Ordonanță de urgență
Ordonanță de urgență nr. 39 din 10 mai 2018
privind parteneriatul public-privat
- Emitent
- Guvernul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 427 din 18 mai 2018
Textul actului · 45 de articole
100%
privind parteneriatul public-privat
Având în vedere necesitatea îndeplinirii prevederilor din Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 1/2018 privind acordarea încrederii Guvernului, cu privire la obiectivele de creștere economică și de consolidare a sustenabilității fiscal-bugetare prin majorarea semnificativă a investițiilor,
ținând cont de angajamentul de a se demara proiecte de investiții publice cu impact semnificativ în economie și de a stimula investițiile private,
în conformitate cu Programul de guvernare, perioada 2018-2020 va fi una în care se va pune accent pe creșterea investițiilor, atât cele finanțate din buget sau prin accelerarea absorbției de fonduri europene, cât și prin stimularea investițiilor private. Consolidarea macroeconomică se va putea realiza printr-o combinație de politici fiscal-bugetar-monetare astfel încât, pe fondul păstrării echilibrelor macroeconomice, să se poată obține creșterea nivelul de bunăstare.
Având în vedere faptul că stimularea investițiilor private se propune a se realiza prin două modalități intersectoriale și cu implicarea activă a statului, respectiv prin amplificarea proiectelor în parteneriat public privat și prin ajutoare de stat acordate de Guvern, care pot afecta echilibrele bugetare dacă nu sunt implementate foarte rapid, pentru a deveni vizibile efectele macroeconomice și bugetare de runda a doua,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
(1)Prezenta ordonanță de urgență reglementează încheierea, derularea și încetarea parteneriatului public-privat.
(2)Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau operarea unui serviciu public, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică de către partenerul public pentru implementarea unui proiect, în cazul în care studiul de fundamentare a proiectului demonstrează, pe lângă elementele principale prevăzute la art. 19, faptul că mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obținute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăți efectuate de către partenerul public sau de către alte entități publice în beneficiul partenerului public.
Mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat de următoarele elemente principale:
a)cooperarea dintre partenerul public și partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public;
b)durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, de peste 5 ani, care să permită partenerului privat recuperarea investiției și realizarea unui profit rezonabil;
c)finanțarea proiectului, în principal din fonduri private și, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice;
d)atingerea scopului urmărit de partenerul public și partenerul privat;
e)distribuirea riscurilor între partenerul public și partenerul privat, în funcție de capacitatea fiecărei părți contractante de a evalua, gestiona și controla un anumit risc.
(1)Formele de parteneriat public-privat sunt următoarele:
a)parteneriatul public-privat contractual - parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public, partenerul privat și o societate nouă al cărei capital social este deținut integral de partenerul privat care va acționa ca societate de proiect;
b)parteneriatul public-privat instituțional - parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public și partenerul privat, prin care se constituie de către partenerul public și partenerul privat o societate nouă, care va acționa ca societate de proiect și care, ulterior înregistrării în registrul societăților, dobândește calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat respectiv.
(2)Atât în cazul parteneriatului public-privat contractual, cât și în cazul parteneriatului public-privat instituțional, dacă o altă entitate publică intenționează să sprijine realizarea proiectului prin asumarea față de partenerul privat desemnat câștigător a procedurii de atribuire a contractului sau față de societatea de proiect a unei/unor obligații de plată sau de garanție, în beneficiul partenerului public, poate face acest lucru numai în situația în care obligația de plată sau de garanție a fost prevăzută în studiul de fundamentare și în documentația de atribuire a procedurii, într-o modalitate clară, precisă și neechivocă, indicându-se condițiile în care poate fi realizată.
(3)Asumarea de către entitatea publică a obligației/ obligațiilor, conform prevederilor alin. (2), se poate face în condițiile stabilite prin documentația de atribuire, după caz:
a)după desemnarea de către partenerul public a câștigătorului procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, dar mai înainte de semnarea contractului, situație în care entitatea publică devine astfel parte a contractului respectiv de la momentul încheierii acestuia; saub) după semnarea contractului de parteneriat public-privat, în timpul executării acestuia, situație în care entitatea publică încheie cu părțile contractului respectiv un act adițional, ce stabilește drepturile și obligațiile reciproce, entitatea publică devenind parte a contractului în cauză de la momentul încheierii actului adițional respectiv.
Contractele de parteneriat public-privat pot fi încheiate și în scopul efectuării unei activități relevante în sectoarele de utilitate publică prevăzute în Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, precum și în vederea realizării de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilități publice prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor art. 1 și 2.
În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a)afiliat - orice persoană asupra căreia se poate exercita, direct sau indirect, o influență dominantă sau care poate exercita o influență dominantă ori care, ca urmare a asocierii cu o persoană, se află sub influența dominantă a unei alte persoane. Influența dominantă se prezumă în cazul în care o persoană, direct sau indirect, deține majoritatea capitalului social subscris sau controlează majoritatea voturilor asociate acțiunilor/părților sociale emise sau poate numi mai mult de jumătate dintre membrii organului de administrare, de conducere sau de supraveghere;
b)finanțatorii contractului de parteneriat public-privat - persoanele fizice sau juridice care pun la dispoziția societății de proiect mijloacele financiare necesare îndeplinirii obligațiilor asumate de partenerul privat, în temeiul contractului de parteneriat public-privat;
c)finanțarea contractului de parteneriat public-privat - presupune finanțarea investițiilor realizate în cadrul contractului și finanțarea utilizării bunului/bunurilor sau operării serviciului public ce formează obiectul contractului;
d)investitor privat - orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice, română sau străină, care aparține categoriilor prevăzute la art. 8, care și-a manifestat interesul de a participa în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;
e)investiții realizate în cadrul proiectului - investiții care au drept obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri în cadrul contractului de parteneriat public-privat;
f)partener privat - investitorul privat sau asocierea de investitori privați care a semnat cu partenerul public contractul de parteneriat public-privat;
g)societate de proiect - societate care se înființează și funcționează în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul implementării contractului de parteneriat public-privat;
h)închidere financiară - o etapă definită în contractul de parteneriat public-privat și în contractul sau contractele de finanțare încheiate cu finanțatorii contractului de parteneriat public-privat care reprezintă data la care au fost îndeplinite toate condițiile suspensive pentru intrarea în vigoare a obligației finanțatorilor de a pune la dispoziție fondurile necesare finanțării contractului de parteneriat public-privat.
Este partener public, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, oricare dintre entitățile care sunt autorități contractante sau entități contractante în sensul art. 4 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, al art. 4 din Legea nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 9 și 10 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare.
Orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice poate să participe în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, cu condiția să nu aparțină categoriilor de parteneri publici prevăzute la art. 7.
Investitorul privat desemnat câștigător al procedurii de atribuire care încheie un contract de parteneriat public-privat dobândește calitatea de partener privat.
Finanțarea investițiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura, după caz:
a)integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat; saub) din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.
Partenerul privat asigură finanțarea necesară realizării investițiilor din resurse proprii și/sau din resurse atrase din partea unor finanțatori.
(1)Partenerul public poate contribui la finanțarea realizării investițiilor cu resurse financiare publice provenind inclusiv din fonduri externe nerambursabile post-aderare și din contribuția națională aferentă acestora, în condițiile prevăzute de legislația națională și cea a Uniunii Europene.
(2)Cota de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile și contribuția națională aferentă unor astfel de fonduri nu poate depăși 25% din valoarea totală a investiției.
(1)Partenerul public poate contribui la realizarea proiectului de parteneriat public-privat prin una sau mai multe dintre următoarele modalități, în condițiile specificate în documentația de atribuire și în contractul de parteneriat public-privat, astfel:
a)constituirea, fără a fi necesară parcurgerea unor proceduri de atribuire distincte de cele prevăzute la art. 25, a anumitor drepturi în favoarea societății de proiect sau partenerului privat, în condițiile contractului de parteneriat public-privat;
b)aporturi în numerar la capitalul social al societății de proiect;
c)asumarea unor obligații de plată față de partenerul privat sau societatea de proiect sau a unor obligații de plată aferente realizării investițiilor prevăzute de art. 12 alin. (1);
d)acordarea de garanții în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit sau instituții financiare.
(2)Partenerul public poate efectua plăți din fonduri publice către societatea de proiect ori partenerul privat exclusiv pe parcursul operării și întreținerii proiectului realizat în parteneriat public-privat, cu excepția participării la finanțarea investițiilor care se realizează în cadrul proiectului, în condițiile prevăzute la alin. (1) și la art. 12.
(3)În vederea constituirii și utilizării de fonduri publice necesare efectuării plăților către societatea de proiect ori partenerul privat conform prevederilor alin. (2) aferent derulării proiectelor de parteneriat public-privat aprobate de Guvern se va înființa în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat. Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale și nefiscale, inclusiv subvenții, prevăzute de actul normativ de înființare a respectivului fond special.
(1)Prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public va putea transmite sau constitui, în favoarea societății de proiect, dreptul de a colecta și utiliza pentru derularea proiectului tarife de la beneficiarii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat. Tipurile de tarife și nivelul acestora se reglementează în condițiile legii.
(2)Veniturile proiectului rezultate din colectarea tarifelor de către societatea de proiect se completează cu obligațiile de plată ale partenerului public către societatea de proiect sau partenerul privat, după caz, conform prevederilor contractului de parteneriat public-privat.
Beneficiarul direct al utilizării bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul parteneriatului public-privat poate fi, în condițiile stabilite prin contractul de parteneriat public-privat, fie partenerul public ori o altă entitate publică, fie publicul în general.
(1)Partenerul privat sau, după caz, societatea de proiect poate constitui garanții cu privire la creanțele și drepturile deținute în temeiul contractului de parteneriat public-privat, exclusiv în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit sau instituții financiare și numai pe durata contractului de parteneriat public-privat.
(2)Partenerul privat poate constitui garanții asupra acțiunilor sau părților sociale deținute în societatea de proiect, exclusiv în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit sau instituții financiare și numai pe durata contractului de parteneriat public-privat.
(3)Prin contractul de parteneriat public-privat se va conveni modalitatea de preluare sau de stingere a garanțiilor prevăzute la alin. (1) și (2), în ipoteza încetării contractului înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, în vederea protejării interesului public și a intereselor finanțatorilor contractului.
(4)Partenerul public poate constitui garanții și își poate asuma obligații în temeiul unor contracte instituind raporturi juridice directe între partenerul public și finanțatorii contractului de parteneriat public-privat, contracte ce vor putea fi semnate și de către partenerul privat și/sau societatea de proiect.
(1)În vederea încheierii și începerii executării obligațiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat este necesară parcurgerea următoarelor etape:
a)realizarea de către partenerul public a unui studiu de fundamentare;
b)aprobarea studiului de fundamentare de către Guvern pentru proiectele administrației publice centrale sau, după caz, de către autoritățile deliberative pentru proiecte ale administrației publice locale;
c)parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;
d)aprobarea contractului de parteneriat public-privat rezultat în urma finalizării negocierilor și inițializat de către părți de către Guvern pentru proiectele administrației publice centrale sau, după caz, de către autoritățile deliberative pentru proiecte ale administrației publice locale;
e)semnarea contractului de parteneriat public-privat;
f)îndeplinirea tuturor condițiilor suspensive prevăzute în contractul de parteneriat public-privat, inclusiv a închiderii financiare.
(2)Partenerul public are obligația de a transmite Institutului Național de Statistică, în termen de 30 de zile de la semnare, o copie conformă cu originalul a contractului de parteneriat publicprivat.
(3)Orice modificare a contractului de parteneriat public-privat în timpul derulării acestuia se realizează cu aprobarea Guvernului sau a autorității deliberative care a aprobat încheierea contractului, după caz.
(4)Guvernul poate decide prin hotărâre ca anumite proiecte pe care le consideră strategice să fie pregătite și atribuite în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
(1)Inițiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat aparține partenerului public.
(2)Pentru întocmirea studiului de fundamentare, partenerul public poate contracta serviciile de consultanță necesare în funcție de specificul proiectului, între care servicii de natură tehnică, financiară și juridică.
(3)Costurile generate de realizarea studiului de fundamentare și de derularea procedurii de atribuire se suportă de către partenerul public sau de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, după caz.
Studiul de fundamentare trebuie să evidențieze următoarele elemente principale, care justifică, din punct de vedere economic, implementarea proiectului în parteneriat public-privat:
a)gradul de suportabilitate a proiectului și comparația opțiunilor/aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului;
b)structura de distribuire a riscurilor pentru fiecare opțiune alternativă de implementare a proiectului;
c)caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul public și la datoria publică, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislației Uniunii Europene;
d)finanțabilitatea proiectului;
e)eficiența economică a proiectului.
(1)Gradul de suportabilitate a proiectului reprezintă posibilitatea generică a proiectului de a mobiliza resursele financiare necesare acoperirii costurilor.
(2)Gradul de suportabilitate a proiectului privește capacitatea financiară a partenerului public și a oricăror altor entități publice implicate, necesară îndeplinirii obligațiilor de natură financiară asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat, și, după caz, capacitatea financiară a beneficiarilor direcți ai utilizării bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul parteneriatului public-privat.
Studiul de fundamentare cuprinde o identificare a categoriilor de riscuri aferente implementării proiectului, cuantificarea acestora și o prezentare a unor alternative de alocare a riscurilor între părțile contractante, în funcție de capacitatea fiecărei părți de a gestiona riscul asumat.
Din studiul de fundamentare trebuie să rezulte în ce măsură obligațiile care urmează să fie asumate de către partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public-privat afectează limitele de datorie publică și deficit bugetar, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislației Uniunii Europene.
(1)Studiul de fundamentare trebuie să analizeze și să stabilească finanțabilitatea proiectului în regim de parteneriat public-privat.
(2)Un proiect este considerat finanțabil dacă structura sa tehnică, financiară și juridică permite, în condițiile pieței, atragerea de credite și/sau a altor resurse financiare, în vederea asigurării finanțării proiectului pe toată perioada de derulare.
(1)Eficiența economică a proiectului este demonstrată prin întocmirea și includerea, în cadrul studiului de fundamentare, și a unei analize cost-beneficiu din care să rezulte argumentele care justifică realizarea proiectului în parteneriat public-privat.
(2)În analiza eficienței economice a proiectului se realizează o comparație a costurilor estimate pe întreaga durată a contractului ajustate cu valoarea riscurilor în ipoteza realizării proiectului de către partenerul public din fonduri publice raportat la realizarea proiectului în parteneriat public-privat. Respectiva analiză comparativă va lua în considerare costurile nete actualizate aferente realizării proiectului.
Contractele de parteneriat public-privat sunt atribuite potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 100/2016, cu modificările și completările ulterioare, după caz, conform concluziilor studiului de fundamentare elaborate în funcție de obiectul contractului și de modalitatea în care se realizează transferul unei părți semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor și/sau a serviciilor în cauză.
Procedura de selecție a partenerului privat include și procedura de atribuire necesară încheierii contractului de parteneriat public-privat cu societatea de proiect.
Dacă în cadrul procedurii de selecție nu se poate semna contractul de parteneriat public-privat, în condițiile legii, cu niciunul dintre investitorii privați care au depus oferte, partenerul public are dreptul de a lansa o nouă procedură.
(1)În cazul aplicării prevederilor art. 39, procedura de selecție a noului partener privat se face cu respectarea prevederilor art. 25.
(2)În situația în care, în baza contractului de parteneriat public-privat aplicabil, partenerul public are raporturi juridice directe cu finanțatorii proiectului, desemnarea noului partener privat de către partenerul public se va face pe baza consultării cu finanțatorii proiectului, în conformitate cu prevederile contractului de parteneriat public-privat în cauză.
(3)În cazul în care nu poate fi încheiat contractul cu un nou partener privat, partenerul public va rezilia contractul de parteneriat public-privat în cauză.
Prevederile Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Contractul de parteneriat public-privat încheiat în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență este contract administrativ.
(1)În situația asocierii unor entități publice în vederea atribuirii și încheierii unui contract de parteneriat public-privat, acestea trebuie să stabilească, în acordul de asociere:
a)modul de repartizare între asociați și condițiile de exercitare a drepturilor și obligațiilor ce decurg din calitatea de partener public, pe parcursul executării contractului de parteneriat public-privat, cu respectarea dispozițiilor legale în materia proprietății publice;
b)modul de utilizare a bunului/bunurilor și de operare a serviciului public ce formează obiectul parteneriatului publicprivat;
c)modul de repartizare între asociați, la terminarea contractului, și condițiile ulterioare de exercitare a drepturilor asupra bunului/bunurilor ce formează obiectul parteneriatului public-privat, cu respectarea dispozițiilor legale în materia proprietății publice.
(2)Societatea de proiect se constituie având ca scop exclusiv realizarea tuturor activităților necesare, direct și indirect, pentru îndeplinirea obiectului proiectului de parteneriat publicprivat.
Contractul de parteneriat public-privat reglementează cel puțin următoarele aspecte:
a)obiectul proiectului realizat în parteneriat public-privat;
b)condițiile de înființare și funcționare a societății de proiect;
c)termenele de realizare a lucrărilor;
d)drepturile constituite în favoarea partenerului privat și a societății de proiect, inclusiv cu privire la bunurile cu care partenerul public contribuie la realizarea proiectului de parteneriat public-privat;
e)drepturile și obligațiile partenerului public, ale partenerului privat și ale societății de proiect, pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat, inclusiv obligațiile partenerului privat și ale societății de proiect menite să garanteze respectarea destinației bunurilor implicate în proiectul de parteneriat public-privat și a condițiilor de realizare a serviciului public;
f)regimul juridic al bunurilor implicate în proiect, inclusiv al bunurilor realizate sau dobândite în cursul derulării proiectului, și modalitatea de transfer al acestor bunuri la încetarea contractului, cu respectarea dispozițiilor legale în materia proprietății publice;
g)durata contractului;
h)modalitatea de finanțare și etapele proiectului de parteneriat public-privat;
i)remunerarea partenerului privat, indicând în detaliu modalitatea de calcul și de plată, inclusiv posibilitatea compensărilor/deducerilor între sumele de plată cuvenite partenerului privat și orice eventuale daune sau alte sume de plată datorate de către partenerul privat;
j)modalitatea de alocare a riscurilor în cadrul proiectului de parteneriat public-privat;
k)caracteristicile și obiectivele de performanță ale bunului sau bunurilor ce vor fi realizate în cadrul proiectului, precum și indicatorii de performanță ai serviciului public ce formează obiectul proiectului;
l)modalitatea de monitorizare și control de către partenerul public al respectării obligațiilor partenerului privat și ale societății de proiect;
m)procedura de aprobare de către partenerul public a contractelor încheiate de partenerul privat și societatea de proiect cu afiliații partenerului privat;
n)garanțiile de bună execuție ce vor fi asigurate de partenerul privat;
o)asigurările ce vor fi încheiate și menținute pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat;
p)proceduri de preluare a drepturilor și obligațiilor partenerului privat de către finanțatorii proiectului și/sau un nou partener privat;
q)răspunderea contractuală, inclusiv sancțiunile și penalitățile aplicabile partenerului privat în cazul neexecutării obligațiilor sale, în special în cazul neatingerii sau nemenținerii obiectivelor ori indicatorilor de performanță, precum și, după caz, posibilitatea compensării sumelor astfel datorate de partenerul privat cu plățile datorate de partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public-privat;
r)dreptul partenerului public de a modifica unilateral anumite părți ale contractului și dreptul partenerului public de a denunța unilateral contractul, precum și condițiile de exercitare a acestor drepturi conform prevederilor art. 35, inclusiv modalitatea de stabilire și plată a eventualei compensații datorate partenerului privat;
s)mecanisme de împărțire a profitului din refinanțare;
t)procedura și limitele subcontractării;
u)cauzele de încetare a contractului și condițiile în care se asigură continuitatea serviciului public realizat în cadrul parteneriatului public-privat;
v)clauze care să reglementeze compensațiile datorate de părți în caz de încetare a contractului înainte de termen;
w)orice alte aspecte care, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, sunt parte a contractului de parteneriat public-privat.
(1)Durata contractului de parteneriat public-privat se stabilește, în principal, în funcție de perioada de amortizare a investițiilor ce urmează să fie realizate de către societatea de proiect și în funcție de modalitatea de finanțare a acestor investiții.
(2)Stabilirea duratei se va face astfel încât:
a)să se evite restricționarea artificială a concurenței;
b)să se asigure un profit rezonabil pentru domeniul respectiv, ca urmare a exploatării bunului/bunurilor și operării serviciului public ce formează obiectul proiectului;
c)să se asigure un nivel rezonabil și suportabil al prețurilor pentru serviciile ce formează obiectul proiectului, ce urmează să fie plătite de către beneficiarii serviciilor.
(1)Partenerul public poate constitui, fără parcurgerea unei proceduri de atribuire distincte de procedura prevăzută la art. 25, în beneficiul societății de proiect, cu privire la bunuri destinate realizării proiectului și asupra cărora are dreptul de a dispune:
a)drepturi de concesiune asupra bunurilor proprietate publică sau drepturi născute din închirierea bunurilor proprietate publică;
b)drepturi de superficie, de servitute sau drepturi de folosință asupra bunurilor proprietate privată.
(2)Partenerul privat sau societatea de proiect, după caz, nu va putea subconcesiona, în tot ori în parte, bunurile, serviciile sau lucrările concesionate și nu va putea încredința realizarea obiectului contractului unei alte persoane, cu excepția cazurilor anume prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
(1)Din motive excepționale legate de interesul public, partenerul public poate modifica unilateral sau, după caz, denunța unilateral contractul de parteneriat public-privat, cu respectarea următoarelor condiții:
a)această posibilitate, inclusiv categoriile de motive excepționale legate de interesul public, a fost inclusă în documentația de atribuire, într-o modalitate clară, precisă și neechivocă, precum și în contractul de parteneriat public-privat;
b)modificarea contractului nu alterează natura generică a contractului inițial;
c)cu notificarea prealabilă a partenerului privat, a societății de proiect și a finanțatorilor proiectului de parteneriat public-privat.
(2)În sensul prezentei ordonanțe de urgență pot constitui motive excepționale legate de interesul public aspecte precum cele legate de sănătatea publică, protecția mediului, standarde de siguranță și calitate, suportabilitatea tarifului de către utilizatorii serviciului, necesitatea de a asigura accesul neîngrădit la un anumit serviciu public.
(3)În cazul în care modificarea ori denunțarea unilaterală a contractului îi aduce un prejudiciu, partenerul privat are dreptul la o justă despăgubire, stabilită potrivit prevederilor documentației de atribuire și contractului de parteneriat public-privat.
(4)Contractul de parteneriat public-privat trebuie să conțină un mecanism de ajustare a plăților către partenerul privat și societatea de proiect, în situația în care modificarea unilaterală a contractului de către partenerul public este favorabilă partenerului privat, prin reducerea lucrărilor ce trebuie executate sau în orice altă modalitate.
(5)În caz de dezacord cu privire la suma despăgubirii/ajustării, aceasta va fi stabilită de către instanța judecătorească competentă. Dezacordul nu va permite, în niciun caz, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor de către partenerul privat sau, după caz, societatea de proiect.
Contractul de parteneriat public-privat poate fi modificat numai în cazurile și în condițiile de modificare a contractului prevăzute de legea care reglementează procedura de atribuire, conform prevederilor art. 25.
Contractul de parteneriat public-privat trebuie să prevadă bunurile sau categoriile de bunuri care, pe parcursul derulării contractului sau la încetarea acestuia, urmează să intre în proprietatea partenerului public, respectiv a societății de proiect inclusiv, după caz:
a)bunurile realizate pe parcursul executării contractului ca urmare a realizării investițiilor asumate de către partenerul privat sau societatea de proiect;
b)bunurile pe care societatea de proiect trebuie să le transfere partenerului public la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;
c)bunurile pe care partenerul public are opțiunea de a le cumpăra la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;
d)bunurile care rămân în proprietatea societății de proiect la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat.
(1)La încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat, drepturile constituite de partenerul public în favoarea partenerului privat sau a societății de proiect vor înceta, iar bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect și reprezentând obiectul contractului de parteneriat public-privat, precum și cele necesare derulării serviciului public ce urmează a fi transferate partenerului public trebuie să fie libere de sarcini, în bună stare de funcționare și exploatabile conform standardelor aplicabile serviciului public și/sau bunurilor similare, în condiții stabilite prin contractul de parteneriat public-privat.
(2)La încetarea contractului de parteneriat public-privat ca urmare a expirării duratei pentru care a fost încheiat, bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect și reprezentând obiectul contractului de parteneriat public-privat, precum și cele necesare derulării serviciului public se transferă partenerului public, cu titlu gratuit.
(3)La încetarea contractului de parteneriat public-privat din orice motiv, cu excepția expirării duratei pentru care a fost încheiat, bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect și reprezentând obiectul contractului de parteneriat public-privat, precum și cele necesare derulării serviciului public, inclusiv bunurile pentru care nu s-a realizat recepția la terminarea lucrărilor, sunt transferate partenerului public, în condițiile prevăzute în contractul de parteneriat public-privat, cu plata unei compensații calculate conform unui mecanism prevăzut de documentația de atribuire și contractul de parteneriat public-privat.
(4)Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului privat, din valoarea compensației datorate de partenerul public conform alin. (3) pentru transferul bunurilor sunt deduse orice sume datorate de partenerul privat drept despăgubiri, stabilite conform contractului de parteneriat public-privat.
(5)Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului public, la valoarea compensației datorate de partenerul public conform alin. (3) pentru transferul bunurilor se adaugă sumele datorate de partenerul public drept despăgubiri, stabilite conform contractului de parteneriat public-privat.
În cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu își îndeplinește obligațiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligațiile față de finanțatorii proiectului, partenerul public, din proprie inițiativă sau la solicitarea finanțatorilor proiectului, poate înlocui partenerul privat dacă această clauză a fost înscrisă în documentația de atribuie și în contract, cu respectarea condițiilor privind clauza de revizuire, potrivi legii care reglementează procedura de atribuire a contractului, conform prevederilor art. 25.
(1)La încetarea contractului de parteneriat public-privat pentru orice motive, altele decât expirarea duratei contractului, partenerul public va putea prelua acțiunile sau părțile sociale ale partenerului privat în societatea de proiect, în schimbul unui preț stabilit în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și ale contractului de parteneriat public-privat, cu respectarea prevederilor art. 38. Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului privat, din valoarea prețului menționat trebuie deduse orice sume datorate de partenerul privat drept despăgubiri, conform contractului de parteneriat public-privat.
(2)În situația încetării contractului de parteneriat public-privat la expirarea duratei acestuia, partenerul public va putea prelua, cu titlu gratuit, acțiunile sau părțile sociale ale partenerului privat în societatea de proiect, în conformitate cu prevederile contractului de parteneriat public-privat.
Partenerul public are dreptul să monitorizeze și să controleze, pe toată perioada derulării contractului de parteneriat public-privat, modul în care partenerul privat și/sau societatea de proiect își execută obligațiile născute din contractul de parteneriat public-privat și/sau din prevederile legale aplicabile.
(1)Cu excepția cazurilor expres prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, partenerul privat sau societatea de proiect nu va putea cesiona sau greva cu sarcini drepturile și obligațiile proprii născute din contractul de parteneriat public-privat.
(2)Partenerul privat nu va putea înstrăina sau greva cu sarcini acțiunile sau părțile sociale deținute în societatea de proiect, decât cu acordul expres și prealabil al partenerului public și al finanțatorilor proiectului, cu excepția cazurilor expres prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.
(1)Contractul de parteneriat public-privat va fi încheiat în conformitate cu legea română, indiferent de naționalitatea partenerului privat.
(2)Competența de soluționare a eventualelor litigii izvorâte din încheierea și/sau executarea contractelor de parteneriat public-privat este stabilită de Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare.
(1)Entitățile publice care intenționează să deruleze proiecte de parteneriat public-privat vor organiza și pune în funcțiune prin decizia conducătorului entității publice unități interne de coordonare a proiectelor de parteneriat public-privat organizate ca structuri interne fără personalitate juridică dedicate pregătirii, atribuirii și implementării contractelor de parteneriat public-privat sau, după caz, implementării contractelor atribuite de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
(2)Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, Comisia Națională de Strategie și Prognoză și unitățile interne de coordonare a proiectelor de parteneriat public-privat pot fi sprijinite în derularea activității de consultanți tehnici, financiari și juridici, după caz, contractați în condițiile legii.
(3)Contractele de parteneriat public-privat încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sunt supuse dispozițiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate, în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 25 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Ioana-Andreea Lambru
Președintele Comisiei Naționale de Prognoză,
Ion Ghizdeanu
Viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,
Paul Stănescu
p. Ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat,
Paula-Marinela Pîrvănescu,
secretar de stat
Ministrul afacerilor externe,
Teodor-Viorel Meleșcanu
p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,
Cristian-Gabriel Winzer,
secretar de stat
Ministrul fondurilor europene,
Rovana Plumb
Ministrul finanțelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici
București, 10 mai 2018.
Nr. 39.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.