Decizie nr. 1.118 din 16 octombrie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Claudia Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali", excepţie ridicată de Marius Spânu în Dosarul nr. 1.064/99/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercială şi contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, indicând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.064/99/2008, Tribunalul Iaşi - Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali".

Excepţia a fost ridicată de Marius Spânu într-o acţiune de contencios administrativ având ca obiect anularea unei hotărâri a Consiliului Judeţean Iaşi.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 120 care reglementează principiile de bază ale administraţiei publice locale, art. 121 alin. (2) şi art. 122 alin. (2) cu referire la consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la alegeri libere.

În acest sens, se susţine că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004, prin care s-a introdus o nouă cauză de încetare de drept a mandatului de consilier local sau de consilier judeţean, înaintea expirării duratei normale a acestuia, constând în pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, contravin principiului autonomiei locale prin aceea că permit şi recunosc partidelor politice dreptul de a interveni în administraţia locală, dându-le acestora puterea de a exclude, în mod arbitrar, consilieri aflaţi în exercitarea mandatului obţinut în urma votului liber exprimat, exercitat în numele şi în interesul colectivităţii. O altă consecinţă contrară art. 121 alin. (1) şi art. 122 alin. (2) din Constituţie constă în modificarea componenţei unei instituţii alese prin vot, în afara unui nou proces electoral. Includerea şi excluderea unor membri, condiţiile şi mecanismul pentru luarea unor decizii ale autorităţilor administraţiei locale nu mai sunt determinate de lege, ci depind de deciziile adoptate de un partid politic, fiind astfel nesocotit şi principiul supremaţiei legilor şi a Constituţiei, consacrat de art. 1 alin. (5) din aceasta. Mai mult, mandatul reprezentativ se transformă într-un mandat imperativ, fiind lovit de nulitate absolută, potrivit art. 69 alin. (2) din Constituţie.

În sprijinul susţinerilor sale, potrivit cărora prevederile legale criticate încalcă şi dreptul la alegeri libere, reglementat de art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, drept ce include şi dreptul exercitării unui mandat efectiv de către candidatul ales de electorat, autorul excepţiei invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie, de exemplu cauzele Matthew împotriva Regatului Unit, Labita împotriva Italiei şi Castells contra Spaniei.

În final, autorul excepţiei apreciază că dispoziţiilor legale criticate le lipseşte claritatea, precizia, previzibilitatea şi predictibilitatea, fiind în contradicţie, prin modul de redactare, cu cerinţele Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Tribunalul Iaşi - Secţia comercială şi contencios administrativ apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, indicând în acest sens Decizia nr. 915/2007 a Curţii Constituţionale. Apreciază, în plus, că prevederile constituţionale invocate nu au legătură cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, referindu-se doar la principiile de bază ale autonomiei publice locale şi modalitatea de realizare a acesteia. De altfel, art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, invocat, vizează aspecte ce ţin de garantarea colectivă a drepturilor electorale şi nu de durata mandatului aleşilor locali.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale. Instituirea prin lege a condiţiilor şi limitelor reglementate nu este de natură a încălca dreptul de a fi ales, legiuitorul având competenţa exclusivă de a stabili modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral. Totodată, textul de lege criticat este în deplină concordanţă cu principiul obligativităţii respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. În ceea ce priveşte invocarea art. 120, art. 121 alin. (2) şi a art. 122 alin. (2) din Legea fundamentală, se apreciază că nu sunt incidente în cauză, deoarece acestea se referă la principiile constituţionale care guvernează organizarea şi funcţionarea administraţie publice locale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. Textul legal criticat a fost introdus prin art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, şi are următorul conţinut:

(2)Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)

h^1)pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales.

Autorul excepţiei consideră că textul de lege menţionat încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 120 care reglementează principiile de bază ale administraţiei publice locale, art. 121 alin. (2) şi art. 122 alin. (2), cu referire la consiliile locale şi consiliile judeţene. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, intitulat "Dreptul la alegeri libere".

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin mai multe decizii s-a pronunţat asupra constituţionalităţii textului de lege ce formează obiectul prezentei excepţii, constatând că acesta este în deplină concordanţă cu dispoziţiile Legii fundamentale.

Astfel, prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Curtea a reţinut, în esenţă, că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali au ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului, fără a contraveni astfel exigenţelor normelor fundamentale. De asemenea, prin Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, instanţa de contencios constituţional a statuat că introducerea acestui nou caz de încetare a mandatului de consilier local este o consecinţă a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, fără ca prin aceasta să fie încălcat dreptul de a fi ales, reglementat de art. 37 din Legea fundamentală. Prin Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, Curtea a constatat că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi nici art. 69 din Constituţie, mandatul reprezentativ caracterizând statutul senatorilor şi al deputaţilor, consilierii locali sau judeţeni şi parlamentarii fiind supuşi unor reguli distincte, specifice fiecăreia dintre aceste două categorii.

Curtea constată că, faţă de natura criticilor de neconstituţionalitate examinate de aceasta cu prilejul soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate prin deciziile sale anterioare, în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei la care s-a făcut referire, astfel că atât soluţia, cât şi considerentele ce au stat la baza acesteia se impun a fi menţinute şi în această cauză.

În plus, în acest dosar, autorul excepţiei invocă şi prevederile art. 120, art. 121 şi ale art. 122 din Constituţie, referitoare la principiile de bază ale administraţiei publice locale, norme care, însă, nu au incidenţă în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Marius Spânu în Dosarul nr. 1.064/99/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercială şi contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 octombrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Krupenschi