staţie de tratare apă (STA) (Campus 2) cu suprafaţa de circa 330 mp este echipată cu rezervoare de apă potabilă 2 x 200 mc, filtre mecanice cu nisip 4 x 20 l/s, filtre cărbune activ 4 x 20 l/s, hidrofoare 3 x 5.000 l şi echipamente auxiliare acestora;

● clădire pavilion 3, amplasată în incinta controlată (zona din vecinătatea U1) faţă în faţă cu pavilionul 1, cu S = 1.900 mp, cuprinde: atelier mecanic, laborator metrologie birouri;

● clădire pavilion 4, amplasată în incinta controlată dintre pavilionul 3 şi punctul de acces în incinta către U1, are S = 679 mp, cuprinde: remiza PSI şi birouri;

● clădire pavilion 5, cuprinde birouri, vestiare, laborator STA şi staţia de tratare a apei, este amplasată vis-a-vis de CSAN şi este alipită de CTP (S = 4.237 mp);

● clădire pavilion "0", amplasată între pavilionul 2 şi poarta de acces către U1, cuprinde birouri, are un corp cu un etaj şi unul cu două etaje şi are S = 2.631 mp;

● depozite Dobroport, amplasate în zona industrială portuară Cernavodă, care au S = 2.900 mp;

● depozite butelii gaze tehnice; buteliile sunt amplasate în incinta celor două unităţi nucleare şi au S = 300 mp, iar în frontul fix sunt amplasate depozitul de heliu al U1, cu S = 300 mp, şi depozitul de heliu al U2, cu S= 300 mp;

● spaţiu de deţinere temporară a deşeurilor industriale neradioactive; este amplasat în frontul fix şi cuprinde o clădire veche S = 103 mp reconstruită pentru deşeuri clasa C de incendiu şi o clădire nouă cu S = 120 mp pentru deşeuri clasa B de incendiu;

● staţia de hidrogen amplasată în incinta protejată pe aleea ce duce de la CTP la DIDR, care are 316 mp;

● gospodăria de rezervoare de hidrogen, amplasată în incintă la extremitatea sudică şi care are S = 95,40 mp;

● forajele FJ1 şi FJ2 pentru asigurarea necesarului de apă potabilă şi staţia de clorinare;

● corpul administrativ U2 + extindere spre MT, amplasat la nord-estul parcării auto şi care are S = 3.765,94 mp;

● clădire New Office Building (NOP) este amplasată între clădirea administrativă şi punctul de acces U2 şi care are S = 3.960 mp;

● clădirea pentru birouri este amplasată între clădirea administrativă şi NOP şi are 633,2 mp;

● clădirea directorat este amplasată la capătul dinspre bazinul de distribuire al clădirii administrative şi are S = 622,72 mp.

Mijloacele de transport folosite - tip şi număr:

Transport personal exploatare:

Autobuze cu motor Diesel: marca ROCAR + ROMAN + Renault - 18 buc.; marca SCANIA - 4 buc.; marca MAN + GRIVBUZ - 6 buc.; marca MAN - 1 buc.

Microbuze şi minibuze cu motor Diesel: marca MERCEDES - 1 buc.; marca PEUGEOT BOXER - 1 buc.; marca VOLKSWAGEN TOUAREG - 5 buc.; marca VOLKSWAGEN PASSAT - 4 buc.; marca VOLKSWAGEN SHARAN - 1 buc.; marca VOLKSWAGEN CARAVELLE - 1 buc.; marca VOLKSWAGEN - 1 buc.; marca IVECO - 2 buc; marca FORD - 1 buc.

Autoturisme cu motor Diesel: marca ARO - 1 buc.; marca FIAT DUCATO PANORAMA - 1 buc.; marca FIAT DUCATO (NEW DUCATO) - 2 buc.; marca FIAT DUCATO - 1 buc.; marca FIAT TEMPRA - 1 buc.; marca VW MULTIVAN - 1 buc.; marca CITROEN C8 - 1 buc.; marca VW PASSAT - 5 buc.

Autoturisme cu motor pe benzină: marca DACIA 1410 - 9 buc.; marca DAEWOO LEGANZA - 3 buc.; marca DAEWOO NUBIRA - 5 buc.; marca DAEWOO CIELO - 13 buc.; marca DAEWOO MUSSO - 1 buc.; marca VW PHAETON - 2 buc.

Transport marfă şi special sub 5 tone:

Autoturisme cu motor pe benzină: marca DACIA - 7 buc.; DACIA Pick-up 1307 - 2 buc.

Autoturisme cu motor Diesel: marca FIAT (izotermă) - 1 buc.; marca FIAT DUCATO - 1 buc.; marca PEUGEOT - 4 buc.; marca VOLKSWAGEN - 1 buc.; marca DACIA + RENAULT - 6 buc; marca ARO 320 ANT - fabricaţie internă - 1 buc.

Transport marfă şi special 5-10 tone:

Autoturisme cu motor Diesel: marca ROMAN + RENAULT - 1 buc.; marca ROMAN + NAVISTAR - 1 buc.; marca ROMAN - 3 buc.; marca ROMAN AUTOTRACTOR - 1 buc.; marca ROMAN PSI - 2 buc.; marca ROMAN AUTOVIDANJA - 1 buc.; marca ROMAN AUTOGUNOIERĂ - 1 buc.; marca ROMAN AUTOCISTERNĂ - 1 buc.; marca ROMAN AUTOSCARĂ PSI - 1 buc.; marca DAEWOO AVIA - 1 buc.; marca RENAULT PSI - 1 buc.; marca RENAULT AUDOVIDANJA - 1 buc.; marca FIAT AMBULANŢĂ - 1 buc.; marca UTB - 2 buc.

Transport uzinal: Tractor U650 - 2 buc.; Motostivuitor - 8 buc.

Transport pe calea ferată: Locomotivă LDH 1250

Transport fluvial: Bac autopropulsat 150 CP "VOINTA"

2.Materiile prime, auxiliare, combustibilii şi ambalajele folosite-mod de ambalare, de depozitare, cantităţi:

NOTE:

1.Consumurile de substanţe chimice anuale reprezintă consumurile aferente unei singure unităţi nucleare U 1 şi a sistemelor auxiliare comune (de exemplu, STA etc.), care au funcţionat pentru necesităţile U1 şi U2 (în funcţie de activităţile/testele tehnologice ale U2)

2.SA = substanţă activă (reprezentând cantitatea calculată la 100% concentraţie faţă de concentraţia reală în soluţie)

Pentru identificarea infiltraţiilor în condensator s-a utilizat hexafluorura de sulf (SF6), în conformitate cu Acordul APM Constanţa nr. 674 din 21 februarie 2005 şi Avizul Administraţiei Naţionale "Apele Române" nr. 1.704 din 25 februarie 2005.

3.Utilităţi - apă, canalizare, energie (surse, cantităţi, volume):

3.1.Alimentarea cu apă

Circuitele tehnologice de bază sunt:

–C1 - circuitul primar de transport al căldurii;

–C2 - circuitul moderatorului;

–C3 - circuitul de condensat/apă alimentare generator de abur;

–C4 - circuitul intermediar de răcire;

–C5 - circuitul apei de circulaţie;

–C6 - circuitul apei tehnice.

● Alimentarea cu apă potabilă:

a)sursa

–din subteran (foraje de mare adâncime): Fj1 (H = 700 m, Q = 16 l/s) şi Fj2 (H = 700 m, Q = 28,5 l/s);

–din sistemul zonal de alimentare cu apă potabilă al oraşului Cernavodă - în rezervă;

b)volume şi debite de apă autorizate:

–din subteran - în funcţiune:

Q(zi maxim) = 2.865 mc/zi (33,15 l/s)

V(anual max.) = 1.045,7 mii mc

Q(zi mediu) = 2.660 mc/zi (30,8 l/s)

V(anual med.) = 970,9 mii mc

–din reţeaua de alimentare cu apă potabilă a oraşului Cernavodă - rezervă:

Q(zi max.) = 2.160 mc/zi (25,0 l/s)

V(anual max.) = 788,4 mii mc

Q(zi mediu) = 1.910 mc/zi (22,1 l/s)

V(anual med.) = 697,15 mii mc

Funcţionarea permanentă 365 de zile/an şi 24 de ore/zi.

c)instalaţii de captare:

–Fj1 şi Fj2 sunt echipate cu câte o pompă submersibilă tip Grundfos SP 95-2, având Q = 28 l/s, P = 9,2 Kv, n = 2.900 rot./min;

–branşament cu Dn = 200 mm la conducta magistrală a oraşului - în rezervă;

d)instalaţii de înmagazinare şi distribuţie:

–cele două foraje sunt racordate prin conducte care alimentează cele două rezervoare supraterane din beton armat cu V = 1.000 mc/buc.;

–distribuţia se realizează prin intermediul unei staţii de pompare şi sistem de hidrofoare;

–reţeaua de apă potabilă este comună pentru partea clasică şi partea nucleară.

● Alimentarea cu apă tehnologică (industrială):

a)sursa: din fluviul Dunărea - bieful I al Canalului Dunăre - Marea Neagră, prin canalul de derivaţie.

–gradul de asigurare a folosinţei de apă este de 97%;

b)volume şi debite de apă autorizate:

Q(zi max.) = 9.331.200 mc/zi (108.000 l/s)

V(anual max.) = 3.405.888 mii mc

Q(zi mediu) = 6.863.616 mc/zi (79.440 l/s)

Vanual med. = 2.505.220 mii mc

Funcţionarea este permanentă 365 de zile/an şi 24 de ore/zi.

c)instalaţii de captare şi transport:

–captarea apei se face printr-o priză de apă cu nivel liber, amplasată pe canalul de derivaţie al Canalului Dunăre - Marea Neagră - bief I;

–bazin de distribuţie, trapezoidal, care face legătura între canalul de aducţiune şi casa pompelor, asigurând accesul uniform al apei la casa sitelor aferente unităţilor nucleare.

Pentru situaţii de funcţionare normală:

● pentru operarea U1, respectiv a U2, staţia de pompe apă tehnică pentru circuitul de apă tehnică (C6) este echipată cu 8 electropompe (3+1 pentru U1 şi 3+1 pentru U2);

● pentru operarea U1, respectiv a U2, staţia de pompe apă de circulaţie pentru circuitul de apă răcire condensator (C5) este echipată cu 8 electropompe (4U1 + 4U2);

● sistemul de apă tehnică de serviciu de rezervă (numai pentru U1) are funcţia principală de a asigura o sursă alternativă de apă de răcire pentru răcitori şi generatori diesel de rezervă (în cazul indisponibilităţii sistemului de apă tehnică de serviciu).

Pentru situaţii de avarie:

● sistemul de alimentare cu apă la avarie este o sursă alternativă de apă de răcire în cazul anumitor evenimente limită, care pot duce la pierderea sistemelor de evacuare normală a căldurii;

● agentul de răcire este apa din bazinul de distribuţie alimentat din Dunăre. Pentru ambele unităţi sunt prevăzute câte două pompe;

d)instalaţii de tratare:

Camera sitelor: asigură curăţarea mecanică a apei brute necesare pentru răcire din circuitele C5 şi C6 ale ambelor unităţi.

Staţia de tratare chimică a apei (STA): produce, stochează şi livrează apa demineralizată pentru a fi utilizată în sistemele U1 şi U2 şi la staţia de hidrogen. Sistemul de tratare a apei constă în pretratarea apei brute (Qmax. = 0,140 mc/s) în vederea reducerii durităţii temporare şi a conţinutului de suspensii, apoi demineralizare totală prin schimbători de ioni.

Circuitul de răcire condensator şi circuitul de apă tehnică funcţionează în sistem deschis.

Apa este evacuată în Dunăre prin canalul de apă caldă (gura de deversare Şeimeni) sau în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Efectul captării apei pentru centrala nucleară se resimte prin scăderea debitului pe Dunărea Veche, cu debitul captat şi o scădere uşoară a nivelului pe zona Cernavodă-Şeimeni. La niveluri ale Dunării mai mari ca +3,00 mdMB şi debite > 400 mp/s, efectul prelevării apei pentru Cernavodă nu se resimte.

Apa tehnologică este utilizată după cum urmează:

–apa de răcire condensator (circuit C5 - deschis): Qmax. = 92,0 mc/s (46,0 mc/s pentru fiecare unitate nucleară);

–apa tehnică de serviciu pentru răcirea unor echipamente, altele decât condensatorul (circuit C6 - deschis): Qmax. = 15,66 mc/s (7,83 mc/s pentru fiecare unitate nucleară);

–apa tehnică de serviciu de rezervă în cazul indisponibilităţii sistemului de apă tehnică de serviciu asigură o sursă alternativă de răcire pentru generatorii diesel de rezervă şi pentru schimbătoarele de căldură aferente sistemului de apă răcită (4 pompe tip centrifugal având Q = 420 mc/h) (numai în U 1);

–apa pentru situaţii de avarie: 4 pompe cu Q = 114 l/s (două pompe cu Q = 114 l/s, câte una pentru fiecare unitate nucleară);

–apa pentru producerea de apă demineralizată utilizată în diferite sisteme ale centralei, apa limpezită şi consum intern, Qmax. = 0,140 mc/s (ambele unităţi nucleare).

● Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor se face din fluviul Dunărea - bieful I al Canalului Dunăre-Marea Neagră prin canalul de derivaţie, în două situaţii:

–după trecerea acesteia printr-un filtru cu ochiuri;

–după trecerea acesteia prin sitele rotative aferente C6 şi filtrele Brassert aferente sistemului de apă de stins incendiu.

● Volum de apă stocat: două rezervoare de 1.500 mc fiecare, volum intangibil 1.500 mc.

3.2.Volume de apă necesar a fi preluate din surse

a)Sursa subterană pentru alimentarea cu apă potabilă:

V(zi maxim) = 2.865 mc (33,15 l/s);

V(zi mediu) = 2.660 mc (30,8 l/s);

b)Sursa de suprafaţă pentru alimentarea cu apă industrială - fluviul Dunărea:

V(zi maxim) = 9.331.200 mc (108.000 l/s);

V(zi mediu) = 6.863.616 mc (79.440 l/s);

3.3.Modul de folosire a apei (pentru ambele unităţi nucleare):

Apa preluată din Dunăre este folosită la:

–apa de răcire la condensator (C5-deschis); Qmax.= 92,0 mc/s;

–apa brută de răcire (C6-deschis); Qmax. = 15,66 mc/s;

–apa pentru stingerea incendiilor (Q = 0,155 mc/s), debit inclus în debitul prelevat pentru apa de răcire;

–materie primă pentru producerea apei demineralizate folosită în procesul de răcire a circuitelor primare (C2, C3, C4);

Qmax.= 0,140 mc/s, debit inclus în debitul apei de răcire.

a)Cerinţa totală de apă industrială:

V(zilnic maxim) = 9.331.200 mc (108.000 l/s)

V(anual maxim) = 3.405.888 mii mc

V(zilnic mediu) = 6.863.616 mc (79.440 l/s)

V(anual mediu) = 2.505.220 mii mc

b)Necesarul total de apă industrială:

V(zilnic max.) = V(zilnic mediu) = 9.331.200 mc

c)Circuitul de răcire condensator şi circuitul de apă tehnică funcţionează în sistem deschis.

d)Cerinţa totală de apă potabilă:

V(zilnic maxim) = V(zilnic mediu) = 2.865 mc/zi (33,15 l/s)

V(zilnic mediu) = 2.660 mc/zi (30,8 l/s)

e)Necesarul total de apă potabilă:

V(zilnic maxim) = Vzilnic mediu = 2.865 mc

3.4.Evacuare ape uzate

a)Canalizarea apelor uzate

● Ape uzate menajere:

Unitatea 1: apele uzate sunt evacuate gravitaţional printr-un sistem de conducte către staţia de pompare SP1 amplasată în incinta U1, apoi sunt transmise către staţia de pompare SP2 amplasată între unităţile 3 şi 4. Apele uzate sunt evacuate gravitaţional printr-un sistem de conducte către staţia de pompare SP1.

Unitatea 2: apele uzate sunt evacuate gravitaţional printr-un sistem de conducte către staţia de pompare SP2 şi de aici apa uzată este pompată către staţia de pompare a oraşului Cernavodă.

Apele uzate menajere (necontaminate radioactiv) provenite de la Centrul de pregătire a personalului al U1 şi U2 sunt evacuate în reţeaua de canalizare a oraşului Cernavodă prin staţia de pompare SP-CPPON.

Volumele totale de apă evacuate sunt:

–V(zi max.) = 2.464 mc/zi; V(zi med.) = 2.288 mc/zi; V(max. anual) = 899.360 mc/an

● Ape uzate tehnologice, apele pluviale şi drenajele din pânza freatică:

Apele pluviale sunt colectate într-un colector principal şi de aici descărcate în bazinul de distribuţie al CNE Cernavodă.

Evacuarea apelor colectate în canalizarea pluvială a U2 se face prin intermediul canalizării pluviale a U1.

Apele acumulate în subsolul clădirii serviciilor se evacuează în canalizarea pluvială numai după efectuarea analizelor şi numai în cazul în care nu se detectează radioactivitate. În cazul prezenţei radioactivităţii, acestea se pompează în sistemul de deşeuri lichide radioactive.

Evacuarea apei din interiorul incintei fiecărei unităţi se face prin câte un sistem de drenaj prin pompare. Sistemul colector este alcătuit din 6 puţuri forate în U1 şi 7 puţuri forate la U2.

Apele provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen şi apele meteorice de pe suprafaţa depozitului de hidrogen sunt colectate prin rigole şi evacuate în canalul de evacuare a apei din exteriorul CNE, acesta deversând în bazinul de distribuţie.

● Sistemul de colectare a apei de la Depozitul intermediar de deşeuri solide (DIDR)

DIDR este amplasat în incinta protejată, perimetrul U1. Apele pluviale aferente DIDR şi canalele exterioare de colectare a apei de spălare se descarcă într-o başă exterioară de drenaj (două compartimente având dimensiunile de 4,8 mc şi, respectiv, 27 mc).

Radioactivitatea apelor freatice este monitorizată prin 4 puţuri piezometrice (3 amplasate pe platforma exterioară DIDR şi un puţ la intrarea în depozit).

Dacă nivelul radioactivităţii nu depăşeşte fondul natural, apa se descarcă din başa exterioară spre Valea Cişmelei. Dacă se detectează o radioactivitate ce depăşeşte fondul natural, apa se colectează şi se transportă în clădirea serviciilor la gospodăria de deşeuri lichide radioactive (sistemul de drenaje lichide active).

● Sistemul de colectare a apei de la depozitul intermediar de combustibil ars (DICA)

DICA este amplasat pe platforma CNE Cernavodă, accesul fiind asigurat de un drum secundar al CNE Cernavodă. Platforma este neinundabilă. Pentru evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa DICA sunt realizate o serie de construcţii hidrotehnice şi receptori: rigolă perimetrală de beton acoperită cu grătare metalice carosabile; cămine de vizitare, colectare-prelevare, echipate cu vane; căminul colector constituie locul de unde se prelevează probe de apă în vederea determinării indicatorilor de calitate înainte de evacuare în emisar; canalul şi gura de evacuare, pentru evacuarea apelor în Valea Cişmelei; în situaţia în care din punct de vedere radioactiv apele pluviale nu se încadrează în limitele stabilite prin autorizaţia de gospodărire a apelor, acestea sunt colectate în vase speciale şi transportate în U1, în bazinul de deşeuri lichide radioactive; 4 puţuri piezometrice amplasate pe suprafaţa depozitului pentru controlul calităţii şi nivelului apei din pânza freatică.

b)Canalizarea apelor tehnologice care nu necesită epurare

Evacuarea apelor calde tehnologice care nu necesită epurare, provenite de la condensator şi de la răcitorii auxiliari din sala maşinilor, se face prin:

–canale şi conducte de evacuare a apei de circulaţie, bazine de sifonare şi cămine speciale;

–canal de evacuare a apei calde în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră;

–canal de amestec apă caldă-apă rece pentru recirculare (în perioadele reci ale anului);

–canale şi conducte de evacuare a apei tehnice calde;

–tunele de evacuare a apei calde în Dunăre.

Evacuarea apei calde de la condensator (circuitul C5) se realizează printr-un sistem de conducte, continuate cu un canal casetat care face legătura la canalele din şirul "U". Aceste canale, prin intermediul bazinului de sifonare şi al căminelor de vane, dau posibilitatea evacuării apei calde:

● fie în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră (două canale);

● fie în Dunăre.

Evacuarea apei de răcire de la Unităţile 1 şi 2 direct în Dunăre se realizează printr-un circuit alcătuit din casete, tunel, canal deschis betonat şi canal închis de pământ cu debuşare în Dunăre la km 296+000.

Circuitul este dimensionat să preia evacuarea unui debit de 100 mc/s pe un fir de galerie, corespunzător unei funcţionări concomitente a două unităţi.

În caz de avarie a ambelor circuite de debuşare a apei calde (în Dunăre şi în Canalul Dunăre-Marea Neagră bief II), există un canal deversor lateral capabil să evacueze 53,8 mc/s prin Valea Cişmelei în bieful I al Canalului Dunăre-Marea Neagră (pentru perioade scurte de timp). În cazul în care este necesar să se golească tot circuitul, evacuarea apei se face în Canalul Ramadan.

Canalul de amestec apă caldă-apă rece pentru recirculare este amplasat la limita incintei U1 şi este executat dintr-o conductă metalică înglobată în beton. Debuşarea apei calde în bazinul de distribuţie se face printr-un canal de beton armat aşezat pe fundul canalului de aducţiune, cu ferestre de dirijare a apei spre staţia de pompare apă rece la condensatori şi apă tehnică.

c)Evacuarea apelor uzate (ambele unităţi nucleare)

Apele tehnologice (apa de circulaţie şi apa tehnică caldă, apele uzate de la epurarea chimică, apele uzate cu radioactivitate medie şi slabă - trecute iniţial prin instalaţii de decontaminare) sunt evacuate în cele două situaţii, astfel:

● în situaţii de funcţionare normală:

–în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră;

–în fluviul Dunărea, prin galerie, canal şi Valea Seimeni, în condiţiile prevăzute în autorizaţia de gospodărire a apelor în vigoare;

● în situaţii de avarie a instalaţiilor de evacuare: în Dunăre şi în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră şi în bieful I al Canalului Dunăre-Marea Neagră, prin Valea Cişmelei

V(tot.max. evacuat) = 9.331.200 mc/zi); V(anual maxim) = 3.405.888.000 mc.

În perioada de iarnă se admite evacuarea de apă caldă din circuitele C5 şi C6 în bazinul de distribuţie CNE Cernavodă, în condiţiile prevăzute în autorizaţia de gospodărire a apelor în vigoare, pentru asigurarea condiţiilor optime de funcţionare a unităţilor nucleare.

d)Evacuarea apelor pluviale, inclusiv cele din drenajul subteran, drenajele inactive din sala maşinilor, meteoricele de pe suprafaţa depozitului de hidrogen şi apele provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen (U1 + U2) se realizează în bazinul de distribuţie al CNE Cernavodă, iar debitele evacuate autorizate sunt:

–ape pluviale de pe suprafaţă platformei - 3,2 mc/s;

–ape provenite din drenaje - 20 l/s până la 40 l/s;

–ape meteorice de pe suprafaţa depozitului de hidrogen - 4,1 l/s;

–ape provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen (accidental) - 29,47 mc/zi.

e)Evacuarea apelor pluviale de pe platforma DIDR (inclusiv apele utilizate la spălarea unei contaminări accidentale a platformei exterioare sau a pardoselii depozitului de butoaie cu deşeuri solide radioactive) se face în Valea Cişmelei, numai dacă nivelul de radioactivitate al acestora nu depăşeşte fondul natural.

Debitul evacuat autorizat este 250 l/s.

f)Evacuarea apelor pluviale de pe platforma DICA se face în Valea Cişmelei, numai dacă nivelul de radioactivitate al acestora nu depăşeşte fondul natural, iar debitul estimat al apelor pluviale evacuate este de circa 300 l/s).

3.5.Consum energie electrică şi termică

Energia electrică necesară se asigură prin servicii interne (8% din energia electrică produsă). Energia electrică utilizată pentru consumul propriu din energia produsă în anul 2006 a fost de 453. 537 MWh.

În caz de oprire, necesarul de energie electrică este asigurat din sistemul energetic naţional prin Staţia de 400 kV Cernavodă (aparţinând Transelectrica).

Alimentarea cu agent termic este asigurată prin servicii interne, prin preluarea aburului viu şi prepararea agentului termic în punctul termic.

4.Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activităţii:

a)transformarea energiei de fisiune în energie termică în reactorul nuclear;

b)transformarea energiei termice în energie mecanică în turbină;

c)transformarea energiei mecanice în energie electrică în generatorul electric.

Fiecare unitate nucleară produce energie electrică şi termică pe baza energiei nucleare, prin transformarea succesivă a energiei de fisiune în energie termică în reactorul nuclear, a energiei termice în energie mecanică în turbina cu abur şi a energiei mecanice în energie electrică în generatorul electric. Turbogeneratorul unei unităţi nucleare furnizează o energie electrică de maximum 714 MW(e), aburul fiind furnizat de Sistemul principal de transport al căldurii (SPTC).

Reactorul nuclear aferent fiecărei unităţi nucleare este de tip CANDU - PHWR (Pressurized Heavy Water Reactor - reactor cu apă grea sub presiune). Acesta utilizează apa grea atât ca agent de răcire, cât şi ca moderator; combustibilul este uraniul natural (Unat) furnizat sub formă de fascicule care sunt încărcate în reactor în timpul funcţionării acestuia.

a)Producerea căldurii prin fisiunea combustibilului nuclear

Combustibilul nuclear - uraniu natural - este adus în stare de criticitate (în situaţia de a putea declanşa reacţia de fisiune în lanţ) prin introducerea în reactor a unei mase bine determinate de combustibil (masa critică), care prin dezintegrare creează un număr suficient de neutroni capabili să fisioneze nucleele de combustibil şi să poată întreţine reacţia de fisiune în lanţ.

Controlul reacţiei de fisiune se realizează prin introducerea în reactor a unor substanţe puternic absorbante de neutroni sau prin acţionarea mecanismelor de control al reactivităţii.

b)Preluarea căldurii de către agentul primar de răcire

Căldura de fisiune generată în combustibilul nuclear este preluată de agentul de răcire primar (apa grea vehiculată într-un circuit închis cu pompele primare) şi cedată circuitului secundar prin transferul de căldura realizat în generatorii de abur.

Reactorul este străbătut de un număr de 380 de canale de combustibil unite în două bucle de răcire independente (fiecare având două intrări şi două ieşiri din reactor). Fiecare buclă dispune de câte două electropompe de circulaţie şi câte doi generatori de abur.

c)Preluarea căldurii de către agentul secundar de răcire şi transformarea acestei călduri în energie electrică

Transferul de căldură realizat la nivelul generatorilor de abur între apa grea ( ca agent de răcire) şi apa de alimentare (apa demineralizată) provenită din Sistemul secundar de transport al căldurii (SSTC) produce aburul saturat furnizat mai departe în circuitul turbinei.

Aburul saturat furnizat de generatorii de abur intră în turbină, unde prin destindere transformă energia termică în energie mecanică cedată rotorului turbinei. Rotorul turbinei este cuplat la generatorul electric care transformă la rândul lui energia mecanică în energie electrică.

Aburul destins în turbină se transformă în condens (apă uşoară) în condensator, fiind preluat cu pompele de condensat şi trecut prin preîncălzitorii de joasă presiune şi degazor, iar apoi aspirat de pompele de alimentare, trecut prin preîncălzitorii de înaltă presiune şi reintrodus în generatorii de abur.

Schema termică a CNE-CANDU este o schemă cu două circuite, circuitul primar cu nivel ridicat de radioactivitate şi circuitul secundar apă-abur, având avantajul principal că în circuitul de lucru al turbinei agentul termic nu este radioactiv în condiţii normale.

Energia electrică produsă de generatorul electric este în mare parte evacuată în sistemul energetic naţional prin staţia de 400 kV din afara incintei CNE Cernavodă, iar restul este consumat pentru acoperirea consumurilor proprii.

Căldura provenită de la aburul care intră în condensator este evacuată prin intermediul sistemului de apă de circulaţie, care funcţionează în circuit deschis. Acesta asigură circulaţia apei de răcire preluate prin pompare din bazinul de distribuţie şi descărcarea acesteia în Dunăre sau în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră. Temperatura minimă a apei la intrarea în centrală este de 5-7°C. Încălzirea apei la trecerea prin condensator este cuprinsă între 7,05 şi 10,5°C. Pentru lunile de iarnă, în vederea păstrării temperaturii minime a apei, necesară la intrarea în centrală, a fost realizat un circuit pentru injectarea în bazinul de distribuţie a unei fracţiuni din debitul de apă caldă evacuat de la CNE Cernavodă.

Evacuarea căldurii de la alte instalaţii în timpul funcţionării normale a centralei, precum şi în timpul regimurilor tranzitorii se realizează prin intermediul sistemului de apă tehnică de serviciu (brută). De asemenea, sistemul asigură buna funcţionare a sistemului de răcire la avarie a zonei active după un accident de pierdere a agentului de răcire. Apa caldă rezultată ajunge în canalul de evacuare a apei de circulaţie.

5.Produsele şi subprodusele obţinute - cantităţi, destinaţie

5.1.Produse şi subproduse rezultate

Produsul principal rezultat din activitatea principală a CNE Cernavodă este energia electrică.

Producţia de energie electrică livrată Sistemului energetic naţional (SEN) şi servicii interne:

Puterea termică de proiectare a reactorului

6.Datele referitoare la centrala termică proprie - dotare, combustibili utilizaţi (compoziţie, cantităţi), producţie:

Centrala termică de pornire (CTP)

CTP este pusă în funcţiune doar la pornirea de la rece a unităţilor CNE Cernavodă şi poate asigura în caz de necesitate încălzirea spaţiilor administrative.

CTP este echipată cu:

–3 cazane CR 30 Q = 30 t/h abur supraîncălzit;

–cazan ABA 4p, Q = 4 t/h abur suprasaturat.

Consumul maxim orar de combustibil lichid uşor pentru un cazan CR este de 1.700 kg/h, iar pentru cazanul ABA este de 300 kg/h.

Cazanul CR 30 este racordat la o conductă comună de abur, din care s-a prevăzut un racord la clădirea principală CNE Cernavodă.

Acesta utilizează combustibil lichid uşor (CLU) tip III cu un conţinut de sulf de maximum 2 %, consumul fiind de 2,4 t/h.

Aburul produs de cazanul de 4 t/h, 15 kgf/cmp, 200°C este debitat către clădirea principală.

Cazanul este prevăzut cu coş de fum metalic, ancorat individual cu cabluri şi amplasat în zona din spatele CTP. El funcţionează cu tiraj forţat realizat cu ajutorul unui ventilator, coşul folosind numai pentru evacuarea gazelor arse în atmosferă.

CTP funcţionează numai pe perioade scurte de timp, la pornirea sau oprirea U1 sau a U2. Pentru opririle planificate, CTP funcţionează continuu cu minimum un cazan pentru furnizarea aburului la turnul de îmbogăţire D2O şi pentru prepararea apei calde menajere.

Destinaţia aburului:

–abur pentru etanşare labirinţi la turbina de 700 MW;

–abur pentru ejectorii de pornire şi ejectorii sistemului de apă de răcire pentru condensator;

–abur pentru degazorul principal;

–abur pentru sistemul de apă caldă şi apă glicolată pentru încălzirea spaţiilor interioare ale unităţii nucleare;

–abur pentru staţia de tratarea apei;

–abur pentru încălzirea platformei nucleare şi a oraşului Cernavodă, când unitatea este oprită.

Combustibilul este stocat în două rezervoare supraterane, având fiecare capacitatea de 1.000 t, şi două rezervoare, având fiecare capacitatea de 100 t.

Transportul combustibilului de la rezervoare către arzătoare se face cu ajutorul pompelor prin conducte.

Centrala termică - P.T. 5 (Campus 2)

Centrala termică - P.T. 5 este pusă în funcţiune numai în cazul în care sistemul de termoficare al oraşului Cernavodă nu funcţionează.

Centrala termică - P.T. 5 este echipată cu două cazane CIMAG şi 4 schimbătoare de căldură tip VX 3 (două pentru apa caldă şi două pentru încălzire). Cazanul CIMAG produce apă fierbinte la o temperatură maximă de 95°C şi o presiune de 5 bari, cu consum maxim de combustibil de 200 l/h.

Centrala termică - P.T. 5 este dotată cu rezervoare de stocare CLU 3 x 40 t şi un rezervor de zi de 2 t.

Centrala termică - P.T. 11

Centrala termică - P.T. 11 este pusă în funcţiune numai în cazul în care sistemul de termoficare al oraşului Cernavodă nu funcţionează.

Centrala termică - P.T. 11 este echipată cu 8 cazane PAL 25 şi 4 schimbătoare de căldură tip VX 3 (două pentru apă caldă şi două pentru încălzire). Cazanul PAL 25 produce apă fierbinte la o temperatură maximă de 95°C şi o presiune de 5 bari, cu consum maxim de combustibil de 150 l/h.

Centrala termică - P.T. 11 este dotată cu rezervor de stocare CLU de 50 t şi un rezervor de zi de 2 t.

Centrala termică - P.T. 14

Centrala termică - P.T. 14 este pusă în funcţiune numai în cazul în care sistemul de termoficare al oraşului Cernavodă nu funcţionează.

Centrala termică - P.T. 14 este echipată cu 4 cazane PAL 25 şi 4 schimbătoare de căldură tip VX 3 (două pentru apă caldă şi două pentru încălzire). Cazanul PAL 25 produce apă fierbinte la o temperatură maximă de 95°C şi o presiune de 5 bari, cu consum maxim de combustibil de 150 l/h.

Centrala termică - P.T. 14 este dotată cu rezervor de stocare CLU de 50 t şi un rezervor de zi de 2 t.

Centrala termică garaj

Centrala termică garaj este echipată cu două cazane PAL 12.

Cazanul PAL 12 produce apă fierbinte la o temperatură maximă de 95°C şi o presiune de 3 bari, cu consum maxim de combustibil de 60 l/h.

Centrala termică garaj este dotată cu rezervor de stocare CLU de 6 t şi un rezervor de zi de 2t.

Centrala termică depozite Seiru

Centrala termică Seiru (asigură termoficarea pentru spaţiile de depozitare ale CNE Cernavodă din Seiru-Saligny-intravilan) şi este echipată cu două cazane tip PAL 12 - a câte 0,63 MW, utilizează combustibil lichid uşor (CLU tip III), circa 143 tone/anual. Ambele cazane sunt legate la acelaşi coş de evacuare a gazelor arse. Coşul are o înălţime de 30 m şi diametru de 0,35 m. Cazanele funcţionează numai în perioada sezonului rece (circa 6 luni/an).

7.Alte date specifice activităţii

7.1.Tratarea apelor tehnologice la alimentare

Tratarea apei constă în pretratarea apei brute în vederea reducerii durităţii temporare şi a conţinutului de suspensii, urmată de demineralizarea totală prin intermediul schimbătorilor de ioni.

● Apa de Dunăre prelevată din bazinul de distribuţie trece printr-un sistem de grătare şi site rotative în vederea curăţării mecanice şi este folosită, în principal, pentru răcirea condensatorului turbinei şi a unor schimbătoare de căldură. În circuitul de apă tehnică de serviciu se efectuează tratamente de biocidare în perioada de vară-toamnă, în scopul de a împiedica fixarea/creşterea scoicilor în conductele şi echipamentele aferente sistemului.

● Staţia de tratare chimică a apei utilizează apa brută în scopul de a produce, stoca şi livra apa demineralizată care se utilizează în diferite sisteme ale centralei şi apa limpezită pentru circuitul de răcire lagăre şi motoare pompe apa de circulaţie şi apa tehnică pentru răcire lagăre pompe de apă alimentare cazane CTP şi staţie de producere hidrogen.

7.2.Gospodărire combustibil nuclear

● Manipularea şi depozitarea combustibilului nuclear proaspăt

Fasciculele de combustibil nuclear se depozitează în camerele de depozitare combustibil proaspăt (15,6 x 10,6 x 4,7) localizate în clădirile serviciilor celor două unităţi ale CNE Cernavodă, identificate S1-118 şi S2-118:

–camerele de depozitare sunt prevăzute cu sistem de protecţie la incendiu şi condiţii de mediu controlate, având o capacitate de depozitare a combustibilului proaspăt care asigură o perioadă de 9 luni de operare;

–încărcarea combustibilului proaspăt şi descărcarea combustibilului ars se fac cu ajutorul a două maşini de încărcat-descărcat combustibil, pentru fiecare unitate.

● Manipularea şi depozitarea combustibilului ars

–combustibilul ars este descărcat în bazinele de descărcare din clădirile reactoarelor şi transferat sub apă prin canalele de transfer în bazinele de recepţie din clădirea serviciilor unde sunt inspectate de eventuale defecte. Din bazinele de recepţie, tăvile cu combustibil ars sunt transferate în bazinele principale de depozitare, iar combustibilul defect este capsulat în containere speciale şi transferat în bazinele pentru combustibil defect.

–bazinele principale de depozitare au o capacitate nominală de depozitare pentru circa 7 ani de operare a reactorului la putere nominală;

–bazinele de depozitare a combustibilului defect pot asigura o capacitate de depozitare de 300 de fascicule. La ora actuală nu există niciun fascicul de combustibil defect în aceste bazine;

–combustibilul ars este transferat din bazinele principale de depozitare în depozitul intermediar de combustibil ars după o perioadă de minimum 6 ani de răcire. Operaţiile se execută în bazinele de combustibil ars ale centralei unde combustibilul nuclear ars este încărcat într-un coş de stocare (prima barieră de confinare către mediul ambiant). Încărcarea combustibilului ars în coş se realizează sub apă, după care coşul este transferat în extinderea nou construită a clădirii - bazinul de combustibil ars al centralei (SICA). Transferul se face într-un container transportat cu un trailer special, din centrală la depozitul intermediar de combustibil ars (DICA), şi este introdus într-un cilindru din oţel ce are o capacitate de 10 coşuri. După umplere, dopul cilindrului este sudat (a doua barieră de confinare). Cilindrii sunt înglobaţi câte 20 într-o structură de beton ce asigură protecţia la radiaţii. Suprafaţa DICA este de 24.000 mp. După aproximativ 50 de ani combustibilul va fi mutat într-un depozit final.

7.3.Gospodăria de apă grea (D2O)

Apa utilizată pentru fiecare unitate nucleară se află stocată în câte 4 rezervoare, având fiecare 71 mc (stocare apă grea şi apă grea aflată în circuitele sistemelor reactorului). Sistemele care utilizează apa grea ca fluid de lucru sunt:

–sistemele circuitului primar şi auxiliare;

–sistemele moderatorului şi auxiliare;

–sistemele maşinii de încărcare/descărcare combustibil şi auxiliare.

Gestiunea apei grele se realizează ţinându-se o evidenţă foarte strictă a inventarului D(2)O, a pierderilor D(2)O şi a recuperărilor D(2)O.

Pentru o unitate pierderile medii anuale de apă grea din proiect, considerate în costurile de operare, sunt de maximum 5,2 t/an.

Datele referitoare la cantitatea de apă grea recuperată şi reutilizată în sisteme (recuperări), precum şi pierderile tehnologice între anii 2003-2006 sunt prezentate în tabelul următor în kg [D(2)O de puritate 100%]:

Reconcentrarea apei grele se face în scopul creşterii concentraţiei izotopice la nivelul acceptat prin proiect pentru sistemele nucleare, în scopul de a separa apa uşoară dintr-un amestec de apă uşoară şi grea printr-un proces de distilare fracţionată.

Valoarea-limită de proiect pentru pierderile tehnologice este de 5.200 kg/an, acestea fiind compensate prin achiziţii de apă grea.

a)combustibilului nuclear;

b)deşeurilor radioactive care sunt produse în cadrul facilităţilor CNE şi stocate în cadrul acestora.

Sursele de radiaţii controlate se clasifică în: surse radioactive, generatori de radiaţii, instalaţii nucleare, materiale radioactive.

Noţiunea de transport surse de radiaţii controlate nu se aplică în incinta CNE Cernavodă şi acolo unde transportul nu implică drumurile publice.

Transportul surselor de radiaţii controlate în exteriorul CNE Cernavodă se va face respectând legislaţia specifică în vigoare emisă de CNCAN, şi anume Normele privind transportul materialelor radioactive, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 357/2005.

Cerinţele din aceste norme se aplică împreună cu reglementările privind transportul mărfurilor periculoase din România, precum şi împreună cu reglementările specifice emise de alte autorităţi competente din domeniul transportului de mărfuri periculoase.

În conformitate cu cerinţele din autorizaţia de funcţionare a CNE Cernavodă, trimestrial şi semestrial este raportată la CNCAN situaţia transporturilor de materiale radioactive efectuate de/pentru centrală.

Transportul combustibilului proaspăt şi al apei grele este asigurat de furnizori, Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) Piteşti şi, respectiv, ROMAG Drobeta-Turnu Severin, responsabilitatea revenind în întregime acestora. La efectuarea acestor transporturi se respectă cerinţele şi normele CNCAN în vigoare, referitoare atât la autorizaţiile de transport (pentru mijloacele de transport, avizarea individuală a fiecărui transport etc.), condiţiile de transport, pregătirea personalului (conducător auto, însoţitor), însoţirea convoiului pentru avertizare şi siguranţă, informarea CNCAN.

E. Planul de urgenţă pe amplasament

Planul de urgenţă al CNE Cernavodă defineşte responsabilităţile pentru îndeplinirea acţiunilor de răspuns şi identifică măsurile necesare pentru controlul şi ameliorarea consecinţelor accidentelor pe amplasament şi minimizarea acestora în afara lui. Acest plan este descris în Planul de urgenţă pe amplasament, document aprobat de CNCAN.

Acţiunile de răspuns sunt descrise detaliat în procedurile de urgenţă pe amplasament.

Planul de urgenţă pe amplasament cuprinde următoarele elemente:

a)situaţii de urgenţă;

b)clasificarea situaţiilor de urgenţă;

c)organizarea pentru urgenţă;

d)activităţi de răspuns la urgenţă;

e)amenajări şi echipamente de urgenţă;

f)interfaţa dintre CNE Cernavodă şi autorităţile publice;

g)faza de recuperare;

h)pregătirea pentru urgenţă;

i)evaluarea planului de urgenţă;

j)revizia planului de urgenţă.

Planul de urgenţă pe amplasament acoperă toate activităţile efectuate pe amplasamentul CNE Cernavodă în cazul urgenţelor, pentru a proteja personalul centralei. Măsurile necesare pentru controlul şi ameliorarea consecinţelor includ definirea organizării personalului, responsabilităţilor, amenajărilor disponibile, cerinţelor procedurale, cerinţelor de pregătire şi convenţiilor cu organizaţiile din exterior.

Planul de urgenţă pe amplasament acoperă, de asemenea, acţiunile iniţiale care trebuie luate pentru a proteja populaţia în primele ore ale unei urgenţe ce poate avea un impact exterior.

Responsabilitatea planificării intervenţiei în exteriorul amplasamentului, la nivel local, revine Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (IJSU) Constanţa.

Timpul necesar pentru ca forţele de răspuns în exterior să funcţioneze efectiv este estimat la 2-4 ore.

F. Securitatea zonei

La CNE Cernavodă, protecţia fizică constând într-un ansamblu de măsuri de pază şi protecţie este destinată să protejeze materialele nucleare împotriva acţiunilor ostile (furturi, sustrageri), precum şi instalaţiile nucleare împotriva sabotajelor comise de grupări teroriste.

Protecţia se realizează prin bariere, echipamente de detecţie, supraveghere şi alte măsuri.

Sistemul de protecţie fizică la CNE Cernavodă este aprobat de CNCAN, în conformitate cu prevederile Normelor CNCAN de protecţie fizică şi a ghidurilor aplicabile.

Tot în scopul prevenirii folosirii neautorizate a materialelor nucleare, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a instituit controlul de garanţii nucleare constând într-un sistem de gestiune şi de verificare scriptică şi fizică a stocurilor, cu implicarea directă a experţilor acesteia.

Securitatea radiologică este asigurată în conformitate cu reglementările stabilite de organismul de reglementare, care se referă la radioprotecţia lucrătorilor expuşi profesional şi la radioprotecţia mediului, şi anume:

–Norme fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000;

–norme de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională a lucrătorilor externi;

–norme de dozimetrie individuală;

–norme privind limitarea eliberărilor de efluenţi radioactivi în mediu;

–normă privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalaţiile nucleare şi radiologice;

–normă privind monitorizarea radioactivităţii mediului în vecinătatea unei instalaţii nucleare sau radiologice;

–norme privind calculul dispersiei efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de la instalaţiile nucleare;

–norme privind măsurările meteorologice şi hidrologice la instalaţiile nucleare.

Se vor respecta prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.542/2006 privind înregistrarea şi raportarea dozei pacienţilor.

G. Protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi ocrotirea naturii

Se vor respecta concluziile "Studiului impactului termic determinat de exploatarea simultană a unităţilor 1 şi 2 de la CNE Cernavodă în soluţia evacuării în CDMN a apei calde", realizat de ICIM Bucureşti, care recomandă:

–monitorizarea ceţii, în colaborare cu staţiile meteorologice Cernavodă şi Medgidia, în zonele:

a)zona de debuşare a apei calde la Cernavodă; şi b) pe traseul biefului II al CDMN la Medgidia şi cu frecvenţa stabilită de comun acord cu autorităţile din domeniul gospodăririi apelor.

Se va menţine descărcarea efluentului cald în CDMN cu o diferenţă de temperatură de 7-10o C pentru a nu induce efecte asupra biocenozei (alge, peşti, nevertebrate din bentos, bacterii).

3.Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi, nivelul de zgomot, de radiaţii, admise la evacuarea în mediul înconjurător, depăşiri permise şi în ce condiţii

3.1.Apa

3.1.1.Efluenţi lichizi neradioactivi

Autorizaţia de gospodărire a apelor impune valorile maxime admise la evacuare ale indicatorilor de calitate, în funcţie de categoria apei evacuate (ape tehnologice, ape pluviale, inclusiv drenaje inactive, ape menajere) şi de receptorul autorizat (Dunăre, Canalul Dunăre-Marea Neagră, canalizarea menajeră).

Autorizaţia de gospodărire a apelor (AGA) privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru unităţile 1 şi 2 s-a emis de către Administraţia Naţională "Apele Române" sub nr. 177 din 7 septembrie 2007 şi este modificată prin Autorizaţia de gospodărire a apelor modificatoare a Autorizaţiei nr. 177 din 7 septembrie 2007, emisă cu nr. 51 din 3 martie 2008.

Documentul - parte integrantă a autorizaţiei, intitulat "Regulament de funcţionare-exploatare şi întreţinere, cod U1/U2-03700-ST", rev.0, vizat spre neschimbare de către autoritatea de gospodărire a apelor a rămas neschimbat.

Scopul modificării Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 177/2007 a fost:

–solicitarea înaintată de S.N.N. - S.A. - CNE Cernavodă de introducere a bicidului MB-40 şi a limitei de evacuare aferente în baza recomandărilor "Studiului ecotoxicologic al biocidului MB-40" întocmit de Institutul de Cercetare pentru Protecţia Plantelor, şi a punctului de vedere transmis de Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral cu nr. 15.576/LE/PI din 5 octombrie 2007;

–introducerea limitei de evacuare pentru lichidul scintilator tip ULTIMA GOLD LLT, în baza "Studiului de impact pentru obţinerea limitei de evacuare a lichidului de scintilaţie tip ULTIMA GOLD LLT şi a metodei de monitorizare aferente", întocmit de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului ICIM Bucureşti, şi a punctului de vedere transmis de Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral cu nr. 3.564/CD din 5 martie 2008, care recomandă înlocuirea denumirii comerciale a etilenglicolului cu denumirea chimică.

Indicatorii de calitate ai apelor evacuate de Unitatea nr. 1 şi de Unitatea nr. 2, conform Autorizaţiei de gospodărire a apelor modificatoare a Autorizaţiei nr. 177 din 7 septembrie 2007, emisă cu nr. 51 din 3 martie 2008, se vor încadra în limitele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare:

┌───────────────────────┬────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐

│Categoria apei evacuate│ Indicatori de calitate │ Valori maxim admise │

│ │ │ - mg/l - │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│Ape uzate menajere │Conform Hotărârii Guvernului nr. 188/ │ │

│(necontaminate │NTPA 002/2002, cu modificările şi │ │

│radioactiv) │completările ulterioare │ │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│Ape tehnologice │Temperatura │ │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │pH │6,5-9,0 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Suspensii │25 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Fier total ionic │1,5 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Cloruri │250 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Sulfaţi │200 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Amoniu │3 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Fosfor │1 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │CBO5 │15 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Sodiu │100 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Calciu │150 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Magneziu │50 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Produs petrolier │2 (fără iriz.) │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Hidrazină │0,1 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Morfolină │0,4 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Ciclohexilamină │0,1 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Hidroxid de litiu │0,025 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Amestec de hidrazină + hidroxid de litiu│0,1 + 0,025 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Amestec de hidrazină + morfolină │0,1 + 0,4 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Amestec de hidrazină + morfolină + │0,1 + 0,4 + 0,1 │

│ │ciclohexilamină │ │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Rodamină - cu evacuare în CDMN │2,0 │

│ │ - cu evacuare în Dunăre │10,0 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Fluoresceină - cu evacuare discontinuă │0,25 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │RGCC-100 │1,0 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Biomate 5716 │1,0 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Biocid MB-40 │5,2 substanţă activă │

│ │ │0,01 produs comercial │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Etilenglicol │< 1,0 │

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤

│ │Lichid de scintilaţie ULTIMA GOLD LLT │0,001 substanţă activă │

│ │ │0,00195 produs comercial│

├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┴────────────────────────┤

│Ape pluviale, inclusiv │Conform prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodă- │

│cele din drenajul │ririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind │

│subteran şi cele │clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii │

│stocate în basa exte- │stării ecologice a corpurilor de apă. │

│rioară de drenaj │ │

└───────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Din punct de vedere al încărcării termice temperatura apelor tehnologice evacuate:

● în bieful II al CDMN (în bazinul de liniştire al CHE recuperare) va fi de maximum 7°C peste temperatura apei biefului I al CDMN, astfel încât temperatura apei în acest bief, în aval de punctul de descărcare al canalului, să nu depăşească 25°C;

● În Dunăre va fi de maximum 10°C peste temperatura apei fluviului Dunărea, dar nu mai mare de 35°C, după parcurgerea zonei de amestec.

Din punct de vedere radioactiv, înainte de evacuare, toate apele vor avea un conţinut radioactiv în limitele stabilite de CNCAN şi de Ministerul Sănătăţii Publice, prin autorităţile abilitate în acest sens.

Monitorizarea din punctul de vedere al radioactivităţii se va face conform celor stabilite de autoritatea competentă în acest domeniu.

Depăşiri permise şi în ce condiţii pot fi făcute aceste depăşiri:

–valorile indicatorilor "Substanţa organică şi suspensii" pot fi depăşite la evacuare numai în condiţiile în care acestea prezintă depăşiri în secţiunea Dunăre - amonte priza de apă a Sistemului de alimentare cu apă a oraşului Cernavodă. În acest caz, valorile indicatorilor de calitate menţionaţi mai sus nu pot fi mai mari decât valorile corespunzătoare determinate în secţiunea de control. În acest sens, beneficiarul este obligat ca prin laboratorul propriu să analizeze aceşti indicatori, conform frecvenţei stabilite, iar rezultatele din buletinele de analiză să le transmită în timp util la Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române";

–utilizarea produsului biocid MB-40 se face numai pe circuitul apa tehnică RSW, la condiţionarea circuitelor de răcire de la condensatoare şi numai după anunţarea autorităţii teritoriale de gospodărirea apelor, cu minimum 5 zile înainte, în vederea monitorizării calitative a receptorilor. Apele uzate încărcate, rezultate în urma procesului de biocidare, se evacuează numai în Dunăre, prin intermediul canalului Şeimeni. Orice extindere a utilizării produsului în cadrul folosinţei de apă şi la alte cerinţe este interzisă, aceasta putându-se face numai după obţinerea unui accept prealabil din partea autorităţii competente de gospodărire a apelor;

–valorile indicatorilor de calitate a apelor pluviale, a apelor de la spălarea filtrelor din Staţia de tratare chimică a apei, de la centrala termică, de la separatorul de păcură, inclusiv cele din drenajele inactive din sala maşinilor, se vor determina în primul cămin situat în amonte de intrarea în bazinul de aspiraţie. Nu se admit depăşiri ale valorilor maxime ale indicatorilor de calitate stabilite la evacuarea în receptori, în cele trei secţiuni de control stabilite prin protocolul încheiat cu Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române". Excepţia o constituie indicatorul de calitate - produs petrolier -, care se va determina periodic în căminul CP 261.

Gazele nobile radioactive se măsoară numai on-line, pe baza unei probe reprezentative prelevate la coş; evacuările sunt calculate pe baza citirilor de la Monitorul de efluenţi gazoşi.

● Efluenţi lichizi

Determinarea conţinutului de tritiu şi radionuclizi emiţători gama înainte de deversarea unui tanc se efectuează prin prelevarea unei probe, care este analizată în Laboratorul chimic.

Probele de efluenţi lichizi sunt prelevate de către Monitorul de efluenţi lichizi în timpul evacuării tancurilor. Pe probele lichide colectate din fiecare tanc deversat se fac următoarele analize:

Pentru controlul suplimentar al evacuărilor de efluenţi lichizi, săptămânal se prelevează o probă integrată din Canalul apei de răcire condensatori, pe care se fac următoarele analize:

Trimestrial se raportează sumarul lunar al evacuărilor radioactive către autoritatea de reglementare CNCAN, în cadrul raportului tehnic trimestrial al centralei şi către APM Constanţa. Evacuările radioactive sunt raportate detaliat în raportul de mediu anual al centralei către CNCAN şi APM Constanţa.

1.3.Laboratorul chimic

Laboratorul chimic asigură controlul chimic pentru U1 şi U2 şi este amplasat în Clădirea serviciilor aferentă fiecărei unităţi nucleare. Principalele activităţi care se desfăşoară în laboratorul chimic din punctul de vedere al monitorizării mediului sunt următoarele:

–analiza probelor de efluenţi lichizi radioactivi, înainte de deversarea acestora;

–analiza filtrelor în caz de alarmă la Monitorul de efluenţi gazoşi;

–monitorizarea chimică a efluenţilor lichizi neradioactivi;

–efectuarea de analize chimice;

–înregistrarea şi păstrarea datelor cronologice de referinţă.

Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici ai efluentului lichid neradioactiv se face în conformitate cu Protocolul încheiat între S.N.N. - S.A. - Sucursala CNE Cernavodă şi Administraţia Naţională "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral Constanţa, parte integrantă a autorizaţiei de gospodărire a apelor.

Prin protocol sunt stabilite punctele de prelevare probe şi frecvenţa de prelevare/analizare a indicatorilor fizico-chimici autorizaţi, astfel:

a)Punctele de prelevare a probelor:

b)Frecvenţa de analiză

c)Indicatorul "Temperatura"

Se determină zilnic de către un reprezentant al CNE Cernavodă şi DADL Constanţa.

Secţiunile de control pentru determinarea temperaturilor sunt stabilite pentru diferitele utilizări ale apei: pentru apa brută prelevată şi pentru apă tehnologică evacuată.

d)În caz de deversări accidentale

În cazul unor scurgeri chimice (scurgeri accidentale de substanţe chimice) sau al deversării accidentale a unor efluenţi lichizi în afara limitelor de evacuare permise, frecvenţa de analizare va fi stabilită de secţia chimică, astfel încât să asigure controlul efluentului lichid până când indicatorii de calitate vor fi în limitele admise de autorizaţia de gospodărire a apelor.

Alte tipuri de evaluări

Ape pluviale: calitatea apelor evacuate prin sistemul de canalizare pluvială se verifică pe o probă recoltată din căminul de ape pluviale.

Ape uzate menajere: calitatea apelor uzate evacuate prin sistemul de canalizare ape uzate menajere se verifică pe probe prelevate din staţiile de pompare apă menajeră aparţinând CNE Cernavodă. Analizele sunt efectuate de către un laborator autorizat, pe bază de contract de servicii.

În cazul unor scurgeri accidentale de substanţe chimice sau a deversării accidentale a unor efluenţi lichizi în afara limitelor de evacuare permise, frecvenţa de analizare va fi stabilită de Secţia chimică, astfel încât să se asigure controlul efluentului lichid, până când indicatorii de calitate vor fi în limitele admise de autorizaţia de gospodărire a apelor.

Pentru indicatorii de calitate a factorilor de mediu (alţii decât apa), frecvenţa de determinare şi modul de monitorizare se vor stabili printr-un protocol încheiat între S.N.N. S.A. - Sucursala CNE Cernavodă şi APM Constanţa.

Monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră:

Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră de către CNE Cernavodă, inclusiv metodologia şi frecvenţa de monitorizare, se realizează conform Planului de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, aprobat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi ataşat la autorizaţiile în vigoare pentru anul de raportare 2007 şi pentru perioada 2008-2012.

Raportul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră se întocmeşte pentru anul precedent şi se verifică de către un verificator atestat, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii gaze cu efect de seră.

2.Datele care vor fi raportate autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului şi periodicitatea

La APM Constanţa sunt transmise, conform protocolului în vigoare şi legislaţiei de protecţie a mediului, următoarele rapoarte:

a)rapoarte lunare:

–raport privind rezultatele monitorizării chimice a influentului şi efluentului lichid neradioactiv, inclusiv valorile temperaturii;

–evidenţa gestiunii deşeurilor lichide şi solide radioactive;

b)rapoarte trimestriale:

–raport privind concentraţiile de poluanţi (alţii decât cei radioactivi) în factorii de mediu;

–raportare privind evacuările de efluenţi lichizi şi gazoşi radioactivi la CNE Cernavodă;

c)rapoarte semestriale:

–utilizarea agenţilor frigorifici incluşi şi a altor substanţe ce depreciază stratul de ozon;

–inventar de uleiuri şi ulei uzat;

d)rapoarte anuale

–rezultatele programului de monitorizare a radioactivităţii mediului (ianuarie-decembrie);

–inventar emisii de poluanţi în atmosferă;

–reinventarierea emisiilor de gaze cu efect de seră conform Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice;

–inventar de deşeuri industriale neradioactive;

–mercur şi compuşi cu mercur;

–biocide (dezinfectante, antiseptice, decontaminante);

–raportarea deşeurilor de ambalaje;

e)raportări anuale la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului:

–substanţe şi preparate chimice periculoase, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase.

–raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind schema de comercializare a certificatelor de emisii gaze cu efect de seră.

IV. Modul de gospodărire a deşeurilor şi ambalajelor

1.Deşeuri produse (tipuri, compoziţie, cantităţi)

1.1.Deşeuri radioactive:

Inventarul deşeurilor radioactive existente pe amplasament este următorul:

Se vor respecta prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată, şi normativele CNCAN specifice managementului gospodăririi deşeurilor radioactive.

1.2.Deşeurile industriale neradioactive

Deşeurile industriale neradioactive sunt toate deşeurile care nu prezintă contaminare liberă detectabilă şi debite de doză la contact peste valoarea fondului natural.

Condiţionarea deşeurilor chimice se efectuează conform recomandările Departamentului chimic pentru situaţiile neprevăzute, ca rezultat al analizării deşeurilor de către Laboratorul chimic.

Pentru deşeurile neradioactive, inclusiv cele chimice, colectate din centrele-satelit de deşeuri în spaţiul de deţinere temporară amenajat în Unitatea 1, clădirea turbinei, cota 100, condiţionarea constă în inspectarea etichetării, a integrităţii ambalajelor, prelevarea de probe în vederea efectuării analizelor de tritiu şi gama şi sigilarea containerelor (pentru evitarea unei contaminări ulterioare, până la transferul în afara zonei radiologice).

Deţinerea temporară (până la disponibilizarea în afara unităţii) a deşeurilor chimice neradioactive/substanţelor chimice expirate se face în spaţii special amenajate în Unitatea 3 - clădirea turbinei la Dobroport şi port Columbia. Aceste spaţii sunt ventilate, marcate şi delimitate astfel încât să se identifice uşor destinaţia lor; depozitarea butoaielor se face numai pe paleţi şi există lădiţe de nisip pentru eliminarea prin absorbţie a eventualelor scurgeri accidentale.

Zonele de deţinere temporară sunt prevăzute şi cu cabine de urgenţă dotate cu materiale de intervenţie în caz de scurgeri accidentale.

4.Deşeuri valorificate (tipuri, compoziţie, cantităţi, destinaţie)

Deşeurile neradioactive de hârtie, lemn, metale feroase şi neferoase, baterii cu plumb, PET-uri sunt valorificate şi/sau disponibilizate în vederea revalorificării prin unităţi autorizate pentru colectare şi valorificare.

Tipurile de deşeuri rezultate din activitate sunt: