Decizie nr. 110 din 16 februarie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000, excepţie ridicată de Victor Apostol şi Daniela Apostol în Dosarul nr. 11.689/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

La apelul nominal se prezintă, personal, Victor Apostol, precum şi apărătorul autorilor excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care reiterează argumentele expuse în faţa instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, solicitând, în final, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie şi apreciind că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 8 septembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 11.689/2005, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Victor Apostol şi Daniela Apostol în dosarul menţionat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că instituirea unor complete specializate intră în contradicţie cu prevederile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, întrucât această lege organică prevede doar posibilitatea instituirii unor tribunale specializate, iar nu a unor complete specializate. Totodată, se susţine că prevederile de lege criticate, prin care se instituie complete specializate, sunt derogatorii, neregăsindu-se în nici o lege organică şi nici în prevederile constituţionale. Astfel, se apreciază că se încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, precum şi prevederile art. 124 alin. (2) din Constituţie, întrucât prin dispoziţiile legale criticate se creează o dublă inegalitate, în faţa legii şi în faţa justiţiei. De asemenea, autorii excepţiei arată că instituirea de complete specializate echivalează cu înfiinţarea de instanţe extraordinare, ceea ce contravine art. 126 alin. (5) din Constituţie.

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată. Faptul că la judecarea în primă instanţă compunerea completelor de judecată este diferenţiată în funcţie de includerea infracţiunilor în categoria celor de corupţie nu reprezintă, în opinia Guvernului, o încălcare a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, întrucât legiuitorul poate să instituie, în anumite materii, reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte constituirea instanţei. De asemenea, faptul că infracţiunile de corupţie sunt judecate în fond de către complete specializate formate din doi judecători anume desemnaţi nu echivalează cu instituirea unei instanţe extraordinare.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece acestea sunt aplicabile învinuitului sau inculpatului, fără a face discriminări pe considerente arbitrare în cadrul acestei categorii. Se arată, totodată, că constituirea unor complete specializate care să judece în primă instanţă infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 este în concordanţă şi cu dispoziţiile constituţionale potrivit cărora justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. În plus, apreciază că textul de lege criticat nu face referire la instanţe extraordinare, ci la complete specializate, a căror înfiinţare este reglementată şi în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată. În concluzie, Avocatul Poporului consideră că excepţia este neîntemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, potrivit cărora: "(1) Pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.

(2)La judecătorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători."

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea şi imparţialitatea justiţiei şi ale art. 126 alin. (5) teza întâi privind interzicerea înfiinţării de instanţe extraordinare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate în cauză.

De altfel, prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituţională.

Astfel, prin Decizia nr. 402 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 6 septembrie 2005, Curtea a reţinut că textul de lege criticat nu încălcă principiul egalităţii, câtă vreme acesta se aplică în mod nediferenţiat tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa, respectiv tuturor celor care au săvârşit infracţiuni de corupţie. Aşa fiind, cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că persoanele care au săvârşit infracţiuni de corupţie se află într-o situaţie juridică diferită de cea a persoanelor care au săvârşit alte infracţiuni, astfel încât este justificată distincţia făcută de legiuitor. Pe cale de consecinţă, critica autorilor excepţiei cu un atare obiect nu este întemeiată.

Tot cu acea ocazie, Curtea a reţinut că, în temeiul dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", legiuitorului îi revine obligaţia constituţională de a reglementa procedura de judecată şi, în acest cadru, compunerea completelor ce judecă diferitele categorii de infracţiuni. În exercitarea acestei competenţe exclusive conferite de Legea fundamentală, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, cum este şi cazul normelor criticate, prin care s-a stabilit ca pentru judecarea în primă instanţă a unei anumite categorii de infracţiuni - infracţiunile de corupţie - să se instituie complete specializate, scopul vădit al acestor dispoziţii legale fiind perfecţionarea actului de justiţie.

Constituirea unor astfel de complete nu are semnificaţia instituirii unor instanţe extraordinare, aşa cum eronat susţin autorii excepţiei, întrucât, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, "Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege", iar judecătorii care compun completele specializate fac parte din instanţele judecătoreşti prevăzute de lege, îndeplinind cerinţele de independenţă şi imparţialitate impuse de prevederile constituţionale [art. 124 alin. (2) şi (3)]. De altfel, nici un text constituţional nu interzice specializarea completelor de judecată, ci, dimpotrivă, Legea fundamentală permite chiar înfiinţarea de instanţe specializate în anumite materii [art. 126 alin. (5) teza a doua din Constituţie].

Soluţia adoptată şi considerentele deciziei citate sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Victor Apostol şi Daniela Apostol în Dosarul nr. 11.689/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 februarie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu